Docimologia este stiina evalurii, care studiaz procesul de elaborare si de aplicare a probelor de evaluare necesare pentru notarea si

examinarea ct mai obiectiv a celor implicai (elevi, studeni, profesori).

Evaluarea didactic este o component esenial a procesului de nvmnt, alturi de predare si nvare si furnizeaz informaii
despre calitatea si funcionalitatea acestora
Testul docimologic este o prob complex, format dintr-un ansamblu de sarcini de lucru (itemi), care permitdeterminarea gradului de nsusire
a cunostinelor de ctre elevi sau a nivelului de dezvoltare a unor capaciti pe baz de msurtori si aprecieri riguroase.
Itemul reprezinta elementul de baza al testului si poate definit intr-un sens restrains si intr-un sens larg.
In sens restrans, itemul reprezinta INTREBAREA, PROBLEMA sau SARCINA DE EFECTUAT.
In sens larg, itemul reprezinta INTREBAREA si RASPUNSUL asteptat de la elevi.
Item = intrebare+raspuns asteptat
Tipuri de Itemi
1. Itemi obiectivi 2.Itemi semi-obiectivi 3. Itemi subiectivi
1.Itemi cu alegere dualaA/F)
Presupun o sarcin de lucru a crei soluie se
alege de ctre
elev dintr-o alternativ de tipul: adevrat/fals,
corect/gresit,
acord/dezacord, corect/ incorect.
Exemple -
Citii afirmaiile urmtoare. Dac credei c o
afirmaie este
adevrat, ncercuii litera A, dac credei c este
fals ncercuii
litera F:
A F Educaia este un proces continuu si
permanent, deoarece
se ntinde pe tot parcursul vieii.
2.Itemi cu alegere multipla(grila)
Presupun o sarcin de lucru a crei soluie se
alege de ctre elev dintro
list de rspunsuri alternative.
Sunt formai dintr-un enun (premis) si o list
de variante de rspuns,
dintre care una sau mai multe pot fi corecte
(rspunsuri cheie).
Variantele incorecte se numesc distractori.
Exemple -
Citeste enunurile urmtoare si ncercuieste litera
din dreptulvariantei/variantelor corecte:
1. In structura curricular rombic, elementele-
nucleu sunt reprezentate
de:
a) obiective, coninuturi, metodologie, evaluare
b) coninuturi, timp de nvare, evaluare, strategii
didactice
c) finaliti, coninuturi, timp de nvare, strategii
de evaluare
d) coninuturi, strategii de predare-nvare-
evaluare, obiective
2. Ariile curriculare rmn aceleasi pe durata:
a) nvmntului primar
b) scolaritii obligatorii si a liceului
c) unui ciclu curricular
d) primelor doua cicluri curriculare
3.Itemi de tip pereche(multimi)
Solicit elevii s stabileasc o coresponden ntre
elemente
(cuvinte, simboluri, propoziii etc.) distribuite pe
dou coloane
paralele. Coloana A reprezint ntrebarea (premisa),
iar coloana B
rspunsurile. Cele dou coloane sunt inegale ca
numr de elemente.
Exemplu -
Stabilii prin sgei corespondena termenilor din
cele dou coloane:
1.Itemi cu raspuns scurt
2.Item cu raspuns de completare
presupun
formularea de ctre elev a unui rspuns n
totalitatea lui sau doar ca o parte
component a unei afirmaii
incomplete. Rspunsul elevului este limitat
ca form, spaiu sau coninut prin natura
sarcinii de lucru.
Exemple de itemi cu rspuns scurt:
Definii educaia.
Enumerai formele educaiei.
Exemple de itemi de completare:
Obiectul de studiu al pedagogiei este
............ . Formele educaie

3.Itemi de tip intrebari structurate
ntrebrile structurate semnific sarcini de
lucru bazate pe
mai multe sub-ntrebri, legate ntre ele
printr-un element
comun. Se pleac de la un material stimul
(texte, date,
diagrame, hri etc.), pe baza cruia se
delimiteaz un set de
sub-ntrebri, care ofer cadrul elaborrii
rspunsului
Formularea obiectivelor operaionale de
ctre profesor reprezint o etap
fundamental n proiectarea unei lecii.
1. Definii obiectivul operaional.
2. Prezentai trei cerine care trebuie
respectate n elaborarea obiectivelor
operaionale.
3. Formulai un obiectiv operaional dup
procedura lui R. Mager.
1.Itemi de tip rezolvare de
probleme.
Permit evaluarea unor obiective complexe
ale nvrii, care vizeaz
originalitatea si creativitatea elevilor,
abilitile de evocare, organizare
si integrare a idelor, de interpretare si
aplicare a informaiilor
dobndite.
3.1. Rezolvarea de probleme surprinde
capacitatea elevilor de
aplicare a informaiilor si exersare a gndirii
convergente sau
divergente. Elaborarea si rezolvarea
problemelor necesit mai mult
timp si uneori implic si existena unor
resurse materiale.
Exemple de probleme:
Identificai cauzele scderii
randamentului activitii intelectuale a unui
elev.
Propunei soluii practice pentru
ameliorarea absenteismului n clasa noastr.
Interpretai impactul tipului
temperamental al unui elev asupra
rezultatelor sale
scolare.
2.Itemi de tip eseu
Itemi de tip eseu - solicit construirea unui
rspuns liber n acord cu
anumite cerine.
Dup dimensiunile rspunsului asteptat,
eseul poate fi:
Eseu cu rspuns restrns, n care se
precizeaz limita de cuvinte,propoziii sau
rnduri.
Exemplu: Caracterizai n 15-20 de
rnduri organizarea
procesului de nvmnt pe clase si lecii.
Eseul cu rspuns extins, pentru care
opereaz doar limita timpuluide rezolvare
adecvat.
Exemplu: Elaborai un eseu cu titlul:
Personalitatea la confluena dintre
ereditate, mediu si educaie.
Dup tipul rspunsului asteptat, se pot
proiecta dou tipuri de itemi:
eseul structurat sau semistructurat, n
care rspunsul asteptat este
orientat prin indicii si cerine clare.
Exemplu: Elaborai un eseu n care s
prezentai destinul personajului principal din
romanul Moromeii (vol. I), de Marin
Preda, avnd n vedere urmtoarele repere:
statutul iniial al personajului, relaiile
acestuia cu familia si cu comunitatea,
atitudinea personajului fa de pmnt,
reliefarea drameipersonajului.
eseul liber, adecvat pentru obiective
care vizeaz gndirea
creativ, imaginaia, creativitatea,
originalitatea etc.
Exemplu: Realizai un eseu care s
surprind transformarea personajului
principal din romanul Ion, de Liviu Rebreanu,
determinat de conflictul dintre glasul
pmntului si glasul iubirii.

Surse de eroare
n evaluarea didactic
Evaluarea rezultatelor scolare este influenat de multe
circumstane, care diminueaz gradul de obiectivitate al notrii.
Situaiile generatoare de erori n evaluare provin din mai multe
surse:
activitatea profesorului
personalitatea elevilor;
natura disciplinei de nvmnt;
specificul metodelor de evaluare utilizate;
circumstanele sociale n care se realizeaz evaluarea etc.
Din perspectiva profesorului docimologia identific dou categorii
de variabile care afecteaz obiectivitatea evalurii:
intraindividuale (particularitile individuale ale examinatorului);
interindividuale, cnd intervin examinatori diferii.
Factori perturbatori care provindin activitatea cadrului didactic
Efectul halo se manifest prin subaprecierea sau supraaprecierea rezultatelor unor elevi sub influena impresiei generale pe care si-a
fcuto profesorul despre ei. Aprecierea se realizeaz prin extinderea unor caliti secveniale la ntregul comportament al elevului. Cei mai
expusi acestui efect sunt elevii foarte buni si cei slabi. Exist tendina ca profesorul s treac cu vederea unele greseli, lipsuri ale elevilor buni
si s ignore unele progrese ale elevilor slabi.
Efectul de contaminare se refer la situaia n care aprecierea rezultatelor elevilor este influenat de cunoasterea notelor acordate de
ali profesori.
Efectul blnd se manifest n tendina unor cadre didactice de a aprecia cu indulgen elevii cunoscui n comparaie cu cei mai puin
cunoscui,care sunt evaluai cu exigen sporit.
Eroarea de generozitate se manifest prin indulgen n notarea unor elevi, determinat de interesul profesorului de a masca unele
situaii nefavorabile (esec, lacune etc.), de dorina de a menine prestigiul clasei etc.
Efectul Pygmalion sau oedipian (de anticipaie) se manifest n aprecierea rezultatelor elevilor sub influena prerii relativ fixe pe care
profesorul si-a format-o despre acestia. Ca n mitologia greac, prediciile determin apariia fenomenului. Prediciile profesorului
(elevul X nu poate s depseasc nota 6) faciliteaz apariia acestei situaii. Aceasta nseamn c indiferent de eforturile depuse un elev nu
poate depsi limita prejudecilor si previziunilor eronate ale profesorului. Prezicerea notrii conduce la o apreciere subiectiv din
partea profesorului, consecina fiind nedreptirea elevilor si blocarea progresului nvrii.
Efectul de ordine se manifest prin exigene sporite ale profesorului la nceputul procesului de evaluare (la nceputul anului, la nceputul
examinrii, cnd poate folosi nota n scop de intimidare) si prin comportamente mai indulgente spre finalul procesului de evaluare (la
sfrsitul anului, al examinrii devine mai concesiv). n acest mod unii elevi sunt favorizai, iar alii sunt nedreptii.
Efectul de contrast se exprim prin accentuarea diferenelor de nivel dintre performanele elevilor, care survin imediat n timp si spaiu.
Astfel, o lucrare scris sau un rspuns oral poate s fie supraevaluat dac urmeaz dup o prestaie (lucrare scris/ rspuns oral) mai slab
sau s fie subevaluat dac urmeaz dup o prestaie mai bun.
Eroarea logic const n substituirea cu variabile adiacente a criteriilor de apreciere a rezultatelor scolare, cum ar fi: efortul depus de elev,
gradul de constiinciozitate, modalitatea inedit de prezentare, forma grafic sau acurateea lucrrii etc.
Ecuaia personal a examinatorului (eroare individual constant) const n atitudini diferite de la un profesor la altul. Unii profesori sunt
mai generosi si mai indulgeni n evaluare, n timp ce alii sunt mai exigeni, mai severi n acordarea notelor. Unii profesori folosesc nota
n scop de ncurajare, aii n scop de intimidare, de constrngere a elevului n a depune eforturi suplimentare n nvare. Sunt profesori
care apreciaz originalitatea rspunsurilor, n timp ca alii apreciaz conformitatea cu informaiile predate. La aceste atitudini ale
profesorilor se adaug o serie de alte situaii generatoare de erori n evaluare (oboseala profesorului, capriciile, dispoziia de moment,
diferenele de sex etc.).

Alte surse de eroare:
Personalitatea elevilor constituie si ea o important surs pentru multe erori de notare si apreciere. Perturbaiile provin
din:
nepotrivirea dintre instrumentele folosite n evaluare si diferitele nsusiri ale personalitii elevilor;
reaciile elevului ca manifestare a individualitii sale, mascheaz uneori randamentul real;
starea psihic n care se afl, determinat de oboseal, tip temperamental, atitudinal, abilitile de care dispune etc. si
pun amprenta asupra rspunsurilor exprimate;
specularea sistemului de notare al profesorului;
factori accidentali: stres, frustrare, anxietate etc.
Specificul obiectelor de nvmnt:
disciplinele exacte, riguroase, faciliteaz obiectivitatea evalurii;
disciplinele socio-umane comport evaluri subiective.
Efectul Pygmalion
n anul 1968, Robert Rosenthal si Lenore Jacobson si publicau lucrarea Pygmalion in the classroom", inspirai fiind de opera
dramatica a lui George Bernard Shaw, "Pygmalion". Din piesa lui Shaw se desprinde ideea c locul unei persoane n
societate este strns legat de modul n care este ea tratat de ceilali. Rosenthal si Jacobson concluzioneaz c dezvoltarea intelectual a
elevilor este, n mare parte, un rspuns la asteptrile profesorilor si la modul n care aceste asteptri le sunt transmise.
Cei doi autori au formulat urmtoarele ipoteze:
profesorii au unele asteptri n ceea ce priveste performana elevilor;
elevii rspund la asteptrile de comportament ale profesorilor;
performanele scolare sunt determinate si influenate de aceste asteptri.
Aceste ipoteze au fost probate si n scoli, iar rezultatele au
fost conform asteptrilor.

La nceputul perioadei scolare, profesorii/nvtorii au asteptri diferite viz avi de elevi (ei nu sunt de condamnat, cci si le ntemeiaz
pe informaiile disponibile, uneori intervenind statutul social al familiei, sexul, rasa etc.).
Datorit acestor asteptri, ei se comport diferit n cazul acestor elevi (dndu-le sarcini diferite ca grad de dificultate).
Acest tratament le indic elevilor care sunt asteptrile, iar ei le vor interioriza, afectndu-le activitatea academic.
Dac nu se opune rezisten activ, elevilor le vor fi afectate motivaia, aspiraiile, realizrile scolare.
Rezultatele (slabe sau mediocre) obinute vor ntri asteptrile profesorilor, care se bazeaz acum pe fapte obiective.
Se impune un comentariu: profesorii nu trebuie condamnai, asteptrile iniiale se bazeaz pe cele mai bune informaii disponibile.Totusi, ei
trebuie s ncerce s nu rmn cantonai n aceste prime impresii, pentru a le acorda o sans tuturor elevilor. Este clar c acest efect este
real si trebuie luat n considerare de ctre cei care au responsabilitatea de a-i nva pe elevii mai tineri.