UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI

Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta ate!ialel"!

Pigmenti anorganici
Bucu!esti
#$%%
Introducere
Pi&mentii sunt su'stante al'e( ne&!e sau c"l"!ate( )in dispe!sate( ins"lu'ile in
apa si s"l*enti( ca!e p"seda p!"p!ietati )i+ice si chimice c"!espun+at"a!e sc"pului
u!ma!it la utili+a!e si din ca!e( cu a,ut"!ul liantil"!( se p"t p!e&ati *"psele adec*ate
ac"pe!i!ii sup!a)etel"!( ce!nelu!i p"li&!a)ice etc- F"l"si!ea pi&mentil"! in *"psele
u!ma!este sc"pu!i dec"!ati*e( p!"te,a!ea sup!a)etel"!( ma!i!ea !e+istentei peliculel"!
aplicate si alte sc"pu!i-
Pi&mentii sunt c"nstituenti esentiali ai lumii *ii( ia! c"nt!i'utia l"! la e*"lutia si
mentine!ea *ietii este e*identa- E.ista " se!ie de d"cumente ce atesta )"l"si!ea
pi&mentil"! in di*e!se d"menii inca din antichitate-
La inceput( in calitate de pi&menti s/au )"l"sit mate!iale natu!ale( a)late la
indemana "mului p!imiti*( ca de e.emplu0 pamantu!i '"&ate in ".i+i de )ie!( ca!'une
de lemn( c!eta(etc-
Cu timpul( in u!ma e*"lutiei *ietii( din ne*"ia &asi!ii un"! n"i mate!iale
c"l"!ate( s/a a,uns la )"l"si!ea )"cului in "'tine!ea de pi&menti( !especti* pent!u
a!de!ea "c!ului- Pi&mentii 1a!si2 s/au impus de la sine( a!de!ea cul"!il"! de pamant
putandu/se pune p!"'a'il in le&atu!a di!ecta cu "la!itul( ca!e a apa!ut in ne"litic( deci
cu #$$$ de ani i-e-n- Pi&mentii mine!ali pe 'a+a de cup!u( )ie!( man&an(au )"st
cun"scuti si utili+ati in Ba'il"n( E&ipt si China cu mii de ani i-e-n-C"'altul a )"st
int!"dus in p"!telanul chine+esc in timpul dinastiei T3an& 45%6/7$5 i-e n-8( ia! in
Eu!"pa( din sec"lul 9V -
In e*ul mediu( tehnicile de picta!e si c"l"!a!e s/au de+*"ltat: s/au
adau&at0&al'enul de Neap"le si la+u!it/silicat natu!al de aluminiu si s"diu( as"ciat cu
sul)u!a de s"diu/cul"a!e al'ast!u intens-
Inceputul indust!iei cul"!il"! mine!ale se situea+a insa de a'ia in sec"lul al
9VIII/lea- Dupa desc"pe!i!ea intamplat"a!e a al'ast!ului de Be!lin 4Fe
;
<Fe4CN8
5
=
>
8(de
cat!e Dies'ach in %?$;( a t!ecut inca " *!eme pana cand a inceput ep"ca
desc"pe!i!il"! in d"meniul pi&mentil"!0*e!dele de Rinmann( al'ast!u de c"'alt(
cina'!u(etc-
In anul %???( C-F-@en+el desc!ie cul"a!ea al'ast!a "'tinuta p!in incal+i!ea
aluminei cu c"mpusi ai c"'altului pent!u ca( in anul %6$A L-B-Thena!d sa "'tina
acelasi pi&ment al'ast!u( aluminat de c"'alt( p!in incal+i!ea cel"! d"i ".i+i sau
hid!".i+i-
Utili+a!ea c"mpusil"! c!"mului ca si pi&menti este mai !ecenta( ei )iind )"l"siti
pent!u p!ima data la Se*!es in anul %6$#- In anul %7>%( H"l&e!s"n si He!lin au
p!epa!at pent!u p!ima data "!t"titanatul de c"'alt p!in t"pi!ea unui amestec de ".id
de c"'alt si ".id de titan-
C-A-Sea'!i&ht a desc"pe!it n"i pi&menti al'ast!i si *e!+i p!in int!"duce!ea
*anadiului in !eteaua silicatului de +i!c"niu( punand ast)el 'a+ele unei n"i clase de
pi&menti in anul %7;6-
#
Studiul pi&mentil"! an"!&anici a cun"scut in ultimii ani " de+*"lta!e
c"nside!a'ila( dat"!ita necesitatii utili+a!ii in indust!ie a un"! mate!iale de dec"!a!e
cu p!"p!ietati a!tistice supe!i"a!e( de lun&a du!ata- Sp!e de"se'i!e de c"l"!antii
"!&anici( c"l"!antii ce!amici au " !e+istenta !idicata( " cla!itate a nuantel"!( p!ecum si
" du!ata lun&a de *iata- cu p!"p!ietati supe!i"a!e-
Pi&mentii se ap!ecia+a pe 'a+a p!"p!ietatil"! ca!e p"t )i *al"!i)icate in cu!sul
utili+a!ii- De"a!ece ei au utili+a!i multiple( !especti* in &!undu!i( *"psele de ulei(
emailu!i( ce!nelu!i( *"psele emulsi"nate( *"psele p!a)( mate!iale plastice( cauciuc(
cimentu!i( p!etentiile p!i*ind p!"p!ietatil"! l"! sunt la )el de multiple- Un pi&ment nu
p"ate )ace )ata la t"ate utili+a!ile de aceea pent!u )ieca!e sc"p se ale&e pi&mentul
cel mai p"t!i*it- Ast)el( in &!undu!i se utili+ea+a pi&menti antic"!"+i*i 4miniu de
plum'( )"s)ati sau tet!a".ic!"mat de +inc8( ca!e insa in peliculele de ac"pe!i!e nu p"t
)i utili+ati din cau+a pute!ii de ac"pe!i!e mai !eduse- Pent!u acestea se utili+ea+a
pi&menti cu pute!e de ac"pe!i!e mai ma!e 4al'ast!u de )ie!( &al'en de c!"m( !"su
m"li'den( pi&menti "!&anici8- Pi&mentii antic"!"+i*i( anti*e&etati*i( te!m"indicat"!i
sau lumin"scenti au p!"p!ietati speci)ice de)inite p!in denumi!ea l"!-
Pi&mentii p"t )i an"!&anici sau "!&anici- Pi&mentii an"!&anici se de"se'esc
de cei "!&anici p!in &!eutatea l"! speci)ica mai ma!e( pa!ticule elementa!e mai ma!i(
pute!e de c"l"!a!e in &ene!al mai mica( !e+istenta ma!e la lumina si intempe!ii(
nuante mai putin *ii( indice de a's"!'tie de ulei mai sca+ut-
Din punct de *ede!e al c"mp"+itiei si p!"*enientei( pi&mentii p"t )i clasi)icati in 0
pamantu!i c"l"!ate( ca!e sunt p!"duse natu!al p!"*enite din di)e!ite +acaminte si !"ci-
mate!iale de umplutu!a( ca!e sunt su'stante natu!ale "'tinute din di)e!ite +acaminte
si !"ci
pi&menti an"!&anici sintetici
pi&menti "!&anici sintetici
pi&menti metalici( c"nstituind din pa!ticule )ine de metal-
Pi&mentii an"!&anici mai p"t )i clasi)icati dupa m"dul de )a'!ica!e0
pi&menti natu!ali C "'tinuti p!in "pe!atii )i+ice 4macina!e( sita!e( )l"tatie8:
pi&menti sintetici C "'tinuti p!in p!ecipita!e:
C "'tinuti p!in 4p!ecipita!e u!mata de8 calcina!e-
>
In indust!ia te.tilel"! &asesc utili+a!e pi&mentii "!&anici p!int!e ca!e
a+"c"l"!antii ,"aca un !"l de"se'it( ca!e sunt ins"lu'ili+ati in apa p!in t!ans)"!ma!ea
in sa!u!i de calciu sau de 'a!iu sau di)e!ite sa!u!i c"mple.e( )u!ni+and nuante de
"!an&e( !"su st!alucit"! )"a!te ap!eciate- Deasemenea p!in t!ans)"!ma!ea in lacu!i
ins"lu'ile a un"! c"l"!anti 'a+ici p!in p!ecipita!ea cu c"mplecsi metilici se "'tin
pi&menti )"a!te )!um"si cu !e+istente !idicate la lumina-
Pi&mentii al'ast!ii( *i"let( *e!de sunt c"nstituiti din c"l"!anti de cada sau
de!i*ati )tal"cianinici- D!ept pi&ment ne&!u este utili+at ne&!ul de )um-
Denumi!ile c"me!ciale( la di)e!ite )i!me( su' ca!e se intalnesc pi&mentii in
indust!ia te.tila sunt 0 Ac!amin/Baie!( Heli+a!in/B-A-S-F-( Impe!"n/H"echst etc-
Pi&mentii sunt )"a!te )in di*i+ati( ca si in ca+ul c"l"!antiil"! de dispe!sie( p!in
ad"as de Dispe!sil 4tande NNO8 si macina!e indelun&ata( pa!ticulele de c"l"!ant
putand atin&e $-A/% mic!"n- Acest &!ad !idicat de di*i+a!e le c"n)e!a " ma!e
uni)"!mitate in aplica!e( *i*acitate si " 'una pute!e de ac"pe!i!e- C"l"!antii pi&menti
p"t )i amestecati int!e ei )a!a di)icultati-
Re+istentele c"l"!antil"! pi&menti sunt e.celente la lumina la spalat si la
t!atamente umede sunt in &ene!al 'une- La )!eca!e si in special la )!eca!e in sta!e
umeda !e+istenta lasa de d"!it depin+and in ma!e masu!a de natu!a liantului-
;
Discuta'ila este deasemenea si c"mp"!ta!ea la spala!ea chimica in s"l*enti( ca!e
sunt in )unctie de )ieca!e liant in pa!te-
In indust!ia te.tila pi&mentii se )"l"sesc la *"psi!ea in masa a di)e!itel"! tipu!i
de )i'!e a!ti)iciale si sintetice p!in int!"duce!ea l"! in masa de )ilat inainte de a t!ece
in )ilie!a- Se "'tin ast)el )i'!e c"l"!ate( la ca!e pi&mentul este in&l"'at in inte!i"!ul
)i'!ei a*and ast)el !e+istente )"a!te 'une-
In ultimul timp a c!escut imp"!tanta l"! in imp!ima!ea mate!ialel"! te.tile si
pa!tial a *"psi!ii- In acest sc"p sunt )"l"siti anumiti lianti p!in ca!e se !eali+ea+a
ade!a!ea pi&mentului la )i'!a-
La inceput s/a )"l"sit in acest sc"p cleiu!i si &ume natu!ale( al'umina (
caseina( da! ca!e c"n)e!a mate!ialului te.tile un tuseu !i&id si in plus sunt
ne!e+istente la spalat si )!eca!e- F"l"si!ea un"! de!i*ati celul"+ici si a s"lutil"! de
cauciuc nu a dat deplina satis)actie-
Un pas imp"!tant in )"l"si!ea pi&mentiil"! in indust!ia te.tila a )"st )acut p!in
int!"duce!ea ca lianti a !asinil"! sintetice te!m"plastice si te!m"!i&ide( cum sunt
p!"dusele de c"ndensa!e a )"!maldehidei cu u!ee( melamina sau ac!ilamide etc- Un
'un liant t!e'uie sa ai'a insusi!i 'une ade+i*e( sa )ie pe!)ect suplu si sa p!e+inte
!e+istenta la a&entii de de&!ada!e-
Lianti sunt li*!ati su' )"!ma de s"lutii de dispe!sii in apa sau in s"l*enti
"!&anici(sau su' )"!ma de emulsii- Ei c"ntin a&enti de dispe!sa!e si a&enti ca!e
c"n)e!a m"liciune( ca!e c"ncu!a la "'tine!ea unei pelicule uni)"!me- In timpul usca!ii(
dupa aplica!e pe mate!ialul te.tile( s"l*entii si dispe!santii cum si " pa!te din
a&lutinatul emulsie se indepa!tea+a de pe )i'!a( !amanand liantul su' )"!ma unei
pelicule )ine ca!e in&l"'ea+a si pi&mentul- P!in p"lime!i+a!ea !asinii se !eali+ea+a
)i.a!ea pelicului de liant pe )i'!a si " data cu aceasta a!e l"c si ade!a!ea pi&mentului-
P!in int!"duce!ea sistemului de )i.a!e cu lianti pi&mentii &asesc la!&a utili+a!e
in special la imp!ima!ea mate!ialel"! celul"+ice si sintetice-
2. PROPRIETATILE FIZICE ALE PIGMENTILOR
A
Culoarea. O!i&inea cul"!ii ma,"!itatii pi&mentil"! te!m"!e+istenti cu i"ni
t!an+iti"nali 4cu ni*elul Dd2 pa!tial "cupat8 este stans le&at de t!an+itia elect!"nil"! Dd2
int!e ni*elele ene!&etice di)e!ite( apa!ute in u!ma scinda!ii "!'italil"! su' actiunea
campului elect!"static al li&an+il"!( !especti* al ani"nil"! ce de)inesc p"lied!ul de
c""!dina!e-
O &ama mai !est!ansa de pi&menti te!m"!e+istenti4ca!e c"ntin cati"ni
t!an+iti"nali cu c"n)i&u!atia d
$
8 isi dat"!ea+a cul"a!ea un"! t!an+itii cu t!ans)e!de
sa!cina de la li&and la metal-
Cul"a!ea este calitatea de 'a+a a pi&mentil"! ce!amici( )iind ca!acte!i+ata
de u!mat"!ii pa!amet!i0 t"nalitatea c!"matica( lumin"+itatea( intensitatea( satu!atia si
st!aluci!ea-
Tonalitatea este ca!acte!istica unei cul"!i( ca!e se !e)e!a la lun&imea de
unda d"minanta a !adiatiei !e)lectate si ca!e p"ate )i masu!ata
c"l"!imet!ic-T"nalitatea se e.p!ima p!in ad,ecti*e ca0 *i"let( al'( &al'en( !"su( etc-(
sau p!in c"m'inatiile l"!0 al'ast!u/*e!+ui(etc-
Ochiul "menesc nu p"seda " sensi'ilitate e&ala pent!u t"ate lun&imile de
unda( pe ca!e le pe!cepe calitati* di)e!it-De asemenea( pent!u )ieca!e dint!e cele
sapte cul"!i ale spect!ului *i+i'il( "chiul "menesc este capa'il sa !ecun"asca un
numa! ma!e de t"nu!i( )acand su'tile di)e!entie!i calitati*e la t!ece!ea de la " cul"a!e
la alta( cu t"ate ca acest )en"men a!e l"c in m"d c"ntinuu()a!a delimita!i
st!icte-Ochiul "menesc este capa'il sa pe!ceapa peste #$$ de t"nu!i di)e!ite ale
cul"!il"! spect!ale-
Dupa R""d( lun&imile de unda pent!u p!incipalele !e&iuni spect!ale sunt0
!"su E ?$$ nm: !"su/p"!t"caliu E5#% nm: p"!t"caliu E A7? nm: &al'en/p"!t"caliu E
A66 nm: &al'en EA6% nm: *e!de E A#? nm: *e!de/al'ast!u EA$$ nm: al'ast!u cianic
E;75 nm: al'ast!u E;?> nm: al'ast!u/*i"let E;>? nm:
*i"letE ;$5 nm <?=-
Saturatia este " ca!acte!istica psih"/)i+ica a cul"!ii )iind de)inita din !ap"!tul
dint!e ene!&ia e)icace c!"matica si ene!&ia lumin"asa t"tala( sau pu!a-
Satu!atia se p"ate masu!a )"t"met!ic si p"a!ta numele de pu!itate(
ca!acte!i+ata p!int!/un )act"! de pu!itate-O cul"a!e p"ate )i mai pu!a sau mai putin
pu!a( !especti* satu!ata sau nesatu!ata( dupa cum este amestecata( cu al'( ne&!u(
sau &!i-Ea de*ine mai intunecata sau mai deschisa( c"mpa!ati* cu t"nalitatea pu!a(
pe masu!a ce este mai nesatu!ata- In ca+ul pi&mentil"!( m"di)ica!ea satu!atiei sau a
t"nalitatii se e.p!ima p!in cu*antul nuanta!e( !especti* al'i!e( atunci cand cul"a!ea
este amestecata cu al'( um'!i!e cand amestecul se )ace cu ne&!u si neut!ali+a!e
cand cul"a!ea este amestecata cu &!i-
5
Cul"a!ea pe ca!e " pe!cepe "chiul nu este nici"data c"mplet satu!ata-Nu
e.ista nici un c"!p( ca!e sa p"ata a's"!'i t"ate !adiatiile in a)a!a de una pe ca!e sa "
!e)lecte-
Un c"!p apa!e al'( daca el !e)lecta uni)"!m " cantitate su)icienta de lumina(
)a!a a a's"!'i p!e)e!ential spect!ul *i+i'il-Din aceasta cau+a( c"!pu!ile al'e apa! mai
lumin"ase decat alte "'iecte din ,u!-Un c"!p este ne&!u( daca a's"a!'e inte&!al
int!ea&a cantitate de !adiatii pe ca!e " p!imeste 4sau " !e)lecta in p!"p"!tie de $ F8(
ia! un c"!p este &!i sau neut!u( daca acesta t!ansmite sau !e)lecta in m"d e&al
di*e!sele !adiatii pe ca!e le p!imeste-Pent!u celelalte sup!a)ete c"l"!ate( c"e)icientul
de !e)le.ie depinde de lun&imea de unda a !adiatiei incidente( p!ecum si de
p!"p!ietatile sup!a)etei !e)lectate-
asu!ata )"t"met!ic( luminozitatea este de)inita cantitati* cu a,ut"!ul unui
)act"! numit luminanta( ca!e indica ca!acte!ul ene!&etic al luminii si este st!ans le&at
de )en"menele de t!ansmisie si !e)le.ie-
Luminantei( ca )act"!( ca!e ca!acte!i+ea+a lumin"+itatea unei !adiatii( ii
c"!espunde pe plan psih"/sen+"!ial asa numitul )act"! de lumin"+itate( sau
cla!itate-Aceasta se e.p!ima de "'icei p!in ad,ecti*ele cla! sau inchis( ca!e se
)"l"sesc( atat in ca+ul cul"!il"! c!"matice( cat si in ca+ul cul"!il"! ac!"matice-
In sistemul unsell( pent!u a desemna lumin"+itatea unei cul"!i( se )"l"seste
te!menul de st!aluci!e( ia! pent!u ca!acte!i+a!ea cla!itatii si ad,ecti*ele sla' sau
intens( )iind " ap!ecie!e cantitati*a si calitati*a a acesteia-Lumin"+itatea e.ista
independent de celelalte d"ua ca!acte!istici-
Pe lan&a t"nalitate( satu!atie si lumin"+itate( cul"a!ea unui pi&ment se mai
ca!acte!i+ea+a p!in intensitate-N"tiunile &ene!ale de )"t"met!ie si de c"l"!imet!ie
sunt )i.ate p!in STAS #6;7/5?-
P!actic cul"a!ea unui pi&ment se dete!mina p!in c"mpa!a!e cu etal"ane de
pi&menti(da! din ce in ce mai mult se p!actica dete!mina!ea cul"!ii p!in indica!ea
c""!d"natel"! t!ic!"matice-
Cul"a!ea( in sens )i+ic( este lumina cu lun&imea de unda cup!insa int!e >6$/
?5$ nm- In )unctie de lun&imea de unda se p!"duc in "chii n"st!i( sen+atii de di)e!ite
cul"!i- Se distin& cul"!i di!ecte si cul"!i indi!ecte-Cul"!ile di!ecte se "'se!*a in u!ma
emanatiil"! de lumina a c"!pu!il"! cu tempe!atu!i inalte( ia! cul"!ile indi!ecte apa! p!in
!e)le.ie si se c"nstata la c"!pu!ile ca!e nu au emanatie de lumina( ci !e)lecta lumina
p!imita- Pi&mentii apa!tin acestei ultime cate&"!ii- Cul"!ile se impa!t in d"ua ma!i
&!upe0
- neut!e 4ac!"matice0&!i(ne&!u(al'8
- c!"matice 4&al'en( !"su( *e!de( al'ast!u( etc-8
Dete!mina!ea cul"!il"! se p"ate !eali+a cu a,ut"!ul etal"anel"! de cul"!i-
Acestea sunt "'iecte c"l"!ate( p!e&atite special pent!u a se!*i ca ma!t"!i in "pe!atiile
de c"nt!"l a ca!acte!isticil"! c"l"!imet!ice-
?
ecanismul de pe!cepe!e a cul"!ii este c"mple. 0sen+"!ial si psihic de
inte&!a!e anat"mica si )uncti"na!e a cel"! mai di)e!entiate st!uctu!i "cula!e si
ne!*"ase- Cul"a!ea ca e)ect nu e.ista decat la ni*elul "chiului-
Re+ultat al !adiatiil"! elect!"ma&netice *i+i'ile( cul"a!ea nu a!e " e.istenta
p!"p!ie ci d"a! " inte!p!eta!e )i+i"l"&ica-D"meniul este imens di*e!si)icat si
at!a&at"!-N"tiunea de cul"a!e p"ate im'!aca t!ei aspecte0
%- aspectul )i+ic
#- aspectul psih"/)i+ic
>- aspectul psih"/sen+"!ial-
Din punct de *ede!e )i+ic( cul"a!ea se !e)e!a la ene!&ia !adianta )a!a a se putea *"!'i
de " de)initie a cul"!ii in acest sens-Din punct de *ede!e )i+ic nu apa!tin decat
!adiatiile( !eali+and ceea ce denumim spect!ul elect!"ma&netic-Radiatiile
m"n"c!"matice din spect!ul *i+i'il( adica cel"! c"!espun+at"a!e unei anumite lun&imi
de unda( p!"duc asup!a "chiului( sen+atia c"!espun+at"a!e lun&imii de unda
!especti*e si ca!e se schim'a "data cu aceasta lun&ime-
Stimulul lumin"s se ca!acte!i+ea+a )i+ic p!in )lu.ul ene!&etic( de)init ca 0
ene!&ia lumin"asa ca!e t!a*e!sea+a unitatea de sup!a)ata in unitatea de timp-
Aspectul psih"/)i+ic se !e)e!a la ene!&ia lumin"asa( cautand " !elatie
cantitati*a( int!e stimulul )i+ic si e)ectul acest"!a- In acest sens( cul"a!ea se de)ineste
p!int!/un ca!acte! mi.t si anume ca )iind acea ca!acte!istica a luminii( ca!e pe!mite sa
distin&a unul de altul( d"ua campu!i de aceeasi )"!ma( ma!ime si st!uctu!a din
aspectul )i+ic-
Aspectul psih"/sen+"!ial al cul"!ii se !e)e!a la pe!ceptia c"l"!ata-Din acest
punct de *ede!e "!ice sen+atie lumin"asa p"ate )i ca!acte!i+ata p!in0
lumin"+itate( t"nalitate( satu!atie-
Puterea de colorare este capacitatea unui pi&ment de a c"m'ina cul"a!ea
sa cu a unui pi&ment al'( dupa " 'una amesteca!e( e)ectuata in c"nditii
sta'ilite-E)ectua!ea dete!mina!ii este )i.ata p!in STAS ?7;6 G %/5?-
La pi&mentii al'i( aceasta p!"p!ietate se numeste capacitate de al'i!e sau
de c"l"!a!e- Pi&mentii c"l"!ati se e.aminea+a din acest punct de *ede!e in amestec
cu pi&mentii al'i( de "'icei cu TiO
#
( in !ap"!t de %0 %$ si % 0 #$( ia! pi&mentii al'i in
!ap"!t cu ne&!ul de )um-
C"mpa!a!ea cul"!ii cu etal"nul( se e)ectuea+a in aceasta sta!e diluata( cand
pe lan&a t"nalitatea d"minanta( se p"ate distin&e mai us"! si nuanta pi&mentului
*e!i)icat-
Pute!ea de c"l"!a!e a pi&mentului a!e imp"!tanta ec"n"mica )iindca din
pi&menti cu pute!e de c"l"!a!e ma!e sunt necesa!e cantitati !eduse pent!u atin&e!ea
cul"!ii d"!ite- Pute!ea de c"l"!a!e c!este cu &!adul de dispe!sie al pi&mentil"! sau
p!in macina!ea l"! mai a*ansata-
6
Puterea de acoerire !ep!e+inta capacitatea unui pi&ment de a ac"pe!ii
c"mplet cul"a!ea unui sup"!t( p!in aplica!ea in c"nditii speciale( de c"ncent!atie(
tempe!atu!a si timp-
Pute!ea de ac"pe!i!e a pi&mentil"! se e.p!ima p!in calitatea de pi&ment( data
in &!ame( necesa!a ac"pe!i!ii unei sup!a)ete de %m
#
- In unele ca+u!i se p"ate indica
si sup!a)ata ac"pe!ita de %& de pi&ment-Dete!mina!ile se e)ectuea+a cu apa!atul
numit c!ipt"met!u( c"n)"!m STAS 5%$A/?$-
Pute!ea de ac"pe!i!e depinde de di)e!enta dint!e indicele de !e)!actie al
pi&mentului si cel al liantului-Cu cat di)e!enta dint!e indicele de !e)!actie al
pi&mentului si cel al liantului este mai ma!e( cu atat este mai !idicata pute!ea de
ac"pe!i!e a peliculei-
Forma articulelor de pi&ment este de ma!e imp"!tanta p!actica pent!u
p!"cesul de )a'!icatie( dete!minand *ite+a de sedimenta!e in ca+ile de spala!e(
*ite+a de )ilt!a!e( umiditatea tu!tel"! )ilt!ate( *ite+a usca!ii( a&l"me!a!ea in timpul
usca!ii( cantitatea de liant in cu!sul utili+a!ii( cul"a!ea( pute!ea de c"l"!a!e-
Greutatea materialului cup!ins in unitatea de *"lum !ep!e+inta &!eutatea
speci)ica-H!eutatea speci)ica a pi&mentil"! in)luentea+a tendinta de sedimenta!e(
indicele de a's"!'tie in ulei( pute!ea de c"l"!a!e si de ac"pe!i!e-
H!eutatea speci)ica a pi&mentil"! in sta!e netasata este &!eutatea unui *"lum
de pi&ment in sta!e pul*e!ulenta( netasata( c"n)"!m un"! c"nditii sta'ilite si se
e.p!ima in &Gl-Acesta este un indice calitati* cu imp"!tanta la am'ala!e si
dete!mina!ea c"nsumului de liant indicand t"t"data si &!adul de macina!e si )"!ma
de c!istali+a!e la acelasi s"!timent de pi&ment-
H!eutatea speci)ica in sta!e tasata a pi&mentil"! se dete!mina dupa " tasa!e
e)ectuata in anumite c"nditii si se e.p!ima t"t in & G l-
H!eutatea speci)ica se p"ate dete!mina si p!in met"da picn"met!ica(
utili+andu/se ca mediu de dispe!sie apa sau di)e!iti s"l*enti-Dat"!ita sup!a)etei
speci)ice ma!i a pi&mentil"!( cat si a incapacitatii apei de a uda sup!a)ata pi&mentului
nu se "'tin int"tdeauna !e+ultate !ep!"ducti'ile atunci cand se )"l"seste apa(
!ec"mandandu/se )"l"si!ea a&entil"! de uda!e-
!miditatea. Apa este p!e+enta in pi&menti su' )"!ma de umiditate si apa de
c"nstitutie-Une"!i apa de c"nstitutie a pi&mentil"! se elimina imp!euna cu umiditatea
l"!( de aceea( pent!u )ieca!e se indica tempe!atu!a la ca!e s/a )acut
dete!mina!ea-P!e+enta umiditatii la in&l"'a!ea pi&mentil"! in *"psele nu este d"!ita
pent!u ca p"ate c"nt!i'ui la sap"ni)ica!ea liantil"!( c!este!ea aciditatii in cu!sul
dep"+ita!ii( u!mata de in&!"sa!e si alte!a!ea *"pselei( mai ales in p!e+enta
pi&mentil"! cu ca!acte! 'a+ic-
7
In ca+ul in ca!e pi&mentii p!e+inta pa!ticule elementa!e sp!e limita
suspensiil"! c"l"idale( tendinta l"! de a&l"me!a!e este mai ma!e in sta!e uscata si
deci( dispe!sa!ea l"! in lianti este usu!ata de " umiditate mai ma!e-Dete!mina!ile se
)ac c"n)"!m STAS ?7;6G>/ 5?-
Indicele de a"#or"tie in ulei. Cantitatea minima de ulei e.p!imata in &!ame(
necesa!a pent!u umecta!ea a %$$ & pi&ment in c"nditii speci)ice( !ep!e+inta
a's"!'tia in ulei-Acest indice depinde de sup!a)ata speci)ica a pi&mentului( de )"!ma
c!istalina si de !epa!titia &!anul"met!ica a pa!ticulel"!-Dete!mina!ile se e)ectuea+a
c"n)"!m STAS ?7;6GA/5?-
Indicele de a's"!'tie in ulei este un indice ec"n"mic pent!u ca in)luentea+a
!ap"!tul pi&ment/liant in cu!sul )a'!ica!ii *"pselel"!- Pe!mite de asemenea
ap!ecie!ea cantitatii "ptime de liant necesa! pent!u a "'tine pelicule de *"psele cu
!e+istenta ma.ima )ata de umiditate( de &a+e( p!ecum si din punct de *ede!e al
!e+istentei mecanice-
Dete!mina!ea se e)ectuea+a )"l"sind ulei de in tehnic pent!u lacu!i- Indicele de
ulei se e.p!ima p!in cantitatea de ulei necesa!a pent!u ca int!ea&a pasta de pi&ment
I ulei sa se a&l"me!e+e pe pistilul unui m",a!-
Reziduu e #ita !ep!e+inta !ap"!tul dint!e cantitatea de pi&ment !amasa pe
sita si cantitatea de pi&ment luata in luc!u( inmultit cu %$$ in c"nditii date de STAS
?7;6G;/5?-
T!e'uie indicata densitatea sitei cu ca!e s/a )acut dete!mina!ea-Se u!ma!este
deasemenea c"mp"+itia pi&mentului la mic!"sc"p( si anume daca se c"mpune din
a&l"me!ate( pi&ment macinat sau c"!pu!i st!aine de du!itate ma!e-
In ca+ul pi&mentil"! macinati se distin& 0 pa!ticule p!ima!e( a&!e&ate si
a&l"me!ate-
Granulatia pi&mentil"! macinati este cup!insa int!e %$ si ?$ de mic!"ni-
Pute!ea de ac"pe!i!e a pi&mentil"! este cu atat mai 'una cu cat dimensiunea
pa!ticulel"! este mai mica- Spect!ul &!anul"met!ic este de "'icei( dete!minat de
tehn"l"&ia de "'tine!e si mai ales de utila,ele de macina!e si c"nditiile de macina!e-
Este imp"!tant de !etinut ca a&!esi*itatea t"pitu!il"! in ca!e pi&mentii se
utili+ea+a( c!este "data cu c!este!ea sup!a)etei speci)ice( deci "data cu scade!ea
dimensiunii pa!ticulel"!- Din acest m"ti* &!anulatia )ieca!ui pi&ment t!e'uie c"!elata
nu numai cu pute!ea de ac"pe!i!e ci si cu !e+istenta chimica a acestuia )ata de
t"pitu!i-
Rezi#tenta la lumina c"nsta in capacitatea pi&mentului de a nu/si
schim'a nuanta su' actiunea luminii-Aceasta schim'a!e este de "'icei " al'i!e p!in
ca!e nuantele de*in mai palide( da! in unele ca+u!i p"ate a*ea l"c si " inchide!e a
%$
cul"!ii-Actiunea luminii depinde de0 lun&imea de unda( calitatea pi&mentului( )"!ma
de c!istali+a!e( p!e+enta su'stantel"! sta'ili+ante( dispe!sia pi&mentului-
Re+istenta la lumina a pi&mentil"! se ap!ecia+a dupa " sca!a de
etal"na!e-I!adie!ea p!"'el"! si a sca!ii de etal"na!e se )ace p!in e.pune!e la lumina
natu!ala sau la !adiatii ult!a*i"lete-E*alua!ea !e+ultatel"! se )ace c"mpa!and &!adul
de al'i!e al p!"'ei )ata de sca!a-
Rezi#tenta la intemerii este p!"p!ietatea unui pi&ment de a nu se alte!a
p!in e.pune!e indelun&ata la actiunea a&entil"! atm"s)e!ici in c"nditii de aplica!e si
e.pune!e sta'ilite-C"nditiile atm"s)e!ice cup!ind0 lumina( *antul( umiditatea(
di)e!entele de tempe!atu!a( caldu!a si )!i&ul-
Re+istenta la intempe!ii se p"ate *e!i)ica si in came!e de climati+a!e( cu ciclu!i
!epetate pent!u climat m"de!at sau t!"pical( sau p!in e.pune!e in ae! li'e!( in +"ne
de munte( ses sau lit"!al- Re+ultatele se e.p!ima p!in c"mpa!a!e cu p!"'a etal"n
p!epa!ata in acelasi m"d ca si p!"'a e.pusa( u!ma!indu/se schim'a!ea cul"!ii-
Te!menul de schim'a!e a cul"!ii include nu numai dec"l"!a!ea ci si schim'a!ea
nuantei sau a st!aluci!ii-
P!in rezi#tenta la temeratura a unui pi&ment se intele&e( tempe!atu!a
ma.ima la ca!e pi&mentul inca nu isi m"di)ica cul"a!ea la " e.pune!e de du!ata
sta'ilita- Aceasta p!"p!ietate a pi&mentil"! este )"a!te imp"!tanta la utili+a!ea l"! in
*"psele cu usca!e la cupt"!( mase ce!amice( *"psele cu aplica!i in l"cu!i s"licitate de
tempe!atu!a( in mate!iale plastice-
Continutul de #u"#tante #olu"ile in aa !ep!e+inta cantitatea de mate!iale
as"ciate pi&mentului( )"!mate mai ales din sa!u!i s"lu'ile in apa( ca!e se e.t!a& din
pi&ment cu apa distilata in anumite c"nditii-
Aceste sa!u!i se )"!mea+a imp!euna cu pi&mentii in timpul sinte+ei si
ma,"!itatea l"! se elimina p!in spala!e in p!"cesul tehn"l"&ic-Elimina!ea l"! c"mpleta
nu este p"si'ila( )iindca in lipsa acest"! elect!"liti spala!ea pi&mentil"! decu!&e )"a!te
&!eu- Se d"!este insa indepa!ta!ea l"! cat mai c"mpleta )iindca ele p"t int!a in
!eactie cu liantul( cau+and )en"mene de alte!a!e ned"!ite( sau p"t accele!a
)en"menele de c"!"+iune a sup"!tului metalic-
$. Pi%menti de cadmiu
Pi&mentii de cadmiu au " !e+istenta )"a!te 'una la tempe!atu!a 4pana la
A$$C8(la su'stante alcaline si chia! acide( sunt us"! dispe!sa'ili( )"a!te ac"pe!it"!i si
au " !e+istenta e.celenta la lumina 4sp!e de"se'i!e de t"ti ceilalti pi&menti &al'eni si
!"sii an"!&anici sau "!&anici8-
Pi&mentii de cadmiu se utili+ea+a in *"pselele de pictu!e si in *"pselele
speciale cu un c"st !idicat- Pi&mentii &al'eni c"ntin p!"p"!tii di)e!ite de sul)u!a de
cadmiu si de +inc 46$/76-%F CdS !especti* #$/%-7F JnS incepand cu nuantele cele
mai deschise de cul"a!e8-
%%
E.ista mai multe tipu!i de lumin")"!i de tip sul)u!a de +inc si cadmiu d"pata
cu Cu sau A& ca!acte!i+ate de un ma.im al emisiei spect!ale *a!ia'il int!e A%5 nm si
5$$nm - Retelele utili+ate in m"d cu!ent sunt0
/4JN(Cd8S0Cu 65& JnS I %;& CDS I #& NaCl I 4$($%/$($#8 & CuCl
#
/4JN(Cd8S0Cu 7;& JnS I 5& CdS I #& Na Cl I 4$($%/$($#8 & CuCl
#
/4JN(Cd8S0A& 6A& JnS I %A& CdS I #& Na Cl I 4$($%/$($;8 & A&NO
>
/4JN(Cd8S0A& 7;& JnS I 5& CdS I #& Na Cl I 4$($%/$($;8 & A&NO
>
/4JN(Cd8S0A& ;6& JnS I A#& CdS I #& Na Cl I 4$($%/$($;8 & A&NO
>
P"!nind de la !etelele de acti*a!e p!e+entate ante!i"!( se !eali+ea+a
amestecul cu sul)u!a de +inc( sul)u!a de cadmiu ( sul) ( )"ndant si acti*at"!i: acesta
este m",a!at umed timp de %A minute( uscat la etu*a si m",a!at din n"u( uscat ( timp
de %A minute-
Pul'e!ea "'tinuta se calcinea+a 5$ min in atm"s)e!a de a+"t ( la 7$$C- Dupa
!aci!ea in atm"s)e!a( pul'e!ea se m",a!ea+a cu %F sul) in mediu de acet"ne e-&-( se
usuca la etu*a si se !eint!"duce in calcina!e( in atm"s)e!a de a+"t- Aceasta calcina!e
se )ace la tempe!atu!i cup!inse int!e 7$$/%#A$ si a!e " du!ata *a!ia'ila( in )unctie de
tipul de lumin")"! pe ca!e *!em sa il "'tinem- Dupa !acie! p!"dusul se m",a!ea+a
umed( us"!( se spala cu " s"lutie de acid acetic A$F la )ie!'e!e( cu apa dei"ni+ata(
se )i.ea+a cu ti"sul)at de s"diu AFe-&-( p!in decanta!e( se )ilt!ea+a ( se spala cu
acet"ne e-&- si se usuca #; de "!e la %%$C- Dupa usca!e se sitea+a pe sita de >$$
mic!"ni si se am'alea+a-
Calcina!ea in # etape a!e !"lul de a asi&u!a "m"&eni+a!ea lumin")"!ului(
de"a!ece se "'se!*a ca in ciuda e)"!tu!il"! de asi&u!a!e a "m"&eni+a!ii !eactantil"!
a!e l"c " mi&!a!e pute!nica a d"pantil"! cat!e sup!a)ata c!eu+etului 4 dat"!ita iesi!ii
masi*e a sul)ului din masa pul*e!i+ata su' )"!ma de di".id de sul)8: aceasta p"ate )i
c"nt!aca!ata cu 'une !e+ultate p!in acea m",a!a!e inte!media!a a pul'e!ii calcinate la
7$$C-
P!in *a!iatia pa!amet!il"! de calcina!e )inala 4tempe!atu!a ( du!ata de palie! (
p!"&!amul de !aci!e8 se c"nt!"lea+a tipul de !etea C cu'ica sau he.a&"nala/ si
&!anulatia- T"t"data( acesti pa!amet!ii ( imp!euna cu !eteta de d"pa!e( dete!mina
nemi,l"cit pe!)"!mante "ptice ale lumin")"!ului-
S"lutiile de d"pa!e )"l"site au )"st !eali+ate ast)el0
%$$ml s"l- A&NO
>
$(%N I %$$ml H
#
O dei"ni+ata:
$(A& CuCl
#
KH
#
OI%$$ ml H
#
O dei"ni+ata:
>$ & NaCl I %$$ ml H
#
O dei"ni+ata:

N!-c!t
-
Lumin")"
!ul
Tempe!atu!
a de
sinte+a
<C=
Timp
de
t!atamen
t
<"!e=
Acti*at"
! <ml=
F"nda
nt <ml=
La.<nm
=
H<F
=
A<F
=
1 2 3 4 5 6 7 8 9
%#
%- 4Jn(Cd8
S
465G%;8
%#$$ % CuCl
#
4#(AA8
NaCl
458
A5$ 6$ %%$
#- 4Jn(Cd8
S
465G%;8
%#$$ # CuCl
#
4#(AA8
NaCl
458
A5$ 7# %>#
>- 4Jn(Cd8
S
465G%;8
%#$$ % CuCl
#
4#(AA8
NaCl
458
A#5 75 %A$
;- 4Jn(Cd8
S
47;G58
%#$$ # CuCl
#
4#(AA8
NaCl
458
A#5 77 %?%
A- 4Jn(Cd8
S
46AG%A8
%#$$ A A&NO
>
4$(58
NaCl
458
A>$ >> 5;
5- 4Jn(Cd8
S
47;G58
%%$$ # A&NO
>
4$(;8
NaCl
458
A#6 #6 A>
Sul)u!a de +inc si cadmiu d"pata cu a!&int este )"l"sita in !eali+a!ea ec!anel"!
al'/ne&!e clasice- Ea este un amestec )i+ic de d"i lumin")"!i0 sul)u!a de +inc d"pata
cu a!&int si sul)u!a de cadmiu d"pata cu a!&int- P!in c"mpune!ea !adiatiei emise de
cei d"i lumin")"!i se "'tine " !e+ultanta de cul"a!e al'a- Di)e!itele )i!me p!"duc acest
lumin")"! cu mici *a!iatii de cul"a!e( !e+ultat al *a!iatiei !ap"!tului JnGCd c"ntinut-
In p!actica e.ista d"ua met"de de "'tine!e a pi&mentil"! pe 'a+a de sul)u!i de
+inc si anume p!"cedee de "'tine!e pe cale uscata si p!"cedee de "'tine!e pe cale
umeda-
Atat pi&mentii )"s)"!escenti de sul)u!a de +inc( cat si cei de sul)u!i de metale
alcalin"/pamant"ase au numai " !e+istenta m"de!ata la intempe!ii- Sul)u!a de
metale alcalin"/pamant"ase este sensi'ila la umiditate( ia! sul)u!a de +inc nu este
!e+istenta la lumina- P!in ale&e!ea p"t!i*ita a liantil"! sau a mate!ialel"! in ca!e se
in&l"'ea+a( p!"p!ietatile acest"! su'stante de a !e+ista la a&enti )i+ici si chimici p"t )i(
t"tusi( im'unatatite in masu!a p!actic su)icienta-
%>
%;
1. Alegerea tehnologiei
Pentru sinteza pigmentului ZnxCd1-x S vom urma metoda de sinteza cu sulfura
de sodiu, dupa cum prezinta si schema urmatoare.
5. Bilantul de materiale
Bilantul de materiale se intocmeste pentru 100g amestec de sulfat cristalizat.
Se admit urm!toarele randamente pe faz!" #$%
&epozitarea materiei prime si dizolvare
Purificare
Precipitare
&ecantare
'iltrare
(scare-mo)arare
(scare-Calcinare
Sitare
*m+alare- &epozitare
(miditatea precipitatului decantat
(miditatea precipitatului filtrat
(miditatea materialului calcinat
,.1 Purificarea sulfatilor cu raport
ZnxCd1-xS"Cu
--.-$
-0.0$
-..0$
-,.0$
--.-$
--.0$
-..0$
-/.0$
--.0$
,0.0$
1..0$
1.0$
x00.11
Bilantul de materiale la depozitare 2 dizolvare 0 --.-$
ZnS3451673
ZnS3451673 0 ZnS3481673
7.1999....9..1/199151.
0.1157.19999x999..:
770.-- g ZnS3451673
x 0 17;.-1< : 0 -1.07
;CdS345.673
;CdS345.673 0 ;5CdS348.673
1/.99.........9..;570.99..51.
1/.5#1-0.11%=;9.......9...x999..:
,.... g ;CdS345.673
x041..4< :011.04
770.-- g ZnS3451673.................. ,....g ;CdS345.673...................71-.- g sulfat
x............................................................:...............................................100 g sulfat
x 01..-,
: 0 71.0;
%A
Bilant pentru dizolvare sulfat
ZnS3451673
ZnS3451673 0 ZnS3481673
7.1999....9..1/199151.
1..-,9999x999..:
44.7.50.---0 44.7; g ZnS34
Solu+ilitatea ZnS3451673 0 0.-/,g=l
0.-/,g999.1 g673
1..-,99999x
x 0 44.7.< : 0 ;4.//
x 0 .1..1 g673
*pa 0 #.1..18;4.//%50.---011/.;, g
;CdS345.673
;CdS345.673 0 ;5CdS348.673
1/.99.........9..;570.99..51.
71.0;.............................x...........:
11.0.50.--- 0 11.0/ g CdS34
Solu+ilitatea ;CdS345.673 0 1.147g=l
1.147g9991 g673
71.0;999.......x 0 1..47 g673
*pa 0 #1..478;.-4%50.--- 0 77.;; g
*pa introdusa total0.1..181..470100.7; g
*pa rezultata total 0 11/.;,877.;;0 1;../. g
>ateriale intrate
ZnS3451673
;CdS345.673
67 3
?3?*@"
>ateriale iesite
ZnS34 44.7; g
CdS34 11.0.g
67 3 1;../. g
Pierderi 0.7; g
?3?*@" 700.71 g
x011.0.< :0;.-4
1..-, g
71.0; g
100.7; g
700.71 g
Aa7S5-673
>Aa7S5-673 0 740 g=mol
>Aa7S 0 1. g=mol
ZnS34 8 Aa7S 0 Aa7S34 8 ZnS
1/19991.
44.7.99.z1 z1071.4, g Aa7S
CdS34 8 Aa7S 0 Aa7S34 8 CdS
70.99.1.
%5
ZnS3451673
;CdS345.673
11.0.9..z7
z70/.4 g Aa7S
%?
z 0 z1 8 z7 0 71.., g Aa7S
Aa7S0 71..,50.---071..7 g Aa7S
1. g Aa7S............................ 740 g Aa7S5-673
x0.,./ g Aa7S5-673
71..7 g Aa7S .........................x
*pa cristalizare 0.,./-71..70 ,1.1. g
Solu+ilitatea Aa7S5-673 0.41, g=@
0.41, g Aa7S5-673......................1 g 673
.,./ g Aa7S5-673......................:
*pa 0 #1.0.718,1.1.%50.---07;1.1,g
>ateriale intrate
Aa7S5-673 .,./ g
67 3 1.0.71 g
?3?*@
7/,..1 g
>ateriale iesite
Aa7S 71..7 g
673 7;1.1, g
Pierderi 0.74 g

?3?*@ 714.7; g
:01.0.71 g 673
Bilantul de materiale la purificare = se precipita 10$ din reactiv
ZnS34 8 Aa7S 0 ZnS 8 Aa7S34
1/199.............1. 99-1999..147
44.7;50.1......9..x............:9999..z
4.4799999.x999:9999..z x07.14
Bandament precipitare -.$
4.4750.-.99999.x999:9999..z
4.;;99.99999.x999:9999..z x 0 7.0-<
CdS348 Aa7S 0 CdS 8 Aa7S34
70.99.............1. 99144999..147
11.0.50.1......9..x............:9999..z
1.199999.x999:9999..z x00./;
Bandament precipitare -.$
1.150.-.99.x999:9999..z
1.//99999.x999:9999..z x 0 0./7<
Aa7S34 0;..181.1;04.-4g
673 0 1;.1./.50.1 0 1;.. g 673
ZnS34 0 44.7;-4.47 0 ;-..1 g ZnS34
CdS34 0 11.0.-1.1 0 1,.;. g CdS34
71..7 g Aa7S...................................7;1.1, g 673
7.1 g Aa7S...................................x
?otal apa01;../.-1;..87;.010141.-, g 673
x07;.01g 673
%6
>ateriale intrate
ZnS34
CdS34
Aa7S
67 3
;-..1 g
1,.;.g
7.1 g
141.-, g
?3?*@"70,..; g
ZnS34 0;-..1-4.;;0;,.4. g
%7
: 0 7./< z 0 ;..1<
: 0 1.1,< z 0 1.1;<
CdS34 0 1,.;.-1.//01;.17 g
Aa7S 0 7.150.-.0 7./4 g
Coprecipitarea Aa7S
>ateriale iesite
ZnS34
CdS34
67 3
Aa7S
ZnS
CdS
Aa7S34
?3?*@"
;1.4. g
1;.11 g
141.-, g
0.0/ g
7./ g
1.1, g
4.-4 g
70,..; g
ZnS348 Aa7S 0 ZnS 8 Aa7S34
1/199.............1. 99-1999..147
44.7;50.1......9..x............:9999..z
4.4799999.x999:9999..z x07.14
Bandament precipitare -.$
4.4750.-.99999.x999:9999..z
4.;;99999.x999:9999..z x 0 7.0-<
4.47-4.;;00.0- g ZnS34 nereactionat
CdS348 Aa7S 0 CdS 8 Aa7S34
70.99.............1. 99144999..147
11.0.50.1......9..x............:9999..z
1.199999.x999:9999..z x00./;
Bandament precipitare -.$
1.150.-.99.x999:9999..z
1.//99999.x999:9999..z x 0 0./7<
CdS34 01.1-1.//00.04 g CdS34 nereactionat
Aa7S34 0 ;..181.1; 0 4.-4 g Aa7S34
Aa7S 0 7.1480./;07.11 g pentru coprecipitarea sulfatulu
Aa7S 071..7-7.1.0 7,.04 g Aa7S
Aa7S 07,.04-7.0--0./70 77.;; g Aa7S nereactionat
71..7g Aa7S...................................7;1.1, g 673
7,.04g Aa7S...................................x
x071;.-- g 673
44.7; g ZnS34............................. 1;../. g 673
4.47 g ZnS34................................x x 0 1;.., g 673
*pa 0 71;.--81;..,0771..4 g 673
>ateriale intrate
#$
: 0 7./< z 0 ;..1<
: 0 1.1,< z 0 1.1;<
Aa7S 7,.04 g
ZnS34 4.47 g
CdS34 1.1 g
673 771..4 g
>ateriale iesite
Aa7S 77.;; g
ZnS 7./ g
CdS 1.1, g
ZnS34 0.0- g
CdS34 0.04 g
Aa7S34 4.-4 g
673 771..4 g

?3?*@ 7,- g
?3?*@
7,- g
#%
Bilantul de materiale la filtrare
= --.-
u01.$
ZnS8CdS
>ateriale intrate
ZnS 7./ g
CdS 1.1, g
Aa7S 0.0/ g
ZnS34 ;1.4. g
CdS34 1;.11 g
Aa7S34 4.-4 g
673 141.-, g
>ateriale iesite
ZnS 0 g
CdS 0 g
Aa7S 0.0/g
ZnS34 ;1.;; g
CdS34 1;.// g
Aa7S34 4.-; g
673 14;.;/g

Slam
ZnS 7./ g
CdS 1.1, g
Aa7S 0.0007 g
ZnS34 0.1, g
CdS34 0.0, g
Aa7S34 0.01 g
673 0.,- g

?3?*@ 701. g
?3?*@
701..- g
7./50.---C7./ g ZnS
1.1,50.--- C1.1, g CdS
Solid in slam 0 7./81.1,0;.1, g
(miditate slam 01.$
>asa slam0;.1,=0..704.,1g
in solutie" 7./-7./00 g ZnS
in solutie" 1.1,-1.1,00 g CdS
su+stanta uscata 0 100-1.0.7$00..7
solutie 0 4.,1-;.1,00..7 g solutie
>asa solutiei intrate00.0/8;1.4.81;.1184.-48141.-,0704.14 g
0.0/ g Aa7S.........;1.4.g ZnS34........1;.11 g CdS34......4.-4 g Aa7S34......141.-, g 673.......704.14 g sol
x g Aa7S...............: g ZnS34..............z g CdS34...........a g Aa7S34..........+ g 673..............0..7 g sol
x00 g
:00.1,g
z00.0,g
a00.01g
+00.,-g
Aa7S 00.0/,-00 0.0/g
##
ZnS34 0;1.4.-0.1,/0;1.;; g
CdS34 01;.11-0.0,01;.// g
Aa7S34 04.-4-0.0104.-; g
673 0 141.-,-0.,-0141.;/ g
#>
Aa7S
>ateriale intrate
ZnS 7./ g
CdS 1.1, g
Aa7S 77.;; g
ZnS34 0.0- g
CdS34 0.04 g
Aa7S34 4.-4 g
67 3 771..4
>ateriale iesite
ZnS 0 g
CdS 0 g
Aa7S 77.7/g
ZnS34 0.0-
CdS34 0.04g
Aa7S34 4.-;g
673 771.11 g
Slam
ZnS 7./ g
CdS 1.1, g
Aa7S 0.01 g
ZnS34 0 g
CdS34 0 g
Aa7S34 0.01g
673 0.1; g

?3?*@ 7,-.-- g
?3?*@
7,-.-- g
7./50.---C7./ g ZnS
1.1,50.---C1.1, g CdS
Solid in slam 0 7./81.1,0;.1, g
(miditate slam 01.$
>asa slam0;.1,=0..704.,1g
in solutie" 7./-7./00 g ZnS
in solutie" 1.1,-1.1,00 g CdS
su+stanta uscata 0 100-1.0.7$00..7
solutie 0 4.,1-;.1,00..7 g solutie
>asa solutiei intrate077.;;80.0-80.0484.-48771..407,,.74 g
77.;; g Aa7S.......0.0- g ZnS34........0.04 g CdS34......4.-4 g Aa7S34......771..4 g 673.......7,,.74 g sol
x g Aa7S...............: g ZnS34..............z g CdS34...........a g Aa7S34..........+ g 673..............0..7 g sol
x00.01 g
:00 g
z00 g
a00.01 g
+00.1;g
Aa7S 077.;;-0.010 77.7/ g
ZnS34 00.0- g
CdS34 00.04 g
Aa7S34 04.-4-0.0104.-; g
#;
673 0 771..4-0.1;0771.11 g
Bilantul de materiale la sinteza
>ateriale intrate
ZnS34 ;4.47 g
CdS34 1;.1 g
Aa7S 77.;7 g
Aa7S34 -../ g
67 3 ;14.41 g
= -.$
>ateriale iesite
ZnS
CdS
ZnS34
CdS34
Aa7S
Aa7S34
673
?3?*@
77.0- g
-.7- g
0.14 g
0.17 g
0.0; g
,1.;/ g
;14.41 g
?3?*@
4,..1 g
4,..1 g
#A
ZnS34 8
1/199999.
;1.4750.-.99
;/./19999.
Aa7S
1.9999.
x9999...
x9999..
0
ZnS 8 Aa7S34
-199..147
:999.z
:999.z
x011.1/
CdS 8
144999
:999..
:9999
Aa7S34
147
z
z
x0,.0;
CdS348 Aa7S
70.99999..1.999..
1;.150.-.999.x999...
1;.4799999..x999..
0
ZnS340;1.47-;/./100.14 g
CdS3401;.1-1;.4700.71 g
Aa7S0 77.;7-11.7/-,.0;00.0; g
Aa7S340 -../8;7.;48-.1/0,1.;/ g
Bilantul la decantarea = -,$
>ateriale intrate
ZnS 77.0- g
CdS -.7- g
ZnS34 0.14 g
CdS34 0.71 g
Aa7S 0.0; g
Aa7S34 ,1.;/ g
673 ;14.41 g
?3?*@
4,..1 g
>ateriale iesite
ZnS 0.0; g
CdS 0.01g
ZnS34 0./- g
CdS34 0.7-g
#5
:077.0- z0;7.;4
:0-.7-
z0-.1/
Aa7S 0.07-g
Aa7S34 41.,-g
673 ;4/.-.g

Slam @"S 0 1"1
ZnS 77.0/g
CdS -.7.g
ZnS34 0.0,g
CdS34 0.01g
Aa7S 0.007g
Aa7S34 ;.11g
673 71.4-g

?3?*@ 4,..1 g
77.0-50.---0 77.0/ g ZnS in solutie" 0.0; g ZnS
-.7-50.---0 -.7. g CdS in solutie" 0.01 g CdS
Solid in slam 0 77.0/8-.7.0;1.;4 g
(miditate slam 0,0$su+stanta uscata 0 100-,00,0$00.,
>asa slam0;1.;4=0.,0/7./. gsolutie 0 /7./.-;1.;40;1.;4 g solutie
>asa solutiei intrate00.1480.7180.0;8,1.;/8;14.41047/..1 g
0.0; g Aa7S.......0.14 g ZnS34........0.71 g CdS34......,1.;/ g Aa7S34......;14.41 g 673.......47/..1 g sol
x g Aa7S...............: g ZnS34..............z g CdS34...........a g Aa7S34..........+ g673..............;1.;4g sol
x00.0,g
:00.01g
z00.007g
a0;.11g
+071.4-g
Aa7S 077.;;-0.070 77.;g
ZnS34 00.14-0.0,00./- g
CdS34 00.71-0.0100.7/ g
Aa7S34 041.,- g
673 0 ;4/.-. g
#?
Bilantul la filtrarea =99.9 $ u01.$
'olosim un raport apa de spalare su+stanta uscata 4"1
673 01,0871.4-0111.4-
>ateriale intrate
ZnS 77.0/g
CdS -.7.g
ZnS34 0.0,g
CdS34 0.01g
Aa7S 0.007g
Aa7S34 ;.11 g
67 3 111.4-g
C1,0g apa
>ateriale iesite
ZnS
CdS
ZnS34
CdS34
Aa7S
Aa7S34
673

Slam
ZnS
CdS
ZnS34
CdS34
Aa7S
Aa7S34
673
?3?*@
0.0;g
0.01g
0.0,g
0.01g
0.007g
;./;g
110.11g
?3?*@
717.// g
717.// g
77.0/50.---0 77.0; g ZnS in solutie" 0.0; g ZnS
-.7.50.---0 -.71 g CdS in solutie" 0.01 g CdS
Solid in slam 0 77.0;8-.710;1.; g
(miditate slam 01.$su+stanta uscata 0 100-1.0.7$00..7
#6
77.0;g
-.71g
0g
0g
0g
0.14g
/.17g
>asa slam0;1.;=0..70;..11 gsolutie 0 ;..11-;1.;0/..1 g solutie
>asa solutiei intrate00.0,80.0180.0078;.118111.4-01.1.;7 g
0.007gAa7S.......0.0,gZnS34........0.01 g CdS34......;.11gAa7S34......111.4-g673.......1.1.;7g sol
x gAa7S...............: gZnS34..............z g CdS34...........a gAa7S34..........+ g673..............1.7,g sol
x00.00g
:00.00g
z00.00g
a00.14g
+0/.17g
Aa7S 00.007g
ZnS34 00.0,-000.0, g
CdS34 00.01-0 00.01 g
Aa7S34 0;.11-0.1/0;./; g
673 0 111.4--/.170110.11 g
#7
Baportul folosit nu e suficient, asa ca adaugam mai mult apa.
673 01,08/.1701,/.17g
>ateriale intrate
ZnS 77.0;g
CdS -.71g
Aa7S34 0.14g
67 3 1,/.17g
C1,0g apa
?3?*@
1...1/ g
>ateriale iesite
ZnS 0.0;g
CdS 0.01g
Aa7S34 0.14g
673 14-..1g

Slam
ZnS 77g
CdS -.7/g
Aa7S34 0.00/g
673 /..,g

?3?*@ 1...1/ g
77.0;50.---0 77 g ZnS in solutie" 0.0; g ZnS
-.7150.---0 -.7/ g CdS in solutie" 0.01 g CdS
Solid in slam 0 778-.7/0;1.7/ g
(miditate slam 01.$su+stanta uscata 0 100-1.0.7$00..7
>asa slam0;1.7/=0..70;..17 gsolutie 0 ;..17-;1.7/0/../ g solutie
>asa solutiei intrate00.1481,/.1701,/../ g
0.14 gAa7S34......1,/.17 g673.......1,/../ g sol
a gAa7S34..........+ g673............../../ g sol
a00.00/ g
+0/.., g
Aa7S34 00.14 g
673 0 1,/.17-/..,014-..1, g
Bilantul la uscare =99%
>ateriale intrate
ZnS 77g
CdS -.7/g
Aa7S34 0.00/g
67 3 /..,g
>ateriale iesite
ZnS 71.1.g
CdS -.1/g
Aa7S34 0.00/g
673 7.;7g

Pierderi
&ega)ari ;..4g
?3?*@
;..11 g
>$
?3?*@
;..11 g
ZnS07750.--071.1. g
CdS0-.7/50.--0-.1/g
Aa7S34 00.00/50.--00.00,g
Su+stanta solida071.1.8-.1/80.00,0;0.-4 g
(miditate 1$Su+stanta uscata0100-10-;$
>aterial uscat0;0.-4=0.-;0;;.7/ g 6730;;.7/-;0.-407.;7g
>%
Bilantul la calcinare =98%
>ateriale intrate
ZnS 71.1.g
CdS -.1/g
Aa7S34 0.00/g
67 3 7.;7g
>ateriale iesite
Zn0.1Cd0.7;S
;0./4g
Pierderi
&ega)ari ;./;g
?3?*@
;4.71 g
?3?*@
;4.71 g
masa uscata 0 #71.1.8-.1/80.00/%50.-.0;0.;4g
(miditate 1$masa uscata0100-10--$00.--
Zn0.11Cd0.7;S0;0.;4=0.--0;0./4g
Bilantul la sitare =96%
>ateriale intrate
Zn0.11Cd0.7;S
?3?*@
>ateriale iesite
Zn0.11Cd0.7;S 7-.41g
Pierderi1.77g
?3?*@ ;0./4 g
;0./4g
;0./4 g
Bilantul la am+alare =99%
>ateriale intrate
Zn0.11Cd0.7;S
?3?*@
>ateriale iesite
Zn0.11Cd0.7;S 7-.11g
Pierderi 0.7-g

?3?*@ 7-.41 g
7-.41g
7-.41 g
Productivitate 7-.11g pigment= 100g sulfat
>#
Bi'li"&!a)ie
%- Dancila adelene( On"se Ca!men( On"se C-( Pi&menti an"!&anici( editu!a P!intech(
Bucu!esti( #$$;
#- N-O!'an( Pi&menMi an"!&anici pent!u lacu!i( *"psele Ni ce!nelu!i( Ed-TehnicO(
Bucu!eNti(%7?;
>- ION BAJAVAN( RODICA VINTILA / Utili+a!ea c"l"!antiil"! la *"psi!ea si imp!ima!ea
mate!ialel"! te.tile( editu!a tehnica Bucu!esti( %757
>>