Organizarea socialo-economica a intreprinderii RATUC

1
Capitolul 1.
Caracterizarea activitatii R.A.T.U.C. Cluj-Napoca

1.1. Scurt istoric a regiei autonome

Pe fondul cresterii numrului de locuitori si a extinderii orasului n a doua jumatate a
secolului XIX, apar primele forme de organizare a transportului public n oras. Dezvoltarea
transportului public a fost stimulata de legarea n circuitul feroviar a garii Cluj(anul 1870).
Tendinta initial a transportului public a fost sa lege cartierele orasului cu gara Cluj.
Primele forme de transport public au fost pe cale ferata cu tractiune hipo iar apoi tractiunea
a fost asigurat de locomotiva cu aburi(1898). Desi dezvoltarea municipiului continua, proiectele
de introducere a tractiunii electrice la tramvaie nu pot fi puse in aplicare pana la sfarsitul
primului razboi mondial din cauza lipsei de capital si a surselor de energie.
Necesitatea transportului de calatori in incinta orasului Cluj s-a nascut intre anii 1890- 1910
cand populatia orasului a crescut in mod simtitor (cca. 60%) si suprafata orasului a inceput sa se
extinda ajungand de la 770 ha la 1000 ha.
Dupa razboi odata cu inviorarea activitatilor economico-sociale, problema transportului in
comun s-a impus cu acuitate, infiintandu-se Asociatia Proprietarilor de Autobuze RAPID care
o obtinut dreptul exclusiv de a organiza transportul de persoane in orasul Cluj. La 11 august
1949, firma RAPID a fost nationalizata, cele 102 autobuze ale proprietarilor fiind preluate de
Intreprinderea Comunala Cluj(ICC), trecand in patrimoniul statului.
Adevarata renastere a transportului urban din Cluj a inceput in anii urmatori cand treptat
orasul a obtinut autobuze noi si mai ales dupa ce in anul 1959 au inceput sa circule primele
troleibuze de fabricatie autohtona.
La data de 1 ianuarie 1961 s-a infiintat Intreprinderea Oraseneasca de Transport Cluj
(IOCT) avand ca sarcina promordiala organizarea transportului de calatori in incinta orasului si
suburbiile lui. Mai tarziu in urma unor transformari, intreprinderea a primit o noua denumire
devenind Intreprinderea de Transport Urban Cluj (ITUC), unitatea destinata in exclisivitate
deservirii publicului privind transportul de persoane in municipiul Cluj-Napoca.
In anul 1987 prin Decretul Consiliului de Stat nr. 377/1987 s-a infiintat Intreprinderea de
gradul I cu personalitate juridica, sub denumirea de Intreprinderea Judeteana de Transport Local
Cluj (IJTL) in saubordinea Grupului de Intrprinderi de Gospodarire Comunala si Locativa Cluj
Organizarea socialo-economica a intreprinderii RATUC


2
(GIGCL) subordonata la radul ri Consiliului popular al Judetului Cluj, iar in anul 1990 in baza
legii 15/1990 conform deciziei Prefecturii Judetului Cluj s-a infiintat Regia Autonoma de
Transport Urban de Calatori (RATUC) care functioneaza si in prezent.
RATUC este o regie autonoma cu personalitate juriduca, gestiune economica proprie si
autonomie financiara infiintata pe baza Legii 15/1990 conform deciziei Prefecturii Judetului Cluj
nr. 510/16noiembrie 1990. Este subordonata Prefecturii Judetului Cluj, cu sediul central in
municipiul Cluj-Napoca, Bulevardul 21 Decembrie nr. 128-130, avand ca obiect de activitate in
primul rand transportul urban de calatori cu autobuze,troleibuze si tranvaie pe linii organizate;
transportul de persoana pe baza de comenzi in interiorul municipiului si in afara acestuia;
transportul de marfuri pentru agentii economici din municipiu si judet; intretinerea si repararea
parcului auto propriu; intretinerea si repararea autoturismelor proprietate personala si a agentilor
economici prin intermediul statiei service.
RATUC are cont la Banca Comerciala Cluj putand cantracta credite bancare, mai mult,
beneficiaza de subventii de la stat.
1.2. Pozitia pe piata transporturilor a regiei autonome

Transportul urban este asigurat de o retea de 321 de km de strazi, din care 261 km
modernizate. Societatea RATUC este cea care are in gestiune acest serviciu public. Majoritatea
liniilor de tranport urbane s-au format acum mai bine de 20 de ani si s-au grefat pe necesitatiile
orasului in diverse etape de dezvoltare.
In total, in Cluj-Napoca circula: 229 de autobuze pe 21 de linii, 110 troleibuze pe 6 linii, 49
de tramvaie pe 3 linii , acest sistem fiind completat de 12 microbuze. Achizitionarea lor nu s-a
facut anual, astfel ca 2005 a adus doar 11 autobuze si 10 microbuze, ultima achizitie la troleibuze
facandu-se in urma cu 2 ani, desi aceste linii sunt cele mai rentabile, avand un nivel de incarcare
foarte mare. Aceasta aglomerare, incarcare a trolebuzelor, este simtita mai ales intre 7:20 si 7:40
dimineata, perioada ce este considerata a fi critica, datorita numarului mare de elevi care pleaca
la scoala. Din acest motiv, doar pentru acest interval societatea suplimenteaza, zilnic, numarul
masinilor cu inca 2. Pe de alta parte, nici cresterea numarului de masini nu ar fi o solutie viabila,
existand riscul ocuparii exagerat de mult a tramei stradale, si asa destul de aglomerata.In plus, ar
fi si neeconomic pentru societate. Vechimea mare a masinilor este o problema importanta a
firmei, unele masini fiind in circulatie de peste 15 ani, maxima admisa fiind de 8, conform legii.
Dintre investiile pe care R.A.T.U.C.Cluj-Napoca a reusit sa le faca in ultimii ani se
evidentiaza: achizitionarea unui aparat BOSCH de verificare ITP, spalatorii automatizate,
personal TESA calificat si bine structurat, o distributie eficienta a biletelor (reusindu-se
distribuirea numarului necesar de bilete nu cu 100 de case de bilete, cat teoretic ar trebui sa fie, ci
cu doar 70). Un alt fapt ar fi mentinerea pretului unui bilet cu doua calatoriil la o valoare medie ,
accesibila pentru cetatean, bilet ce poate fi folosit pentru a parcurge orice distanta.
Organizarea socialo-economica a intreprinderii RATUC


3
Mentinerea unor linii neproductive, doar la insistentele catorva cetateni, evenimente
neasteptate, precum greve ( de exemplu, greva 7-28 noiembrie 2005 a adus RATUC-ului o
pierdere de peste 1.6 mld lei) sau vacantele si sarbatorile ( perioade cand se scot din circulatie
pana la 20 % sau chiar 60 % din masini), sunt doar cateva dintre dezavantajele ce trebuie
depasite si pe care RATUC nu le poate neglija, contribuind la incarcarea cheltuielilor pe care
firma le suporta. Proasta cooperare cu municipalitatea, datorita inexistentei unor termene fixe
pentru aprobari, ingreuneaza punerea in aplicare a unor decizii urgente; slaba contributie a
Primariei, privind gratuitatea pe mijloacele de transport in comun ( doar de 30% pentru
pensionari si nu in totalitate, asa cum prevede legea), sunt alte motive pentru care investitiile
facute nu-si vad efectul.
In schimb, atragerea investitiilor a dus la concretizarea unor proiecte precum: organizarea
unei licitatii, la sfarsitul lunii noiembrie 2005, pentru refacerea liniei de tramvai, costurile fiind
suportate din fonduri comunitare. Instalerea unui sistem GPS pe 20 de autobuze, este de natura
sa faciliteze informarea cetatenilor, in ceea ce priveste punctualitatea si frecventa curselor.
Capitolul 2.
Structura organizatorica a R.A.T.U.C. Cluj-Napoca

2.1. Sistemul de obiective si valori ale regiei autonome

Obiectul activitatii de transport il constituie deplasarea in spatiu a calatorilor .
Considerata sub aspectul continutului sau economic, activitatea de transport constituie mijlocul
prin care se inlesneste deplasarea oamenilor, spre deosebire de deplasarea gandirii (transportul
corespondentei, faxul, transmisiunile telefonice), transport ce este supus altor reguli. Astfel,
activitatea de transport poate fi definita ca actiunile prin care se organizeaza si se realizeaza
deplasarea calatorilor in spatiu si timp.
Un rol important il are transportul in sfera productiei unde, printr-o mai buna organizare,
poate contribui la: reducerea ciclului de productie, accelerarea vitezei de rotatie a mijloacelor
circulante, imbunatatirea indicatorilor economico-financiari.
Productia unei intreprinderi este deservita nu numai de transportul intern, ci si de
transportul care realizeaza legaturile externe ale acesteia cu celelate intreprinderi si cu intreaga
economie nationala. De aici decurge functia importanta a transporturilor de a sustine legaturile
de productie intre intreprinderi, comunicatiile intre marile centre industriale, intre cele industriale
si agricole, etc. Acest rol este indeplinit de transporturile de utilitate publica. Transportul de
calatori deserveste procesul de productie prin deplasarea muncitorilor la si de la locul de munca.
Organizarea socialo-economica a intreprinderii RATUC


4
Rolul transporturilor este evident, prin intermediul acestora asigurandu-se procesul de
productie cu mijloace de productie si forta de munca.
Transporturile de calatori se deosebesc substantial intre ele, in sensul ca transporturile de
calatori se caracterizeaza prin sensul dus-intors al curentilor de calatori, adica sunt, in general,
activitati echilibrate, in timp ce in transporturile de marfuri nu exista, in aceeasi masura, o
asemenea egalitate, deoarece volumul marfurilor transportate in cele doua sensuri, de cele mai
multe ori, nu este identic.
Variatia traficului de calatori e influentata de fenomenele de masa caracterizate printr-o
probabilitate ridicata (sarbatori, concedii, vacante), in timp ce in transportul de marfuri acesti
factori au o influenta mai redusa.Avand in vedere aceste aspecte,unitatea economica isi propune
urmatoarele obiective mai importante:
-imbunatatirea calitatii serviciilor de transport in sensul promptitudinii,punctualitatii si
apropierii de consumator (cetatean);
-cresterea cifrei de afaceri intr-un ritm anual de 10%;
-sporirea parcului auto cu mijloace de transport moderne,la standarde europene, prin
realizarea unui program de investitii sustinut din fonduri proprii si atrase;
-identificarea de modalitati concrete de reducere a unor categorii de cheltuieli si de
crestere a profitului anual;

2.2. Structura organizatorica a regiei autonome
Structura organizatorica cuprinde totalitatea persoanelor si compartimentelor de
munca,modul lor de grupare si subordonare precum si legaturile care se stabilesc intre ele in
vederea realizarii obiectivelor intreprinderii in conditii de eficienta sporita.
Structura organizatorica a regiei autonome s-a stabilit de catre organele de conducere ale
acesteia. Pentru indeplinirea sarcinilor si functiilor ce-i revin conform obiectului sau de
activitate, regia are o serie de functii de conducere si de executie in cadrul compartimentelor de
lucru.
Funtiile de conducere sunt reprezentate de urmatoarele: director general, director de
exploatare, director tehnic, director economic, sefi autobaze, contabili sefi autobaze, sefi
serviciu, sefi birouri.
Functiile de executie sunt reprezentate de:conducatori auto, vatmani, mecanici,
electricieni, controlori bilete, casieri, contabili, economisti, ingineri,impiegati, personal de
intretinere, paza si pompieri,etc.
Organizarea socialo-economica a intreprinderii RATUC


5
Compartimentele de lucru: programare, organizare, dezvoltare, salarizare, personal
invatamnt, administrativ, juridic, psihologic, secretariat; control exploatare parc auto comercial,
exploatare parc auto comercial si dispecerat; tehnic, investitii, NTS, PSI, mecanic sef;
aprovizionare; financiar, analize economice, control financiar intern, preturi si tarife;
contabilitate; oficiu de calcul si sistem informational.
RATUC are in subordine: autobaza de transport urban de calatori cu autobuze; autobaza
de transport urban de caltori cu troleibuze; autobaza de transport urban de calatori cu tranvaie;
atelier de reconditionari ansamble auto; coloana de transport marfa; atelier de intretinere si
exploatare a statiilor; dispensar medical; bufet.
Conducerea regiei autonome este asigurata de: Consiliul de Administrare si de Directorul
general.
Consiliul de Administratie se numeste prin Ordin al conducatorului Administratiei Teritoriale
Locale din care este obligatoriu sa fie numit si un reprezentant al Finantelor Publice. Consiliul de
Administratie anlizeaza si adopta programele de activitate economica, dezvoltare,
retehnologizare pe termen lung, mediu si scurt, aprobarea Regulamentului de Organizare si
Functionare si limitele imputernicirilor subunitarilor, stabileste masuri pentru respectarea
disciplinei tehnologice, stabileste masuri pentru paza bunurilor unitatii, asigura legatura
permanenta cu sindicatele din unitate, ia masuri conform Codului Muncii pentru imputarea
pagubelor rezultate din neindeplinirea obligatiilor ce revin salariatiilor regiei, negociaza si
aproba continutul contractului colectiv de munca.



Organigrama Regiei Autonome de Transport Urban Cluj

Reprezentarea grafica a structurii organizatorice a unei unitati economice poarta denumirea
de organigrama. Aceasta se elaboreaza in mai multe variante si apoi se adopta de catre echipa
manageriala cea care se considera ca este optima la un moment dat. In literatura de specialitate
sunt prezentate numeroase tipuri de organigrame dintre care am ales-o pe urmatoarea:
Organizarea socialo-economica a intreprinderii RATUC


6


Organizarea socialo-economica a intreprinderii RATUC


7
Capitolul 3
Strategia de piata a regiei autonome
Conceptul de strategie se refera la un ansamblu de masuri
tehnice,economice,organizatorice si de decizii optime care se iau intr-o perioada de timp in
cadrul unei intrprinderi,in vederea realizarii de activitati eficiente si rentabile. Pe aceasta linie
intreprinderea face eforturi sustinute pentru modernizara si eficientizarea intregii sale activitati.
Astfel,transportul in comun din orasul Cluj-Napoca beneficiaza la ora prezenta, in cadrul
unui proiect pilot, de un sistem de monitorizare prin satelit al mijloacelor de transport, care
permite trimiterea datelor in timp real catre calatori, pentru ca acestia sa stie cu exactitate cat
timp mai au de asteptat in statii.
Deocamdata, in municipiu au fost amplasate experimental sisteme de monitorizare pe 30
de autobuze de pe cea mai circulata ruta. Potrivit conducerii, a directorului general al regiei
clujene de transport in comun, acest proiect vizeaza si culegerea de date privind consumul de
carburant, numarul de kilometri parcursi de fiecare autobuz si calculul economico-financiar
privind activitatea efectuata. In perioada urmatoare, Regia de Transport in Comun Cluj-Napoca
intentioneaza sa monitorizeze prin satelit inclusiv fluxul de calatori si numarul de bilete vandute
la un moment dat. Noul sistem nu va duce la o scumpire a biletelor si nici nu va implica reduceri
de personal in cadrul RATUC, potrivit conducerii regiei.
Directorul Regiei Autonome Transport Urban Cltori Cluj (RATUC), Liviu Neag, a
anunat introducerea n municipiul Cluj a unui sistem electronic integrat pentru distribuirea
biletelor, investitie de 10 milioane de euro. De asemenea, pentru anul acesta, Primaria Cluj
intentioneaza sa cumpere 30-40 de autobuze noi, n valoare de 100 de milioane de lei, pentru
dotarea parcului RATUC, regie aflata n subordinea administratiei locale. Ei au o asociatie
profesionala, Uniunea Romana de Transport Public. S-au intalnit la Sibiu pentru a semna acordul
de aderare la structura similara europeana. Acest lucru le va da posibilitatea reala de a accesa
fonduri structurale pentru a demara modernizari reale ale serviciilor de transport n comun de la
Cluj, dar si din tara.
Directorul RATUC a precizat c avantajul de a face parte dintr-o asociatie europeana a
transportatorilor publici nu va fi valorificat doar pentru accesarea de fonduri europene pentru
modernizarea liniei de tramvai de la Cluj, proiect de peste 30 de milioane de euro, care vizeaza
reabilitarea a 26 de kilometri de sine, ci si pentru introducerea sistemului de ticketing (eliminarea
biletelor tiparite pe hartie i eliberarea acestora n sistem electronic) pe autobuzele, troleibuzele
si tramvaiele din municipiu.
La o evaluare preliminara, introducerea unui sistem integrat de ticketing la Cluj-Napoca
presupune o investitie de peste 10 milioane de euro, bani necesari atat pentru achizitionarea
Organizarea socialo-economica a intreprinderii RATUC


8
validatoarelor electronice de bilete care trebuie montate n statiile RATUC, cat si pentru dotarea
mijloacelor de transport cu sisteme de control al respectivelor bilete. Este deja pe lista sa uzeze
de banii europeni pentru a implementa sistemul la Cluj. Finantarile europene nu se ramburseaza
n proportie de 80-90%, ceea ce inseamna ca regia trebuie sa vina, in cazul ticketing-ului, cu
maxim 200.000 de euro pentru cofinantare.
Ticketing-ul, afirma reprezentanii RATUC, necesita, pentru a fi implementat cu succes,
o anumit configuratie a parcului de maini deinut de regia locala. In prezent, acesta se compune
din 380 de masini (230 de autobuze, 110 troleibuze si 40 de garnituri de tramvaie), multe din
acestea fiind mai vechi de 20 de ani.
Parcul trebuie dotat cu masini noi, pe care s fie mult mai usor de implementat sistemul
de ticketing. In acest sens, municipalitatea va organiza in perioada urmatoare o licitatie pentru
achizitionarea de autobuze noi pentru RATUC Cluj. Vor incerca sa ncheie un contract pe mai
multi ani cu o societate care s ne furnizeze, ntr-o prima etapa, n 2009, circa 30-40 de autobuze.
In urmatorii ani vor cumpara i troleibuze. Pentru 2009 sunt prevazuti de la bugetul local circa
100.000.000 de lei (circa 27 de milioane de euro ) pentru investitiile de la RATUC. Sistemul de
ticketing functioneaza deja n Bucuresti, n reteaua Metrorex si pe aproximativ 48 de linii de
autobuze, 14 linii de troleibuze i 18 linii de tramvai, administratia capitalei cumparand peste
300 de masini dotate cu cititoare de cartele.
Directorul RATUC a atras atentia ca un alt proiect de modernizare a liniilor de transport
in comun vizeaza introducerea sistemului de monitorizare prin GPS pe toate cele 32 de trasee (6
linii pentru troleibuze, 23 pentru autobuze si 3 pentru tramvaie ) pe care regia le are n
municipiu. Anul trecut s-au investit circa 30.000 de euro pentru monitorizarea prin GPS a liniilor
din cartierul Grigorescu, tot nodul de transport local Grigorescu este monitorizat, gratie
respectivului proiect-pilot. GPS-ul permite culegerea de date exacte asupra locului unde se afla
fiecare autobuz, calatorii sunt anuntati din timp asupra statiilor unde masinile opresc, iar regia
poate evalua consumul de carburanti, dar si realizarile soferilor. Exist mesaje prestabilite, iar n
caz de blocaje, pene sau alte situatii neprevazute, soferul transmite dispecerului situatia, iar
acestia pot interveni.
Capitolul 4.
Concluzii si propuneri

Efectul transportului de pasageri asupra calitatii vietii este complex. Este suficient sa
observam ca, atat existenta, cat si lipsa de eficienta a folosirii resurselor economice in tranzitul
de masa au efecte asupra caracterului sociologic al orasului sau al unei parti a acestuia.
Imprejurimile capata un anumit caracter care se raporteaza la disponibilitatea transportului de
Organizarea socialo-economica a intreprinderii RATUC


9
pasageri. Existenta tramvaiului,a troleibusului sau a autobuzului afecteaza structura sociala si
economica a comunitatii. Absenta transportului de masa poate conduce la aparitia zonelor
defavorizate economic.
Principala concluzie care se poate desprinde din aceasta lucrare este faptul ca Regia
Autonoma de Transport Urban Cluj este cea mai importanta entitate de transport in comun din
judetul Cluj.
1.Cresterea veniturilor brute incasari

Imbunatatirea activitatii de control a biletelor prin marirea numarului de controale pe
fiecare linie in parte si in toate perioadele de exploatare, reducandu-se procentul de calatori
fraudulosi. Coeficientul de aglomerare al autvehiculelor fiind ridicat in special in orele de varf,
precumsi majorarea tarifelor biletelorsi abonamentelor a determinat cresterea substantiala a
caltorilor fraudulosi.Intarirea controlului de bilete conjugat cu marirea capacitatii de transport pe
linii ar determina cresterea veniturilor brute.
Asigurarea capacitatilor de transport maxime in perioadele de varf de dimineata si pranz
si a capacitatilor strict necesare in restul perioadelor de exoploatare. Pentru aceasta este necesar
sa se actioneze pentru scoaterea din imobilizare a mijloacelor de transport ce stationeaza din
lipsa de anvelope si piese.
Imbunatatirea ritmicitatii circulatiei,actionandu-se totodata pentru reducerea abaterilor
disciplinare de pe trasee(neopriri in statii, practicarea mersului in coloana, stationari nejustificate
le capete de linii si pe trasee) intarindu-se controlul asupra circulatiei si a dirijarii acesteia de
catre impiegatii de miscare.
2.Reducerea costurilor de productie

Reducerea personalului auxiliar in favoarea personalului direct productiv.
Imbunatatirea calitatii intretinerii si repararii parcului de autovehicule, reducerea duratei
de stationare a autovehiculelor in procesele tehnologice de intretinere si reparatii prin extinderea
reconditionarilor si reparatiilor, prin cointeresarea personalului muncitor.
Reducerea consumului de combustibil, lubrifianti si energie electrica.
Conducerea econamica si rationala a autovehiculelor de catre soferii RATUC conduce la
reducerea uzurii motorului, a transmisiei si a anvelopelor.Evitarea mersului pe jos la capetele de
linii, in interiorul autobazelor, precum si evitarea unor percursuri fara calatori ar determina
economii mai inseminate de combustibil si energie electrica.
Organizarea socialo-economica a intreprinderii RATUC


10
In realizarea obiectivului de rationalizare a cosumului de combustibil, lubrifianti si enrgie
electrica, in corelare cu asigurarea unei capacitati optime de transport, un rol important il are
executia la termen si in volum complet a tuturor proceselor tehnologice de intretinere si reparatii,
oprirea din circulatie a autovehiculelor cu depasiri ale consumului de combustibil si a celor cu
stare tehnica necorespunzatoare. Un factor care influenteaza negativ cheltuielile este fluctuatia
personalului de bord.
Dintre cauzele fluctuatiei personalului de bord mentionez: programul de bord foarte greu
(ora 4:30 - 24:30); programul de lucru in majoritatea zilelor de sambata, duminica si sarbatori
legale; munca foarte incordata tot timpul pentru a nu produce accidente; faptul ca in timpul
serviciului personalul de bord vine in contact cu mii de calatori dintre care unii au atitudini ce
provaca starea de irscibilitate a soferilor.
Prin diminuarea fluctuatiei personalului de bord s-ar reduce cheltuielile cu scolarizarea, la
care se adauga si cheltuielile cu vehiculul scoala, combustibil, energie electica, salariul
instructorilor.
Este de subliniat de asemenea si diferenta calitativa si cantitativa de productie care exista
intre rezultatele angajatilor vechi si ale celor care sunt la inceputul activitatii de intreprindere.
Bibliografie
1. Bolboaca Emilia -Lucrari practice in domeniul transporturilor;
2. Dan Ignat ,Transporturile ieri si azi, Editura tehnica,Bucuresti,1989;
3.Ilie Camelia Suzana,coordonator,Mediul concurential al afacerilor,Editura Oscar
Print,Bucuresti,2007;
4.www.RATUC.ro
5.www.google.com







Organizarea socialo-economica a intreprinderii RATUC


11





Anexe

Organizarea socialo-economica a intreprinderii RATUC


12

Organizarea socialo-economica a intreprinderii RATUC


13


Organizarea socialo-economica a intreprinderii RATUC


14


Organizarea socialo-economica a intreprinderii RATUC


15


Organizarea socialo-economica a intreprinderii RATUC


16


Organizarea socialo-economica a intreprinderii RATUC


17


Organizarea socialo-economica a intreprinderii RATUC


18
Interiorul autobuzelor










Organizarea socialo-economica a intreprinderii RATUC


19
Interiorul tramvaielor