Comunitatea European

Comunitatea European a fost nfiin at la Roma sub numele de Comunitatea Economic European (CEE),
la data de 25 martie 1957, de ctre cele ase state membre (Belia, !ermania, "ran a, #talia, $u%embur,
&landa) ale Comunit ii Europene a Crbunelui i & elului (CEC&) ' Constituirea CE a a(ut la ba) *ratatul
pri(ind constituirea Comunit ii Europene' +enumirea sa ini ial a fost *ratatul pri(ind constituirea Comunit ii
Economice Europene, actul a(,nd ns i alte denumiri u)uale, cum ar fi -*ratatele de la Roma. sau -*ratatul
CEE. Clau)ele tratatului au fost elaborate n cea mai mare parte n cadrul Conferin elor de la Bilderber'
Concomitent cu CE s/a constituit i Comunitatea European a 0tomului (CE0, ast)i Euratom)' 1mpreun cu
CEC& (constituit de2a din 1951) au aprut atunci trei comunit i, numite i Comunit ile Europene' 3rin
*ratatul de fu)iune au fost puse ba)ele unor orane comune de conducere, printre acestea numr,ndu/se
Comisia i Consiliul unic' Constituit ini ial pe o perioad limitat la 54 de ani, CEC& a fost interat n CE n
anul 2441 prin *ratatul de la 5isa (intrat n (ioare n 2446)' CEC& nu mai este deci o institu ie de sine
stttoare'
&dat cu constituirea 7niunii Europene (7E), s/a sc8imbat i denumirea CEE n -Comunitatea European.,
urm,nd ca -*ratatul CEE. s de(in -*ratatul CE.' 0ceste sc8imbri au e%primat transformrile calitati(e
suferite de CEE de la o simpl comunitate economic la o uniune politic' Cu toate acestea, e%isten a celor trei
comunit i subsidiare (CEC&, CE0, CE) nu a a(ut nimic de suferit n urma acestei noi denumiri, deoarece
aceasta nu presupunea i unificarea formal a celor trei comunit i'
1n procesul de constituire al 7E au fost redenumite i alte orane ale CE9
Consiliul Comunit ilor Europene poart din : noiembrie 1996 denumirea de Consiliul 7niunii
Europene'
Comisia Comunit ilor Europene s/a transformat n Comisia European'
Curtea de conturi i/a sc8imbat denumirea pe 17 ianuarie 199; n Curtea European de Conturi'
0ctele 2uridice adoptate de aceste orane rm,n n continuare acte 2uridice ale fiecrei comunit i n parte'
+atorit scderii importan ei CEC& i al rolului restr,ns al E7R0*&<, CE a de(enit a)i nucleul Comunit ilor
Europene, care repre)int la r,ndul lor primul i cel mai important pilon al 7niunii Europene' &biecti(ul
acestora const n reali)area unei pie e comune i = pornind de la aceasta = a unei uniuni economice i
monetare' 3e l,n aceasta, CE rspunde de o serie de alte domenii politice, cum ar fi9 transporturile,
protec ia social, cercetarea i te8noloiile moderne, sntatea, educa ia, cultura, protec ia consumatorilor,
de)(oltarea economic'
1n anul 2442, clau)ele pre()ute n *ratatul pri(ind Comunitatea European a Crbunelui i & elului au fost
asimilate n *ratatul CE, deoarece *ratatul CEC& e%pirase dup perioada stabilit de 54 de ani'
Istoricul Comunitatilor Europene
Crearea celor trei Comunitati Europene
Tratatele de la Roma - Crearea C.E.E. si Euratom


Dupa esecul C.E.A. n 1954, crearea C.E.E. si Euratom-ului a permis relansarea
constructiei europene fiind stimulata de dorinta de a realiza un mare spatiu economic
(la care cele trei tari ale Benelux erau foarte atasate si de a nu se limita la cte!a
actiuni sectoriale de tip C.E.C.A.
"deea ca o Europa unita !a fi mai prospera si mai puternica era nca !ie, dar nu
primise dect concretizari partiale. #a mi$locul anilor 195%, noul context economic a
facut n acelasi timp mai usoara si mai necesara continuarea inte&rarii economice.
'econstructia Europei era terminata, cresterea &enerala impunnd o dez!oltare
continua a fluxurilor comerciale, deci desc(iderea frontierelor. 'estrictiile cantitati!e au
fost eliminate n mare masura n cadrul ).E.C.E., dar taxele !amale, controalele la
frontiera frneaza sc(im*urile si constituie *ariere pentru dez!oltarea economica.
+umeroase proiecte au fost realizate, n centrul celui prezentat de ministrul olandez
de externe, -o(an .illem Be/en, se &aseste li*era circulatie a marfurilor, capitalurilor,
si persoanelor, n timp ce -ean 0onnet preconiza inte&rarea pe sectoare.
1e 9 noiem*rie 1954 -ean 0onnet a anuntat intentia sa de a nu mai solicita rennoirea
mandatului sau de presedinte al naltei Autoritati si de a milita pentru relansarea
constructiei europene. El a insistat asupra importantei ener&iei (si n special a ener&iei
nucleare si a su&erat ca acest sector sa fie ales pentru extinderea competentelor
comunitare
1
.
1e 2 aprilie 1955, 1aul 3enri 4paa5, !or*ind n numele Bel&iei a propus formal
mem*rilor C.E.C.A. o asemenea extindere. 1e 4 aprilie, &u!ernul olandez a propus
realizarea unei inte&rari economice fondata pe o uniune !amala. 1e 2% mai &u!ernele
tarilor din Benelux au propus concilierea optiunilor Be/en60onnet prin realizarea n
acelasi timp a actiunilor sectoriale de tip C.E.C.A.
1roiectele care au dat nastere C.E.E. si Euratom au fost examinate la conferinta de la
0essina n iunie 1955. 7n comitet de experti, prezidat de 1aul 3enri 4paa5, diplomat
*el&ian a fost nsarcinat cu pre&atirea unui raport care urma sa fie examinat la
Conferinta de la 8enetia n mai 1959 si care a constituit documentul de lucru al
Conferintei inter&u!ernamentale nsarcinate cu redactarea tratatelor.
Cele doua tratate instituind C.E.E. si Euratom au fost semnate la 'oma pe 25 martie
195:, ele intrnd n !i&oare pentru o durata nelimitata pe 1 ianuarie 195;.
<ratatul E7'A<)0 nu a fost aplicat dect partial pna n prezent, n principal din
cauza caracterului sau prea specializat si nencrederii =rantei la adresa sa.
Am*ele or&anizatii au ca acte constituti!e n afara celor doua tratate mai multe
protocoale si anexe la fiecare din ele precum si o Con!entie referitoare la unele institutii
comune comunitatilor si un Act =inal semnat la aceeasi data.
A.Primul tratat care a instituit C.E.E.
Acesta a enuntat o*iecti!ele economice, ale or&anizatiei, precum si mi$loacele de
actiune.
Astfel, Comunitatii i re!enea ca o*iecti! fundamental instituirea unei piete comune
care sa se spri$ine pe o uniune !amala, pe armonizarea politicilor economice, pe
li*ertatea ntre&ii !ieti economice, a productiei, a ser!iciilor, a sc(im*urilor, a
factorilor umani si financiari.
C.EE.se fundamenteaza astfel pe patru li*ertati esentiale, a capitalurilor, a ser!iciilor, a
*unurilor si a persoanelor si pe mai multe politici comune, cu deose*ire n domeniul
a&ricol, al dez!oltarii re&ionale, al transporturilor, precum si n domeniul social .
1rincipiile &enerale care &u!erneaza Comunitatea sunt pre!azute n articolul trei al
<ratatului C.E.E.
2
,
- eliminarea piedicilor !amale >
- or&anizarea unei *une functionari a concurentei >
- crearea unui tarif !amal comun >
- armonizarea le&islatiilor nationale >
- instiuirea de fonduri speciale si a unei *anci de in!estitii >
- asocierea cu alte tari la o*iecti!ele Comunitatii >
- a*olirea tuturor o*stacolelor n calea li*erei circulatii .
4inta&ma ?1iata comuna? a fost definita ntr-o (otarre a Curtii de -ustitie ca !iznd,
?eliminarea tuturor piedicilor n calea sc(im*urilor intracomunitare n !ederea fuziunii
pietelor nationale ntr-o piata unica, realiznd conditii pe ct posi*il destul de
apropiate de acelea ale unei ade!arate piete interioare.
7niunea !amala s-a realizat treptat, ncepnd cu o reducere tarifara de 1%@ la 1
ianuarie 1959. A triumfat astfel a*ordarea pe cale economica, ntr-o conceptie li*erala
a inte&rarii europene.
Din punct de !edere instiutional, <ratatul de la 'oma, care a instiutit C.E.E., relua ntr-
o mare masura sc(ema &enerala C.E.C.A., numai ca spre deose*ire de C.E.C.A.,
conceputa pentru o perioada de 5% de ani, C.E.E. are o durata nelimitata .
<ratatul C.E.E. a determinat aparitia unei noi ordini $uridice inte&rate n dreptul intern
al statelor mem*re. Comunitatea a fost dotata cu atri*utii proprii, cu personalitate
$uridica, cu capacitate de reprezentare internationala, cu puteri reale iz!orte din
limitarea unor competente ale statelor mem*re sau din transferul de atri*utii ale
acestora n fa!oarea Comunitatii.
C.E.E. este o comunitate de drept, ceea ce nseamna ca nici statele mem*re si nici
institutiile lor nu pot scapa controlului de conformitate a actelor lor si nici pre!ederilor
din <ratat.
"nitiati!a le&islati!a a fost ncredintata unei Comisii independente de &u!erne. Comisia
dispune si de putere executorie, precum si de a ne&ocia tratate *ilaterale sau
multilaterale.
Consiliul de ministrii detine esentialul deciziei normati!e si este asistat de un Comitet al
reprezentantilor permanenti (C)'E1E'.
1arlamentul are un rol deli*erati! si de control, iar Curtea de -ustitie un rol
$urisdictional.
B.Cel de-al doilea tratat semnat la Roma EURATOM
Acesta la 25 martie 195: a pus *azele C.E.E.A.> a intrat n !i&oare tot la 1 ianuarie
195;. Daca <ratatul C.E.E. a creat o inte&rare economica &lo*ala, <ratatul C.E.E.A. a
a!ut un o*iecti! sectorial 6 acela al ener&iei atomice ci!ile. Comunitatea a!ea ca
misiune sa contri*uie la pre&atirea si dez!oltarea rapida a industriilor nucleare, exclusi!
pentru aplicatii ci!ile ale acestora.
A
E7'A<)0 a reprodus sc(ema institutionala a C.E.C.A. si C.E.E.
<ratatul se refera si la cooperarea n sectorul de cercetare, de difuzare a cunostintelor
te(nice n materie nucleara, ci!ila, de protectie sanitara si de securitate ci!ila att
pentru personalul din domeniu ct si pentru populatie> are pre!ederi si n ceea ce
pri!este coordonarea in!estitiilor.
"n fond, tratatul reprezinta o or&anizare a pietei comune n domeniu cu eliminarea
taxelor !amale, a restrictiilor cantitati!e si alte masuri menite sa elimine piedicile
administrati!e.

1
#ouis Cartou - op.cit., pa&ina 45
2
Tratatele de la Roma instituind CEE i EURATOM , Dalloz, 1aris, 1992
A
1(ilippe 0oreau Defar&es - op. cit., pa&ina 19
Tratatele de la Roma instituind C.E.E. si EURATOM - C.E.E.A. -1957 (intrate n vigoare
n 195!
Semnarea Tratatelor de la Roma a urmat Conferintei de la Messina (Italia) din 1-
3 iulie 1953, a mini 111f59b 51;trilor de externe, !nd ele " state semnatare ale Tratatului
de la #aris onstituind C$C% au &otar!t' extinderea sistemului si la alte domenii eonomie
((n )ederea reali*arii unei +iete omune ,enerale), armoni*area +olitiilor soiale si
or,ani*area unei +iete nuleare omune-
.stfel, la /5 martie 1950, la Roma, au fost semnate / tratate, instituind, +e de o
+arte, Comunitatea eonomia euro+eana si, +e de alta +arte, Comunitatea euro+eana a
ener,iei atomie- Tratatele au fost (n&eiate +entru o durata nelimitata si au intrat (n )i,oare
la 1 ianuarie 1951, du+a ratifiarea lor de atre 2ermania, 3ranta, Italia, 4uxembur,, 5el,ia
si %landa-
Tratatele de la Roma au marat un reul al su+ranationalitatii, dar ele au
+re)a*ut +osibilitati de inte,rare +rin extinderea om+etentelor .dunarii +arlamentare (ai
arei membri urmau sa fie alesi +rin sufra,iu uni)ersal diret) si +rin treerea la )otul
ma6oritar (n adrul Consiliului-
.)- Tratatul de la Roma onstituind C-$-$-
Tratatul onstituind C$$ a stabilit a obieti) +entru Comunitate, (n art- /,
urmatoarele'
instituirea unei +iete omune si a+ro+ierea +ro,resi)a a +oliti ilor
eonomie ale statelor membre;
+romo)area unei de*)oltari armonioase a ati)itatilor eonomie (n
ansamblul Comunitatii;
extindere ontinua si e&ilibrata;
stabilitate marita;
restere aelerata a ni)elului de trai;
relatii mai str!nse (ntre statele membre-
7n +ers+eti)a rearii fundamentelor 8unei 9niuni din e (n e mai str!nse (ntre
+o+oarele euro+ene8, tratatul +re)ede libera irulatie a marfurilor si +rotetia fata de
8exteriorul8 Comunitatii +rin tarife )amale omune, libera irulatie a +ersoanelor si
a+italurilor, +rotetia liberei onurente- .este +re)ederi nu urmares nimi alte)a de!t
instituirea unei +iete omune, u arateristii asemanatoare +ietelor nationale-
:e asemenea, Tratatul +ri)ind onstituirea C$$ +re)ede'
armoni*area +olitiilor eonomie ale statelor membre;
stabilirea unor +olitii setoriale omune (n domeniul a,riulturii, trans+orturilor,
relatiilor omeriale externe-
S+re deosebire de Tratatul are a reat C$C%, are, a natura 6uridia, este un
tratat-le,e, Tratatul are onstituie C$$ stabileste numai adrul (n are institutiile
omunitare au a misiune +romo)area de*)oltarii armonioase a ati)itatilor eonomie (n
ansamblul Comunitatii, o extindere ontinua si e&ilibrata, o stabilitate marita, o restere
aentuata a ni)elului de )iata si relatii mai str!nse (ntre statele membre-
:eoaree aeste +re)ederi au arater ,eneral, ele nu +ot rea obli,atii 6uridie
(n mod diret; im+ortanta lor re*ida (n aeea a orientea*a inter+retarea dre+tului omunitar
(n diretia atin,erii obieti)elor C$$-
#otri)it Tratatului, C$$ se s+ri6ina, +e de o +arte, +e o +iata omuna si, +e de
alta +arte, +e a+ro+ierea +ro,resi)a a +olitiilor eonomie-
Tratatul nu ontine o definitie +entru +iata omuna; +rei*area este, (nsa, fauta
de Curtea de 6ustitie, are o defineste a fiind un s+atiu eonomi unifiat, li+sit de
obstaole interne, (n adrul aruia )or trebui reali*ate, (n mod +ro,resi), uniunea )amala si
uniunea eonomia-
#otri)it unei dei*ii a Curtii de 6ustitie, din anul 19";, Tratatul C$$, s+re
deosebire de tratatele internationale obisnuite, 8a instituit o ordine 6uridia +ro+rie, inte,rata
sistemului 6uridi al statelor membre de la intrarea (n )i,oare a Tratatului si are se im+une
6urisditiilor aestora; instituind o Comunitate +e durata nelimitata, dotata u atributii +ro+rii,
u +ersonalitate 6uridia, u o a+aitate de re+re*entare +e +lan international si, mai exat,
u +uteri reale i*)or!te din limitarea de om+etente sau dintr-un transfer de atributii ale
statelor atre Comunitate, aestea si-au limitat, &iar daa 7n domenii restr!nse, dre+turile
lor su)erane si au reat, astfel, un sistem de dre+t resortisantilor si &iar lor; a)!nd un i*)or
autonom, dre+tului nasut din tratat nu ar +utea, dei, (n ba*a naturii sale ori,inale
s+eifie, sa i se o+una, +e ale 6uridia, un text intern, oriare ar fi aesta, fara a sa-si
+iarda araterul omunitar si fara sa se +una +roblema &iar a ba*ei 6uridie a
Comunitatii8-
%bietul Tratatului C$$ de a institui o +iata omuna a arei funtionare
interesea*a, (n mod diret, 6ustitiabilii Comunitatii im+lia fa+tul a Tratatul re+re*inta mai
mult de!t un aord are reea*a obli,atii (ntre statele ontratante-
5)- Tratatul de la Roma onstituind C-$-$-.- < $9R.T%M
Tratatul onstituind $9R.T%M urmareste formarea si de*)oltarea unei industrii
nuleare euro+ene, im+un!ndu-se sarini multi+le, si anume'
de*)oltarea eretarii si difu*area unostintelor te&nie;
asumarea unei funtii de re,lementare a a+ro)i*ionarii statelor u
ombustibili nuleari si minereuri;
(nfiintarea unei +iete nuleare-
.rt-5/ al Tratatului +re)ede fa+tul a $9R.T%M dis+une de un dre+t de o+tiune
asu+ra mineralelor, a materiilor brute si a materialelor fu*ionabile s+eiale +roduse +e
teritoriul statelor membre, +reum si de +osibilitatea de a exerita un ontrol de seuritate
asu+ra destinatiei finale a +roduselor, astfel (n!t aestea sa nu fie folosite (n so+uri
militare- 7n aest so+, orie (ntre+rindere are mani+ulea*a materi ale nuleare este
obli,ata sa +re*inte Comisiei informatii asu+ra ati)itatii desfasurate, u exe+tia
materialelor destinate ne)oilor de a+arare-
Comunitatea Economica Europeana
Politica
1
2
6
;
5
Share 3rint
$a 25 martie 1957 Franta, Germania de Vest, Italia, Olanda, Belgia si Luxemurg semnea)a un tratat la Roma,
stabilind ba)ele Comunitatii Economice Europene (CEE), cunoscuta de asemenea si ca 3iata Comuna'
CEE, care a inceput sa functione)e in ianuarie 195:, a repre)entat un pas important in miscarea Europei spre
uniunea economica si politica' 3ana in 1954, de(enise clar ca secolele de suprematie mondiala a Europei
&ccidentale au luat sfarsit' 3ietele nationale din Europa, i)olate una de alta de lei comerciale ar8aice, nu se puteau
compara cu iantica piata de care se bucurau >tatele 7nite'
#ar din estul Europei, se inalta amenintatoare !niunea So"ietica, ai carei lideri comunisti comandau (aste teritorii si
resurse economice, prin intermediul unui sinur sistem' <ulti lideri europeni se temeau de asemenea de posibilitatea
reluarii conflictului dintre ad(ersarii traditionali europeni, cum ar fi "ranta si !ermania, ipote)a in care economia
Europei a(ea sa fie pre2udiciata si mai mult' 3entru a imbunatati climatul economic european si a pre(eni ra)boiul,
mai multi oameni de stat cu influenta si politoloi au suerat interarea economica'
3rimul pas important in aceasta directie a fost facut in 1951, cand "ranta si !ermania de ?est au
formatComunitatea Europeana a Carunelui si Otelului (CEC&), interand industriile carbunelui si otelului din cele
doua tari' $iderii france)i au propus initial infiintarea orani)atiei in scopul de a supra(e8ea industria ermana, iar
liderii (est/ermani au fost de acord imediat, in scopul de a tempera temerile cu pri(ire la militari)area !ermaniei'
3entru a super(i)a acti(itatea CEC&, au fost formate mai multe oranisme suprastatale, inclusi( o autoritate
e%ecuti(a, un consiliu de ministri, o adunare consultati(a si o curte de 2ustitie, menita sa solutione)e litiiile'
$a scurt timp, li s/au alaturat #talia si cele trei natiuni facand parte din !niunea Economica a Beneluxului # Belgia,
Olanda si Luxemurg' #n acest fel au fost puse ba)ele CEE' $a data de 25 martie 1957, repre)entantii a sase
natiuni europene au samnat cele doua tratate de la Roma' 7nul dintre acestea a creat Comunitatea Europeana a
Eneriei 0tomice (Euratom), pentru de)(oltarea comuna si pasnica a resurselor nucleare ale Europei' Celalalt tratat
a creat CEE' #n 3iata Comuna, au fost eliminate treptat barierele comerciale dintre statele/membre si au fost
implementate politici comune cu pri(ire la transport, aricultura si relatiile economice cu statele din afara CEE'
7lterior, s/a permis accesul liber al lucratorilor si al capitalului in interiorul Comunitatii' CEE, CEC& si Euroatom erau
deser(ite de un sinur consiliu de ministri, o sinura adunare repre)entati(a si o sinura curte de 2ustitie' #n 19@7,
cele trei orani)atii au fu)ionat interal, formandu/se Comunitatea Europeana (CE)' <area Britanie si alte state
europene au refu)at initial sa faca parte din 3iata Comuna si au format in 19@4 ca alternati(a, o orani)atie mai
slaba, $sociata Europeana a Lierului Schim %$ELS&' *otusi, pana la inceputul anilor A@4, statele din 3iata
Comuna au pre)entat semnele unei cresteri economice semnificati(e, iar <area Britanie s/a ra)andit'
+atorita leaturilor stranse cu >tatele 7nite, presedintele france) Charles de Gaulle a in(ocat de doua ori dreptul de
(eto pentru a respine admiterea <arii Britanii, iar aceasta nu a intrat in CE pana in ianuarie 1976, cand #rlanda si
+anemarca au de(enit de asemenea membri ai Comunitatii' !recia a de(enit membra in 19:1, 3ortualia si >pania,
in 19:@, iar fosta !ermanie de Est, a de(enit membra, ca parte a !ermaniei reunificate, in 1994'
$a inceputul anilor 1994, Comunitatea Europeana a de(enit ba)a 7niunii Europene (7E), care s/a format in 1996, ca
urmare a ratificarii *ratatului de la <aastric8t' *ratatul impunea un 3arlament European mai puternic, crearea unei
banci centrale europene si o moneda comuna precum si o politica comuna de aparare'
3e lana o piata europeana comuna, statele/membre urmau sa faca parte dintr/o piata comuna mai mare,
numita 'ona Economica Europeana' 0ustria, "inlanda, si >uedia au de(enit membri 7E in 1995'
CEE Comunitatea Economica Europeana
*aed Bit89 despre dictionar diploma drept
comunitar explicatie glosar licenta lucrare lucrari re(erat re(erate uniunea europeana
+eclaraCia de la <essina (>icilia), adoptat de miniDtrii de e%terne ai -Celor @. (1/@ iunie 1955), a confirmat deci)ia de
unificare' 7n Comitet de e%perCi sub preDedinCia lui 3' E' >paaF, reunit la Bru%elles, aDa/numitul Comitet >paaF, a
ntocmit un raport la 12 aprilie 195@ n care fr a ndeprta di(ersele propuneri e%primate reCinea n principal dou
proiecte9 unul pentru piaCa comun enerali)at, unul pentru eneria atomic'
5eocierile interu(ernamentale spri2inite Di de curente politice fa(orabile au dus la semnarea la Roma, la 25 martie
1957, a dou tratate prin care s/au instituit Comunitatea Economic European (CEE) Di Comunitatea European a
Eneriei 0tomice (CEE0 sau E7R0*&<)' Redactarea a dou tratate distincte diminua Di posibilitatea neratificrii lor'
*ratatele au intrat n (ioare la l ianuarie 195:'
0mbele orani)aCii au ca acte constituti(e, n afara celor dou *ratate, mai multe protocoale Di ane%e la fiecare dintre
ele precum Di o Con(enCie referitoare la unele instituCii comune ComunitCilor Di un 0ct "inal semnat la aceeaDi dat'
3rimul tratat care a instituit CEE, cea mai cunoscut dintre cele trei comunitCi, a enunCat obiecti(ele economice ale
orani)aCiei precum Di mi2loacele de acCiune' 0stfel, ComunitCii i re(enea ca obiecti( fundamental instituirea unei
pieCe comune care s se spri2ine pe o uniune (amal, pe armoni)area politicilor economice, pe libertatea ntreii (ieCi
economice9 a producCiei, a ser(iciilor, a sc8imburilor, a factorilor umani Di financiari' 1n acest fel, CEE se fundamenta
pe patru libertCi esenCiale9 a capitalurilor, a ser(iciilor, a bunurilor Di a persoanelor Di pe mai multe politici comune, cu
deosebire n domeniul aricol, al transporturilor, al de)(oltrii reionale, n cel social'
Bibliorafie9
#rina <oroianu Gltescu, Radu C' +emetrescu, 3roleomene la un drept instituCional comunitar, Editura Economic,
BucureDti, 2446