Turbarea, este o boala infectioasa, intalnita la toate speciile de animale
homeoterme, transmisibila la om, caracterizata prin grave tulburari nervoase,
exprimate prin hiperexcitabilitate si agresivitate urmate de paralizie si moarte. Istoric Turbarea a fost cunoscuta din cele mai vechi timpuri, existenta si formele ei clinice fiind semnalate si descrise in documente vechi care s-au transmis pana la noi. O descriere ampla a bolii dateaza din primul secol al erei noastre si este facuta de Celsius . El prezinta nu numai semnele bolii, dar si unele indicatii privind profilaxia, arderea regiunii muscate de exemplu sau chiar amputarea regiunii respective, daca este posibil. Galtier (!"#$, a facut primele incercari de vaccinare antirabica a animalelor, reusind sa imunizeze taurinele prin inocularea intravenoasa a salivei. %lterior, in perioada !!-!!&, 'asteur a elaborate prima metoda stiintifica de imunizare antirabica, folosind o tulpina de virus rabic(de vaca$ a carei patogenitate a fost modificata prin inoculari subdurale la iepure. (upa aproximativ )* de pasa+e, a constatatca aceasta tulpina a devenit patogena pentru caine, pe cale subcutanata, dar si-a pastrat proprietatile imunizante, iar pe cale intracerebrala, determina constant turbarea paralitica, dupa o incubatie de " zile. ,ceasta varianta de virus rabic obtinuta in laborator a fost denumita de 'asteur -virus fix. pentru a-l deosebi de virusul nativ, care circula in natura, denumit -virus rabic de strada.. Tratamentul antirabic a fost aplicat pentru prima data de 'asteur, in !!/ la caini si !!0 la om. 1n scurt timp, metoda pasteuriana s-a extins in toata lumea. 'rimul institut antirabic este infiintat la Odesa, de Gamaleia (!))$, iar al doilea, in 2ucuresti, de 2abes (!!!$. 1n !!#, 2abes si 3eep au aratat ca in sangele animalelor imunizate contra turbari apar anticorpi specifici, care neutralizeaza virusul rabic fix si de strada -in vivo. fiind primii care au folosit serul antirabic in tratamentul oamenilor muscati. 1n !#4, 2abes a descries modoficarile histopatologice in sistemul nervos central si a semnalat prezenta unor incluzii oxifile in citoplasma celulelor nervoase, fara sa arata insa importanta lor pentru diagnosticul turbarii. 1n #*/, 5egri demonstreaza
specificitatea incluziilor descrise de 2ebes, care au fost denumite -corpusculii
5egri.. 3a Congresul 1nternational de 6icrobiologie de la 'raga (#0*$ aceasta denumire s-a rectificat si astazi incluziile de turbare poarta denumirea de -corpusculii Babes-Negri.. %lterior, s-au elaborate metode de preparare a serului antirabic si a gamaglobulinelor specifice, care se folosesc tot mai larg in tratamentul antirabic al oamenilor grav muscati7 s-au elaborate metode noi de preparare a vaccinurilor antirabice vii din tulpini avianizate, a vaccinurilor uscate, etc. 'rogrese importante s-au facut si in domeniul etiologiei, patogeniei si epidemiologiei turbarii. Gold8asser si 9issling (#0!$, au folosit pentru prima data imunofluorescenta pentru identificarea virusului, iar 6atsumoto si col.(#)4$, cu a+utorul microscopiei electronice, au putut vizualiza si descrie virusul rabic. :-a reusit cultivarea virusului rabic in culture de tesuturi, de oua embrionate, in celulele tumorale maligne -in vivo., constatandu-se ca virusul formeaza incluzii oxifile nu numai in celulele nervoase, dar si in cele epiteliale din cornee, amigdale, membrane corioalantoidiana a embrionului de gaina, etc., virusul rabic fiind strict neurotrop. Raspandire si importanta Turbarea a fost inregistrata, cu o frecventa variabila, in toate continentele. %nele tari favorizate de pozitia lor geografica, dar si in urma unor masuiri drastice, au reusit sa devina sis a se mentina indemne de boala (,ustralia, 1slanda, ;aponia, 5oua <elanda, ,nglia$. 1n general, incidenta cazurilor de turbare a variat si difera in limite foarte largi de la o tara la alta fiind conditionata de o serie de factori, printre care un rol important revine masurilor sanitar veterinare. 3a ora actuala turbarea este raspandita pe continentul american, in ma+oritatea tarilor din ,sia si ,frica, dar si in multe tari din Europa. 1n =omania, ca urmare a masurilor de distrugere a focarului epizootogen si de vaccinare a cainilor, numarul cazurilor de turbare este in continua scadere. 4 Etiologie Turbarea este produsa de un virus (Rabies virus$ cu proprietati neurotrope, denumit de 'asteur virus rabic de strada, incadrat in familia Rhabdoviridae, genul Lyssavirus (6urph> si col. ###$. ?irusul are aspect de cilindru cu varf alungit (profil de glonte$, cu dimensiunile de 4*-!* nm lungime @ )*-!* nm latime. 1n structura virionului se distinge un invelis de natura gluco-lipo-proteica, cu perete dublu pe care se observa spiculi minuscule incon+urand un canal central longitudinal in care se desfasoara nucleocapsida in forma de elice (nucleoproteina$. Genomul viral codifica cinci proteine structuraleA 3, 5 si 5: (B6$ asociate cu capsida nucleara, 6 (Bm4$ si G reprezentate de proteinele de invelis. 'roteina 3, probabil, are functie de transcriptaza (9a8ai, #""$. ,ntigenele interne nucleoproteine (nucleocapsida$ induc anticorpi fixatori de complement, anticorpi precipitanti si anticorpi pentru imunoflourescenta si sunt comune cu virusurile pararabice. 'roteina 64 (de membrane$ si glicoproteina (G$, componenta a spiculilor care mediaza absortia si penetrarea virusului in celula, induc anticorpi neutralizanti numai fractiunea G (Cox si col., #""$, protectori si hemaglutino- inhibanti, determinand calitatea imunizanta a vaccinurilor rabice, si sunt diferite de cele ale virusurilor inrudite. ,nalizele efectuate cu a+utorul anticorpilor monoclonali si policlonali au pus in evidenta deosebiri antigenice intre tulpinile de virus rabic izolate din diferite zone ale globului. 3a unele tulpini s-au gasit diferente evidente atat in structura antigenelor de invelis, cat si a antigenelor nucleoproteice (:ureau si col., #!/$. Existenta acestor diferente antigenice pune problema alegerii tulpinii de virus pentru obtinerea vaccinului antirabic folosit intr- o anumita zona geografica. %nele diferente antigenice au fost semnalate si intre tulpinile de virus rabic folosite la prepararea vaccinurilor. ?irusul rabic se poate cultiva, in afara celulelor nervoase si pe alte linii celulare, in special, pe pui de hamster (2C9-4$ pe care produce efect citopatogen (tulpina :,( si tulpina ?nuDova-ambele folosite la prepararea vaccinului de tip uman$ si pe celule ?E=O. / Cultivarea pe oua embrionate reuseste in urma inocularii pe cale corioalantoidiana, alantoidiana, intravitelina sau in creierul embrionilor. 1ndiferent de calea de inoculare, virusul se multiplica intens in sistemul nervos central. 1n #/#, 3each adapteaza pe pui de o zi, o tulpina de virus rabic izolata de la o fetita de & ani numita Elur>. 9opro8sD> si col.(#0!$ prin 4) de treceri pe pui reuseste sa adapteze tulpina Elur> pe embrionii de " zile. (upa inca &*-0* de treceri pe embrioni, tulpina respective, inoculata intramuscular la caine s-a deovedit incapabila de a mai produce turbarea, dar si-a pastrat capacitatea imunizanta. 1n aceasta varianat tulpina Elur> este cunoscuta si sub numele de Elur> 3E' (3o8 Eggs 'assage$. (upa inca !* de trecri, tulpina s-a atenuat si mai mult, fiind notata Elur> CE' (Cigs Eggs 'assage$, varianta ce poate fi utilizata la prepararea vaccinului antirabic la om. ,daptarea virusului rabic pe culture diploide umane (virusul 'itman-6oore si tulpina F1 -/!$ a permis punerea la punct a tehnologiei de preparare pe scara industriala a unui vaccin rabic de uz uman. (in punct de vedere antigenic, virusul turbarii este unic, dar exista diferente mari privind patogenitatea, durata perioadei de incubatie, aspectul manifestarilor clinice, modificarile histpatologice pe care le produce, etc. ,stfel, se cunosc tulpini de virus rabic cu virulenta exaltata si extreme de patogene (virusuri intarite$ care produc boala dupa o perioada de incubatie foarte scurta, iar evolutia manifestarilor clinice este rapida si tulpini atenuate natural care determina imbolnaviri dupa o perioada de incubatie prelungita, cu o durata de evolutie lunga si cu simptomatologie atipica. Exista si tulpini virale cu tropism pentru o anumita specie, tropism intretinut sau modificat prin pasa+e successive pe aceeasi specie animala, care antreneaza selectarea genetica de clone sau biotipuri cu putere patogena specifica (tulpinile vulpine europene sunt relative putin patogene pentru caine, iar cele canine nord- africane putin patogene pentru vulpi$ (?asiu, ##!$. & 'rin studii electronomicroscopice, s-a putut dovedi ca virusul rabic, se multiplica in interiorul celulei nervoase prin inmugurire, pornind, fie de la membrana citoplasmatica, fie din reticulul endoplasmic.
Caractere epidemiologice 1n conditii naturale sunt receptive la infectia rabica in masura egala toate speciile de mamifere domestice si salbatice, indiferent de varsta, rasa, sex, stare de intretinere, anotimp, clima, etc. Erecventa bolii variaza insa de la o specie la alta, dupa modul de viata, si de posibilitatile de contaminare existente. ,stfel, dintre animalele domestice, turbarea se intalneste cel mai frecvent la caine (!*-#*G din cazuri, datorita modului de viata, in libertate sau semilibertate, care ofera cele mai multe posibilitati de contaminare, apoi la pisici. 3a rumegatoare, boala este relative frecventa si adesea evolueaza sub forma de enzootii, mai ales in sezonul de pasunat. 3a pasari se intalneste numai in cazuri exceptionale. :ursele naturale ale infectiei rabice, sunt reprezentate prin animale bolnave si cele infectate, aflate in ultima faza a perioadei de incubatie. 3a animalele infectate si bolnave virusul se gaseste in sistemul nervos central si periferic, dar repartitia lui nu este uniforma. Creierul este cel mai bogat in virus, concentratia lui fiind mare in substanta cenusie, cornul lui ,monn, cerebel, scoarta lobilor frontali, etc. 1n maduva spinarii si in ganglionii nervosi, cantitatea de virus este mica, iar in nervii periferici, se gaseste in cantitati foarte reduse. ?irusul este prezent in saliva, la 0 sfarsitul perioadei de incubatie, si persista in tot cursul bolii. 3aptele animalelor turbate, practic nu contine virusul si nu se citeaza cazuri de boala transmisa prin lapte. 1n urina, virusul se gaseste inconstant si in cantitate mica. 1n general sunt considerate avirulente sau foarte slab si inconstant virulentA sangele, secretiile genitale, materiile fecale, limfa, limfonodurile, tesutul muscular si lichidul cefalorahidian. Turbarea este o boala cu focalitate naturala. ?irusul rabic se conserva numai in organismul animalelor infectate, ce constituie rezervoarele naturale de infectie. :e deosebesc doua tipuri de rezervoare de virus rabicA domestic sau urban, alcatuit din animalele domestice (caine, pisica si mai rar bovinele, cabalinele, suinele$ si silvatic sau salbatic alcatuit din numeroasele animale salbatice (vulpi, lupi, iepuri, etc$ (dupa ?erdes si col., #0#$. 1ntre cele doua rezervoare exista relatii reciproce. 1n ma+oritatea cazurilor de turbare urbana intervine cainele, in turbarea silvica rolul principal il are vulpea (2urtan Eugenia si col., 4**$. Ca surse de infectie, pot servi in anumite conditii, cadavrele animalelor turbate. Contaminarea prin cadavre se poate produce in timpul necropsiei sau recoltarii creierului sau cand cadavrul este devorat. Obiectele murdarite cu saliva animalelor turbate pot servi ca surse de infectie cu conditia ca, dupa contaminare ele sa vina repede in contact cu o plaga recenta, virusul distrugandu-se repede in mediul extern. 1n conditii naturale, transmiterea infectiei de la un animal la altul sau de la animale la om se face in imensa ma+oritatea a cazurilor, pe cale directa, prin muscatura animalelor turbate. 'rin acest act, animalele turbate inoculeaza in plagile respective virusul rabic aflat in saliva. 6uscaturile animalelor turbate sunt cu atat mai periculoase cu cat sunt situate mai aproape de sistemul nervos central si intr-o regiune mai bogata in filete nervoase, etc. (e aceea, muscaturile de lup sunt dintre cele mai periculoase, fiind profunde, multiple, si situate de obicei la extremitatea cefalica. :aliva animalelor bolnave contine virusul si deci este infectanta, inca din perioada de incubatie, cu -0 zile inainte de aparitia vreunui semn de turbare, iar in unele cazuri cu *-& zile, (EeDadu, #!4$. ) <garieturile sunt, de asemenea foarte periculoase, deorece pot asigura inocularea virusului, daca ghiarele sunt murdarite cu saliva virulenta proaspata. Cele mai periculoase sunt zgarieturile de pisica, ele fiind de obicei multiple si profunde cand lezioneaza un numar mai mare de filete nervoase. O alta modalitate de contaminare este depunerea de saliva virulenta, prin lingere la nivelul diferitelor plagi sau eroziuni proaspete, aflate pe piele sau mucoase. Cele mai mici eroziuni, chiar microscopice, fara hemoragii, pot permite patrunderea virusului rabic in organism. 1nfectia transplacentara, de la mama la fat, a fost rar semnalata, atat la om cat si la animale. 6ucoasele intacte par nepenetrabile pentru virusul rabic7 asa se comporta mucoasa digestive. 6ucoasa pituitara si a cailor respiratorii insa permite instalarea infectiei rabice. ,stfel, cercetarile efectuate in ,merica, intr-o pestera cu lilieci infectati, au aratat ca infectia se poate realize si pe cale aeriana, cu picaturi de saliva, etc.
Patogeneza (upa patrunderea in organism, pentru a realizarea infectie rabice este necesar ca la nivelul portii de intrare, sa se gaseasca filete nervoase recent lezionate pe care sa se poate fixa virusul. Cu cat o plaga va contine mai mult tesut nervos lezionat, cu atat ea vai fi mai favorabila infectiei rabice. 3a locul de patrundere, virusul, prin intermediul miocitelor (din apropape in aproape$, atinge terminatiile tendinoase bogat inervate, patrunde in nervi si se propaga centripet, pasiv, lent mai ales prin structura perinervoasa (axoplasma$, invadand treptat nervii periferici si a+unge in " ganglionii spinali, de unde apoi, cuprinde encefalul si determina encefalita rabica. 3ichidul cerebrospinal contribuie si el la difuzarea virusului in sistemul nervos central. 'ropagarea centripeta a virusului de-a lungul nervilor a fost denumita de 3evaditi -neuroprobazie.. 'e masura ce se replica in sistemul nervos central, virusul se disperseaza din nou in organism, in sens centrifug, tot tot pe traiectul nervilor, realizand fenomenul de -septinevrita. , descris de 5icolau si col., #). Calea nervoasa nu este insa exclusiva pentru propagarea virusului rabic. (ifuzarea se mai poate face pe cale sanguina sau limfatica, dar acestea au o importanta mai redusa. 1n sistemul nervos central, virusul produce modificari in celulele nervoase si in peretii vasculari. 1nitial, virusul actioneaza asupra celelelor nervoase sensitive, producand iritatia lor si aparitia semnelor clinice prodromale. ,stfel, activitatea functionala a neuronilor este exaltata si tradusa prin stari de excitatie psihica, motorize, senzitiva, exagerarea reflexelor, etc, ceea ce determina accese de furie si agresivitate. 1n ultima faza, consecutive distrugerii neuronilor motori, apar paralizii progresive, iar dupa afectarea centrilor respiratori se produce moartea prin asfixie. 1n cazuri exceptional de rare, virusul rabic a+uns in centrii nervosi poate ramane in stare de latenta timp indelungat si, sub influenta unor factori favorizanti, se poate reactiva. (e asemenea, se poate intampla ca virusul rabic, dupa ce s-a multiplicat in centrii nervosi sa fie distrus de fortele de aparare ale organismului, in timp ce leziunile determinante sa duca totusi la moartea animalului7 este o infectie mortala autosterilizanta (Constantinescu si col., #00$. ! Simptomele clinice :imptomele clinice sunt polimorfe si difera de la caz la caz. 1n general, turbarea evolueaza acut, sub doua forme clinice principaleA furioasa si paralitica. 'erioada de incubatie este, in medie de *-)* zile, cu limite mari intre 0-#* zile, chiar si un an (in cazuri extreme sub 0 zile si peste ) ani$, fiind dependenta de patogenitatea tulpinii in cauza, de sediul si gravitatea muscaturii sau zgarieturii, etc. 1n general, perioada de incubatie este mai scurta la animalele tinere, la animalele muscate in regiunile cefalice sau muscaturii multiple. Eorma furioasa sau turbarea furioasa se caracterizeaza printr-o stare de excitatie si excitabilitate extrema, cu manifestari de furie, agresivitate, etc. Este forma cea mai caracteristica a bolii deoarece cuvantul turbare in toate limbile exprima manie, furie, cruzime. 1n evolutia bolii se pot distinge trei perioade si anumeA prodomica, de excitatie sau de stare si terminala sau paralitica. 'erioada sau faza prodromala (initiala, melancolica$, poate trece adesea neobservata, semnele clinice fiind putin semnificative si constau in schimbari ale comportamentului. ,nimalul devine capricios, irascibil, mai ales afectos fata de stapan sau din contra devine indiferent, trist se retrage in locurile izolate si intunecoase. :tarile se accentueaza, animalul se misca continuu, rascoleste asternutul, scormoneste pamantul, reactioneaza brusc si exagerat la orice excitatie (zgomot, lumina, atingere, etc$, in unele momente pare a avea halucinatii auditive si vizuale, atentia nu poate fi retinuta decat pentru foarte putin timp. ,petitul, conservat la inceput, diminua treptat si animalul prezinta pervertirea gustului, inghitand obiecte necomestibile.(urata acestei faze este in medie de -/ zile. Faza sau perioada de excitatie (furie, agresivitate$, se instaleaza treptat si se manifesta prin stari de furie si agresivitate. Cainle devine agresiv la inceput fata de animale, fara motiv intra in stare de furie la cea mai mica excitatie. ,ccesele de furie sunt la inceput de scurta durata si alterneaza cu perioada de liniste, pentru ca pe masura ce boala avanseaza sa devina tot mai frecvente. Eaciesul devine # caracteristic, cu privirea fixa, panditoare, feroce. 1n perioadele dintre accese privirea este ratacita, faciesul inexpresiv. ,nimalul are tendinta de a fugi de acasa si a parcurge distante mari, fara nici o tinta si daca intalneste persoane sau animale la ataca. (urata acestei faze este de 4-) zile. Faza sau perioada paralitica (terminala, finala$, se manifesta prin paralizia muschilor linguali, maseteri, oculomotori, laringieni. Cainele nu mai poate degluti, nici musca, devine afon, maxilarul inferior atarna inert, din gura intredeschisa se scurge multa saliva filanta, vascoasa, ochii devin imobili, pleoapa a /-a proeminenta. 'aralizia se extinde treptat, accesele de excitatie devin din ce in ce mai rare si mai sterse, iar cand apare paraplegia, deplasarea nu mai este posibila si dupa cateva ore de agonie se produce moartea prin asfixie. ,ceasta faza dureaza - / zile, rareori 0 zile. Forma paralitica (turbarea muta sau linistita$ se caracterizeaza prin lipsa manifestarilor de furie sau agresivitate si incepe cu o stare de depresiune, urmata foare repede de paralizia muschilor faringieni si maseteri. (eglutitia devine imposibila, latratul este ragusit, apoi animalul devine afon. Eaciesul exprima tristete, suferinta, cu privirea pierduta, din cand in cand inconstienta. 1n final, se produce paralizia generalizata si moartea dupa /-& zile, rareori mai mult. 1n cazuri mai rare, turbarea paralitica poate incepe printr-o monoplegie sau prin paralizia unui grup muscular, dar evolueaza tot spre paralizie generala. * Profilaxia 3upta impotriva turbarii include aplicara unui complex de masuri sanitar- veterinare de imunoprofilaxie. %n rol important il +oaca profilaxia nespecifica care se bazeaza pe masuri generale de prevenire a aparitie si raspandiri bolii. 6asurile generale se adreseaza distrugerii rezervorului de virus si a vectorilor principali. 1munoprofilaxia se bazeaza pe vaccinarea antirabica obligatorie in special carnasierelor. (e la prima vaccinare aplicata de 'asteur si pana in prezent, in imunoprofilaxia turbarii au fost utilizate o serie de metode care se deosebesc intre ele prin modalitati de obtinere a materialului biologic imunizat. ?accinurile care sunt utilizate in prezent, in diverse tari pot fi clasificate in vaccinuri cu virus viu modificat si vaccinuri inactivate (Turner :.G. #""$. 1n =omania, pentru imunizarea diferitelor specii de animale, se folosesc vaccinurileA vaccinul antirabic preparat dupa formula 'opovici si :tamatin (#0"$, vaccinul Rabirom, Rabivacol si Nobivac Rabies. Combaterea 1ntr-un focar de turbare, se aplica urmatoarele masuriA -se declara oficial boala si se instituie carantina de gradul 111 (3egea "0@##$7 -se delimiteaza zona epizootic pe o raza de cel putin /* Dm in +urul focarului7 -se distrug cadavrele7 ,nimalele cu simptome de turbare se ucid, iar dupa recoltarea probelor pentru examenul de laborator se distrug. 2oala se considera stinsa si masurile de carantina se ridica daca au trecut / luni de la ultimul caz de moarte sau ucidere, si daca in unitate nu mai sunt animale sub observatie sanitar-veterinara (3egea "0@##$. Concluzii Turbarea, este o boala infectioasa, intalnita la toate speciile de animale homeoterme, transmisibila la om. Este cunoscuta din cele mai vechi timpuri,
existenta si formele ei clinice fiind semnalate si descrise in documente vechi care
s-au transmis pana la noi. O descriere ampla a bolii este facuta de Celsius care prezinta nu numai semnele bolii, dar si unele indicatii privind profilaxia. %lterior, in perioada !! H !!&, 'asteur a elaborate prima metoda stiintifica de imunizare antirabica, folosind o tulpina de virus rabic a carei patogenitate a fost modificata. (atorita cercetarilor efectuate in decursul timpului s-au elaborate metode de preparare noi a vaccinurilor antirabice vii din tulpini avianizate, a vaccinurilor uscate, etc. 1n =omania, 'opovici si col. (#0"$ au elaborat o metoda de preparare a vacinului antirabic de vuirus fix viu, nemodificat, adsorbit pe hidroxid de aluminiu, care se foloseste si astazi. 1n urma aplicarii cu severitate a unui complex de masuri sanitar-veterinare si de imunoprofilaxie, turbarea a putut fi lichidata in numeroase tarii. Totusi, se asista la o recrudescenta a bolii in diferite regiuni ale lumii, care se considerau indemne, ca urmare a persistentei virusului printre animalele salbatice de padure ( turbarea silvatica$. Turbarea este o boala cu mare importanta economica si sanitara, fiind una dintre cele mai grave, astfel, annual pe glob zeci de mii de persoane sunt supuse tratamentului antirabic de necesitate si sute de mii de animale supuse imunizarilor antirabice preventive sau de necesitate. 4