Turbarea, este o boala infectioasa, intalnita la toate speciile de animale

homeoterme, transmisibila la om, caracterizata prin grave tulburari nervoase,

exprimate prin hiperexcitabilitate si agresivitate urmate de paralizie si moarte.
Istoric
Turbarea a fost cunoscuta din cele mai vechi timpuri, existenta si formele ei
clinice fiind semnalate si descrise in documente vechi care s-au transmis pana la
noi. O descriere ampla a bolii dateaza din primul secol al erei noastre si este facuta
de Celsius . El prezinta nu numai semnele bolii, dar si unele indicatii privind
profilaxia, arderea regiunii muscate de exemplu sau chiar amputarea regiunii
respective, daca este posibil. Galtier (!"#$, a facut primele incercari de vaccinare
antirabica a animalelor, reusind sa imunizeze taurinele prin inocularea intravenoasa
a salivei. %lterior, in perioada !!-!!&, 'asteur a elaborate prima metoda
stiintifica de imunizare antirabica, folosind o tulpina de virus rabic(de vaca$ a carei
patogenitate a fost modificata prin inoculari subdurale la iepure. (upa aproximativ
)* de pasa+e, a constatatca aceasta tulpina a devenit patogena pentru caine, pe cale
subcutanata, dar si-a pastrat proprietatile imunizante, iar pe cale intracerebrala,
determina constant turbarea paralitica, dupa o incubatie de " zile. ,ceasta varianta
de virus rabic obtinuta in laborator a fost denumita de 'asteur -virus fix. pentru a-l
deosebi de virusul nativ, care circula in natura, denumit -virus rabic de strada..
Tratamentul antirabic a fost aplicat pentru prima data de 'asteur, in !!/ la caini si
!!0 la om. 1n scurt timp, metoda pasteuriana s-a extins in toata lumea. 'rimul
institut antirabic este infiintat la Odesa, de Gamaleia (!))$, iar al doilea, in
2ucuresti, de 2abes (!!!$. 1n !!#, 2abes si 3eep au aratat ca in sangele
animalelor imunizate contra turbari apar anticorpi specifici, care neutralizeaza
virusul rabic fix si de strada -in vivo. fiind primii care au folosit serul antirabic in
tratamentul oamenilor muscati.
1n !#4, 2abes a descries modoficarile histopatologice in sistemul nervos central
si a semnalat prezenta unor incluzii oxifile in citoplasma celulelor nervoase, fara sa
arata insa importanta lor pentru diagnosticul turbarii. 1n #*/, 5egri demonstreaza

specificitatea incluziilor descrise de 2ebes, care au fost denumite -corpusculii

5egri.. 3a Congresul 1nternational de 6icrobiologie de la 'raga (#0*$ aceasta
denumire s-a rectificat si astazi incluziile de turbare poarta denumirea de
-corpusculii Babes-Negri..
%lterior, s-au elaborate metode de preparare a serului antirabic si a
gamaglobulinelor specifice, care se folosesc tot mai larg in tratamentul antirabic al
oamenilor grav muscati7 s-au elaborate metode noi de preparare a vaccinurilor
antirabice vii din tulpini avianizate, a vaccinurilor uscate, etc.
'rogrese importante s-au facut si in domeniul etiologiei, patogeniei si
epidemiologiei turbarii. Gold8asser si 9issling (#0!$, au folosit pentru prima data
imunofluorescenta pentru identificarea virusului, iar 6atsumoto si col.(#)4$, cu
a+utorul microscopiei electronice, au putut vizualiza si descrie virusul rabic. :-a
reusit cultivarea virusului rabic in culture de tesuturi, de oua embrionate, in celulele
tumorale maligne -in vivo., constatandu-se ca virusul formeaza incluzii oxifile nu
numai in celulele nervoase, dar si in cele epiteliale din cornee, amigdale, membrane
corioalantoidiana a embrionului de gaina, etc., virusul rabic fiind strict neurotrop.
Raspandire si importanta
Turbarea a fost inregistrata, cu o frecventa variabila, in toate continentele. %nele
tari favorizate de pozitia lor geografica, dar si in urma unor masuiri drastice, au
reusit sa devina sis a se mentina indemne de boala (,ustralia, 1slanda, ;aponia,
5oua <elanda, ,nglia$. 1n general, incidenta cazurilor de turbare a variat si difera
in limite foarte largi de la o tara la alta fiind conditionata de o serie de factori,
printre care un rol important revine masurilor sanitar veterinare. 3a ora actuala
turbarea este raspandita pe continentul american, in ma+oritatea tarilor din ,sia si
,frica, dar si in multe tari din Europa.
1n =omania, ca urmare a masurilor de distrugere a focarului epizootogen si de
vaccinare a cainilor, numarul cazurilor de turbare este in continua scadere.
4
Etiologie
Turbarea este produsa de un virus (Rabies virus$ cu proprietati neurotrope,
denumit de 'asteur virus rabic de strada, incadrat in familia Rhabdoviridae, genul
Lyssavirus (6urph> si col. ###$. ?irusul are aspect de cilindru cu varf alungit
(profil de glonte$, cu dimensiunile de 4*-!* nm lungime @ )*-!* nm latime. 1n
structura virionului se distinge un invelis de natura gluco-lipo-proteica, cu perete
dublu pe care se observa spiculi minuscule incon+urand un canal central
longitudinal in care se desfasoara nucleocapsida in forma de elice (nucleoproteina$.
Genomul viral codifica cinci proteine structuraleA 3, 5 si 5: (B6$ asociate cu
capsida nucleara, 6 (Bm4$ si G reprezentate de proteinele de invelis. 'roteina 3,
probabil, are functie de transcriptaza (9a8ai, #""$. ,ntigenele interne
nucleoproteine (nucleocapsida$ induc anticorpi fixatori de complement, anticorpi
precipitanti si anticorpi pentru imunoflourescenta si sunt comune cu virusurile
pararabice. 'roteina 64 (de membrane$ si glicoproteina (G$, componenta a
spiculilor care mediaza absortia si penetrarea virusului in celula, induc anticorpi
neutralizanti numai fractiunea G (Cox si col., #""$, protectori si hemaglutino-
inhibanti, determinand calitatea imunizanta a vaccinurilor rabice, si sunt diferite de
cele ale virusurilor inrudite. ,nalizele efectuate cu a+utorul anticorpilor
monoclonali si policlonali au pus in evidenta deosebiri antigenice intre tulpinile de
virus rabic izolate din diferite zone ale globului. 3a unele tulpini s-au gasit
diferente evidente atat in structura antigenelor de invelis, cat si a antigenelor
nucleoproteice (:ureau si col., #!/$. Existenta acestor diferente antigenice pune
problema alegerii tulpinii de virus pentru obtinerea vaccinului antirabic folosit intr-
o anumita zona geografica. %nele diferente antigenice au fost semnalate si intre
tulpinile de virus rabic folosite la prepararea vaccinurilor.
?irusul rabic se poate cultiva, in afara celulelor nervoase si pe alte linii celulare,
in special, pe pui de hamster (2C9-4$ pe care produce efect citopatogen (tulpina
:,( si tulpina ?nuDova-ambele folosite la prepararea vaccinului de tip uman$ si pe
celule ?E=O.
/
Cultivarea pe oua embrionate reuseste in urma inocularii pe cale
corioalantoidiana, alantoidiana, intravitelina sau in creierul embrionilor. 1ndiferent
de calea de inoculare, virusul se multiplica intens in sistemul nervos central. 1n
#/#, 3each adapteaza pe pui de o zi, o tulpina de virus rabic izolata de la o fetita
de & ani numita Elur>. 9opro8sD> si col.(#0!$ prin 4) de treceri pe pui reuseste
sa adapteze tulpina Elur> pe embrionii de " zile. (upa inca &*-0* de treceri pe
embrioni, tulpina respective, inoculata intramuscular la caine s-a deovedit
incapabila de a mai produce turbarea, dar si-a pastrat capacitatea imunizanta. 1n
aceasta varianat tulpina Elur> este cunoscuta si sub numele de Elur> 3E' (3o8
Eggs 'assage$. (upa inca !* de trecri, tulpina s-a atenuat si mai mult, fiind notata
Elur> CE' (Cigs Eggs 'assage$, varianta ce poate fi utilizata la prepararea
vaccinului antirabic la om.
,daptarea virusului rabic pe culture diploide umane (virusul 'itman-6oore si
tulpina F1 -/!$ a permis punerea la punct a tehnologiei de preparare pe scara
industriala a unui vaccin rabic de uz uman.
(in punct de vedere antigenic, virusul turbarii este unic, dar exista diferente mari
privind patogenitatea, durata perioadei de incubatie, aspectul manifestarilor clinice,
modificarile histpatologice pe care le produce, etc. ,stfel, se cunosc tulpini de virus
rabic cu virulenta exaltata si extreme de patogene (virusuri intarite$ care produc
boala dupa o perioada de incubatie foarte scurta, iar evolutia manifestarilor clinice
este rapida si tulpini atenuate natural care determina imbolnaviri dupa o perioada de
incubatie prelungita, cu o durata de evolutie lunga si cu simptomatologie atipica.
Exista si tulpini virale cu tropism pentru o anumita specie, tropism intretinut sau
modificat prin pasa+e successive pe aceeasi specie animala, care antreneaza
selectarea genetica de clone sau biotipuri cu putere patogena specifica (tulpinile
vulpine europene sunt relative putin patogene pentru caine, iar cele canine nord-
africane putin patogene pentru vulpi$ (?asiu, ##!$.
&
'rin studii electronomicroscopice, s-a putut dovedi ca virusul rabic, se multiplica
in interiorul celulei nervoase prin inmugurire, pornind, fie de la membrana
citoplasmatica, fie din reticulul endoplasmic.

Caractere epidemiologice
1n conditii naturale sunt receptive la infectia rabica in masura egala toate speciile
de mamifere domestice si salbatice, indiferent de varsta, rasa, sex, stare de
intretinere, anotimp, clima, etc. Erecventa bolii variaza insa de la o specie la alta,
dupa modul de viata, si de posibilitatile de contaminare existente. ,stfel, dintre
animalele domestice, turbarea se intalneste cel mai frecvent la caine (!*-#*G din
cazuri, datorita modului de viata, in libertate sau semilibertate, care ofera cele mai
multe posibilitati de contaminare, apoi la pisici. 3a rumegatoare, boala este relative
frecventa si adesea evolueaza sub forma de enzootii, mai ales in sezonul de pasunat.
3a pasari se intalneste numai in cazuri exceptionale.
:ursele naturale ale infectiei rabice, sunt reprezentate prin animale bolnave si cele
infectate, aflate in ultima faza a perioadei de incubatie. 3a animalele infectate si
bolnave virusul se gaseste in sistemul nervos central si periferic, dar repartitia lui
nu este uniforma. Creierul este cel mai bogat in virus, concentratia lui fiind mare in
substanta cenusie, cornul lui ,monn, cerebel, scoarta lobilor frontali, etc. 1n
maduva spinarii si in ganglionii nervosi, cantitatea de virus este mica, iar in nervii
periferici, se gaseste in cantitati foarte reduse. ?irusul este prezent in saliva, la
0
sfarsitul perioadei de incubatie, si persista in tot cursul bolii. 3aptele animalelor
turbate, practic nu contine virusul si nu se citeaza cazuri de boala transmisa prin
lapte. 1n urina, virusul se gaseste inconstant si in cantitate mica.
1n general sunt considerate avirulente sau foarte slab si inconstant virulentA
sangele, secretiile genitale, materiile fecale, limfa, limfonodurile, tesutul muscular
si lichidul cefalorahidian.
Turbarea este o boala cu focalitate naturala. ?irusul rabic se conserva numai in
organismul animalelor infectate, ce constituie rezervoarele naturale de infectie. :e
deosebesc doua tipuri de rezervoare de virus rabicA domestic sau urban, alcatuit din
animalele domestice (caine, pisica si mai rar bovinele, cabalinele, suinele$ si
silvatic sau salbatic alcatuit din numeroasele animale salbatice (vulpi, lupi, iepuri,
etc$ (dupa ?erdes si col., #0#$.
1ntre cele doua rezervoare exista relatii reciproce. 1n ma+oritatea cazurilor de
turbare urbana intervine cainele, in turbarea silvica rolul principal il are vulpea
(2urtan Eugenia si col., 4**$.
Ca surse de infectie, pot servi in anumite conditii, cadavrele animalelor turbate.
Contaminarea prin cadavre se poate produce in timpul necropsiei sau recoltarii
creierului sau cand cadavrul este devorat. Obiectele murdarite cu saliva animalelor
turbate pot servi ca surse de infectie cu conditia ca, dupa contaminare ele sa vina
repede in contact cu o plaga recenta, virusul distrugandu-se repede in mediul
extern.
1n conditii naturale, transmiterea infectiei de la un animal la altul sau de la animale
la om se face in imensa ma+oritatea a cazurilor, pe cale directa, prin muscatura
animalelor turbate. 'rin acest act, animalele turbate inoculeaza in plagile respective
virusul rabic aflat in saliva. 6uscaturile animalelor turbate sunt cu atat mai
periculoase cu cat sunt situate mai aproape de sistemul nervos central si intr-o
regiune mai bogata in filete nervoase, etc. (e aceea, muscaturile de lup sunt dintre
cele mai periculoase, fiind profunde, multiple, si situate de obicei la extremitatea
cefalica. :aliva animalelor bolnave contine virusul si deci este infectanta, inca din
perioada de incubatie, cu -0 zile inainte de aparitia vreunui semn de turbare, iar in
unele cazuri cu *-& zile, (EeDadu, #!4$.
)
<garieturile sunt, de asemenea foarte periculoase, deorece pot asigura inocularea
virusului, daca ghiarele sunt murdarite cu saliva virulenta proaspata. Cele mai
periculoase sunt zgarieturile de pisica, ele fiind de obicei multiple si profunde cand
lezioneaza un numar mai mare de filete nervoase.
O alta modalitate de contaminare este depunerea de saliva virulenta, prin lingere la
nivelul diferitelor plagi sau eroziuni proaspete, aflate pe piele sau mucoase. Cele
mai mici eroziuni, chiar microscopice, fara hemoragii, pot permite patrunderea
virusului rabic in organism.
1nfectia transplacentara, de la mama la fat, a fost rar semnalata, atat la om cat si la
animale. 6ucoasele intacte par nepenetrabile pentru virusul rabic7 asa se comporta
mucoasa digestive. 6ucoasa pituitara si a cailor respiratorii insa permite instalarea
infectiei rabice. ,stfel, cercetarile efectuate in ,merica, intr-o pestera cu lilieci
infectati, au aratat ca infectia se poate realize si pe cale aeriana, cu picaturi de
saliva, etc.

Patogeneza
(upa patrunderea in organism, pentru a realizarea infectie rabice este necesar ca la
nivelul portii de intrare, sa se gaseasca filete nervoase recent lezionate pe care sa se
poate fixa virusul. Cu cat o plaga va contine mai mult tesut nervos lezionat, cu atat
ea vai fi mai favorabila infectiei rabice. 3a locul de patrundere, virusul, prin
intermediul miocitelor (din apropape in aproape$, atinge terminatiile tendinoase
bogat inervate, patrunde in nervi si se propaga centripet, pasiv, lent mai ales prin
structura perinervoasa (axoplasma$, invadand treptat nervii periferici si a+unge in
"
ganglionii spinali, de unde apoi, cuprinde encefalul si determina encefalita rabica.
3ichidul cerebrospinal contribuie si el la difuzarea virusului in sistemul nervos
central. 'ropagarea centripeta a virusului de-a lungul nervilor a fost denumita de
3evaditi -neuroprobazie.. 'e masura ce se replica in sistemul nervos central,
virusul se disperseaza din nou in organism, in sens centrifug, tot tot pe traiectul
nervilor, realizand fenomenul de -septinevrita. , descris de 5icolau si col., #).
Calea nervoasa nu este insa exclusiva pentru propagarea virusului rabic. (ifuzarea
se mai poate face pe cale sanguina sau limfatica, dar acestea au o importanta mai
redusa.
1n sistemul nervos central, virusul produce modificari in celulele nervoase si in
peretii vasculari. 1nitial, virusul actioneaza asupra celelelor nervoase sensitive,
producand iritatia lor si aparitia semnelor clinice prodromale. ,stfel, activitatea
functionala a neuronilor este exaltata si tradusa prin stari de excitatie psihica,
motorize, senzitiva, exagerarea reflexelor, etc, ceea ce determina accese de furie si
agresivitate. 1n ultima faza, consecutive distrugerii neuronilor motori, apar paralizii
progresive, iar dupa afectarea centrilor respiratori se produce moartea prin asfixie.
1n cazuri exceptional de rare, virusul rabic a+uns in centrii nervosi poate ramane in
stare de latenta timp indelungat si, sub influenta unor factori favorizanti, se poate
reactiva. (e asemenea, se poate intampla ca virusul rabic, dupa ce s-a multiplicat in
centrii nervosi sa fie distrus de fortele de aparare ale organismului, in timp ce
leziunile determinante sa duca totusi la moartea animalului7 este o infectie mortala
autosterilizanta (Constantinescu si col., #00$.
!
Simptomele clinice
:imptomele clinice sunt polimorfe si difera de la caz la caz. 1n general, turbarea
evolueaza acut, sub doua forme clinice principaleA furioasa si paralitica. 'erioada
de incubatie este, in medie de *-)* zile, cu limite mari intre 0-#* zile, chiar si un
an (in cazuri extreme sub 0 zile si peste ) ani$, fiind dependenta de patogenitatea
tulpinii in cauza, de sediul si gravitatea muscaturii sau zgarieturii, etc. 1n general,
perioada de incubatie este mai scurta la animalele tinere, la animalele muscate in
regiunile cefalice sau muscaturii multiple.
Eorma furioasa sau turbarea furioasa se caracterizeaza printr-o stare de excitatie
si excitabilitate extrema, cu manifestari de furie, agresivitate, etc. Este forma cea
mai caracteristica a bolii deoarece cuvantul turbare in toate limbile exprima manie,
furie, cruzime. 1n evolutia bolii se pot distinge trei perioade si anumeA prodomica,
de excitatie sau de stare si terminala sau paralitica.
'erioada sau faza prodromala (initiala, melancolica$, poate trece adesea
neobservata, semnele clinice fiind putin semnificative si constau in schimbari ale
comportamentului. ,nimalul devine capricios, irascibil, mai ales afectos fata de
stapan sau din contra devine indiferent, trist se retrage in locurile izolate si
intunecoase. :tarile se accentueaza, animalul se misca continuu, rascoleste
asternutul, scormoneste pamantul, reactioneaza brusc si exagerat la orice excitatie
(zgomot, lumina, atingere, etc$, in unele momente pare a avea halucinatii auditive si
vizuale, atentia nu poate fi retinuta decat pentru foarte putin timp. ,petitul,
conservat la inceput, diminua treptat si animalul prezinta pervertirea gustului,
inghitand obiecte necomestibile.(urata acestei faze este in medie de -/ zile.
Faza sau perioada de excitatie (furie, agresivitate$, se instaleaza treptat si se
manifesta prin stari de furie si agresivitate. Cainle devine agresiv la inceput fata de
animale, fara motiv intra in stare de furie la cea mai mica excitatie. ,ccesele de
furie sunt la inceput de scurta durata si alterneaza cu perioada de liniste, pentru ca
pe masura ce boala avanseaza sa devina tot mai frecvente. Eaciesul devine
#
caracteristic, cu privirea fixa, panditoare, feroce. 1n perioadele dintre accese
privirea este ratacita, faciesul inexpresiv. ,nimalul are tendinta de a fugi de acasa si
a parcurge distante mari, fara nici o tinta si daca intalneste persoane sau animale la
ataca. (urata acestei faze este de 4-) zile.
Faza sau perioada paralitica (terminala, finala$, se manifesta prin paralizia
muschilor linguali, maseteri, oculomotori, laringieni. Cainele nu mai poate degluti,
nici musca, devine afon, maxilarul inferior atarna inert, din gura intredeschisa se
scurge multa saliva filanta, vascoasa, ochii devin imobili, pleoapa a /-a
proeminenta. 'aralizia se extinde treptat, accesele de excitatie devin din ce in ce
mai rare si mai sterse, iar cand apare paraplegia, deplasarea nu mai este posibila si
dupa cateva ore de agonie se produce moartea prin asfixie. ,ceasta faza dureaza -
/ zile, rareori 0 zile.
Forma paralitica (turbarea muta sau linistita$ se caracterizeaza prin lipsa
manifestarilor de furie sau agresivitate si incepe cu o stare de depresiune, urmata
foare repede de paralizia muschilor faringieni si maseteri. (eglutitia devine
imposibila, latratul este ragusit, apoi animalul devine afon. Eaciesul exprima
tristete, suferinta, cu privirea pierduta, din cand in cand inconstienta. 1n final, se
produce paralizia generalizata si moartea dupa /-& zile, rareori mai mult. 1n cazuri
mai rare, turbarea paralitica poate incepe printr-o monoplegie sau prin paralizia
unui grup muscular, dar evolueaza tot spre paralizie generala.
*
Profilaxia
3upta impotriva turbarii include aplicara unui complex de masuri sanitar-
veterinare de imunoprofilaxie. %n rol important il +oaca profilaxia nespecifica care
se bazeaza pe masuri generale de prevenire a aparitie si raspandiri bolii. 6asurile
generale se adreseaza distrugerii rezervorului de virus si a vectorilor principali.
1munoprofilaxia se bazeaza pe vaccinarea antirabica obligatorie in special
carnasierelor. (e la prima vaccinare aplicata de 'asteur si pana in prezent, in
imunoprofilaxia turbarii au fost utilizate o serie de metode care se deosebesc intre
ele prin modalitati de obtinere a materialului biologic imunizat. ?accinurile care
sunt utilizate in prezent, in diverse tari pot fi clasificate in vaccinuri cu virus viu
modificat si vaccinuri inactivate (Turner :.G. #""$. 1n =omania, pentru
imunizarea diferitelor specii de animale, se folosesc
vaccinurileA vaccinul antirabic preparat dupa formula 'opovici si :tamatin (#0"$,
vaccinul Rabirom, Rabivacol si Nobivac Rabies.
Combaterea
1ntr-un focar de turbare, se aplica urmatoarele masuriA -se declara oficial boala si
se instituie carantina de gradul 111 (3egea "0@##$7 -se delimiteaza zona epizootic
pe o raza de cel putin /* Dm in +urul focarului7 -se distrug cadavrele7
,nimalele cu simptome de turbare se ucid, iar dupa recoltarea probelor pentru
examenul de laborator se distrug.
2oala se considera stinsa si masurile de carantina se ridica daca au trecut / luni de
la ultimul caz de moarte sau ucidere, si daca in unitate nu mai sunt animale sub
observatie sanitar-veterinara (3egea "0@##$.
Concluzii
Turbarea, este o boala infectioasa, intalnita la toate speciile de animale
homeoterme, transmisibila la om. Este cunoscuta din cele mai vechi timpuri,

existenta si formele ei clinice fiind semnalate si descrise in documente vechi care

s-au transmis pana la noi. O descriere ampla a bolii este facuta de Celsius care
prezinta nu numai semnele bolii, dar si unele indicatii privind profilaxia. %lterior,
in perioada !! H !!&, 'asteur a elaborate prima metoda stiintifica de imunizare
antirabica, folosind o tulpina de virus rabic a carei patogenitate a fost modificata.
(atorita cercetarilor efectuate in decursul timpului s-au elaborate metode de
preparare noi a vaccinurilor antirabice vii din tulpini avianizate, a vaccinurilor
uscate, etc. 1n =omania, 'opovici si col. (#0"$ au elaborat o metoda de preparare a
vacinului antirabic de vuirus fix viu, nemodificat, adsorbit pe hidroxid de aluminiu,
care se foloseste si astazi.
1n urma aplicarii cu severitate a unui complex de masuri sanitar-veterinare si de
imunoprofilaxie, turbarea a putut fi lichidata in numeroase tarii. Totusi, se asista la
o recrudescenta a bolii in diferite regiuni ale lumii, care se considerau indemne, ca
urmare a persistentei virusului printre animalele salbatice de padure ( turbarea
silvatica$.
Turbarea este o boala cu mare importanta economica si sanitara, fiind una dintre
cele mai grave, astfel, annual pe glob zeci de mii de persoane sunt supuse
tratamentului antirabic de necesitate si sute de mii de animale supuse imunizarilor
antirabice preventive sau de necesitate.
4