Junk food

Este secolul 21 iar notiunea de junk food a ajuns cunoscuta pe plan

mondial. Este intalnita peste tot unde mergem, in magazine si buticuri, restaurante
fast-food, in televiziune si arata intradevar bine si apetisant. Insa care este adevarul
despre junk food? junk food la un mod general se refera la mancarurile care aduc
un aport caloric foarte mare si o valuare nutritionala mica.
Desigur ce este considerat junk food depinde de persoana pe care o intrebi.
O problema cu mancarurile tip junk food este au valoare de satietate mica, in sensul
ca oamenii nu se simt satui dupa consumul acestor produse rezultand in consumatie
mai mult decat necesara. O alta problema majora ese aceea ca junk food tinde sa
inlocuiasca alimentele cu adevarat nutritive.
Majoritatea junk food-ului cade in 2 categorii scak food si fast-food.
Desigur exista produse precum cerealele care desi par inoffensive dar foarte multe
dintre ele pot fi considerate junk food pe baza continutului lor foarte mare in
zaharuri, siropuri si faina alba sau faina de porumb.
Ce inseamna junk food si care sunt
alimentele ?
Junk food se refera de obicei la alimentele cu valoare nutritiva mica, care sunt
bogate in calorii, grasimi, zahar, sare sau cafeina si poate include cerealele pentru micul
dejun, bomboane, chipsuri, prajituri, cartofi prajiti, guma, hamburgeri, hot dog, nghetata,
sucuri si multe dulciuri. Insa, ceea ce este considerat junk food, depinde uneori de mai
multi factori. Unii ar putea spune ca pizza este junk food, de exemplu. Insa, daca blatul este
facut din grau integral, iar toppingul este cu legume, ai putea spune ca pizza iese complet din
categoria junk food.

Dac n general ceea ce nu ne omoar, ne ntrete, n cazul alimentaiei
necorespunztoare, ce nu ne omoar astzi, o va face n timp. Se discut din ce n ce mai mult
despre alimentaie sntoas despre regimul vegetarian, despre regimul vegan i raw,
despre slow food, despre efectele alimentaiei asupra strii de sntate, dar i despre globalizarea
excesiv a alimentaiei i scderea calitii ingredientelor care au dus la apariia alimentaiei de
tip junk food.

Criteriile prin care stabilim c un aliment apartine categoriei junk food sunt:

- coninutul de sare si de monoglutamat de sodiu
- coninutul de grsimi saturate
- coninutul de zaharuri (sirop de glucoz, dextroz, maltroz etc)
- numrul de calorii
- preparati dulciurile n cas : n acest fel puteti controla cantitatea de zahr si
grsimi, veti avea dulciuri proaspete si putei poriona si mai atent caloriile. De asemenea, n
anumite reete, putei nlocui zahrul cu mierea sau cu alte produse dulci dar cu indice
glicemic mai mic (sirop de agave, de exemplu).
- alegeti carne mai slab si tocati-o n cas pentru a controla cantitatea de grsime
din preparatele cu carne tocat
- preparati sosurile n cas (ketchup, dressing-uri pentru salate, marinate
pentru fripturi, etc); n cazul n care le cumprai din comert, verificati cu atenie eticheta si
evitai sosurile cu coninut caloric mare (grsimi, zaharuri, sare).
- reduceti cantitatea de grsimi la gtit alegei varianta la cuptor ori de cte ori
este posibil si nu adugai multe grsimi (ex. chiftelue la cuptor pe hrtie de pergament, n
loc de chiftelue prjite n baie de ulei)
- alegei mezelurile cu grij pentru c unele contin mult sare, monoglutamat de
sodiu, maltroz si dextroz;
- nlocuii pinea si chiflele cu pine integral sau produse cu un continut mai mare
de fibre




Iat cteva recomandri pentru evitarea
alimentelor de tip junk food:
n ultimele decenii , consumul junk food si fast-food a crescut dramatic. Aceast tendin
a avut loc concomitent cu creterea unor epidemii cu numeroase boli cronice i o list lung de
motive pentru ca mancarea junk food nu este buna .

Obezitatea
Junk food joac un rol major n epidemia de obezitate . Copiii care mananca fast-food, ca
o parte regulat a dietei lor consuma mai multe grasimi , carbohidrati si zahar prelucrat i mai
puin fibre decat cei care nu mananca fast-food n mod regulat . Junk food in dieta acestor copii
reprezint 187 de calorii in plus pe zi , ceea ce duce la 6 kilograme suplimentare de crestere in
greutate pe an . Obezitatea crete riscul de boli cardiovasculare , diabet si multe alte afectiuni
cronice de sanatate .
diabet

Diabet
Nivelul de insulin devin crescute atunci cand mananci zaharuri procesate , cum ar fi cele
de la bauturi racoritoare , faina alba si alte alimente lipsite de fibre si substante nutritive
necesare pentru a metaboliza corect carbohidratii . Consumul de junk food pe tot parcursul
zilei sunt cauzele nivelului de insulina cronic ridicat , care solicit n cele din urm celulele
tale pentru a ncepe s ignore acest hormon atat de important , rezultnd ntr-o stare
cunoscut sub numele de rezistenta la insulina .

Depresiune
Junk food poate duce la depresie la adolescenti. O dieta sanatoasa joaca un rol in
mentinerea nivelului de hormoni, chiar , n timp ce o dieta bogata in junk food se ncadreaz
scurt de aceste cerine .

Deficienele de nutrienti
Prelucrare care elimin vitamine , minerale si fibre face junk food n sursele de calorii
goale care nutritionistii dispreuiesc acest lucru . Copiii care mananca o mulime de junk food
pot dezvolta deficiente nutritionale care duc la consum redus de energie , schimbari de
dispozitie , tulburari de somn si realizari academice sraci , printre alte condiii de sntate .
Sete de via
Coca-Cola este bautura racoritoare care este
savurata de sute de milioane de ori pe zi deoameni
de pe tot globul.
Forma familiara a sticlei de Coca-Cola si
sigla, care sunt marci inregistrate, sunt cele mai
recunoscute simboluri comerciale din lume.
Darsa vedem ce contine

ZAHAR


Nutritionistii l numesc otrava alb si consider c acest aliment ar trebui eliminat
din dieta noastr, iar un produs care poate fi periculos dac este consumat n cantitate mare.
Cercetrile stiinifice din ultimele decenii privind efectele zaharului, au demonstrat
nocivitatea acestui aliment. Zaharul este o substan de semisintez care se obine n principal
din sfecla de zahar sau trestie de zahar.
Dup ce consumm zahar, el trece imediat n snge prin intestinul subire. Pentru o
scurt perioad de timp, cantitatea de zahr creste foarte mult ceea ce genereaz un surplus
de energie si pe moment oboseala dispare. Din pcate, urmeaz n scurt timp reactia advers:
pentru metabolizarea zaharului, consumul din rezervele organismului genereaz o si mai
mare oboseal si somnolen. Consumul de zahar n cantiti mari, d senzaia de saietate
deoarece conine multe calorii. Poate provoca probleme de respiraie la pacienii astmatici. n
concentraii crescute, poate provoca probleme gastrointestinale, crete nivelul insulinei,
putnd conduce la hipertensiune arterial, colesterolemie, afeciuni cardiovasculare, diabet,
ctigul n greutate si mbtrnire prematur





E150d Caramel sulfit-amoniu, Caramel clasa IV (aditiv alimentar)

Complex de culoare brun, obinut prin nclzirea si arderea zaharurilor n prezen de alcalii,
amoniu, sulfit sau combinatii ale acestora. E150d sau caramel sulfit de amoniu, este un colorant maro,
artificial, care se obine prin nclzirea glucidelor alimentare, n prezena compuilor sulfit i amoniu.
Printre pericolele care pndesc organismul n urma consumrii e-urilor suspecte, se numr:
alergiile, dereglrile hormonale, tulburrile hepatice, bolile intestinale i ale ficatului, tulburrile hepato-
biliare, tulburri ale tubului digestiv, tulburrile nervoase i creterea nivelului de colesterol.

E 338 sau acidifiant acid fosforic (Ortofosforic) este folosit ca acidifiant n industria
alimentar, acidul fosforic se pare c este n msur s provoace pierderi de calciu, fcnd oasele mult
mai fragile. Acidifiant natural, mineral , n doze mari ncetineste asimilarea calciului, magneziului i
fierului, mrind riscul de osteoporoz, mreste sensibilitatea dioxidului de carbon. CONSUMUL
FRECVENT NU ESTE RECOMANDAT.

Arome naturale - Aromele sunt amestecuri de substane utilizate pentru a da gust si/sau miros
alimentelor. Diferite clase de arome sunt definite prin lege, cum ar fi substane de arom naturale, identic-
naturale sau artificiale, preparate aromatice de origine vegetal sau animal, arome de proces sau arome
de afumare.
Aromatizanii naturali sunt substane de arom sau preparate aromatice extrase din materii
animale sau vegetale i nu sunt ulterior modificate sau schimbate chimic.

Cum ti dai seama daca esti dependent?

Potrivit Asociaiei Psihiatrice Americane, un semnal cheie n ce priveste dependena este
dac acea persoan continu s consume substana respectiv chiar si n cazul n care tie c
i poate provoca probleme fizice sau mentale.
Totodat, un alt semn care arat c esti dependent de o anumit substan, fie ca este vorba
de suc, cafein, nicotin sau droguri, este apariia unor simptome fizice n cazul n care
ncerci s te lai. Spre exemplu, persoanele care au renunat la buturile acidulate dietetice,
au raportat dureri de cap, grea si iritabilitate.

Cafein sau cofein (este acelasi lucru) - Persoanele care beau zilnic muli litri de
sucuri pe baz de cofein i ndulcitori, risc probleme musculare si chiar cardiovasculare
grave, din cauza scderii nivelului de potasiu din snge.
Valori
nutriionale/
100g de
produs
Valoare
energetic
Protein
%
Grsime/
lipide
%
Glucide
%
Sare
Kcal/ mg %
Kcal/ mg%
100g produs
Kj/ 100g
pro
dus
Coca Cola 42 180 0 0 10.6 0
Coca Cola Zero 0,2 0.9 0 0 0.0 0.01
Valori nutriionale
Per/ 100 g 25 g Cantitatea zilnica
estimata/25 g
Valoare energetica kcal
525.0 131.3 6.56
kj
2198.1 549.5
Proteine g
7.0 1.8
Carbohidrati
din care zaharuri
g
46.0 11.5
g
3.8 1.0 1.06
Grasimi
din care saturate
g
35.0 8.8 12.50
g
13.4 3.4 16.75
Fibre alimentare g
1.5 0.4
Sodiu g
0.9 0.23 9.38
Cantitatea zilnica estimata se bazeaza pe o dieta de 2000 kcal. Rcomandarile
internationale sunt de 2000 kcal in medie pe zi pentu femei si 2500 kcal pentu barbati.
Nevoile nutritionale pot fi mai scazute sau mai crescute in functie de activitatile fizice
ale fiecarei persoane si de o serie de alti factori.
"Punem pe primul loc ncrederea clientilor nostri si pretuim clipele n care acetia ne includ n
programul lor de zi cu zi, n familiile si vietile lor."
McDonalds este prima si singura companie american care a deschis un lan de
restaurante n Romnia. Compania deine 67 de restaurante n 21 de orase 32 de
restaurante n Bucuresti si 35 n restul rii, primind zilnic peste 140.000 de clieni.
McDonalds are peste 4000 de angajai n Romnia si a fost desemnat n fiecare an unul
dintre cei mai buni angajatori romni, conform Hewitt.
Dar sa vedem si ce contin aceste produse.

Hamburger - 1 carne vit tocat si congelat, preparat pe grtar, asezonat cu sare si piper,
mustar si ketchup, ceap, felii de castravei murati, chifl.

I ngrediente - Chifl regular 52g (fin de gru, ap, zahr, grsime vegetal nehidrogenat,
drojdie, sare iodat, emulsifiant E472e (i E481 la chiflele proaspete), conservant E282,
agent antioxidant E300), carne vit (tocat i congelat) 44 g (carne vit, condimente pentru
Grill (Sare Iodat, piper negru mcinat, extract piper negru)), ketchup (past de tomate
(73%), sirop de glucoz fructoz, oet, sare, extract de condimente), castravei murai
(castravei, oet, sare, arome naturale de mrar cu alte arome naturale, conservant E202,
regulator de aciditate lactat de calciu), ceap hidratat, mutar (oet, ap, semine de
mutar 13%, sare, condimente, arome)
Conine urmtorii alergeni: Gluten, Mustar
Poate conine urmtorii alergeni: Susan, Lapte


Energie Proteine Grasime Carbohidrati Fibre Sare Grasimi saturate Zaharuri
kcal/por
ie
g/porie g/porie g/porie
g/por
ie
g/por
ie
g/porie g/porie
255 13 9 30 2 1 3 7
Big Mac - 2 carne vit tocat i congelat, preparate pe grtar, asezonate cu sare i piper, sos
Big Mac i brnz Cheddar, salat crocant, ceap, felii de castravei murai,chifl Big Mac cu
susan.
Carne vit (tocat i congelat) 88 g (carne vit, condimente pentru Grill (Sare Iodat, piper
negru mcinat, extract piper negru)), chifl Big Mac 73 g (fin de griu, apa, zahr, grsime
vegetala nehidrogenata, drojdie, sare iodat, emulsifiant E472, agent antioxidant:E300, semine
de susan) , brnz topit cu brnz Cheddar 45% grsime 28g (brnz cheddar 51% ap
potabil, unt, brnz 9%, lapte praf degresat, arom natural, sare de topire:emulgator citrat
trisodic E331, proteine din lapte,sare alimentar iodat,colorani naturali E160a, E160c),
acidifiant E270, antiaglomerant:lecitin din floarea soarelui), sos Big Mac (ulei vegetal, ap,
castravei, oet, sirop de glucoz fructoz, glbenu de ou, amidon din porumb modificat, zahr,
sare, condimente, semine de mutar, agent ngroare E415, arome naturale), salat, castravei
murai(castravei, oet, sare, arome naturale de mrar cu alte arome naturale, conservant E202,
regulator de aciditate lactat de calciu), ceap hidratat
Conine urmtorii alergeni: Gluten, Susan, Lapte, Oua, Mustar
Energie Proteine Grasime Carbohidrati Fibre Sare Grasimi saturate Zaharuri
kcal/por
ie
g/porie g/porie g/porie g/porie g/porie g/porie g/porie
255 13 9 30 2 1 3 7
Placinta cu mere - Ap, mere 22%, fin de gru, zahr, ulei vegetal (rapi, palmier),
amidon de porumb modificat, sare, dextroz, zahr invert, condimente, arome naturale,
extract de Cassia, regulator aciditate: acid citric
Conine urmtorii alergeni: Gluten
Energie Proteine Grasime Carbohidrati Fibre Sare Grasimi saturate Zaharuri
kcal/pori
e
g/porie g/porie g/porie g/porie g/porie g/porie g/porie
245 2 13 29 1 1 3 11
n concluzie, mnnc cu grij i gndete-te de dou ori nainte s bagi McDonalds.
Chiar dac acum nu suferi, colesterolul i diabetul te ajung odat cu vrsta. i nu doar
astea dou. F micare! Iei la plimbare cu cinele, plimb-te cu bicicleta, cu rolele, pe
jos (sub clar de lun), alearg!