Cuprins:

Pagina
1. Introducere...2
1.1. Mecanismul biel-manivel .2
1.2. Mediul de proiectare CATIA ..3
2. Baze teoretice. Analiza cinematic
2.1. Metoda analitic ..
2.2. Metoda !ra"ic..#
2.3. Metoda !ra"o-analitic.#
3. $ealizarea modelului 3%.&
3.1. 'roiectarea pistonului...&
3.2. 'roiectarea bielei.......................................................................&
3.3. 'roiectarea arborelui cotit.........................................................&
3.. 'roiectarea bol(ului...&
3.). 'roiectarea blocului...................................................................&
. *imularea mi crii i trasarea !ra"icelor parametrilor cinematici........+
.1. *imularea mi crii.+
.2. Trasarea !ra"icelor parametrilor cinematici.+
). %eterminarea "or(ei de smul!ere din capul pistonului...,
#. Concluzii..,
&. Biblio!ra"ie.....1-
1
1.Introducere
1.1. Mecanismul biel-manivel
Rol: .n "unctie de scopul urmarit/ cu acest mecanism se pot obtine urmatoarele transformari 0
-miscarea de translatie alternativa 1n miscare de rotatie continua
-miscarea de rotatie continua 1n miscare de translatie alternativa
Variante constructive :
-deza2at/ av3nd a2a de rotatie a manivelei deplasata cu e2centricitatea 4e5 "ata de directia
!6ida7ului B % 8"i!2a9:
-a2at/ atunci c3nd e 2centricitatea este nula 8"i! 2 b9.
Elementele componente:
1 ; manivela
2 ; biela
3 ; piston
<i!. 1.1
Elemente constructive
o 1 - piston :
o 2 ; ti7a pistonului :
o 3 ; cap de cruce :
o ; !lisiere :
o ) ; cilindru :
o # ; biela :
o & ; manivela arborelui
o cotit :
o + ; la!are :
o , ; volant :
o 1- ; se!menti. <i!. 1.2
=lementele pot "i !rupate 1n elemente fixe si elemente mobile
o Elementele mobile sunt 0
-pistonul :
-biela :
-manivela.
o Elementele fixe 0
-cilindrul :
-la!arul de pe batiul masinii.
2
1.2. Mediul de proiectare CATIA
CATIA 8Computer Aided T6ree %imensional Interactive Application9 este o suit
so"t>are comercial multiplat"orm CA%?CAM?CA= dezvoltat de compania "rancez %assault
*@stemes i comercializat 1n 1ntre!a lume de IBM. *cris 1n limba7ul de pro!ramare CAA/
CATIA este temelia suitei so"t>are a %assault *@stemes.
*o"t>are-ul a "ost creat dup 1,&- i 1nainte de 1,+- s a7ute la dezvoltarea avionului de
lupt cu reac ie Mira!e/ apoi a "ost adoptat 1n industria aerospa ial/ auto/ construc ia de
ambarca iuni/ i multe alte industrii.
CATIA suport mai multe etape ale dezvoltrii unui produs/ de la concep ie/ proiectare
8CA%9/ "abricare 8CAM9/ i analiz 8CA=9.
CATIA poate "i personalizat cu a7utorul A'I. CATIA B poate "i adaptat la limba7ele de
pro!ramare <ortran i C cu a7utorul unui A'I numit CAA.
Cea mai recent versiune este versiunea # lansat 1n 2--, 8B# $2--,9.
CATIA B) poate conlucra cu alte aplicatii/ inclusiv =novia/ *marteam/ i diverse
aplica ii de analiz CA=.
3
2. Baze teoretice. Analiza cinematic
Analiza 1n detaliu a cinematicii mecanismului biel-manivel este "oarte comple2/ din cauza
re!imului variabil de "unc(ionare. %e aceea s-au determinat rela(ii simpli"icate/ 1n ipoteza unei viteze
un!6iulare constante a arborelui cotit Ci la re!im stabilizat/ ob(in3ndu-se o precizie su"icient.
Da o vitez un!6iular constant a arborelui cotit/ un!6iul de rota(ie este propor(ional cu timpul
Ci/ prin urmare/ toate mrimile cinematice pot "i e2primate 1n "unc(ie de un!6iul de rota(ie a
arborelui cotit.
Metode de analiz cinematic0 analitic/ !ra"ic/ !ra"ico-analitic/ analitico!ra"ic/ vectorial/
analizei armonice/ etc.
2.1. Metoda analitic
Metodele analitice sunt laborioase dar "oarte precise. In cazul utilizrii calculatoarelor/ aceste
metode sunt recomandate. =2ista mai multe metode0 a contururilor independente/ matriciala/ etc.
Metoda const in scrierea unor ecua ii de pozi ii i apoi 1n derivarea lor 1n raport cu timpul/
pentru ob inerea deplasrii/ vitezei/ accelera iei etc.
En pro!ram care rezolv aceste ecua ii/ 1n MATDAB/ arat in "elul urmator0
clc;
clear;
r=80.443;
l=514.677706552;
fi=0:pi/180:2*pi;
rad=pi/180;
n1=2150;
w1=pi*n1/30;
for i=1:lengthfi!"

fi2i!=#a$inr*$infii!!!/l!;
%&i!=r*co$fii!!'l*co$fi2i!!;
w2i!=#r*w1*co$fii!!!/l*co$fi2i!!!;
(&i!=#r*w1*$infii!!#l*w2i!*$infi2i!!!/1000;
e2i!=r*w1)2*$infii!!#l*w2i!!)2*$infi2i!!!/l*co$fi2i!!!;
a&i!=#r*w1)2*co$fii!!#l*w2i!!)2*co$fi2i!!#l*e2i!*$infi2i!!!/1000;
figi!=fii!/rad;
fi2gi!=fi2i!/rad;
for*at +an,

end
fig-re1!
plotfi/rad"fi2/rad".#r.!" grid;%la+el.fi1grade!.!"/la+el.fi2grade!.!;
fig-re2!
plotfi/rad"w2".#*.!" grid;%la+el.fi1grade!.!"/la+el.w2rad/$!.!;
fig-re3!
plotfi/rad"e2".#+.!" grid;%la+el.fi1grade!.!"/la+el.e2rad/$)2!.!;
fig-re4!
plotfi/rad"%&".#r.!" grid;%la+el.fi1grade!.!"/la+el.%&**!.!;
fig-re5!
plotfi/rad"(&".#*.!" grid;%la+el.fi1grade!.!"/la+el.(&*/$!.!;
fig-re6!
plotfi/rad"a&".#+.!" grid;%la+el.fi1grade!.!"/la+el.a&*/$)2!.!;

Iar !ra"icele rezultate arat ast"el0

0 50 100 150 200 250 300 350 400
420
440
460
480
500
520
540
560
580
600
fi1(grade)
x
B
(
m
m
)
0 50 100 150 200 250 300 350 400
-20
-15
-10
-5
0
5
10
15
20
fi1(grade)
v
B
(
m
/
s
)
0 50 100 150 200 250 300 350 400
-5000
-4000
-3000
-2000
-1000
0
1000
2000
3000
4000
fi1(grade)
a
B
(
m
/
s
2
)
)
2.2. Metoda !ra"ic
'entru aceast analiz trebuie s se cunoasc !eometria elementelor mecanismului
8lun!imile constante/ pozi(iile bazelor/ un!6iurile constante9. %eterminarea pozi(iilor se "ace 1nt3i
pentru elementul conductor/ apoi pentru !rupele cinematice care compun mecanismul.
Aceast metod/ permite determinarea parametrilor cinematici/ direct/ prin construc(ii
!ra"ice "r a se utiliza rela(ii de calcul 1ntre parametrii determina(i. %in r3ndul metodelor
!ra"ice/ mai interesant este metoda dia!ramelor.
'recizia la metodele !ra"ice este mica Ci eroarea de estimare este de0 2F pentru
traiectorii: )F pentru viteze: 1-F pentru accelera(ii. TotuCi/ aceste precizii sunt su"iciente pentru
unele analize/ care pot "i realizate numai pentru puncte cu miCcare absolut de rota(ie sau de
transla(ie.
Cu toate aceste dezavanta7e/ metodele !ra"ice se mai utilizeaz o"erind unele avanta7e
certe/ cum ar "i0 determinarea vitezelor si a accelera(iilor se realizeaz prin procedee
asemanatoare/ "r di"icult(i: nu necesit cunoCtin(e deosebite in domeniul mecanismelor Ci a
metodelor complicate de calcul matematic: dezvolt intui(ia/ "iind o metod didactic "oarte
e"icient.
2.3. Metoda !ra"o-analitic
Mai este cunoscut si ca metoda ecua(iilor vectoriale si const in rezolvarea !ra"ic
a ecua(iilor vectoriale/ de tip =uler/ pentru viteze Ci accelera(ii cu aplicabilitate la elemente
le!ate prin cuple de rota(ie/ de transla(ie de clas cinci Ci prin cuple superioare de clas patru.
Metoda prezint unele avanta7e0
precizie su"icient de bun:
se poate aplica la toate punctele mobile ale mecanismului plan Ci la unele mecanisme
spa(iale:
sunt "olosite calcule analitice simple.
Cu toate aceste avanta7e/ metoda are o serie de nea7unsuri care/ in ultimul timp/ au "cut ca ea
s "ie mai pu(in utilizat deCi din punct de vedere didactic conduce la "ormarea unei viziuni mai
clare asupra modului cum ac(ioneaza vitezele Ci 1n mod deosebit accelera(iile asupra
mecanismelor. %intre dezavanta7e se mentioneaz0
volum mare de lucru:
nu poate "i utilizat la toate mecanismele.
'entru rezolvarea parametrilor cinematici/ prin aceasta metod/ se procedeaza ast"el0
se stabilesc punctele pentru care se doreste analiza cinematic Ci pozi(iile necesare ale
elementului conducator:
se descompune mecanismul in !rupe structurale:
se deseneaz mecanismul la scara/ 1n toate pozi(iile stabilite pentru elementul conducator
(in3ndu-se cont de rezultatele unei /eventuale/ analize pozi(ionale:
se scriu ecua(iile de tip =uler si se rezolva !ra"ic la o scar aleas 1n mod convenabil/ care
poate "i sc6imbat de la pozi(ie la pozi(ie Ci c6iar la aceeasi pozi(ie la !rupe di"erite in "unc(ie de
mrimea vectorilor care trebuie desena(i:
rezolvarea 1ncepe cu elementul conducator Ci se termin cu ultima !rup introdus la
!enerarea mecanismului.
#
. Realizarea modelului !
'entru a realiza modelul 3% al acestui ansamblu trebuie sa desenam/ 1n mediul de
proiectare CATIA/ cinci piese0 piston/ biel/ a2 cu came/ bol( Ci blocul 8ce con(ine cilindrul si
la!rele9.
Got0 .n crearea modelului se va (ine cont doar de modul de transmitere a miCcrii/
ne!li73ndu-se e2isten(a se!men(ilor pistonului Ci cuzine(ilor din la!re/ modului de prindere a
bielei/ etc.
3.1. 'roiectarea pistonului

'entru a crea un piston/ des6idem o sc6i( 1n planul @z/ unde
desenm o sec(iune pe s"ert a pistonului/ dup care "olosind comanda
*6a"t/ se creeaz prin revolu(ia sc6i(ei un piston "r !urile de
prindere.
.n vederea "ormrii !urilor pentru bol(/ construim o s6i( 1n
planul z2/ 1n care desenm un dreptun!6i care debiteaz pistonul/
"olosindu-se comanda 'ocHet/ apoi "olosind comanda Mirror "a( de
planul @z debitm Ci 1n partea opus. 'e una din "e(ele noi create
desc6idem o sc6i(/ 1n care se traseaz un cerc cu centrul 1n mi7locul
"e(ei/ pe care 1l vom "olosi mai apoi pentru a "orma o !aur de tip
IT6rou!6 JoleK/ pentru a "orma ambele !uri.
3.2. 'roiectarea bielei
Da 1ntocmirea bielei se "oloseCte procedeul de
e2trudare/ pe !rosimea dorit/ a unei sc6i(e din planul @z
ce con(ine conturul e2terior al bielei Ci al celor dou
!uri.8<i!. 3.29
3.3. 'roiectarea arborelui cotit
Arborele cotit se "ormeaz prin "olosirea succesiv a comenzii
I'adK 1n planul @z/ apr3nd c3te un tronson la "iecare pas.
3.. 'roiectarea bol(ului
Bol(ul se 1ntocmeCte uCor prin e2trudarea unui cerc dintr-o
sc6i( inclus 1n planul @z.
3.). 'roiectarea blocului
'rin e2trudarea unei sc6i(e ce con(ine un ptrat cu un cerc
1nscris 1n ptrat/ din planul 2@/ ob(inem un cilindru cu o lun!ime mai
mare pentru a putea "ace si la!rele pentru sus(inerea arborelui.
&
'entru a vedea mai bine transmiterea miCcrii am sec(ionat blocul p3n deasupra
la!relor.
". #imularea mi crii i trasarea $raficelor parametrilor cinematici
.1. *imularea miCcrii
'entru a putea simula acest mecanism trebuie s asamblam pr(ile componente pentru a
"orma un ansamblu. Ansamblul se "ormeaz prin impunerea constr3n!erilor de miCcare 1ntre
piese p3n c3nd sin!ura miCcare posibil este rota(ia arborelui cotit.
.n vederea "ormrii mecanismului se trans"orm toate acele constr3n!eri 1n articula(ii Ci se
"i2eaz blocul ca element "i2.
'entru a putea "ace simularea cupla de rota(ie dintre bloc Ci arbore se trans"orm 1ntr-o
articula(ie de tip IAn!le drivenK.
.n momentul acesta miCcarea nu e corelat cu timpul sau viteza un!6iular/ aCa c vom
introduce le!ile de miCcare necesare. *e impune o vitez un!6iular de 3#--L pe secund/ adic o
tura(ie de #-- rota(ii pe minut.
.2. Trasarea !ra"icelor parametrilor cinematici
.n momentul acesta putem ale!e orice punct din mecanism pentru care s determinm
parametrii cinematici prin aCa numi(ii senzori pe care 1i are la dispozi(ie pro!ramul CATIA/
urm3nd ca aceCtia s "ie puCi 1n !ra"ice 1n "unc(ie de timp sau de un!6iul arborelui.
+
%. !eterminarea for&ei de smul$ere din capul pistonului
.n aceast determinare vom porni de la masa capului pistonului pe care o a"lm cu
a7utorul volumului Ci a densit(ii aluminiului/ materialul din care e "cut pistonul. <or(a pe care
vrem s o a"lm este cea de iner(ie/1n momentul 1n care se atin!e punctul mort superior/care este
e!al cu produsul dintre mas Ci accelera(ia din acel moment. %up calcule aceasta este e!al cu
apro2imativ 2/3&# G.
.n urma unei analize 1n pro!ramul CATIA/ putem observa c ne permite s vizualizm cu
uCurin( de"orma(iile/ tensiunile Ci deplasrile ce apar 1n piston Ci distribu(ia lor 1n pies.
'.
(oncluzii
'entru e"ectuarea analizei cinematice prin metoda analitic se 1nt3mpin di"icult(i la
constituirea pro!ramului/ "ind necesare cunoCtin(e de pro!ramare Ci matematic/ pe lan!
cele de so"t.
Aceast metod o"er o precizie comparabil cu cea analitic/ "iind mai intuitiv/ permi(3nd
vizualizarea transmiterii miCcriivCi modul 1n care aceasta are loc.
'rin proiectare se combin avanta7ele tuturor metodelor/ av3nd un caracter didactic ridicat/ o
di"iculate relativ sczut Ci o precizie mare/ ast"el aceast metod ar putea "i inclus cu
u(urin( 1n studiul de laborator cu studen(ii/ dimensiunile pieselor put3nd "i modi"icate cu
uCurin( Ci rapiditate .
,
). Biblio$rafie
Gader M. Namani/ Oonat6an M. Peaver/ CATIA B) Tutorials/ *%C 'ublications/ 2--#
Qtirbu/ Cristel/ 'roiectare asistat. CATIA supra"e(e/ volume/ =ditura Te6nopress/ IaCi/ 2-11
%i"erite articole de pe internet.
1-