Intrebarea 1.Teoria economic i sistemul tiinelor economice.

Iniial, tiina economic avea denumirea de economie politic" i cuprindea ansamblul de cunotine
cu privire la viaa economic. Treptat ns, de la economia politic ncep a se desprinde anumite domenii ale
acesteia, formnd tiine autonome, fiecare cu obiectul su de studiu i cu metoda sa de cercetare. Astfel au
aprut: contabilitatea, statistica, istoria gndirii economice, finanele, maretingul, managementul etc. !iind
foarte numeroase "unii specialiti consider c e#ist peste o sut de tiine economice diferite$, acestea se
constituie cu timpul ntr%un sistem aparte, numit sistemul tiinelor economice". &n acest sistem, economia
politic "numit mai apoi economics", teoria economic", economica" sau pur i simplu economie"$
ocup un loc central. 'ricum, ntre aceste dou noiuni: tiina economic" i teoria economic" nu trebuie
pus un semn de egalitate, deoarece desemnea( realiti diferite. Teoria economica este doar una din tiinele
economice, care, dup cum tim de)a, snt foarte numeroase.
Clasificarea tiinelor economice
*esprin(ndu%se treptat de la trunc+iul comun care era economia politic" n sensul ei iniial, tiinele
economice formea( ast(i un sistem cu numeroase componente, numit sistemul tiinelor economice".
Acest sistem poate fi mprit n cinci categorii de tiine, i anume:
,$ tiinele economice fundamentale-
.$ tiinele economice funcionale "sau teo%retico%aplicative$-
/$ tiinele economice concrete-
0$ tiinele economice istorice-
1$ tiinele economice de frontier.
*in grupul de tiine economice fundamentale fac parte: economia politic "teoria economic sau,
simplu, economia$- microeconomia- ma%croeconomia.
tiinele economice funcionale au un obiect de studiu mai ngust, mai speciali(at, fiind totodat tiine
teoretico%aplicative. Acestea snt: statistica, contabilitatea, managementul, finanele i creditul, maretingul,
relaiile economice internaionale, anali(a activitii economice, economia muncii, economia mediului etc.
tiinele economice concrete par a fi cele mai numeroase: economia industriei- economia agriculturii-
economia nvmntului- economia comerului- economia transportului. 2ine apoi un nou grup de tiine
economice, cum ar fi: contabilitatea industriei- managementul personalului etc. *in aceast categorie fac
parte i economia unitilor economice, finanele ntreprinderii, contabilitatea firmei, managementul firmei
etc.
*in grupul tiinelor economice istorice fac parte: doctrinele economice "sau istoria gndirii economice$,
istoria economiei naionale, istoria economiei mondiale.
3rupul tiinelor economice de frontier include tiinele aprute la +otarul dintre economie i alte
tiine naturale sau sociale: geografia economic, econometria, cibernetica economic, matematica economi%
c, psi+ologia economic, informatica economic, sociologia economic etc.
Teoria economic - tiin fundamental i cluz n universul economiei
4istemul tiinelor economice se afl n plin de(voltare. Apar noi tiine economice, se modific
frontierele ntre tiinele de)a e#istente. 'ricum, n toate variantele, teoria economic "economia politic$
ocup locul central n acest sistem. 5a constituie ba(a teoretic i metodologic pentru celelalte tiine
economice, elaborea( instrumentarul de cercetare economic, formulea( categoriile, legile i tendinele
principale n de(voltarea activitii economice. Anume aceast tiin servete drept temelie pentru
elaborarea politicilor economice promovate de stat.
6i nc ceva. 7nul din obiectivele principale ale teoriei economice", n calitatea sa de component
fundamental a tiinei economice, dar mai ales n calitate de disciplin universitar, este de a%, iniia, a%,
introduce pe student n universul tiinelor economice. Aceasta este poarta" prin care se intr n lumea
comple# a economiei. !r lumina" acestei discipline este imposibil de a vedea" i a nelege profund
acest univers.
Intrebarea 2. Obiectul de studiu al TE.
Cercetarea comportamentului oamenilor in procesul de productie, repartitie, schimb si consum a
bunurilor materiale constituie obiectul de studiu al stiintei econimice.
*iferite curente de gindire economica tratea(a in mod divers obiectul de studiu al stiintei econimice.
8rima definitie i%a apartinut savantului antic 9enofon, care sustinea ca obiectul de studiu al economiei il
,
constituie studirea comportamentului omului, nu ca individ izolat, dar ca membru al unui grup social-
economic.
5conomistii clasici considerau ca obiectul de studiu il constituie avutia nationala:. ' definitie
specifica ii aparine lui ;arl <ar#, conform careia, economia studiaza relatiile de producere si legile
economice care le guverneaza.
Adeptii doctrinei nationalismului economic, sustineau ca obiectul de studiu al teoriei economice trebuie
sa fie economia nationala, adica economia unei tari concrete, cu toate particulatitatile sale. 4e neaga astfe
e#istenta unor legi economice valabile pentru toate timpurile si popoarele.
=ea mai noua definitie ii apartine lui 4amuelson, care este de parerea ca economia cerceteaza
producerea bunurilor utilind resursele limitate si distribuirea lor pe grupe de oameni.
4inteti(ind mai multe definitii putem afirma, ca obiectul de studiu al teoriei econimice este
cercetarea comortamentului si al relatiilor dintre oameni in rocesul utilizarii resurselor limitate
entru a roduce bunuri materiale si servicii necesare.
Teoria economic constituie ba(a teoretic i metodologic pentru celelalte tiine economice,
elaborea( instrumentul de cercetare economic, formulea(a categoriile, legile i tendinele principale n
de(voltarea activitii economice. Anume aceast tiin servete drept temelie pentru elaborarea politicii
economice promovate de stat.
Teoria economica este compus din . compartemente de ba(, doua pri organice a unui ntreg:
Microeconomie"fondator A. <ars+all$ studia(:comportamentul producatorului i consumatorului,
anali(a pieii cu formele ei principale, procesul de formarea preurilor pe diferite piei, procesul de repartiie
a veniturilor ntre principalii actori n procesul de producie.
Macroeconomie"fondator%<. ;e>ness$ studia( economia naional ca un tot ntreg. Anali(ea(
caracterul i perspectivele de(voltrii economice, fluctuaiile economice, creterea economic, balana de
pli. =elelalte . comportimente ale T.5. mai puin importante sunt:
Mazoeconomia%anali(ea( compartimentele sistemelor economice naionale cum ar fi ramurile acesteia,
sectoarele activitii economice,aspectul regional al de(voltrii economice.
Mondoeconomia-studia( interdependena dintre economiile naionale i economia mondial.
Intrebarea !. "etodele de cercetare ale tiinei economice.
"etoda ? constituie totalitatea mi)loacelor,instrumentelor folosite de o stiin oarecare pentru a studia
lumea ncon)urtoare, a sistemeti(a faptele i a le e#pune sub forma de categorii tiinifice , legi, tendine i
modele.
8rincipalele metode folosite n cercetarea fenomenelor economice sunt:
Metoda abstraciei tiinifice% procedeu prin care fenomenul cercetat este @curat: de fapte i trsturi
mai puin importante, a)ungindu%se astfel la nucleul acestuia. <etoda dat scoate n relief trsturile
caracteristice, dominante pentru fenomenul cercetat. 4unt definite aspectele eseniale ale vieii economice,
numite categorii economice:"banii, profit, buget, marfa , capital$.
Metoda unitii dintre analiz i sintez- cu a)utorul anali(ei fenomenul supus cercetrii e descompus n
componentele sale, fiecare parte fiind anali(at comple#. 8rin sinte(, elementele anali(ate separat sunt
reunite, reconstituindu%se ntregul, cunoscndu%se de)a elementul%c+eie i sc+indu%se tendinele dominante
n evoluia fenomenului cercetat.
Metoda istoric% pornete de la adevrul c fenomenul economic are evoluie istoric: apare, se
de(volt, apoi dispare sau se transform n altceva.
.
Metoda logic% fenomenul e reprodus doar prin ceea ce acesta are mai important, mai esenial.
Metoda analizei cantitative i calitative%evaluarea mrimilor economice n uniti naturale i n e#presie
bneasc, apoi cutarea modalitii de transformare a cantitii n calitate.
Metdelarea economico-matematic % reproducerea sc+ematic a unui sistem liniar, alctuit din mrimi
variabile, care permite elaborarea unor scenarii de evoluie a acestora i alegerea variante optimale.
<ai e#ist metode ca:
Metoda teoretic
Metoda anologiei
Eperimentul economic.
Intrebarea # .$e%ile economice. $e%turi de intercondiionare.
Aegile economice sunt niste notiuni mai putin numeroase , dar mai comple#e, mai fundamentale. 5le
e#prim legturile cele mai profunde dintre fenomenele economice, interdependenele cau(ale, stabile i
esentiale, dintre categoriile economice, dintre participantii la viata economica.In unele ca(uri in calitate de
sinonim se foloseste notiunea de @principii ale economiei:.
Intrucit stiinta economica studia(a niste realitati , atit obiective cit si subiective, legile economice mai
pot fi grupate in . mare categorii. *in prima categorie fac parte acele legi care au un B suportB natural, iar a
doua ? cele care au un Bsuport B psi+ologic. In primul ca( legile economice e#prima necesitatea stabilirii
unor ec+ilibre intre diferite fenomene economice sau a sc+imbului de ec+ivalente " legea valorii, legea
cererii, legea ofertei, etc.$. In al doilea ca( , cel al interdependentelor de natura ps+i+ologica , legea
economica este e#presia comportamentului indivi(ilor. B modelatB sau conditionat de anumite predispo(itii
psi+ologice stabile ale oamenilor de a proceda intr%un fel sau altul "legea inclinatiei spre economii, legea lui
5ngel eetc.$
5#emple de legi economice : legea cresterii nevoilor, legea raritatii, legea cererii, legea ofertei, legea
randamentelor neproportionale, legea valorii, legea inclinatiei spre economii etc.
Legea generale a cererii. !onform acestei legi, daca pretul bunurilor, resurselor si serviciilor va
scadea, in mod corespunzator va creste cantitatea de marfa ceruta intr-o anumita perioada si invers, daca
preturile cresc, va scadea cantitatea de marfa ceruta in perioada de timp respectiva " celelalte conditii
ramanand nesc#imbate $.
Legea ofertei, ea arata relatia care se stabileste intre cantitatea dintr-un bun pe care un ofertant o
ofera spre vinzare intr-o anumita perioada de timp si pretul la care bunul respectiv se vinde.
LEGEA RARITATII% volumul, structurile si calitatea resurselor evolueaza mai incet decat volumul,
structurile si intensitatea nevoilor umane.
legea randamentelor funcionale neproporionale "&egea lui Turgot$, 'n baza creia, atunci c(nd
cantiti cresc(nde dintr-un factor de producie se combin cu cantiti fie din ceilali factori de producie
"condiiile te#nice i organizatorice rm(n nesc#imbate$, productivitatea medie i cea marginal a
factorului variabil cresc, ating un maim, dup care se cunoate o evoluie descresctoare, 'n condiiile 'n
care producia total crete.
Legea lui Engel afirm c ponderea c#eltuielilor alimentare 'n bugetul gospodriei tinde s scad
atunci c(nd venitul crete. !u alte cuvinte elasticitatea cererii de alimente 'n raport cu venitul este
subunitar) c(nd venitul crete cu o unitate, c#eltuielile cu alimentele cresc cu mai puin de o unitate. *ltfel
spus, celt#uielile cu alimentele cresc mai 'ncet dec(t veniturile) dac veniturile cresc 'n progresie
geometric, c#eltuielile alimentare cresc aritmetic.
/
Legea limit!rii resurselor. &n raport cu dorinele nelimitate ale oamenilor, nevoile trebuie s aib
acoperire n venit "satisfacerea anumitor necesiti presupune nesatisfacerea altora$. Aimitarea resurselor
ridic productorilor i consumatorilor problema alocrii eficiente a resurselor. *rept urmare, consumatorul
trebuie s aleag alternative de consum care se ncadrea( n restriciile impuse de propriul buget iar
productorul s aleag acel program de fabricaie ce poate fi reali(at cu resursele materiale, umane, bneti
de care dispune.
"rima lege a cererii. =u cCt este mai mare preul unui anumit bun cu atCt va fi mai redus cantitatea
cerut din acel bun.
A doua lege a cererii. 5lasticitatea cererii n raport cu preul tinde s fie mai mare pe termen lung decCt
pe termen scurt. Adic variaia indus de modificarea preului asupra cererii are o anumit dimensiune n
perioadele urmtoare modificrii de pre i alt dimensiune, mai mare, dup trecerea unei perioade mai mari
de timp de la aceast modificare. &n ca(ul reducerii preului, creterea corespun(atoare cererii se va
manifesta pregnant dup o perioada mai mare. 8rincipalul factor ce determin acest lucru este dat de timpul
diferit n care informaia privind reducerea de pre a)unge la consumatori. Aocul n care se ntClnesc
consumatorii i productorii se numete pia.
&egea utilitii marginale descresctoare arat c, la cresterea consumului de bunul 9, utilitatea totala
creste pina la o anumita limita, in timp ce utilitatea marginala este in descrestere po(itiva, atunci cind
utilitatea marginala descreste mai )os de (ero, atunci utilitatea devie de(utilitate. =ind utilitatea totala este
ma#ima, utilitatea marginala este nula.
Intrebarea &. 'ivelele de cercetare ale teoriei economice.
Activitatea de alocare i utili(are a resurselor se reali(ea( prin deci(iile luate de ctre agenii
economici % productori i consumatori, vCn(tori i cumprtori, din cadrul sectorului privat, public
i internaional. Aa nivelul agenilor economici, activitile sunt organi(ate, riguros, fiecare agent
fiind un centru de deci(ie i de aciune. Totodat, activitile economice de acelai fel se nsumea( in
cadrul procesului de constituire a cererii i ofertei globale "totale$, cunoscCnd grade diferite de
agregare i apariia unor noi centre de deci(ie, care vi(ea(, n special, strategiile i politicile de
de(voltare ale agenilor de grup, subramurilor i ramuril or economiei naionale. In consecin,
activitatea economic se poate structura "clasifica$, dup subiectul deci(iei i dup natura mrimilor
economice care intr n anali( "gradul de agregare$ pe patru niveluri: microeconomia,
me(oeconomia, macroeconomia i mondoecon.
"icroeconomia. 2i(iunea microeconomic de abordare i anali( a economiei, a fenomenelor
acesteia s%a impus n teoria economic n ultima treime a secolului 9I9 i nceputul secolului 99.
5ste evident c tiina economic a aprut fr s se fac o astfel de delimitare, iar fenomenele
economice erau abordate, de cele mai multe ori, din punctulD de vedere pe care ast(i l numim
macroeconomic. *e e#emplu, anali(ele clasicilor referitoare la natura avuiei, la valoare, bani, profit,
salariu, rent, capital %etc, se fceau n mod global. Anali(a microeconomic a pus accentul pe studiul
categoriilor: pre, cerere i ofert, pia i concuren, urmrind s determine, n acest cadru specific
economiei de pia, comportamentul agentului economic productor i consumator, la nceput ca
individ, iar ulterior i ca firm care acionea( n mod i(olat n conte#tul menionat. Aceasta nu
nseamn c abordarea microeconomic evit problemele globale cum ar fi noiunea de cerere i
ofert global, de pia global sau de ec+ilibru economic general. Toate acestea ns sunt
interpretate ca sum a comportamentelor individuale i, n consecin, i activitatea economic de
ansamblu apare ca sum a prilor componente. <icroeconomia, ca structur de ba( a economiei,
desemnea( ansamblul proceselor care se desfoar la nivelul firmelor economice speciali(ate,
care produc bunuri materiale i servicii i acionea( n sfera produciei sau circulaiei. Interesele
microagenilor economici sunt diferite i deseori opuse%, ceea c%e tace ca raporturile dintre ei s f i e
att de conlucrare cCt i de concuren. <icroagenii sunt uniti elementare de producie i
consum, n sensul c prin mrimea i dimensiunile fiecruia dintre ei , nu pot influena
semnificativ piaa, prin componentele sale, cererea i oferta. Aa nivel microeconomic, deci(iile
persoanelor sau firmelor i interaciunea dintre ele precum i mrimile economice de anali( au
caracter individual i concret "piee concrete, produse concrete, etc$. Teoria microeconomic a
0
fundamentat instrumente utile n anali(a fenomenului de pia i a comportamentului agentului
economic. *ar, odat cu apariia marilor de(ec+ilibre din activitatea economic de ansamblu,
care se manifest sub orm do cri(e economice, i care afectau activitatea agenilor economici,
anali(ele de comportament ale abordrii microeconomice s%au dovedit insuficiente i ineficiente. 4%a
impus o nou abordare a fenomenului economic oare pleac de la vi(iunea de ansamblu a
fenomenului, ceea ce a cptat denumirea de vi(iune macroeconomic.
"ezoeconomia. &n aceast concepie realitatea economic este interpretat ca un ansamblu,
re(ultat tot din activitatea agenilor economici, ns, nu ca sum .a unor indivi(i i firme i(olate.
Agenii economici au nu numai o structur eterogen ci i ierar+ic. Astfel, alturi de micro%agenii
economici funcionea( i asociaii de ntreprinderi, foarte comple#e. Acestea se compun din mai
multe uniti elementare "microageni din a cror integrare re(ult %ruurile industriale( )oldin%-urile
"companie care deine cea mai mare parte sau totalitatea aciunilor a doua sau mai multe companii
subsidiare, filiale$, trusturile( cororaiile .a. Totodat, se manifest tendina multor microageni
economici de a forma or%anizaii ale roductorilor i consumatorilor( care au o mai mare stabilitate i
capacitate de concuren. Aceste organi(aii, deseori, se nasc la nivel local, regional sau la nivel de
ramur, sub form de federaii i confederaii. Agregarea "nsumarea$ activitilor economice la
nivel (onal "regional$ ale grupurilor de ntreprinderi "firme, gospodrii famil iale, bnci,
administraii, etc.$ sau la nivel de ramuri i subramuri ale economiei naionale, repre(int domeniul
de anali( al me(oeconomiei.
"acroeconomia. Aa acest nivel, activitile economice i mrimile car e intervin au caracter
agregat "oma), inflaie, pia n general, nivel mediu al preului etc$. Eealitatea economic este
interpretat ca un ansamblu n care agenii economici se gsesc ntr%o strCns interaciune nscris
ntr%un circuit macroeconomic. ntreruperea acestui circuit se manifest prin cri(e economice,
ceea ce afectea( activitatea fiecrui agent economic n parte. *e aici apare i necesitatea
interveniei n activitatea economic de ansamblu, n vederea prevenirii sau remedierii de(ec+ilibrelor
grave care se manifest n economie. <acroeconomia cuprinde, deci, activitile economice privite prin
prisma efectelor lor la nivel naional%statal i. n funcie de acestea, ansamblul deci(ional de mCsuii
intervenioniste ale puterii publice n concordan cu obiectivele economice i sociale urmrite ntr%
o anumit perioada.
!cnd abstracie de componenta de politic economic a macroeconomiei, aceasta este
identificat adesea cu economia naional.
"ondoeconomia repre(int integrarea nivelurilor economice. 5a cuprinde economiile naionale
ale tuturor statelor lumii, interdependenele economice dintre state, generate de divi(iunea
internaional a muncii, funcionarea pieei mondiale i a circuitului economic mondial.
Intrebarea *.+esursele economice i caracterul lor limitat. ,roblema economic fundamental.
Resursele economice%totalitatea elementelor naturale, umane, financiare, informaionle i te+nologice
atrase i utili(ate pentru producerea bunurilor necesare satisfacerii nevoilor umane.
=lasificarea resurselor:
Resurse primare #create de natur!$
a$ +es. umane-populaia din punct de vedere cantitativ, calitativ, structural) numr, calificare etc.
b $+es. naturale- fondul financiar, pdurile, apele, zcmintele minerale.
Resurse deri%ate #acumulate, create de om$
a$+es. materiale- capital te#nic sub form de maini, utila,e, construcii, sisteme de transport
b$+es. financiare- de care dispune populaia, statul i 'ntreprinderile.
c$ +es. inovaionale- cunotine eperien, te#nologii.
1
d$ +es. informaionale-ce permit agenilor econ. s cunoasc realitatea,s ia decizii, s acioneze.
Trstura fundamental a resurselor economice const n caracteru lor limitat. 4unt limitate resursele de
apa si de sol, resursele de soare si aer etc. *evin tot mai rare resursele neregenerabile "(acamintele minerale,
inclusiv ga(ele naturale, petrolul minereul de fier, carbunele,etc.$ iar intr%un viitor previ(ibil unele din ele ar
putea sa dispara cu totul. Earitatea resurselor conditionea(a i raritatea "altfel spus, caracterul limitat$
bunurilor economice produse de societate. In asemenea conditii, apare o neconcordanta, o tensiune intre
nevoile care cresc intruna si resursele "bunnurile economice$ care sunt limitate si rare. $e%ea raritii-
raportul dintre resurse i nevoi "tensiunea dintre nevoile care cresc ntruna i resursele care sunt limitate i
rare$.
"roblema alegerii resurselor si a utilizarii eficiente a acestora constituie roblema fundamentala a
economiei. Intr%u cit resurele sunt limitate, iar nevoile limitate si cresc pe (i ce trece, omenirea este nevoita
sa aleaga acea forma de activitate care ar permite utili(area cit mai rationala si eficienta a resurselor
disponibile. *eoarece omenirea nu este capabila sa produca toate bunurile si serviciile, pe la care la doreste
atit indivi(ii cit si intreprinderile si statul inaite de a declansa a activitate economica sunt nevoiti sa raspunde
la / intrebari: Ce- Cit- ,entru cine-
Intrebarea .. ,iaa/ aariie( esen( tiuri( funcii.
8iata a aparut cu multe secolele in urma, ca punct de legatura intre productie si consum, autnci cin
functiile acestor . sfere economice s%au delimitat in timp si spatiu. In decursul secolelor, sc+imburile dintre
producatori si consumatori s%au e#tins si perfectionat. 8iata moderna din tarile avansate s%a constituit si s%a
consolidat in ultimele secole. 8iata este asta(i institutia centrala a economiei de pita,nucleul
acesteia,institutie in cadrul careia se inc+eaga toata activitatea economica.
-iata constituie totalitatea relatiilor de vinzare-cumparare dintr-un anumit spatiu geografic.
.n sens ingust, piata poate fi definita drept locul unde se confrunta cererea si oferta de bunuri,servicii si
capitaluri.
/-iata,scrie cunoscutul economist austriac 0riedric# 1a2ec3,nu produce bunuri,ci doar transmite
informatia despre acestea.
Trasaturile pietei sunt:
=oncurenta libera intre producatori si dintre proprietarii de resurse
<igrarea libera a capitalului intre ramurile economice si regiuni.
Eeali(area marfurilor la preturi de ec+ilibru, care reglementea(a corelatia dintre cerere si oferta.
&unctiile pietei'
(.&unctia de intermediere
8iata ii pune fata in fata pe producatori si consumatori,pe vin(atori si pe cumparatori,facind astfel
posibil sc+imbul. 5a ofera consumatorului posibilitatea de a alege producatorul optim din punctul de vedere
al pretului,calitatii,modelului ales etc.Aceeasi posibilitate de alegere i se ofera si vin(atorului.
).&unctia de reglementare
Aparuta initial ca o punte de legatura intre producatori si consumatori,treptat,piata devine principalul
mecanism de reglementare a vietii economice.5a indeplineste rolul unei @miini invi(ibile:,care dupa cum
spunea A.4mit+ ii @impinge: pe agentii economici individuali sa actione(e in conformitate cu interesul
general,determinind producatorii sa confectione(e bunurile si serviciile de care are nevoie societatea la
momentul dat.
F
*.&unctia de formare a pretului
.*esi c+eltuielile individuale pentru producerea si desfacerea aceluiasi bun sint diferite,piata stabileste
un pret unic,pret care corespunde c+eltuielilor socialmente necesare pentru confectionarea bunului.
+.&unctia de informare.
8rin )ocul liber al ratei profitului si al ratei dobin(ii,piata ofera agentilor economici informatia necesara
despre mersul afacerilor in diferite domenii de activitate.8iata:trimite:semnale producatorilor despre
produsele ce urmea(a a fi confectionate,despre calitatea si volumul lor,despre pofiturile ce pot fi obtinute.
,.&unctia de diferientiere a producatorilor. 8iata ii imbogateste pe invingatorii in lupta de concurenta
si,in acelasi timp,penali(ea(a,pina la falimentare,intreprinderile necompetitive.In acelasi fel,piata stimulea(a
reducerea c+eltuielilor de productie,aplicarea noilor masini si te+nologii,sporirea eficientei
productiei.Impuse de concurenta,interprinderile isi imbogatesc activitatea fara incetare,iar posturile de
raspundere sint puse persoanele cele mai competente.
Givelul preturilor,salariilor ,precum si multi alti parametri ai activitatii economice ,sint reglementati pe
de o parte,de piata.iar pe de alta parte de stat.
Tipurile pietei
4.5in punctul vedere al nivelului de maturitate,al modului de acces la piata,eista)
a$piata nedez%oltata,cu relatii accidentale si cu o pondere insemnata a relatiilor de barter"troc$,adica de
sc+imb dupa s+ema:marfa%marfa-
b$piata libera#clasica$,la care are acces orice vin(ator si cumparator.Aceasta piata intruneste
urmatoarele trasaturi:e#istenta unui numar insemnat de participanti la relatiile de sc+imb,atit producatori cit
si consumatori,mobilitatea absoluta a factorilor de productie-stabilirea preturilor in mod spontan-lipsa
monopolului si a altor forme de dominatie a vietii economice-
c$piata reglementara,caracteristica de regula economiilor mi#te,unde statul intervine in scopul
@cori)arii:unor deficiente ale pietei ,programind de(voltarea economica si restibuind o parte importanta a
produsului intern brut in conformitate cu anumite obiective sociale,politice si economice.Accesul la o
asemenea piata necesita detinerea unor autori(atii speciale ,eliberate de autoritatile statului.
6.5in punctul de vedere al obiectului tanzactilor,pietele pot fi imparitite in)
Hpiata bunurilor de consum-
Hpiata capitalului-
Hpiata muncii-
Hpiata pamintului si a resurselor natural-
Hpiata +irtiilor de valoare si a valutei-
Hpiata resurselor informationale-
Hpiata produselor cultural%artistice-
Hpiata te+nologiilor si patentelor-
Hpiata monetara de credit-
7.5upa criteriul etinderii geografice,piata poate fi)
I
Hlocala-
Hregional"in cadrul unei tari sau unui grup de tari$
Hnationala-
Hmondiala.
8.5upa masura in care se manifesta concurenta,piata se imparte in)
Hpiata cu concurenta perfecta si pura-
Hpiata de monopol-
Hpiata cu concurenta imperfect-
Hpiata mi#t.
Intrebarea 0 .1tructura i infrastructura ieei.
5lementele de ba(a ale pietei sunt cerere si oferta, pretul si concurenta. Interdependenta si
interactiunea cererii, ofertei si pretului formea(a continutul mecanismului pietei. Atit cererea, cit si oferta
sint legate in modul ce mai direct de denamica si marimea pretului. In acelasi timp, cererea si oferta se
influenteasa reciproc fara incetare.
In confrumtarea permanenta ditre cerere si oferta se stabileste pretul de ec+ilibru concurenta, care
este o forma de rivalitate intre subuiectii relatiilor de piata cu privire la obtinerea unor conditii mai bune de
producere, cumparare si vin(are a marfurilor, influentea(a la rindul ei celelalte / elemente ale nucleului
pietei.
Infrastructura ieei ? constituie ansamblul de instituii, servicii, intreprinderi speciali(ate, generate
de nsei relaiile de pia, care, la rindul lor, asigur o funcionare civili(at i eficient a pieei.
&n lumea contempoaran, elementele%c+eie ale infrastructurii pieei sunt:
- sistemul comercial "bursele de mrfuri i ale +irtiilor de valoare, licitaiile i iarmaroacele, camerele
de comer, comple#ale de e#po(iii$.
- sistemul bancar "bncile comerciale i sistemul de credit, bncile de emisie$.
% sistemul ublicitar "agenii publicitare, centre informaionale$.
- sistemul de consultin% i audit "servicii ce acord consultaii in probleme economice i )uridice,
precum si serviciile care efectuea(a controlul "revi(ia$ activitii financiar%economice a intreprinderii$.
- sistemul de asi%urare "a riscurilor, a proprietii, a vieii.etc$.
- sistemul de invmint economic "mediu i superior$"scoli de busuness si management, facultai de
economie$.
Intrebarea 2. Cererea i arametrii ei. $e%ea cererii.
Cererea reprezinta cantitatea dintr-un anumit bun pe care consumatorul doreste si poate sa o
cumpere intr-un anumit inter%al de timp,la un anumit ni%el al preului.
Asemeni bunurilor care se impart in bunuri substituibile ,complementare sau derivate,cerea la rindul ei
poate fi:
a$cerere pentru bunurile substituibile,adica cerea pentru bunuri care satisfac aceleasi nevoi.
b$cerere pentru bunuri complementare,cerere pentru bunuri care se folosesc impreuna.
c$cerere derivate"e)cererea pentru faina este deeterminata de cerera pentru pine$.
=ererea poate fi :
a$individuala "cantitatea dintr-un bun pe care un consummator este decis sa o cumpere,dispunind
si de mi,loacele banesti corespunzatoare$9
J
b$totala sau de piata"suma cererii tuturor cumparatorilor de pe piata bunuluui respectiv$.
<arimea cererii este determinata de factorii:volumul cererii,pretul cererii,functia sau factorii cererii.
Legea cererii
Aegea cererii e#prima raportul de interdependenta dintre modificarea pretului unitar al unui produs si
sc+imbarea cantitatii cerute.' data cu cresterea pretului la un bun ,cantitatea ceruta de consumator tinde sa
scada,si invers, o scadere a pretului generea(a tendinta de sporire a cantitatii cerute.
=u alte cuvinte , atunci cind preturile scad, cumparatorul tinde sa procure mai multe marfuri,iar atunci
cind preturile cresc,cererea scade.
5#ceptii sunt:
bunurile 3iffen
Kunurile 2eblen
&actorii care influenteaza modificarea cererii/
,.<odificarea veniturilor banesti ale consumatorilor-
..4c+imbarea preferintelor consumatorilor sub influienta modei sau a publicitatii-
/.<odificarea pretului la bunurile substituibile si la cele coplementare-
0.4c+imbarea anticipatii-or consumatorilor privind evolutia pietei-
1.<odificarea numarului si a structurii consumatorilor .*e e#emplu reducerea natalitatii determina o
reducere a cererii de imbracaminte pentru copii,iar imbatrinirea populatiei sporeste cerea de medicamente si
asistenta sociala.
=el de al doilea factor important "dupa pret$ care determina comportamentul cererii este venitul.*aca
insa in raport cu cresterea pretului cererea se afla in po(itie descrescatoare,atunci o data cu cresterea
veniturilor se mareste si cererea.
Intrebarea 13. Oferta i determinanii ei. $e%ea ofertei.
.ferta reprezinta cantitatea de produse pe care %inzatori sint dispusi sa o %inda, intr-o perioada de
timp ,la un anumit ni%el al pretului.
=antitatea de bunuri vinduta este mai mica decit cantitatea de bunuri oferita pe piata.4pre deosebire de
cerere ,dependent ofertei de pret este directa ,altfel spus ,cu cit pretul este mai ridicat ,cu atit este mai mare
cantitatea de bunuri oferita.
Interdependenta dintre sc+imbarea pretului si modificarea cantitatii de bunuri oferite constituie
continutul legii ofertei.=resterea pretului conditionea(a crestera cantitatii oferitesi invers.
'ferta poate fi:
a$ individuala"cantitatea de bunuri pe care un producator este dispus sa o vinda la un pret anumit$
b$ totala sau de piata"totalitatea ofertelor individuale$.
L
!actorul principal care determina sc+imbarea ofertei este pretul.=u cit pretul creste ,cu atit cantitatea de
bunuri oferita este mai mare
&actorii de influenta'
,.pretul-
..costul de productie,care ,de e#emplu, poate fi redus in urma utili(arii unor noi te+nologii.5l poate sa
creasca din cau(a sporirii pretului la resursele limitate.*aca costul de productie se va reduce, atunci oferta
pentru bunurile respective se va mari. 4i invers, cind costul de productie va creste , oferta se va reduce.
/.Gumarul de ofertanti, adica numarul firmelor care produc acelasi bun.Iesirea pe piata a noilor firme va
contribui la cresterea ofertei,indiferent de prMt.
0.4c+imbarea pretului la alte bunuri, fapt care va conditiona trecerea resurselor la alte domenii de
activitate prin plecarea unor firme din ramura data , ceea ce va contribui la reducerea ofertei.
1.8olitica fiscal si subsidiile.<a)oritatea impo(itului pe profit si a altor ta#e provoaca o reducere a
ofertei si invers,micsorarea lor contibuie la sporirea ofertei.In ca(ul in care statul acorda unor firme si
industrii anumite subsidii ,acestea incura)ea(a cresterea ofertei.
F.=alamitatile natural si social%politice.=alamitatile natural, cum arfi inundatiile ,seceta, cutremurele de
pamint, ing+eturile etc., conditionea(a de obicei ,reducerea ofertei.=onditiile social%politice pot fi favorabile
cresterii ofertei"stabilitate politica, de e#emplu$ sau defavorabile "sc+imbarea frecventa a guvernelor si a
regulior de )oc$
I. Anticiparea preturilor
Intrebarea 11.Interaciunea dintre cerere i ofert i ec)ilibrul ieii.
Anali(ind cererea si oferta, precum si pretul, care este factorul principal care le determina pe ambele,
observam faptul ca ele toate se afla intr%o interdependenta. Atit cererea, cit si oferta determina marimea
pretului, ba c+iar mai mult: 8retul de piata se stabileste in urma confruntarii dintre cerere si oferta.
8e piata se inregistrea(a ba un e#ces de cerere, ba e#ces de oferta. Insa in urma sugestiilor
cumparatorilor si vin(atorilor cu privire la pretul unui bun, si in urma contrapunerii cererei si a ofertei
precum si a @pretului dorit: se stabileste un pret de ec+ilibru, sau i se mai spune pretul de piata, ce urmea(a
a%i satisface pe cumparatori si vin(atori.
"retul de echilibru se stabileste atunci cind cantitatea ceruta dintr-un bun este egala cu cantitatea
oferita. Mai sunt si alti factori care participa la formarea pretului de piata,cum ar fi'concurenta,politica
economica a statului.
Intrebarea 12. ,reuri/ teorii( tiuri( structuri.
"reul / e0prim! cantitatea de bani pe care cump!r!torul trebuie s-o pl!teasc! pentru a obine un
bun oarecare.
*aca noiunea de pre este simpl, teoria pretului rmine a fi pina in pre(ent una din cele mai
complicate in stiinta economica.
8rincipalele teorii cu privire la substana unic a preului sunt:
a$ teoria valoare%munc.
b$ Teoria valoare%utilitate.
c$ Teoria @pretului fara valoare:, numita de obicei ,teoria lui <ars+all.
d$ Teoria contemporana a preturilor.
,N
Teoria valoare munc 4 fundamantata stiinific de ctre A. 4mit+, presupune ca la temelia ..substantei
unice a pretului...se afla valoare a crei mrime este determinat de cantitatea de munca vie materiali(at,
incorpoarta in fiecare din bunurile ce sunt sc+imbate.
Teoria valoare-utiliate 4 susine c valoarea "i pretul$ nu are o temelie obiectiva "munca$, ci una
subiectiva, mrimea pretului fiind determinat de utilitatea i de raritatea produsului respectiv. 8otrivit
acestei teorii, valoarea nu este o proprietate a bunurilor care e#ista in sine, ea este o )udecata subiectiva a
agentilor economici cu privire la importanta pe care o au pentru ei bunuriele , in functie de utilitatea
acestora.
Teoria retului fr valoare - inind cont de prtile forte, precum si de nea)unsurile celor . teorii
e#aminate mai sus, economistul engle( <ars+all elaborea(a propria sa teorie, potrivit acestei teorii, pretul
este determinat de actiunea a / factori care sunt: a$ costul de productie, b$ utilitatea marginal. c$ cerereasi
oferta. <ars+all sustine ca nici unul din acesti / factori nu este determinant, el scrie : "valoarea este
fundamentata pe utilitatea final si pe c+eltuielile de productie. 5a se mentine in ec+ilibru intre aceste .
forte opuse precum c+eia de bolt a unui turn. Gesfirsite au fost contoversele aupra problemei de a se sti
daca utilitatea sau costul de productie guvernea(a valoarea....$
8otrivit teorie contemorane 4 mrimea si dinamica pretului sunt conditionate de un sir de factori, cum
ar fi: cantitatea de munca materiali(ata in bunul dat, utilitatea si raritatea acestui bun , cererea si oferta,
moda, situatia politica din ar i din lume, calamitatile naturale, puterea de cumprare a monedeietc.
Tipurile de pre uri'
a$ preturi libere.
b$ 8returi administrate.
c$ 8returi mi#te.
,returile libere 4 sunt acelea care se stabilesc in conditiile apropiate unei concurente perfecte , fr
vreo influenta din partea statului sau altor factori de constringere, cum ar fi monopolurile. 5le se numesc
libere deoarece se formea(a si se modifica doar sub influenta )ocului liber al cererii si ofertei.
,returile administrate 4 "reglementate$ se stabilesc in conditiile concurentei imperfecte, sub influenta
statului sau a marilor intreprinderi care domin piata "pret de monopol, pret de monopson, pret de oligopol$.
Aceste preturi de obicei, nu reactionea(a la modificarile care au loc in raportul crere%ofert sau reactionea(
foarte putin.
,returile mi5te 4 caracteristice economiilor cantemporane, sunt formate sub actiunea tuturor factorilor
interni si e#terni enumerati mai sus.
&unc iile pre ului.
4. functia de calcul si masurare a c#eltuielilor si a rezultatelor activitatii economice.
6. functia de informare a participantilor la viata economica. : pretul informeaza prin marimea si
dinamica sa, ag economici despre raportul crere-oferta...
7. functia de stimulare a producatorilor - ...veniturile depind de nivelu pretului, ei st motivati sasi
indrepte resursele catre domeniile unde preturile sunt mari.
8. functia de distribuire si redistribuire a veniturilor.
Intrebarea 1!. 6efinirea i modaliti de calcul a elasticitii.
=ererea pentru diferite bunuri poate fi mai mult sau mai putin sensibila fata de modificarea pretului
sau a altor factori care o determina.
Modificarea relativa a cererii sub inlfuenta unui anumit factor al cererii, sau gradul de sensibilitate
al cererii fata de modificarile preturilor sau al altor factori se numeste elasticitatea cererii. 5lasticitatea
cererii poate fi in functie de modificarea pretului sau a venitului. Astfel, in functie de pret, elasticitatea se
calculea(a dupa formula
Ec

7 7 ( 8dua ret9 Ec
v
7 7 ( 8dua venituri9
unde O=P modificarea cererii unde O=Pmodificarea cererii
=Pcererea initiala =Pcererea initiala
O8Pmodificarea pretului O2Pmodificarea veniturilor
,,
8Ppretul initial 2Pvenitul initial
;radul de sensibilitate al ofertei fata de modificarile pretului sau al altor factori se numeste
elasticitatea ofertei. <odificarile ofertei se calculea(a in dependenta de pret, ca si la cerere. !ormula de
calcul: Eo

7 7 ( unde
O'Pmodificafea ofertei
'Poferta initiala
O8Pmodificarea pretului
8Ppretul initial
Intrebarea 1# .Elasticitatea cererii si tiurile ei.
<odificarea relative a cantitatii cerute in functie de influienta unui anumit factor al cererii sau,altfel
spus,gradul de sensibilitate al cererii fata de modificarea pretului sau a altor factori,se numeste elasticitatea
cererii.
5lasticitatea cererii se clasifica in:
elasticitatea la pret
elasticitatea la venit
elasticitatea incrucisata
5lasticitatea cererii fata de pret ,de e#emplu,se masoara prin raportul modificarii procentuale a cantitatii
cerute dintr%un bun ca raspuns la modificarea procentuala a pretului acestuia.5lasticitatea cererii masoara
sensibilitatea cererii consumatorilor ,in sensul maririi sau micsorarii cantitatii de bunuri cumparate fata de
variatiile pretului la produsul respective sau fata de alte conditii ale cererii.
In functie de masura sensibilitatii fata de modificarea pretului,cererea poate fi :
a$elastic,
b$inelastica"rigida$
c$ cu elasticitatea unitara
d$perfect elastica
e$ perfect inelastica
Cererea elastica exista atunci cind modificarea pretului conditioneaza modificarea cererii.De
exemplu ,daca pretul unui bun creste cu 20%, cantitatea ceruta poate sa scada cu 30% sau cu 20%.In
cazul cererii rigide sau inelastice insa(lucru ce se intimpla de obicei,cu bunurile de prima necessitate,cum
ar fi piinea ,chibriturile ,esela ,sarea!,o data cu cresterea sau micsorarea pretului,cerea la aceste bunuri
ramine aproximati acceasi, rigida.Cerea cu elasticitate unitara exista atunci cind pretul si cantitatea ceruta
se modifica cu acelasi procent.
Intrebarea 1&. Elasticitatea ofertei si tiurile ei.
5lasticitatea ofertei repre(inta sensibilitatea ofertei marfii la variatiile diferitor factori , mai ales la
variatiile pretului. 5a se masoara prin coeficientul elasticitatii ofertei "5 $
5lasticitatea ofertei este de mai multe tipuri:
Q unitara%cind oferta se modifica "creste$ in aceasi masura cu modificarea "cresterea$ pretului.
,.
Q elastica%cind sporirea ofertei o depaseste pe cea a pretului.
Q inelastica %oferta bunului creste intr%o masura mai mica decit sporirea pretului lui.
8erfect inelastica
&actorii care determina elasticitatea sunt'
Q costul productiei% cind costul creste, scade elasticitatea ofertei, si invers.
Q gradul de substituire% daca gradul de substituire este mare, atunci creste elasticitatea ofertei.
Q posibilitatile de stocare a bunurilor% elasticitatea creste daca posibilitatile de stocare sunt mari.
Q perioada de timp de la modificarea pretului.
Intrebarea 1*. ,referinele consumatorului i utilitatea economic. Tiurile i teoriile utilitii.
In sensul cel mai larg comportamentul consumatorului constituie totalitatea actiunilor, atitudinilor si
deciziile indi%idului cu pri%ire la utilizarea %eniturilor sale pentru procurarea bunurilor materiale si a
ser%iciilor de care are ne%oie.
!actorii care modelea( comportamentul consumatorului:
Q <rimea veniturilor de care dispune "bugetul consumatorului$
Q Givelul preurilor
Q Tradiiile
Q 3usturile i preferinele
Q <ediul economico%social
Gevoile consumatorului sunt nelimitate, pe cnd resursele bneti sunt limitate, de aceea el este obligat
s aleag , sa procure acele bunuri i n asemenea combinaii care i%ar aduce o satisfacie ma#imal.
=onsumatorul msoar indirect utilitatea fiecrui bun, prin prioritatea ce o acord unui sau altui bun. 5l
clasific bunurile n ordinea preferinelor sale. *atorita constrngerii bugetare i a nivelului preurilor,
consumatorul are posibilitatea s stabileasc o anumit ordine de preferin a bunurilor ce urmea( s le
procure, precum i un mod anumit de combinare i substituire a acestora.
:tilitatea economic.
:tilitatea ? este plcerea sau satisfac ia obtinut de individ in urma consumului "sau anticiprii
consumului$ unui bun oarecare. In alti termeni, utiitatea repre(int capacitatea unui bun de a satisface o
anumita dorinta uman.
"surarea utilit ii ? in tiinta economica e#ista . teorii cu privire la msurare a utilit ii : numite
abordarea cardinal! si abordarea ordinal!.
!ondatorii doctrinei marginaliste in anii IN ai sec.9I9 presupuneau ca individul este capabil sa msoare
cantitativ utilitatea unui bun de consumat, printr%un numr precis cardinal.de unit i psi+ologice de utilitate,
acordat unui bun sau unei unit i dintr%un bun. *e e#.: ,, I, ./, IL etc.
In vi(iunea economistului italian 2ilfredo 8areto, consumatorul nici nu are nevoie sa msoare utilitatea
unui bun, pentru el fiind mult mai importante stabilirea unei ordini de preferinta a bunurilor, o ierrar+i(are, o
ordonare a acestora, cum ar fi de e#: primul, al doilea, al treilea, al patrulea etc. 8otrivit abordrii ordinale ,
utilit ile ce le%ar procura bunurile sunt puse intro ordine descrescnd, in sensul c primul bun poate aduce
o satisfactie mai mare "are o utilitate mai mare$ dect al doilea, al treilea etc.
,/
Tiurile de utilitate.
7tilitatea unei unit i suplimentare dintrun bun, ob inut in urma sporirii cu o unitate a consumului din
bunul respectiv ,se numeste : utilitate mar%inal. 7tilitatea marginal a unei unit i de bun consumate
scade pe msur ce cre te cantitatea consumat.
In ceea ce priveste utilitatea total ea creste pe msur ce se consum cantit i suplimentare din bunul
9, dar aceast utilitate cre te cu o rat tot mai mic i mai mic. In ca(ul in care s%ar consuma doar un
singur mr ,atunci utilitatea total ar coincide ca mrime cu utilitatea individual si cea marginal. in ca(ul in
care se consuma mai multe unitati de produs, utilitatea total se va constitui din suma utilit ilor marginale
"7,R7.R7/R70$.
*in punct de vedere teoretic, utilitatea marginal a unui bun, atingnd un anumit nivel de saturare a
consumatorului, poate fi nul i c+iar negativ. Adica consumul unei unit i suplimentare dintr%un bun, la un
moment dat, nu mai aduce nici o satisfactie consumatorului, ci poate provoca c+iar anumite incomodit i si
c+iar suferinte.
Intrebarea 1..Curba de indiferen 8de izoutilitate9. Trsturile i tiurile curbelor de indiferen.
Instrumentul cu a)utorul cruia se anali(ea(a de obicei preferin ele "alegerea$ consumatorului este curba
de indiferen sa "de i(outilitate$.
=urba de indiferen constituie o repre(entare grafic a ansamblului de combinaii de bunuri i servicii
de la care consumatorul ateapt s obin aceeai utilitate total, adic acelai nivel de satisfacie. Aceasta
repre(int mulimea combinaiilor a dou bunuri pe care consumatorul le consider ec+ivalente, deoarece i
aduce aceeai satisfacie, adic aceeai utilitate.
e5 8 s presupunem ca consumatorul isi va limita alegerea la . bunuri% merele "9$ si portocale "S$, in
functie de preferintele sale , consumatorul poate efectua un numr nelimitat de combinatii posibile ale
bunurilor 9 i S. *e e# aceea i satisfactie i%ar aduce consumatorului combina iile: ,. mereR I portocale-
sau ,N mereR J portocale- sau I mereR ,N portocale. !iecare din aceasta combinatie repre(int un cos sau un
program de consum.9.
Totalitatea curbelor de indiferen care pot e#ista pentru un consumator i care descriu preferinele
acestuia pentru anumite couri: de consum constituie +arta de indiferen:. !iecarui individ ii corespunde
o +arta a curbelor de indiferenta proprie.
Intrebarea 10. Constr;n%erea bu%etar/ abordarea static i dinamic.
*orinele i preferinele consumatorului sunt limitate de urmtorii factori:
Q 2enitul disponibil, destinat consumului
Q 5voluia preurilor bunurilor i serviciilor
Eestriciile economice impuse alegerii consumatorului de ctre mrimea venitului su, precum i de
nivelul preurilor, repre(int constr;n%erea bu%etar.
$inia bu%etului repre(int totalitatea combinaiilor posibile de alegere ale consumatorului n limita
bugetului disponibil "cantitatea ma#imal de bunuri care poate fi cumprat cu venitul disponibil i la
preurile e#istente$.
#8#R>8>PI
8anta liniei bugetului reflect raportul de substituie a bunurilor n funcie de preurile lor.
Abordarea ordinalist a evalurii utilitii:
,. A#ioma ierar+i(rii ? capacitatea consumatorului de a ordona preferinele sale "ATK$
,0
.. A#ioma tran(itivitii ? capacitatea consumatorului de a transfera preferinele de la un bun la altul.
"ATKT=, AT=$
/. A#ioma nonsaietii ? consumatorii prefer o cantitate mai mare de bunuri unei cantiti mai mici.
Intrebarea (1. <le%erea otim a consumatorului. Ec)ilibrul consumatorului.
Echilibrul consumatorului
=onsumatorul va tinde s ating curba de indiferen cea mai ridicat posibil. *in cau(a constrngerii
bugetare, el nu poate atinge acest obiectiv. 5c+ilibrul consumatorului este ec+ilibrul dintre venitul acestuia i
combinaia optim, care se stabilete n punctul n care curba de indiferen este tangent cu dreapta
bugetar.
MR2 3 "04"5 / ecuaia echilibrului consumatorului 6n abordarea ordinalist!, MR2 / panta curbei de
indiferen!, "04"5 / panta liniei bugetului.
Intrebarea 23.Efectul venitului i efectul substituiei. Curba =>enit 4 consum? i curba =,re 4
consum?.
Efectul de %enit msoar variaia cererii pentru un anumit bun, provocat de modificarea venitului
real sau utilitii, ca urmare a variaiei preului unui bun, 'n condiiile meninerii nesc#imbate a preurilor
celorlalte bunuri i a venitului nominal.
*e aceast dat se menine nesc+imbat venitul nominal. =Cnd bunul 9 se ieftinete, adic 8
#
se
diminuea(, puterea de cumprare sau @venitul real: al individului crete. =u acest venit nominal,
consumatorul va putea mri cantitatea cumprat din bunul 9, nu prin substituirea lui S "cCnd i%ar fi
meninut nesc+imbat nivelul utilitii, rmCnCnd pe aceeai curb de indiferen$, ci pentru c, bunul 9
devenind mai ieftin, cu acelai venit nominal poate cumpra mai multe uniti din acest bun. Astfel individul
i mrete nivelul satisfaciei obinute cu acelai venit nominal, deplasCndu%se pe o curb de indiferen
situat la dreapta, mai ridicat.
Invers, dac 8
#
se ma)orea(, cu acelai venit nominal, individul i va putea procura o cantitate mai
mic din bunul 9, adic puterea de cumprare sau venitul su real se diminuea(, determinCnd plasarea
consumatorului pe o curb de indiferen situat mai la stCnga, cu un nivel de utilitate mai sc(ut.
Curba de consum-%enit este definit! de traiectoria parcurs! de punctul optimal c7nd %enitul se
modific!. !urbele de consum-venit se mai numesc i curbele lui Engel i ilustrea( legtura dintre cantitatea
cerut i venitul consumatorului, ele repre(entCnd locul geometric al cantitilor optimale cerute dintr%un
bun, la diferite nivele de venit i n condiiile pstrrii unor preuri constante. &n ca(ul bunurilor perfect
substituibile i dac p, U p. atunci creterea venitului va antrena o cretere a cantitii din bunul unu, iar
curba lui 5ngel va fi o dreapt cu panta p,.
Efectul de substituie "numit i efect de pre$ msoar variaia din cererea pentru un bun provocat
de sc#imbarea preului su relativ, 'n condiiile meninerii constante a venitului real, adic a nivelului de
utilitate oferit de noile combinaii de bunuri.
5fectul acesta va fi mereu negativ, deoarece variaia preului relativ al unui bun n raport cu alte
bunuri substituibile va antrena ntotdeauna o variaie n sens invers a consumului su. Astfel, o cretere a
preului unui bun 9 n raport cu preul unui bun S va incita ntotdeauna pe consumatorul raional s
diminue(e consumul lui 9, pentru a%l substitui cu S, care, dei nu i%a modificat preul propriu, a devenit
mai ieftin ca urmare a scumpirii lui 9. Invers, o reducere a lui 8
#
va antrena substituirea bunului S de ctre
bunul 9. 8entru a construi o curb a cererii determinat strict de efectul de pre, care se numete curb de
cerere compensat, trebuie s se elimine variaiile de consum determinate de modificarea puterii de
cumprare sau a venitului real, deci efectul venit.
=urba cererii compensate e#prim relaia de dependen ntre preul unui bun i cantitatea cerut din
el, n condiiile meninerii constante a preurilor celorlalte bunuri i a utilitii sau a venitului real.
Traiectoria parcurs! de punctul optimal reprezint! curba de consum-pre. Ea rerezint
cantitile cerute din cele dou bunuri n momentul c;nd se modific reul unui bun.
Intrebarea 21. Concetul de roducie. @actorii de roducie i combinarea lor.
,1
8unctul de plecare a studierii factorilor de productie il constituie resursele economice. Eesursele
economice repre(inta totalitatea elementelor si premiselor folosite de om in procesul activitii economice.
8e parcursul secolelor a avut loc multiplicarea si diversificarea factorilor de productie. Insa in pofida acestui
fapt ei ramin clasificati in 0 categorii de factori: munca , natura , capitalul , si informatia. <unca si natura
sunt denumite factori primari. =apitalul este un factor derivat, iar resursele informationale sunt un nefactor.
!actorii de producie tradiionali "parial substituibili i complementari$:
% ,mnt ' ? cel mai limitat i durabil factor de producie
% "unca $ ? cel mai activ i costisitor factor de producie...."munca este activitatea umana constienta,
un efort fi(ic si intelectual, prin care oamenii, actionind asupra naturii, obtin bunurile de care au nevoie.
<unca este factorul determinant al oricarei activitati economice.$
% Caitalul A ? cel mai eterogen factor de producie...." capitalul constituie ansamblul
bunurilorfolosite pentru confectionarea altor bunuri, destinate vin(arii in scopul obtinerii unui profit.$
Q =apital fi# ? se utili(ea( pe un timp ndelungat i se u(ea(- =ap.real:financiar-economic-
Q =apital circulant ? se utili(ea( ntr%un singur ciclu de producie.
- +esursele informa ionale ? noile te+nologii, informatia, inven iile i inova iile etc.
=ombinarea factorilor de producie repre(int un anumit mod de unire, de corelare a acestora, att sub
aspect cantitativ, ct i structural%calitativ, n scopul producerii de bunuri i servicii.
,ia a factorilor de roduc ie 4 este pia a pe care se vnd i se cumpr factorii de produc ie " munca ,
pmintul, resursele naturale etc.$ i unde, in urma confruntrii cererii i ofertei, se stabile te pre ul acestora.
Intrebarea 22. @uncia de roducie i rorietile ei.
!uncia de producie reflect relaia dintre cantitatea de bunuri produs i combinarea, n diferite
proporii, a factorilor necesari pentru obinerea acestei producii. !uncia de producie indic nivelul ma#im
de producie care poate fi obinut n urma diferitelor combinrii ale factorilor de producie.
!unctia de productie poate fi repre(entata in felul urmtor:
V P f "9,,9....#,,$ unde V ? cantitatea de bunuri produsa, iar 9,,9. ? factorii de productie.
4au V P f ";,A$ unde ; ? capitalul- A% munca.
Intrebarea 2!.<le%erea roductorului n erioada scurt de tim. $e%ea roductivitii mar%inale
randamentelor neroorionale.
8erioadele procesului de producie:
Q ,erioada scurt ? un factor este variabil, ceilali sunt constan i "e#presia pe termen scurt este
utili(at atunci cind intreprin(atorul modifica un singur factor , ceilalti raminind constanti. *e e# un numar
diferit de lucratori..factorul munca fiind cel mai usor de modificat.$.
Q ,erioada lun% ? ambii factori sunt variabili adica to i factorii de productie pot fi modifica i.
Indicatorii produciei pe termen scurt:
Q 8rodusul total "T8A$? cantitatea de bunuri produs ntr%o perioad de timp
Q 8rodusul marginal "<8A$ ? cantitatea suplimentar de bunuri produs de o unitate suplimentar a
factorului muncii "<8APWT8AXWA$
Q 8rodusul mediu "A8A$ ? cantitatea de bunuri ce revine unei uniti din factorul muncii "A8APT8AXA$
,F
Legea randamentelor neproporionale stipulea( c dac vom mri progresiv utili(area unui factor
oarecare, n timp ce alii vor rmne constani, produsul marginal al factorului variabil va fi neproporional ?
la nceput va crete, apoi va atinge un punct de stabilitate, dup care va descrete.
!oncluzii)
Q 8e termen scurt volumul de producie este limitat n cretere
Q Aimita creterii volumului de producie este determinat de aciunea legii randamentului
descresctor. *ac un factor de producie crete, iar cellalt rmne stabil, produsul marginal i mediu de la
un anumit moment ncep s scad.
Q 8rodusul mediu este ma#imal cnd se egalea( cu produsul marginal.
Intrebarea 2#. Izocuanta/ tiuri i trsturi. - <le%erea roductorului n erioada lun% de tim.
+andamentele de scar.
8e termen lung toti factorii de productie pot deveni variabili, adica pot fi modificati. In acest ca(, poate
avea loc atit combinarea, cit si inlocuirea unui factor cu altul. Acest lucru se intimpla din cau(a ca, sub
influenta noilor te+nologii, te+nici si a evolutiei preturilor, intreprin(atorul sc+imba mereu raportul dintre
factorii de productie si inlocuieste un factor de productie cu altul, mai productive, mai ieftin, mai modern.
4ubstituirea este un fenomen de inlocuire a unei cantitati dintr%un factor de productie printr%o cantitate
din alt factor de productie. 5a poate avea loc intre factorul munca si capital ",N muncitori inlocuiti de o
masina, care face integral lucrul acestora$- intre factor. natura si capital sau intre diferite elemente
componente ale aceluiasi factor de productie"inlocuirea unui utila) cu altul etc$. pentru a obtine acelasi nivel
de productie, producatorul poate combina si substitui factorii de productie in proportii diferite.
=ombinatia a doi factori de productie capitalul si munca care asigura acelasi nivel de productie se
numeste i(ocuanta.
Izocuanta este o repre(entare grafica a unui ansamblu de substituiri ale factor. de prod., la un nivel dat
al te+nicii cu obtinerea unei cantitati constante de bunuri.
=aracteristicile acestei i(ocuante sint:
% <ultitudinea variantelor de consum a factor. de productie determina e#istenta multitudinii i(ocuantelor
care formea(a +arta i(ocuantelor.
% I(ocuantele plasate la dreapta semnifica o cantitate mai mare a factor. de productie utili(ati si prin
urmare un volum mai mare de productie.
% I(ocuantele nu se intersectea(a.
% 8anta i(ocuantelor este negativa.
% 8anta i(ocuantelor reflecta raportul de sc+imb al factor. de productie, acest raport se numeste rata
marginala de substitutie te+nologica.
Intrebarea 2&.Costul de roducie i tiolo%ia lui.
!ostul de productie% totalitatea c+eltuielilor in e#presie monetara, pe care producatorul le efectuea(a pXu
fabricarea si vin(area bunurilor economice. 5ste e#presia baneasca a factor. de productie necesari pXu
producerea si comerciali(area acestor bunuri si servicii. =ostul de productie este egal cu cu c+eltuielile de
productie
,I
*in punct de vedere al modului de calcul, costurile se impart in cost contabil si economic.
Costul contabil% c+eltuielile pe care le face intreprinderea pXu ac+i(itioanarea factor. de productie de la
alti agenti economici, adica costurile e#plicite, precum si amorti(area, care face parte din costurile implicite.
Costul economic- cuprinde costul e#plicit si c+eltuielile factorilor proprii "costurile implicite$, dar care
nu sint reflectate in evidenta contabila, cum ar fi pamintul si cladirile care apartin intreprinderii date,
consumul de munca al proprietarului, dobin(ile ce se cuvin pXu folosirea capitalului propriu.
Ainia i(ocost este cantitatea ma#imala de factori de productie ce poate fi cumparata in limita anumitor
c+eltuieli."AH8lR;H8PT=$
8anta liniei i(ocost reflecta raportul de substitutie a factor. de productie reiesind din preturile la ele.
E-este punctul de ec+ilibru a productorului.Acest punct reflectegalitatea posibilitilor te+nologice i
economice ale producerii bunurilor.Acest punct de pe linia i(ocost devine tangent cu una din i(ocoante.
Intrebarea 2*.Izocostul i ec)ilibrul roductorului.
6reata izocostului ilustreaza toate contitatile de factori de productie de capital si munca ce pot fi
cumparate cu o suma de bani data. Ea uneste toate combinatiile de factori cu acelasi cost. 5reapta izocost
ne permite sa identificam combinatiile de factori cu un cost minim, pe care o firma o utilizeaza pentru
marirea profitului la un volum dat de productie.
8etru reducerea costurilor de productie, producatorul va urmari mere
ca drepta i(ocost sa fie mereu tangenta "tg$ la drepta de i(oprodus.
=onditia de ec+ilibru a producatorului P , unde <
8A
PV
Y
A
si <
8;
PV
Y
;
;
@C7,
A
BA si >C7,
$
B$ 8TC3&C89C$
dreata i(ocost
.N
,N
1 ,1 <
Intrebarea 2..Costurile de roducie n erioada scurt de tim.
8erioada scurta se defineste ca intervalul de timp in care sunt utili(ate aceleasi capacitai de productie,
la acelasi nivel te+nic, modificinduse doar cantitaile de munca si Xsau de materie prim.
Costul %lobal 8CC9 ? este totalitatea c+eltuielilor suportate de intreprindere pentru fabricarea si
desfacerea unui anumit volum de bunuri. In structura costului global deosebim costurile fi#e, variabile si
totale.
!ostul total "T!$ sint c+eltuielile suportate in vederea producerea unei cantitati date de bunuri. Acest
cost cuprinde costul fi# si variabil. !luctuatiile costului total reproduc evolutia costului variabil: T=P
T!=RT2=. 8e termen scurt, T= se sc+imba in functie de de modificarea costului variabil T=P T!=R f"V$.
Costul mediu 8<C9 % sint c+eltuielile suportate pentru producerea unui singur bun. A=PT=XV. 5l poate
fi fi# sau variabil. =ostul mediu difera de la o perioada la alta in functie de mai multi factori, dar in primul
rind in functie de dimensiunile intreprinderii. In evolutia sa costul fi# mediu se reduce pe masura ce volumul
productiei fi(ice creste. =ostul mediu variabil insa pe masura ce volumul productiei creste, scade treptat,
pina la un anumit nivel, apoi incepe sa creasca. Aceasta evolutie a costurilor medii variabile este
conditionata de actiunea legii randamentelor neproportionale.
,J
Costul mar%inal 8"C9 - sint c+eluielile suplimentare in vederea producerii unui bun suplimentar. 5l se
determina prin raportul dintre cresterea costului total si cresterea productiei.
<=P O T=XO V. =ostul marginal depinde doar de costul variabil, intrucit costul fi# ramine acelasi. 8e
termen scurt , costul marginal cunoaste in evolutia sa, o scurta perioada de reducere, dupa care creste
intruna.
Intrebarea 20.@uncia costurilor e termen lun%. Economiile i deseconomiile de scar.
8e termen lung toti factori de productie sunt variabili. In acest ca( intreprin(atorul urmea(a sa faca fata
unor noi probleme:
a$ determinarea unor proportii optime in combinarea factorilor de productie
b$ gasirea dimensiunii optimale a intreprinderii
c$:neadmiterea: cresterea costului unitar fde productie.
Aceasta precautie e ganerata de faptul ca pe termen lung evolutia costurilor e supusa:
a$efectului economiilor de scara
b$efectului de(economiilor de scara.
Economii de scara reflecta o situatie de scadere a costului mediu pe termen lung in urma cresterii
dimensiunilor intreprinderii siXsau a volumului de productie.
5conomiile de scara se obtin in urma productiei la scara mare conditionata de modificarea taliei
intreprinderii siXsau de folosirea unor noi utila)e si te+nologii de fabricatie. 5conomiile de scara sunt posibile
doar in cadrul unor intreprinderi ce dispun de capacitati de productie mari si foarte mari. 5conomiile de scara
sint re(ultatul unui sir intreg de factori, de o natura deopotriva te+nica si financiara. Astfel, in ca(ul sporirii
volumului productiei, are loc aprofundarea a speciali(arii, fapt ce contribuie la cresterea indeminarii
muncitorilor, precum si la cresterea posibilitatilor de folosire a unor utila)e mai moderne si mai productive.
In ca(ul intreprinderilor mari, se procura cantitati insemnate de materie prima, combustibil si ec+ipament si
are loc o reducere a preturilor de ac+i(itie, fapt care deasemenea influentea(a nivelul costurilor. <ai mult,
marile intreprinderi pot obtine de la bencile comerciale credite cu o dobinda mai mica, reducind si pe aceaste
cale nivelul costurilor. 5conomiile de scara se obtin la nivelul intreprinderii nu insa si la nivelul ramurii sau
a economiei nationale. 'ricum ele nu pot fi obtinute printr%o sporirea fara limita a productiei. Aa un moment
dat, odata cu cresterea volumului productiei, costurile incep a creste mai repede decit cantitatile produse.
Aocul economiilor de scara il ocupa de(economiile de scara.
:ezeconomiile de scara, ce e#prima o situatie in care costul mediu pe termen lung creste pe masura
cresterii productiei, sint si ele generate de mai multi factori. Inainte de toate, atunci cind dimensiunile
intrepeinderii depasesc anumite limite, apar dificultati manageriale, intreprinderea fiind gestionata tot mai
ineficient. 7n personal administrativ numeros trebuie in permanenta supus controalelor fapt ce mareste
c+eltuielele legate de munca. 8e de alta parte, o intreprindere mare se adaptea(a mult mai greu la sc+imbarile
pietei si se reprofilea(a odata cu modificarea cererii. Aceasta impre)urare genere(a o ma)orare a riscurilor si
a pierderilor, ceea ce contribuie la marirea costului mediu si la reducerea capacitatii competitive a
intreprinderii. 8entru depasirea unor asemenea situatii, satiinta economica a lansat notiunea de dimensiunea
optimala a intreprinerii:, criteriul de ba(a de identificare a acestor dimendiuni fiind dinamica costului unitar.
Intrebare 22. "a5imizarea rofitului i ra%ul de rentabilitate al firmei.
"rofitul constituie diferenta ce apare in ca>ul in care incasarile totale sint mai mari deict costul total.
8rofitul, este, astfel un cistig obtinut de persoanele care organi(eea(a si desfasoara o activitate economica,
adica o activitate de producere si comerciali>are a bunurilor si serviciilor.
,L
8rofitul se poate determina in felul urmator: 8r P 2% = unde:
8r%profit- 2%venitul total al firmeii sau incasari totale- =%costul total.
<ercantelistii care au acordat o atentie deosebita problemei avutiei unei tari si a i(voarelor acesteia,
considerau ca profitul este un venit care se creea(a doar in activitatile de comert e#terior. !i(iocratii lansea>a
ceva mai tir(iu o noua teorie, potrivit careia profitul este un surplus de valoare peste valoarea avansata, peste
c+eltuielele efectuate care este un dar al naturii si e#ista numai in agricultura. 5ngle(ul Adam 4mit+
considera ca profitul este un venit generat de proprietate, dar care are la temelia sa munca neplatita a
muncitorilor si se obtine atit in agricultura cit si in industrie. !rance(ul Z%K. 4a> sustinea idea ca profitul e o
forma speciala a salariului care e insusita de intreprin(ator pentru efortul sau de organi(are si gestionare a
unei activitati economice. ;arl <ar# considera ca profitul e un venit insusit de catre proprietarul capitalului
in mod ilegal, deoarece acesta este creat prin e#ploatare, prin munca neplatita a muincitorilor. In teoria
economica contemporana predomina opinia potrivit careia profitul este o recompensa, o rasplata pentru
activitatea antreprenoriala, pentru calitatile deosebite ale intreprin>atorului de a inova, de a gestiona reusit o
afacere, dar mai ales de a infrunta riscul.
Tipuri
*upa criteriul motivelor sau a factorilor care stau la temelia obtinerii profitului , acesta este format din .
componente:
a$profit normal
b$ profit supernormal sau profit economic.
=ostul e#plicit sau contabil presupune plati in afara intreprinderii. 8entru munca proprietarului, pentru
amorti(area utila)ului si cladirilor intreprinderea nu efectuea(a plati. In acest fel, c+iar si in ca(ul in care
bunurile produse se comerciali(ea(a la pretul ce corespunde ca marime cu costul de productie,
intreprin(atorul obtine un venit oarecare ca diferenta dintre incasarile totale si costul contabil, care se
numeste profit normal. Insa in ca(ul in care intreprin(atorul nu dispune de nici un factor de productie si este
obligat sa%i inc+irie(e de la alte persoane, el va putea obtine doar un profit supernormal. *aca insa
intreprin(atorul este proprietarul factorilor de productie folositi de intreprindere la fabricarea de bunuri,
atunci el va putea obtine si un superprofit, si un profit normal. *eorece in cele mai multe ca(uri
intreprin(atorul este si proptietarul, el va obtine un profit total numit si contabil:.
8e linga acestea mai e#ista si alte forme de profit cum ar fi:
8rofit legitim%cel obtinut in conditii normale, cu respectarea legislatiei in vigoare.
8rofit nelegitim%obtinut in urma incalcarii legislatiei in vigoare, cum ar fi:esc+ivarea de la plata
impo(itelor, afaceri ilicite, contrabanda, umflarea costurilor:etc.
8rofit de monopol%obtinut de intreprinderile care detin o po(itie dominante de piata si pot influenta
preturile in sensul cresterii lor, fapt care le asigura unele profituri mai mari. *eobicei, posibilitatile insusirii
unor profituri de monopol un timp indelungat sunt limitate de stat.
8rofit brut%diferenta dintre incasari totale, nai e#act cifra de afaceri, si costul total.
8rofitul net%acea parte a profitului brut ce ramine la dispo(itia intreprinderii dupa ac+itarea impo(itelor
si a diferitelor ta#e.
.N
Intrebarea !3. Concurena i formele sale.
Concurenta%o rivalitate, o lupta, o confruntare permanenta dinre agentii economici pentru atragerea de
partea lor a clientilor si obtinerea, pe aceasta cale, a unui profit cit mai mare posibil. =oncurenta repre(inta
un tip, un model deosebit de comportament al agentilor economici. !iind o lupta, o competitie, o intrecere
intre participantii la procesul de productie, ea ii imparte pe acestea in nvingatori si invinsi, impunindu%i pe
toti sa lupte pentru a obtine acces la cele mai avant)oase conditii de producere si desfacere a marfurilor. In
acest sens concurenta este motorul de(voltarii economice, motorul progresului.
"etode
In functie de principalele instrumente folosite concurenta se poate reali(a prin:
,$pret
.$produs
/$calitate
0$forme de vin(are si servicii prestate dupa vin(are.
Tiuri
In functie de instrumentele folosite de respectarea legislatiei si a normelor morale concurenta poate fi:
!oncurenta loiala"sau corecta$-se desfasoara intr%un cadru, egal, desc+is, in conformitate cu legislatia
in vigoare si in acord cu normele morale acceptate de societate.
!oncurenta neloiala"sau incorecta$-atunci se incalca legislatia in vigoare sau normele morle ale
societatii.
In functie de factorii cum ar fi: numarul si puterea economica a vin(atorilor si a cumparatorilor
participanti la s+imb- gradul de mobilitate al factorilor de productie si transparenta a pietei- nivelul general
de de(voltare a tarii- precum si functionalitate a pietei, e#ista . tipuri de concurenta:
a$ concurenta perfecta"pura$-
b$concurenta imperfeta
In functie de forma concurentei se desting . piete concurentiale:
a$piata cu concurenta perfecta
b$piata cu concurenta imperfecta
8iata cu concurenta imperfecta care corespunde cel mai mult realitailor economice , se pre(inta sub
urmatoarele forme:monopolistica, de oligopol, de oligopson, de monopol absolut, de monopson:
Intrebarea !1 . "odelul concurenei erfecte.
=oncuren a perfect denumita si pur, e#ista pe o pia care reune te simultan urmtoarele 1 trsturi :
Atomicitatea pietei%e#istenta unui nr mare de vin(atori si cumparatori pe piata astfel incit nici unul din
ei in mod individual, nu dispune de puterea de a e#ercita o oarecare influenta asupra pretului.
.mogenitatea bunurilor%intreprinderea livrea(a produse pe care cumparatorii le considera relativ
identice si substituibile. In acest ca(, cumparatorul nu e motivat sa prefere acelasi produs de la un alt
vin(ator.
.,
Libera intrare pe piata%piata e libere si oricine poate sa intre si sa iasa de pe ea fara nici un fel de
restrictii, fie acestea producatori sau cumparatori.
Mobilitatea factorilor de productie%posibilitatea acestor de a se deplasa liber si in orice moment de pe
piata unui produs pe piata altuia, iar producatorii pot gasi liber si nelimitat capital si forta de munca pentru a
efectua aceasta trecere.
Transparenta pietei-atit producatorii cit si consumatorii dispun de toata informatia cu privire la cerere,
oferta si preturi. Gumai in asemenea ca( cumparatorul poate obtine cel mai bun produs la cel mai bun pret.
8iata cu o concurenta perfecta are o sumedenie de prioritati. 5a asigura in permanenta o reducere a
preturilor si o sporire a calitatii produselor. Anume din aceste considerente pietele cu concurenta perfecta
sunt pretutindeni in lume aparate de catre stat. Insa in ciuda acestui fapt in realitate domina concurenta
imperfecta, cea perfecta fiind doar un model teoretic, mai mult intilnit in carti.
Intrebarea !2."a5imizarea rofitului i oferta firmei e iaa cu concuren erfect.
8retul de ec+ilibru pe piata cu concurenta perfecta este legat totodata si de situatia pietelor
interdependente si apare spontan ca re(ultat al )ocului liber al fortelor pietei, in acel punct in care cantitatile
cerute dintr%un bun se egali(ea(a cu cele oferite.
Astfel ca pe perioade foarte scurte cererea este cea care deterrmina formarea pretului, situatia optima fiind
repre(entata de egalitatea =mgP2mgP8ret.
8e de alta parte pe termen lung oferta repre(inta factorul determinant in evolutia pretului, conditia de
ec+ilibru fiind: =mgP8P=< "cost minim$.
8e termen scurt: producatorii pot modifica dimensiunile ofertei prin sc+imbarea volumului de munca, iar
pe termen lung pot modifica oferta si prin sc+imbarea capitalului fi#.
Intrebarea !! . Concurena imerfect i formele ei.
In viata reala domina concurenta imperfecta. 5a e#ista atunci cind actiitatea antreprenorile ii sunt sunt
impuse anumite restrictii si limite. 8entru concurenta imperfecta ii este caracteristica un numar redus de
firme.
,iaa cu concuren imerfect se manifest n situaiile n care agenii economici ? vCn(tori i
cumprtori ? pot s influene(e, prin aciunile lor unilaterale, raportul dintre cererea i oferta de mrfuri i,
deci, nivelul preului, cu intenia de a obine avanta)e mari i stabile.
,iaa cu concuren imerfect este cea mai aproape de realitate, deoarece concurena perfect rmCne
doar ca model ideal, folosit n anali(e(e teoretice.
Caracteristicile ieei cu concuren imerfect sunt:
4. eistena unor v(nztori puternici, dar puini la numr i a unor cumprtori numeroi "oligopolul$
sau a unor cumprtori puini i a multor v(nzri "oligopsonul$9
6. unii ageni economici "puini la numr$ pot influena sau controla preul9
7. produsele sunt difereniate real sau imaginar9
8. eist restricii 'n calea celor care doresc s ptrund pe pia sau 'ntr-o ramur9
<. informarea agenilor economici privind situaia pieei este deficitar9
=. eist o mobilitate redus a unor factori de producie9
>. eist rivaliti vizibile 'n relaia cu publicul, frustrarea consumatorului.
8iaa cu concuren imperfect se pre(int n numeroase forme, ele difereniindu%se n primul rCnd, n
funcie de numrul i fora economic a agenilor economici productori i consumatori, astfel:
..
% pia cu concuren monopolist-
% pia cu concuren de monopol-
% pia cu concuren de oligopol-
% pia cu concuren de oligopson "monopson$.
"iaa cu concuren! monopolistic! reprezint acea stare a pieei 'n cadrul creia v(nztorii i
cumprtorii, prin aciunile 'ntreprinse pot influena 'ntr-o oarecare msur cererea, oferta ;i preul.
,iaa cu concurena monoolistic caracteri(ea( piaa care pstrea( trsturile concurenei perfect
astfel:
,. produsele sunt difereniate atCt prin calitate, cCt i prin serviciile prestate cumprtorului acelui
produs-
.. concurena se manifest nu numai prin cantitate, pre i substituibilitatea produselor diversificate, ci
i prin: reclam, design, servicii la vCn(are i post%vCn(are etc.-
/. atomicitatea cererii i ofertei-
0. se accentuea( diferenierea produselor-
1. e#ist rigiditi n mobilitatea factorilor de producie-
F. transparena pieei este parial.
8e aceast ba( formarea liber a reurilor este mpiedicat de puterea de concuren a
monopolurilor i oligopolurilor, a corporaiilor multinaionale i transnaionale, care i stabilesc propriile
preuri, astfel ncCt, cu cCt este mai mare o corporaie, cu atCt ea are o putere mai mare asupra preurilor.
8reurile marilor corporaii devin reuri lider "leaders+ip%price$, la ele aliniindu%se celelalte firme din
cadrul ramurii.
Au aprut astfel reurile administrate, ca urmare a unor nelegeri tacite ntre marile firme, care se
sustrag, pe o perioad mai lung, fluctuaiilor forelor reale ale pieei.
,reul de ec)ilibru al concurenei monoolistice este mai mare dec;t reul de ec)ilibru al
concurenei erfecte i mai mare dec;t costul mar%inal "3ilbert Abra+am%!rois$.
=u cCt numrul concurenilor este mai mic, iar puterea acestora de a influena forele pieei este mai
mare, cu atCt mecanismul reurilor se apropie i se aseamn celui de monool.
*ac numrul concurenilor sporete continuu, iar capacitatea fiecrei firme de a influena piaa
produsului se divi(ea(, cu atCt mecanismul reurilor se apropie de cel caracteristic concurenei erfecte.
"iaa cu concuren! de monopol reprezint piaa dominat de un singur productor deoarece
produce i vinde un bun economic pentru care nu eist substitueni, firma impun(nd cantitatea, calitatea i
preul produsului.
,iaa cu concuren de monool se caracterizeaz rin/
Q oferta pentru un produs este dat de un singur productor care poate controla piaa i poate stabili
nivelul preului-
Q preul de monopol este mai mare decCt cel practicat pe pieele cu concuren monopolistic i de
oligopol-
Q libera concuren este eliminat, piaa fiind dominat de ofertant-
Q grad sc(ut de satisfacere a cererii.
Condiiile care definesc monoolul roductorului sunt:
1. unicitate i %i%antism ? piaa este influenat prin impunerea unor condiii de vCn(are-
2. diferenierea roduselor "condiii de vCn(are, design, servicii la vCn(are i post%vCn(are$-
!. e5istea unor iedici la intrarea n ramur n special de natur te+nic, comercial, financiar-
#. lisa de transaren a ieei ? piaa fiind supus riscurilor i incertitudinii-
&. imobilitatea factorilor de roducie ? care pre(int fenomenul de friciune i inerie n procesul de
fluidi(are a cererii, ofertei i preurilor.
"onoolul contract "limitat$ repre(int situaia de pia n care e#ist un singur ofertant i nu numr
mic de cumprtori.
./
"onoolul bilateral ? reflect acea situaie de pia pe care se ntClnesc, negocia( i se confrunt un
singur vCn(tor i un singur cumprtor.
"onosonul sau monoolul roductorului repre(int acea situaie de pia pe care se ntClnete un
cumprtor unic, care fi#ea( volumul produciei i preul de vCn(are, i un numr mare de productori.
"onoolul ur este situaia de pia, ine#istent n fapt, n care un productor nu are concuren pe
piaa intern i e#tern, producCnd un bun fr nlocuitor.
"onoolul de marc ? situaia de pia n care o firm produce un anumit produs care este nregistrat
sub marc proprie, concurena aprCnd nu la marc, ci la produse de caliti asemntoare.
"onoolul temorar ? situaia de pia n care o ntreprindere scoate la vCn(are un produs nou
dispunCnd de o po(iie privilegiat, pCn n momentul n care produsul este reali(at i comerciali(at i de alte
firme.
"onoolul discriminatoriu ? situaia n care monopolistul vinde acelai produs la preuri diferite,
acest lucru fiind posibil atunci cCnd produsul este vCndut pe piee diferite, care nu au o comunicare real
ntre ele.
Oli%oolul reprezint o form a concureni imperfecte, care reflect o pia dominat de c(iva
productori-v(nztori de talie mare i un numr mare de cumprtori mici i rzlei.
'ligopolul bilateral este o form a concurenei imperfecte care reflect o pia dominat de un numr
redus de vCn(tori i cumprtori.
Caracteristicile pieei cu concuren! de oligopol sunt)
1. interdeendena aciunilor diferiilor v;nztori ? preurile produselor, cantitatea vCndut i
profitul unui productor depind de reaciile celorlali productori-
2. %radul nalt de concentrare a caitalului i roduciei ? poate fi anali(at atCt la nivelul fiecrei
ri cCt i la nivel mondial-
!. diversificarea roduselor( activitilor( a mrcilor i submrcilor de fabricaie.
Trsturile pieei cu concuren de oligopol:
1. interdeendena i incertitudinea ? preurile sunt rigide fiind fi#ate de marile ntreprinderi-
2. cucerirea i mrirea ieei rodusului-
!. obstrucionarea trunderii e ia a noilor concureni-
#. diferenierea bunurilor i concurena =n afara reului? "publicitate, fiabilitatea produsului
etc.$-
&. ma5imizarea rofiturilor i interdeendena deciziilor i a oliticilor firmelor articiante.
'ligopolurile pot fi:
a$ oli%ooluri anta%oniste:
o oligopolul bilateral-
b$ oli%oolurile concertate, cu dou tipuri de acorduri:
o e#plicite sau e#prese: cartelul, trustul, +oldingul-
o neoficiale sau tacite.
8ieele oligopoliste sunt pieele pe care se concurea( un numr mic de productori:
% dac sunt doi productori principali situaia de pia se numete duool-
% dac sunt mai mult de doi productori situaia de pia se va numi oli%ool.
:uopulul reprezint! piaa dominat! de doi %7nz!tori care ofer! produse similare unui num!r larg
de cump!r!tori care au o putere economic! apro0imati% egal!.
5#ist trei situaii de pia:
,. 6uoolul simetric 8Cournot9 sau ipote(a dublei dependene ? este situaia de pia n care e#ist
doi vCn(tori care nu ncearc s domine piaa:
Q produsul vCndut este omogen-
Q preul la care l comerciali(ea( cei doi este identic-
Q singura variabil de a)ustare este cantitatea cCt mai mare pe care o poate vinde pentru a obine
profit ma#im.
.0
7nul dintre vCn(tori deine pe pia monopolul de ofert. *ac cellalt vCn(tor dorete s intre pe
pia cu acelai tip de bun, oferta sa trebuie s fie atCt de mare ncCt s%i permit ma#imi(area
profitului, primul vCn(tor i va a)usta oferta proprie imediat, s obin la rCndul su profit ma#im.
8rocesul de a)ustare va continua pCn n punctul de ec+ilibru n care nici unul dintre cei doi vCn(tori
nu mai recurge la modificarea ofertei.
.. 6uool asimetric 81tacDelber%9 repre(int situaia n care pe pia e#ist doi vCn(tori:
Q unul care domin piaa, care este contient i anticipea( tot timpul micrile celui de%al
doilea vCn(tor-
Q cellalt care nu poate face altceva decCt s se adapte(e n permanen la condiiile pe care le
impune primul, fr a putea atinge ns volumul de producie al acestuia.
/. 6uoolul dominant 8EoFleG9 sau ipote(a dublei dominaii, apare atunci cCnd cei doi vCn(tori de
pe pia doresc simultan s o domine, fiecare dintre ei considerCndu%l pe cellalt satelit. =ei
doi vCn(tori nu vor mai lupta pe pia prin a)ustarea produciei ca n ca(ul duopolului
simetric, ci prin intermediul preurilor. Aupta prin preuri poate duce la falimentul unuia dintre
cei doi i la controlarea sa de ctre cellalt, fie la o alian ntre vCn(tori. =onform ipote(ei
dublei dominaii, pe pia, nu poate e#ista nici un punct de ec+ilibru.
Intrebarea !# .@irma n condiiile monoolului. 6iscriminarea rin re.
,iata de monool% este o piata la nivelul unei ramuri "subramuri$ sau c+iar al unui singur produs pe
care oferta unui bun este asigurata de un singur producator.
<onopolul este contrariu concurentei. 8iata poate fi dominata atit de producator cit si de
cumparator.=ind domina oferta unei intreprinderi, atunci ea se afla in situatie de monool, iar cind domina
cererea% de monoson.
"onoolul absolut e#ista acolo unde avem un producator si un consumator.
In ca(ul pietei de monopol intreprinderea%monopolist are posibilitatea de a modifica: volumul si pretul
productiei pe piata. In urma fi#arii pretului de piata care in ca(ul acestui tip de piata este mai inalt, permite
obtinerea unui profit mai mare, numit @profit de monopol:.
5#ista urmatoarele forme de monopol:
4.Monopolul natural- prevede e#ploatarea resurselor naturale:petrolul,apele minerale etc.
6.Monopolul inovatorului- prevede producerea si comerciali(area unui produs nou, de calitate inalta.
5ste un monopol temporar care sfirseste la aparitia pe piata a aceluiasi produs de alt producator.
7.Monopolul bazat pe realizarea economiilor de scara- prevede utili(area unor factori temporari care
permit producerea si comerciali(area bunului dat la un pret mai mic.
8.Monopolul prin alianta% prevede anumita intelegeri, deobicei tainice, intre unele intreprinderi cu
privire la marinea preturilor,la impartirea pietelor de desfacere. 5ste socotit ilegal.
<.Monopolul legal- prevede acordarea de catre stat a unor drepturi e#clusive de a produce si
comerciali(a un anumit bun.
!actorii ce limitea(a puterea monopolul:
Aegislatia antimonopolului.
<arimea cererii
Aiberali(area comertului e#terior
8osibilitatea comerciali(arii bunurilor substituibile
6iscriminarea rin re - este o situaie in care intreprinderea%monopolist vinde aceleasi produse la
preuri diferite i in care diferenta de pre nu este )ustificata de diferena de cost.
5#ista mai multe situaii in care firma%monopolist poate practica discriminarea prin pre. Acestea pot fi:
a$ situaii de ordin geografic : cind comunicarea intre diferite piee regionale sau internaionale este
complicata. In acest ca( intreprinderea%monopolist poate vinde acelasi produs cu diferite preuri in ri
diferite, in functie de puterea de cumprare a populatiei.
b$ ?ituaii de ordin social-economic % cind intreprinderea%monopolist vinde bilete de avion sau tren la
preuri diferite pentru diferite categorii sociale, cum ar fi studenii, elevii sau pensionarii, sau pentru
.1
participarea la anumite forme de manifestaii, cum ar fi de e# congresele intl, olimpiadele sau campionatele
lumii la diferite probe sportive.
c$ ?ituaii temporare, sezoniere : cind preul serviciilor +oteliere sau al biletelor de avion difer in
functie de perioada anului "vara de e# sunt mai ridicate decit iarna etc.$
Intrebarea !&.<le%erea roductorului n condiiile concurenei monoolistice.
,iata cu concurenta monoolistica- este o piata in care se inregistrea(a un numar mare de
intreprinderi, dar care prin diferentierea produselor oferite, isi crea(a o clientela fidela. Acest tip de piata se
refera mai mult la ramuri ca: producerea automobilelor, incaltamintei, imbracamintei, electronicii.
Trasaturile de ba(a ale pietei monopolistice:
,. 8re(enta pe piata a mai multor agenti economici care activea(a independent unul de altul.
.. Aipsa barierelor de acces pe piata
/. Kunurile produse de diferite intreprinderi sunt diferentiate si deci fiecare intreprindere isi stabileste
singura pretul bunului sau.
Intrebarea !*.Oli%oolul/ comortamentul strate%ic al firmelor i formele sale.
Oli%oolul% este o situatie ce e#ista pe piata unei ramuri sau subramuri, in care un numar redus de
intreprinderi controlea(a producerea si comerciali(area unui bun oarecare. ' piata este considerata
oligopolista daca in ea activea(a mai mult de . intreprinderi si mai putin de .N.
'ligopolul e#ista in ramurlei: siderurgia, c+imia de ba(a,producerea de avioane,calculatoare etc.
Trasaturile pietei oligopoliste:
H=oncurenta redusa
HInterdependenta deci(iilor luate de intreprinderi, adica orice deci(ie influientea(a si pe celelalte
intreprinderi.
8e piata oligopolista intrprinderile incerca sa evite modificare preturilor, deoarece concurentii vor face
acelasi lucru pentru a nu%si pierde clientii si aria de influienta. Astfel intreprinderile concurrente trebuie sa
aleaga intre a se confrunta cu rivalii , a%i domina, sau a coopera cu ei.
8articularitile pieei cu concuren de oligopol sunt urmtoarele:
% e#istena unui nr mic de concureni . astfel pe o pia de oligopol, doua, trei sau patru intreprinderi
pot asigura 1N%LN[ din volumul vin(rilor pe aceast pia.
% Interdependena deci(iilor luate de intreprinderile care activea( pe aceast pia, in sensul ca deci(ia
unei intreprinderi%monopolist va influenta in mod direct activitatea altor intreprinderi de pe piata respectiva.
% =omportamentul intermediar al oligopolului, plasat intre cel al monopolului, care asigur ,NN[ din
vin(ri, si cel al unei intreprinderi de pe o piaa cu concuren perfect, cu o pondere neinsemnata in totalul
vin(arilor.
Trstura definitorie a ieei oli%ooliste const in e#istenta unei insemnate interdependene intre
actiunile diferiilor productori cu privire la mrimea pretului si la volumul productiei oferite.
Intrebarea !.. ,articularitile ieei factorilor de roducie.
,iaa factorilor de roductie ? este piaa pe care se vind i se cumpr factorii de producie "munca,
pmintul, capitalul, resursele naturale etc.$ i unde, in urma confruntrii cererii si ofertei, se stabileste pretul
acestora.
!iecare factor da nastere unui venit specific. Acestea sunt:
,. 4alariul % care constituie pretul muncii si revine posesorului fortei de munc.
.. Eenta % care revine factorului pmint si altor resurse naturale sau economice rare.
/. *obinda ? venit pe care il obtin proprietarii capitalului financiar.
0. 8rofitul ? venitul obtinut de proprietarul capitalului real si de intreprin(ator.
,articularitile cererii de factori de roducie/
,. cererea de factori de productie este o cerere derivat, intrucit ea depinde si varia(a in functie de
marimea cererii bunurilor "si serviciilor$ la a cror productie particip.
.. cererea pentru un factor de productie este influentat nu numai de cererea de bunuri si servicii de
consum, ci i de pretul factorului respectiv, precum si de nivelul randamentului acestuia.

Intrebarea !0.,iaa muncii i salariul.
.F
,iaa muncii 4 repre(int locul abstract "sau spaiul economic$ in care se intilnesc cererea de munca
"de locuri de munc$ cu oferta de munc. 8e aceast pia au loc negocierile intre cumprtorul si vin(torul
forei de munc.
8iaa muncii are un ir de particularit i cele mai importate di care sunt urmtoarele:
,$ pia a muncii are un grad ridicat de rigiditate.
.$ pia a muncii este o pia cu concuren imperfect.
/$ pe pia muncii, asupra formrii pretului "salariului$ o influen deosebit au "pe ling raportul cerer%
ofert i nivelul productivit ii muncii$ negocierile intre salaria i i patronat, precum si politica economica a
statului in acest domeniu.
0$ pia a muncii este mai organi(at i mai reglementat decit alte pie e
1alariul. *in punct de vedere al anga)atului , salariul se pre(int sub . forme: salariul nominal si
real.
1alariul nominal 4 repre(int suma de bani pe care o primeste salariatul pentru munca depusa.
<rimea salariului nominal , care are o tendinta general de crestere, este influentat de mai multi factori,
cum ar fi: gradul de de(voltare economica a rii, care determina atit nivelul productivit ii muncii, cit si
mrimea c+eltuielilor pentru formarea fortei de munca- raportul dintre cererea si oferta de munca-
monilitatea fortei de munca etc.
1alariul real 4 repre(inta cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cumprata la un moment dat cu
salariul nominal. =u alte cuvinte, salariul real e#prim puterea de cumprare a salariului nominal. <rimea
salariului real este determinat in fond de mrimea salariului nominal si de nivelul preturilor.
*eci 4E P 4GXI8, unde 4E ? salariul real- 4G ? salariul nominal- I8 ? indicele preturilor.
<rimea salariului real depinde de asemenea de nivelul impo(itelor precum si de puterea de cumparare
a banilor.
Intrebarea !2. ,iaa resurselor naturale i renta.
+enta - este venitul pe care il obtine posesorul unui factor de productie disponibil in cantitti limitate si
a crui ofert este rigid. 5a este plata pentru utili(area temporaraa factorilor de productie deosebiti, cu
insusiri speciale. Eenta constituie astfel, un surplus, un e#cedent peste venitul normal.
Eenta e#ista sub mai mute forme:
,. renta funciara ? sau renta pmintului, care ramine si in pre(ent principala forma de renta.
.. renta de abilitate ? aceasta forma de renta revine unui individ care poseda niste aptutudinni
"calitati$ rare, deosebite. Astfel renta de abilitate poate fi obtinut de un )ucator celebru de fotbal. 7n savant,
un cntaret, un actor etc.
/. renta minier ? se intilneste in industria e#tractiva si revine proprietarilor unor mine aflate fie mai la
suprafata pmintului, fie mai bogate in continut, adica cu o pondere mai ridicat a elementului e#ploatat.
0. renta de constructii ? aceasta forma de renta se insu e te de catre posesorii unor constructii ase(ate
fie mai aproape de centrul unei localitati, fie intro (on unde este mai de(voltata infrastructura sau se afla in
vecinatatea unui lac celebru sau a unei (one de agrement.
1. renta vinzatorului ? este obtinuta in ca(ul in care marfa este vinduta la un pret mai ridicat decit
pretul de piata si deci mai ridicat decit asteptarile vin(atorului.
F. renta cumrtorului ? constituie un surplus de venit ce revine individului care procur un bun
oarecare la un pret mai mic decit cel estimat initial si pe care ar fi dispus sa%l plteasca.
I. renta de marca ? este obtinuta de ctre detintorul unor produse de marc ce se bucura de o
popularitate deosebita printre cumpratori.
=a orice factori de productie, pmintul se vinde si se cumpr pe o piata speciala, numita piata funciara.
,retul mintului 4 constituie suma de bani pltit de ctre cumprator vin(atorului acestuia pentru
obtinerea dreptului de proprietate asupra pmintului respectiv. Asupra formrii pretului pmintului
influentea(a mai multi factori dintre care cei mai importanti sunt:
,. mrimea si evolutia rentei ? adica a venitului ce poate fi obtinut prin e#ploatarea terenului respectiv.
.. rata dobinzii bancare ? rata care influentea(a invers proportional pretul pmintului. Adica atunci
cnd rata dobin(ii creste, pretul pmintului tinde sa scada, deoarece potentialii cumpratori prefera sa depuna
banii la banca si sa obtina in acest ca( un venit mai ridicat decit cel pe care lar obtine sub forma de renta.
/. cererea si oferta de pmint ? deoarece oferta de pmint eate limitat, pretul va fi influentat de cererea
acestuia.
.I
0. cererea si oferta de produse agricole ? este un factor cu actiune indirecta asupra pretului pmintului.
'ricum cresterea cererii pentru produsele agricole influentea(a pretul pmintului in sensul mririi acestuia si
invers.
1. posibilitatile de folosire alternativa a pmintului ? daca terenul de pmint poate fi folosit nu doar
pentru cultivarea produselor agricole, ci si in alte scopuri "in constructii, in industria miniera ...$, pretul
pmintului respectiv va fi mai ridicat.
5#ista si o formul speciala care s efoloseste in ca(ul determinarii pretului pmintului:
, 7 + H d 5 133I ( unde 8p ? pretul pmintului- E ? mrimea rentei anuale "sau marimea
arendei$- d ? rata anual a dobin(ii, la depuneri.
Intrebarea #3. ,iaa caitalului i dobnda.
In sens ingust dobinda este un venit pe care il insu e te proprietarul capiatlului bnesc ca recompensa
pentru suma de bani imprumutat. 5a constituie pretul capitalului%moned dat in folosin temporar,
In sens larg dobinda constituie un venit ce revine priprietarului pricrui capital antrenat in activitatea
economica indiferent daca aceasta este imprumutat sau apartine intreprin(atorului respectiv.
<rimea si dinamica dobin(ii sunt determinate cu a)utorul a doi indicatori a$ masa dobin(ii " sau
suma absoluta a dobin(ii si b$ rata dobin(ii..
+ata dobinzii 4 se calculea( ca raportul procentual dintre masa dobin(ii anuale si capitalul
imprumutat. <rimea rate dobin(ii se stabileste in functie de mai multi factori cel mai important fiind
raportul dintre oferta si cererea de capital. Oferta de caitaleste determinat de catre banii temporar
disponibili care se transform in lic+iditati active. Astfel sursele capitalului de impumut sunt:
,. sumele de bani temporar disponibile, conditionate de insusi caracterului circuitului capitalului
industrial si comercial.
.. economiile mena)elor.
/. banii proprietarilor capitalului de imprumut ? banc+erii si capitalistiiPrentieri.
0. economiile guvernului, ce se formea(a in ca(urile in care veniturile bugetare sunt mai mari decit
c+eltuielile..
cererea de caital de imrumut 4 e#prim nevoia de bani si vine din partea urmtorilor actori ai vietii
economice :
,. intreprinderile ? care au nevoie de imprumuturi pentru a face investi ii destinate reutilrii,
moderni(rii sau lrgirii aparatului productiv, pentru plata salariilor "mai cu seama in agricultura etc.$.
.. mena)ele ? care recurg la imprumuturi in fond pentru a procura obiecte de folosinta indelungata, case
de locuit, automobile, tv,mobil.etc.
/. institu iile administratiei publice ? care sunt nevoite sa recurga la imprumuturi de bani in conditiile
in care veniturile publice sunt inferioare c+eltuielilor.
Eata dobin(ii este influentata de un sir intreg de factori, cei mai importanti fiind:
a$ raportul dintre cererea si oferta de capital de imprumut.
b$ Eata inflatiei,
c$ Eata profitului.
d$ <rimea riscului.
e$ 8erioada de timp pentru care se imprumut suma de bani.
f$ 8olitica economica a statului.
Eata dobin(ii se determina ca un raport procentual dintre marimea dobin(ii anuale si suma de bani
imprumutata dup formula: d 7 8 6 H 1 9 # 133I( unde: d ? rata dobin(ii- * ? mrimea absoluta a
dobin(ii "masa dobin(ii$- 4 ? suma de bani imprumutata sau "creditul$
Intrebarea #1. "acroeconomia/ obiect de studiu i scouri.
*upa cum se stie de)a, teoria economica are . directii de ba(a: microeconomia si macroeconomia,
care analizeaza modalitatile de functionare a economiei in ansamblu. <acroeconomia operea(a cu marimi
cu marimi globale, numite agregate:, cum ar fi: ,IE( ,'E( >'( "asa monetara( cererea si oferta
a%re%ata( nivelul mediu al returilor si rata inflatie( rata somaJului( consumul total( investitii totale.
Aa inceputurile sale, adica in sec.92II, economia politica a avut ca obiectiv de studia anali(a
economiei nationale cu un tot intreg. !ondatorii liberalismului, A.4mit+ si *.Eicardo, precum si
intemeietorul doctrinei socialiste ;.<a#, au pus: in centru preocuparilor lor stiintifice astfel de probleme
economice cum sunt: avutia nationala, investitiile si consumul, banii si soma)ul, cri(ele economice. Insa, in
.J
pofida acestui fapt, termenul de macroeconomie, este introdus in circuitul stiintific abia in ,L// de catre
economistul engle( Eagner !ris+. Totusi, parintele sau fondatorul macroeconomiei a fost Zo+n. <. ;e>nes.
Anume el in lucrarea sa Teorii generale a miini de lucru, a dobinzii si a banilor, conturea(a aria si
problemele macroeconomiei. In centrul preocuparilor celor mai mari economisti din toate timpurile a fost
stabilirea si mentinerea ec+ilibrului dintre cererea si oferta agregata, reducerea soma)ului si a inflatiei,
asigurarea unei cresteri economice stabile si cu ritmuri inalte.
*eoarece mecanismul pietii sa dovedit incapabil sa re(olve in mod automat problemele cu care se
confrunta de(voltarea economica, in special cele legate de cri(ele economice, soma)ul si inflatia,
macroeconomie porneste de la )ustificarea teoretica a inteventiei statului in economie.
8ricipalele scopuri ale macroeconomiei sunt:
2tabilirea echilibrului general, prin elaborarea mecanismelor si intrumentelor de stabilitate.
*escoperind cau(ele de(ec+ilibrului care afectea(a negativ de(voltarea economica, macroeconomia
ofera statului propuneri stiintific argumentate de depasire a acestora
=el de%al doilea mare scop al macroeconomiei este elaborarea mecanismelor de asigurare a ocuparii
depline a bratelor de munca si eliminarea situatiilor de soma<.
"reintimpinarea inflatiei, care este determinat de marimea si structura masei monetare care ar
corespunde necesitatilor reale ale economiei, care stimulind cresterea economica, nu ar provoca si o
ridicare semnificativa a nivelului preturilor.
7n al obiectiv al macroeconomiei este de a elabora un model de disribuire si redistribuire a
%enitului national, prin multitudinea mecanismelor bugetare care ar permite stabilirea unui ec+ilbru
optim intre ec+itatea sociala si cresterea economica.
<acroeconomia, are de asemenea si in centrul atentiei sale si preocuparea sau problema alocarii
eficiente a resurselor materiale, umane si financiare, in conditiile de(voltarii ciclice a economiei.
In fine mai are misiunea de a gasi modalitatile de asigurare a securitatii economice a tarii, prin
mentinerea unei balante de plati e#terne ec+ilibrate.
4copurile date sunt mereu in obiectivele guvernelor fiecarui stat din lume. Instrumente de politica
economica aplicate difera nu numai in functie de nivelul de de(vltare a economiei al tarii, dar si in cea mai
mare masura in funtie de doctrina economica care sta la ba(a teoretica pentru actiunile practice ale
guvernului.
Intrebarea #2' 2isteme de e%aluare a rezultatelor macroeconomici.
Initial, stiinta si practica economica au fost preocupate de anali(a si evaluarea re(ultatelor economice
doar la nivel de intreprindere. In scopul evaluarii activitatii economice la nivelul unei tari se folosesc doua
sisteme de calcul: sistemul conturilor nationale "4=G$- sistemul productiei materiale 48<$.
48< are ca temelie teoretica te(a potrivit careia este creatoare de valoare doar munca depusa in
ramurile productiei materiale "agricultura,industrie,constructii si comertul$. 8rin urmare, 2enitul Gatonal
este creat doar prin munca c+eltuita pentru producerea bunurilor si serviciilor materiale.
4=G are la ba(a conceptul teoretic conform caruia 2enitul Gational se crea(a nu numai in ramurile
productiei materiale, ci si in alte sectoare ale economiei cum ar fi in%atamintul, sanatatea, cultura,
domeniul financiar-bancar, administratia de stat etc. contributia domeniilor nemateriale la crearea
venitului national se calculeaza prin evaluarea costurilor factorilor. Astfe costul pentru invatamintul public
se va determina de c+eltuielele pentru manuale, cladiri, salarii la profi si personal administrativ.
In tarile cu economie de(voltata, si de la un timp in tarile cu economiile in tran(itie, inclusiv si in
Eepublica <oldova, se foloseste sistemul conturilor nationale. 4=G are ca sarcina pricipala sistemati(area
multiplelor flu#uri si fenomene econimice si clasificarea acestora intrun numar limitat de variabile econmice.
.L
8ricipalele componente ale sistemului de conturi nationale sunt:
*gentii econimici, grupati pe sectoare institutionale
@peratiunile) cu bunuri materiale si ser%icii= de reparatii, ce vi(ea(a salariile, impo(itele, veniturile
provenite din proprietate etc- financiare "creantele, imprumuturile, economiile$
!onturi nationale) care sint contul productie:, contul consum:, contul acumulare:, contul restul
lumii:
=onturile nationale se tin in conformitate cu pricipiul dublei inregistrari, folosite in contabilitate. Astfel,
un cont national: este compus din . parti: debit, unde se inscriu resursele de care dispune un sector
oarecare- credit unde se inscrie folosirea acestor resurse.
Intrebarea #!/ Indicatorii macroeconomici ;i ansamblul corelaiei dintre ei
Indicatorul economic constituie epresia numerica a laturii cantitative a fenomenelor si proceselor
economice. El este un intrument de evaluare e rezultatelor unei ectivitati econimice in ansamblul ei sau
doar a unor aspecte ale acestora.
Indicatorii reflecta re(ultatele unei activitati oarecare, intro anumita perioada, la nivel micro% sau
macroeconmic. Indicarorii economici sau agregate: constituie punctul de plecare in luarea deci(iilor de
catre agentii economici auto+toni, de catre organi(atiile econimice internationale. 5le permit de
asemenea efectuarea comparatiilor internationale, cu determinarea nivelului de de(voltare economita
atins de catreu stat oareacare, si stabilirea astfel a locului in economia mondiala.
8rincipalii indicatori macroeconomici sunt ,IE( ,I'( ,CE( ,'E( >'. Indicatorii dati includ in sine
doar produsele si serviciile vindute pe piata, dar nu si cele destinate pentru autoconsum. Gotionea de
brut se foloseste in ca(ul calcularii indicatorilor cu includerea si consumul de capitalului fi#
"amorti(area$.
,CE eprima valoarea bunurilor si serviciilor create in cadrul unei economiii nationale, intro
perioada de timp, timp de un an. Acesta se calculea(a ca suma intregii productii create in toate sectoarele
economiei nationale. "G> 3 Ci 8 Cf 8 Ib, unde !iP consumul intermediar !fP consumul final de bunuri
si servicii, .bP investitii brute de capital. 83K se foloseste mai rar in statistica oficiala.
"I> cosntituie valoarea bruta a bunurioor si serviciilor finale create in interiorul unei tari de catre
a gentii economici auto#toni si straini, de regula timp de un an. 5l vi(ea(a a anumita regiune geografica,
o regiune, o tara sau un grup de tari. Toate firmele care activea(a in tara data, indiferent de tara de
provenienta participa la formarea 8IK. 8IK se mai defineste si ca suma tuturor veniturilor obtinute in
interiorul tarii:. In procesul de distribuire si utili(are, 8IK este destinat: consumului final "public si
privat$, investitii brute, eportului net "diferenta dintre e#port si import$.
In ultimele decenii 8IK este considerat unul dintre cei mai inportanti indicatori macroeconomici
intarile in curs de de(voltare. In tarile de(voltate, care au plasati peste +otare un numar impunator de
firme, prioritate are un alt indicator, si anume 8GK.
"?> constituie suma valorilor adaugate brute create de catre agentii economici auto#toni din tara
si de peste #otare ei. 8GK are drept criteriu de ba(a aparenta nationala a produsului creat. In marimea lui
se include si venitul cistigat in strainatate. Aa determinara 8GK nu vor fi luate in consideratie veniturile
obtinute de agentii straini care functionea(a pe teritoriul national.
!ormule de calcul: ,'E7,IEK1><E "4oldul 2alorii Adaugate Krute$
,E'7 C)KInvKCKE5.net "metoda calcularii flu#ului de costuri de producere$
=+Pc+eltuielele de consum ale populatiei
InvPinvestitiile sectorului privat
3Pc+eltuielel guvernamentale
5#p.netPe#portulnet
,'E761K62K6!K6#K6&K6*K6. "metoda calcularii flu#urilor de venituri$
*,Ppretul pentru utili(area capitalului
*.Pimpo(itele indirecte "acci(e, T2A$
*/Psalariul si alte plati "pXu asig sociale, plati in diferite fonduri, privat, fondul de pensii, soma), asig
medicale$
*0Prenta in forma baneasca "renta si subventii$
*1Pdobinda neta
/N
*FPveniturile proprietarilor individuali
*IPvenituri corporative "dividende, impo(it pe profit, profit nedistribuit$
4i mai este metoda calcularii valorii adaugate.
>enitul 'aional 8>'9 constituie suma veniturilor provenite din munca si din proprietate, venituri ce
se obtin in urma producerii bunurilor econoimice. *ltfel spus, AB reprezinta suma salariilor, dobinzilor,
profituriolor si rentei. >'7,'E-<mortizareaKImozitele Indirecte. 2nG se utili(ea(a pentru c+eltuielele
de consum si investitii. 4e determina prin insumarea salariilor lucratorilor, a %eniturilor din proprietate si
%eniturile intreprinderilor.
,I' #produs intern net$ este valoarea neta de piata a bunurilor si serviciilor finale, produse de
agentul economic ce activeaza in interiorul unei economii nationale in decursul unei perioade de un an.
,I'7,IE-<mortizareaL ,''7,'E-<mortizarea
<arimea ,IE si ,'E sunt influentate de evolutia preturilor la bunurile si serviciile, dar tot odata si
de modificarile acestora. In tarile de(voltate, ,'E este de regula cu ,N%/N[ mai mare decit ,IE, in tarile
mai putin de(voltate este situatia inversa ,IEM,'E. 5ste deci mai bine ca ,'E sa fie mai mare decit ,IE,
din cau(a ca agentii economici care activea(a peste +otare cistiga mai mult decit agentii economici straini la
noi in tara, astfel se limitea(a efectul de plecare a veniturilor peste #otarele tarii.
Intrebarea ##/ "etodele de calcul al ,IE-ului.
=alculul 8.I.K. se reali(ea(a, in general, pornind de la trei metode:
4$ metoda valorii adaugate "sau metoda productiei$
6$ metoda c#eltuielilor "sau a utilizarii productiei finale$
7$ metoda veniturilor
Metoda %alorii adaugate #sau metoda productiei$
In esenta, aceasta metoda consta in insumarea valorii adaugate brute obtinute in toate unitatile din
interiorul tarii si agregarea valorii pe ramuri si pe ansamblul economiei nationale. *eci,

=
=
n
i
i
A*C C . -
,
. . .
( unde i repre(inta sectoarele sau ramurile economiei
nationale.
9aloarea ".I.>. %a fi deci de (,@@ u.m.
!alculul -...C. poate fi realizat pornind de la valoarea adaugata in fiecare moment al productiei. 5aca
la primul produs valoarea adaugata este de 4DDD "nu eista consum intermediar$, in cazul celui de-al
doilea produs, valoarea adaugata este de 4<DD-4DDD%<DD u.m. 5eci ".I.>. 3 9.A.
@
8 9.A.
(
3 (@@@ 8,@@
3 (,@@, unde cu A.*. am notat valoarea adaugata.
In conclu(ie, 8.I.K. poate fi considerat ca fiind valoarea adaugata totala a tuturor agentilor economici
dintr%o economie nationala.
*aca la 8.I.K. e#primat in preturile factorilor "8.I.K.
8!
$ adaugam impo(itele indirecte nete "ImpInd$,
obtinem produsul intern brut in preturile pietei "8.I.K.
88
$: ".I.>.
""
3".I.>.
"&
8ImpInd
8rodusul intern net in preturile factorilor "8.I.G.
8!
$ e#prima valoarea adaugata neta "2.A.G.$ a agentilor
economici, sectoarelor sau ramurilor economiei nationale si se calculea(a sca(and consumul de capital fi#
sau amorti(area din valoarea adaugata bruta :

= = = * C . - B * A * C * A B . -
-0 -0 -0 -0
. . . . . . . . . . . .
8entru a obtine produsul intern net in preturile pietei "8.I.G.
88
$, se aduna impo(itele indirecte nete
"ImpInd$ la valoarea adaugata neta in preturile factorilor "2.A.G.
8!
$: -...B.
--
% -0
B * A . . .
E .mp.nd
% -...B.
-0
E.mp.nd.
Metoda cheltuielilor #sau a utilizarii productiei finale$
/,
Aceasta metoda consta in insumarea tuturor c+eltuielilor efectuate in cadrul unei economii
nationale pentru ac+i(itionarea de bunuri materiale si servicii la preturile pietei, mai putin cele privitoare
la bunurile si serviciile importate.
*in aceasta perspectiva, 8.I.K.
88
va include in structura sa consumul privat "=
82
$, c+eltuielile
guvernamentale sau consumul public "=
8K
$, investitiile brute "I
b
$ si e#portul net "5
n
$.
=onsumul privat sau personal "=
82
$ e#prima c+eltuielile de consum ale mena)elor, oca(ionate de
ac+i(itionarea bunurilor materiale si serviciilor destinate satisfacerii trebuintelor acestora.
=+eltuielile guvernamentale sau consumul public "=
8K
$ se refera la c+eltuielile administratiei centrale si
locale pentru ac+i(itionarea de bunuri si servicii. =+eltuielile guvernamentale nu includ platile de transfer
catre indivi(i, cum sunt prestatiile de securitate sociala. Acestea repre(inta realocari ale venitului e#istent,
nefiind efectuate in sc+imbul unor bunuri sau servicii.
Investitiile "I
b
$ se refera la ac+i(itionarea de bunuri pentru utili(ari viitoare "sau formarea bruta a
capitalului$.
5#portul net "5
n
$ surprinde relatiile de sc+imb cu alte tari. 4e calculea(a sca(ind din valoarea bunurilor si
serviciilor e#portate catre agentii economici apartinind altor tari, valoarea bunurilor si serviciilor
importate. *eci, dupa metoda c+eltuielilor, ".I.>.
""
3C
"9
8 C
">
8 I
b
8 E
n
Metoda %eniturilor
<etoda veniturilor consta in agregarea veniturilor agentilor economici, din activitatea economica si din
patrimoniu. In acest sens, in 8.I.K. sunt incluse salariile repre(entand recompensarea muncii, profitul ce
revine intreprin(atorilor si veniturile din proprietate, precum rente si doban(i. Aa acestea se adauga
consumul de capital fi# "amorti(area$. *eci, dupa metoda veniturilor,
".I.>. 3 2alarii 8 "rofit 8 Rente 8 Amortizarea
Intrebarea #&/ Evaluarea >' i altori indicatori macroeconomici.
>enitul constituie un flu# de resurse monetare si matriale "reale$, care provine direct sau indirect
dintro activitate economica si este insusit de un agente econimic.
In economia nationala, sint cunoscute asa venituri ca: venituri factoriale( venituri ersonale( venituri
nationale.
>enitul 'ational 8>'9 se divi(ea(a in venituri mena)elor si veniturile intreprinderilor. <arimea
veniturilor nationale este supusa unei tendinte de crestere permanenta. =au(ele cela mai frecvente de crestere
sunt: sporirea nr de persoane anga,ate in economie, progresul te#nic, ridicarea nivelului de instruire a
fortei de munca, perfectionarea metodelor de gestiune a afacerilor. AB reprezinta suma salariilor,
dobinzilor, profituriolor si rentei. >'7,'E-<mortizareaKImozitele Indirece.
"G> 3 Ci 8 Cf 8 Ib, unde !iP consumul intermediar !fP consumul final de bunuri si servicii, .bP
investitii brute de capital
,'E7,IEK1><E "4oldul 2alorii Adaugate Krute$
,'E7 C)KInvKCKE5.net "metoda calcularii flu#ului de costuri de producere$
=+Pc+eltuielele de consum ale populatiei
InvPinvestitiile sectorului privat
3Pc+eltuielel guvernamentale
5#p.netPe#portulnet
,'E761K62K6!K6#K6&K6*K6. "metoda calcularii flu#urilor de venituri$
*,Ppretul pentru utili(area capitalului
*.Pimpo(itele indirecte "acci(e, T2A$
*/Psalariul si alte plati "pXu asig sociale, plati in diferite fonduri, privat, fondul de pensii, soma), asig
medicale$
*0Prenta in forma baneasca "renta si subventii$
*1Pdobinda neta
*FPveniturile proprietarilor individuali
*IPvenituri corporative "dividende, impo(it pe profit, profit nedistribuit$
/.
4i mai este metoda calcularii valorii adaugate.
,I'7,IE-<mortizarea
,''7,'E-<mortizarea
=alculul 8.I.K. se reali(ea(a, in general, pornind de la trei metode:
a$ metoda valorii adaugate "sau metoda productiei$

=
=
n
i
i
A*C C . -
,
. . .
L

= = = * C . - B * A * C * A B . -
-0 -0 -0 -0
. . . . . . . . . . . .
".I.?.
""
3 -0
B * A . . .
8 ImpInd 3 ".I.?.
"&
8ImpInd.
b$ metoda c#eltuielilor "sau a utilizarii productiei finale$
".I.>.
""
3C
cheltuieli de cosum
8 C
gu%ernamentale
8 I
brute
8 E0port
net
c$ metoda veniturilor
".I.>. 3 2alarii 8 "rofit 8 Rente 8 Amortizarea
Intrebarea #*. Indicatori nominali i reali.
<rimea 8IK sau a 8GK st influentate i de evoluia preurilor bunurilor sau a serviciilor.&n scopul
evalurii proporiilor n care indicatorii ec%ci st influenai nu de dinamica lor real, dar de evoluia
preurilor, se utili(ea( noiunile de indicatori nominali i reali.
'ominali-depind de . factori:cantitate i pre- permit evaluarea monetar a produciei fabricate-se
calculea( n preuri curente.
+eali-depind de un singur factor,preul-fac posibil evaluarea cantitativ a produciei fabricate-se
calculea( n preuri comparabile,de referin.
*e e#:dac n economia unei ri se produc automobile atunci n orice an valoarea 8GK nominal se
e#aminea( ca o sum de bani utili(at pu procurarea automobilelor ntr%un an de ba(.Aa rndul su, 8GK
real rXt cantitatea automobilelor produse n acest an nmulit la preul automobilelor ntr%un an de ba(.
8entru a efectua transferul de la indicatorii nominali la indicatorii reali este necesar indicele evalurii
cantitative a modificrii preurilor medii la mrfuri i servicii, adic indicele de preuri.
8GKrealP8GKnominalXIpre
&n calculul modificrii preurilor se determin perioada de ba(. 5#ist cteva tipuri a indicilor de
preuri:
,$ind.de pre la mrfuri de consum%I8="indic modificrile nivelului mediu al preurilor la coul de
mrfuri i servicii mai frecvent utili(ate, n acest cos se includ de la /FN de tipuri de mrfuri i servicii pn
la 0NN, consumate n decursul unui an de ctre un locuitor urban mediu$.
.$ind.de pre la mrfurile destinate produciei%I88.
/$ind.de pre la materia prim i materiale%I8
0$deflatorul 8GK"I8GK%reflect modificrile preurilor nu numai la mrfurile de consum dar i n
preurile la toate mrfurile i serviciile.*in aceast cau( el se utili(ea( pu a caracteri(a situaia economic
a rii$.
&n macroeconomie ntr%o msur deosebit se utili(ea( I8= i deflatorul 8GK.
I8GKP8GKnominalX8GKreal
Intrebarea #.. Ec)ilibrul i dezec)ilibrul macroeconomic
5c+ilibrul este o noiune ce provine din tiinele fi(icii i devine cu timpul general,adic este folosit
pu a defini att anumite stri ale fenomenelor naturale,ct i situaii din viaa
economic,politic,social.*estul de frecvent este folosit e#presia de ec+ilibru sufletesc.&n ultimele decenii
au intrat n u(ul cotidian no.de ec+ilibru geopolitic i ec+ilibru ecologic..'rice ec+ilibru presupune i
e#istena unei situaii,a unei stri de de(ec+ilibru.5c+ilibrul ec%ic seamn cu o balan,n care prile
componente tind s fie egale ntre ele,adic ec+ivalente.5l poate fi definit ca o tendin permanent de
egalare a diferitelor mrimi ec%ce interdependente..*ei o condiie esenial a funcionrii normale a oricrei
ec%ii,ec+ilibrul ec%ic poart un caracter relativ,ntruct,odat atins,el este ndat nclcat,pu a reaprea din
nou,dar de)a ntr%un alt punct.&n acest fel,punctul de ec+ilibru este mereu sc+imbtor.5c+ilibrele ec%ce sunt
efemere.8ermanente sunt doar de(ec+ilibrele,care ns tind mereu s se ec+ilibre(e,aceste tendine asigurnd
n ultim instan evoluia ec%c.&n ec%ia de pia,ec+ilibrul ec%ic r%t tendina de egali(are ntre nevoi i
//
resurse,ntre cerere i ofert,att la scare ntregii ec%ii,ct i pe multiplele piee ale acesteia.5#ist deci un
ec+ilibru ec%ic general i un nr.enorm de ec+ilibre pariale.5c+ilibrul ec%ic parial se poate stabili:la nivelul
unui singur produs-la nivelul unor ramuri-la nivelul altor parametri ec%c,al unor mrimi ec%ce-ec+ilibrele
stabilite la nivelul diferitelor piee naionale etc.8utem conc+ide c ec+ilibrul parial caracteri(ea( deferite
situaii n care se afl ag.ec%ci i pieele.Teoria ec+ilibrului parial a fost elaborat de ctre economistul
engle( Alfred <as+all.5c+ilibrul ec%ic general%vi(ea( flu#urile i mrimile globale i r%t o situaie a tuturor
pieelor interdependente,cre se caracteri(ea( prin lipsa e#cesului de cerere sau ofert.5c+ilibrul general
e#ist atunci cnd sistemul de preuri permite egali(area simultan a cererii agregate cu oferta
agregat.Teoria ec+ilibrului general a fost elaborat de ctre ec%tul france( Aeon \alras.8otrivit teoriei ec%ce
contemporane,principalele componente ale ec+ilibrului general snt:o cretere ec%c po(itiv-ocuparea
deplin a forei de munc-stabilitatea nivelului general al preurilor-soldul po(itiv al balanei comerciale-o
repartiie )ust a veniturilor.
*e(ec+ilibrul ec%ic,spre deosebire de ec+ilibrul,are un caracter permanent i r%t o nclcare a egalitii
ntre cerere i ofert,fie la nivelul unui produs,al unor componente agregate,fie la nivelul cererii i ofertei
globale.*e(ec+ilibrul se caracteri(ea( fie printr%un e#ces de cerere,fie printr%un e#ces de
ofert.8rincipalele de(ec+ilibre macroec%ce sunt:cri(a ec%c-oma)ul-inflaia-soldul negativ al balanei de
pli-decala)ele considerate in)uste ntre diferite tipuri de venituri i categorii sociale.
Intrebarea #0/ Caracterul ciclic al economiei i caracteristicile fluctuaiilor ciclice.
8recum inviata fiecarui om, perioadele de prosperitate relativa sunt inlocuite de perioade mai putin
benefice, in economia natioanla se intimpla la fel. 2iata reala demonstrea(a ca activitatea economica are
un caracter fluctuant, ciclic, ca unele stari de e#pansiune si prosperitate sint urmate de situatii de cri(a,
starile de ec+ilibru sint sc+imbate cu cele de de(ec+ilibru, perioadele de crestere al 8IK%ului sunt inlocuite
cu perioade unde acest indicator bate pasul pe loc sau c+iar descreste
Toate aceste sunt lucruri normale, deoarece de(voltarea ciclica este e legitate universala.
Eemplu) economia ?F* in decursul sec.GG a trecut prin 4H cicluri economice depline, dar cea mai
zguduitoare a fost perioada Marei 5epresii 4H6H-4H77. +educerea brusca a volumului de productie a
durat circa 87 luni, ea a cuprins mai apoi intreaga Europa, precum si tarile *mericii &atine, ale *siei si
*fricii. .n aceasta perioada, volumul de productie sa redus in ?F* cu <DI, ;ermania 8DI, 0ranta 7DI
si *nglia cu JDI. +espectin a crescut brusc numarul somerilor.
5eclinul productiei si numarul mare de someri contribuie la reducerea esentiala a cererii de bunuri
si servicii. .ar aceasta se manifesta indeflatie. .n urma acestuia, preturile se reduc brusc. Fnii economisti
sustin ca instaurarea regimurilor dictatoriale au si contribuit la aparitia Marei 5epresii.
In urma studierii <erei *epresii, ;e>ns a formulat a te(a importanta a teoriei sale: economia de
piata nu dispunde de capacitatea de autoreglare, de aceea, statul trebuuie sa promo%eze o politica de
stabilizare macroeconomica, interactionind in special asupra cererii totale sau agregate.:
Ciclicitatea este o forma specifica de evoluti a oricaror activitati econmice, care se caracterizeaza
prin succesiunea fazelor de progres si epansiune cu cele de regres si recesiune.
=iclicitatea atesta faptul ca orice de(voltare, inclusiv cea economica, se infoaptuieste sub forma de
spirala. Totodata, de(voltarea ciclica constituie unul din mecanismele principale de autoreglare a
economiei de piata.
!luctuatiile pot fi clasificare dupa mai multe criterii, dupa caracterul desfasurarii lor fluctuatiile pot
fi:
fluctuatii sezoniere, care sunt determinate de factorii naturali si sociali si se derulea(a pe parcursul
unui an calendaristic. Acest tip de fluctuatii sunt indeosebi caracteristice unor sectoare ca:
agricultura, turimul, contructiile.
fluctuarii intimplatoare, au la temelia lor niste fonomene neasteptate, cum ar fi cataclismele
naturale, ra(boaiele etc
/0
fluctuatii ciclice, sunt determinate de insusi mecanismul economic si se repeta cu o anumita
regularitate. 5le presupun trecerea periodica pin anumite fa(e, de la fa(a de e#pansiune la cea de
cri(a.
@luctuatiile ciclice au urmatoare caracteristici:
regularitatea cu care se repeta, fluctuatiile in decursul unui ciclu economic se repeta cu anumita
regularitate
periodicitatea, fluctuatiile au o anumita perioada de dupa care se repeta
intensitatea, fluctuatiile pot fi pot avea un efect mai mare sau mai mic asupra activitatii
economice
Intrebarea #2.Ciclul economic i fazele lui
=iclul economic r%t o consecin a de(ec+ilibrelor macroeconomice.Aa ba(a lor pot sta cele mai
diferite cau(e care interacionea( att asupra cererii agregate ct i asupra ofertei.Acestea sunt:
<odificrile n gusturile i preferinele pop.
<odificrile n politica creditar%monetar i fiscal
'scilaiile preurilor la mrfurile de importan strategic.
=au(ele menionate au consecine stabile n timp,care provoac fluctuaiile ec%ce.&ncepnd cu ,JFN
cnd economistul =.Zuglar,primul a descoperit teoria ciclurilor,n lit.ec%c s%a constatat e#istena a trei tipuri
de cicluri generale,precum i a unor cicluri specifice.
a$cicluri generale:
=.decenale%durata medie de ,N ani,reflect deosebit de clar esena evoluiei ec%ce i lor li se
acord m.mult atenie n lit.ec%c.
=.mari sau lungi de tip ondratiev%stabilesc evoluia act%ii ec%ce n decursul unei perioade
ndelungate de timp"1N%FNani$.
Aceste cicluri se produc sub influena unor factori ca:marile descoperiri tiinifice-descoperirea de
noi resurse,a r(boaielor,a evoluiilor.
=.mici con)uncturale";itc+in$%cu durata de /%0 ani,care se ncadrea( n cicl.decenale
i determin evoluia unui factor de producie.
b$cicluri specifice:
=.n construcii%care stabilesc evoluia capitalului investit n construcii.
=.agricol%stabilete relaia conform creia evaluea( raportul cerere%ofert n cadrul
ramurei agricole.
=iclurile economice se deosebesc prin durat,intensitate,prin profun(imea declinurilor i
avnturilor,ns ele dispun de aceleai fa(e:avnt"boom$%punctul ma#im al ciclului-fa(a de declin-fa(a de
cri("punct minim al ciclului$-fa(a de nviorare.&n totalitatea lor fa(ele ciclului r%t un element al spiralei
care reflect cr.ec%c.
!a(a de avint%vol.produciei este ma#imal posibil.&n act%tea ec%c se utili(ea( aproape toate
capacitile de producie.5conomia se gsete n stadiul ocuprii depline a resurselor.2eniturile n societate
cresc i cererea agregat presea( producia,provocnd creterea preurilor sau inflaia prin cerere
!a(a de declin%ritmurile creterii produciei se reduc,ncep concedierile anga)ailor,ocuparea se
micorea(,crete rata oma)ului,respectiv se diminuea( nivelul c+eltuielilor totale n societate,dup care
are loc micorarea cererii totale.&ns,diminuarea cererii nu ntotdeauna este nsoit de reducerea
preurilor.8reurile se pot micora doar n ca(ul cnd declinul continu o perioad lung lund forma
depresiei.*eclinul poate fi nsoit de stagflaie,adic creterea concomitent a inflaiei i oma)ului.
=ri(a%"punctul minim al declinului$este caracteri(at de faptul c nivelul produciei i al ocuprii
a)ung la punctul critic.*up acest punct critic ncepe fa(a de nviorare sau relansare economic.
!a(a de nviorare%sporete rata ocuprii,se reduce rata oma)ului-ca urmare sporesc veniturile n
societate i cererea agregat.8e msura creterii vol.de producie,sporete i nivelul general al preurilor.
*intre forele ce pot provoca trecerea ec%ei prin cele 0 fa(e pot fi menionate:relaia dintre costuri i
preuri-modificarea vol.i calitii capitalului te+nic-rata dobn(ii-factorul psi+ologic"nclinaia spre consum
sau spre economii$.
/1
Intrebarea &3/ Tiurile ciclului economic.
Ciclu economic reprezinta o forma de desfasurare a activitatii economice cind trece prin mai multe
faze si revine la faza initiala.
=iclurile economice numite dese ori si valuri: sunt numeroase si variate. Astfel se intilnesc cicluri
generale care cuprind ansamblul unei economii- cicluri specifice care vi(ea(a miscarea unei singure
ramuri sau c+iar a unui produs "ciclul agricol si constructiilor, ciclul de viata a produselor$.
=iclurile specifice sunt:
ciclurile agricole, care stabileste relatia conform careia evaluia(a raportul cerere-oferta in cadrul
ramurii agricole
ciclurile in constructii, care stabileste evolutia capitalului investit in constructii din aceata ramura
=iclurile economice generale se impart in urmatoarele categorii:
cicluri pe termen lung, de <D-=D ani, numite si Kseculare sau KLondratiev, ele stabilesc evolutia
activitatii economice in decursul unei perioade de 1N%FN ani, aceste cicluri se produc sub influeta
unor factori ca marele descoperiri stiintifice, descoperirea de noi resurse, ra(boaie, revolutii
ciclurile pe termen mediu, de J-4D "4D-46$ ani, numite Kdecanale sau KMuglar, ele reflecta
deosebit de clar esenta evolutiei economice si lor li se acorda cea mai mare atentie in literatura de
specialitate.
ciclurile pe termen scurt, de 7-< ani, numite Kcon,ucturale sau KLitc#en, aceastea se incadrea(a
in ciclurile decanale si determina evolutia unui factor de productie.
Intrebarea &1. Cauzele ciclitii. Teorii ale ciclului economic.
4avanii economiti au fost preocupai mereu de depistarea cau(elorXsurselor fluctuaiilor ec%ce.
!actorii:
=omportamentul individual n cadrul actului de consul.=onsumul semnific c+eltuieli pu
mrfuri i servicii.Acesta este un element al 8GK,constituind n rile slab de(voltate cca F1[ din
c+eltuielile totale.5ste clar c indivi(ii ca i societatea n ntregime pot consuma numai n limita
veniturilor de care dispun.8rin urmare consumul este o funcie a venitului,ns dup cum indica
;e>nes,aceast funcie nu este strict proporional.Asemenea motive ca precauia,crearea unor
re(erve pu situaiile neprev(ute,nclinaia ctre economisire e#plic un asemenea comportament.&n
dependen de situaia concret,statul poate limitaXstimula consumul,n general sau pe elemente
structurale,recurgnd la politica de creditare,de formare a preurilor i pol.fiscal.*e obicei n fa(a de
cri(,de declin rata dobn(ii i a impo(itelor scade,iar n fa(a de avnt indicatorii menionai sporesc.
=omportamentul n cadrul actului de investire.Investiiile sunt o component a cererii
agregate sau totale.<odificrile lor pot influena corelaia dintre producie i consum.*eosebit de
importante sunt investiiile private.2ol.lor depinde de:nivelulveniturilor,de politica de creditare,de
costurile de producie e#istente i de climatul investiional n ara respectiv.
Inovaiile au fost definite de ctre savantul 4c+umpeter drept un factor decisiv care determin
evoluia activitii economice.Astfel,inovaiile sunt i un mi)loc,i o cale de nvingere a fa(ei de
declin a ciclurilor lungi de tip ondratiev.=ri(a mi)loacelor te+nice de producie solicit necesitatea
descoperirii noilor te+nologii a modalitilor ec%ce i te+nice noi.Ideile noi e#primate n form de
investiii sunt implementate prin intermediul inovaiilor.Acest proces este deosebit de important n
fa(ele de cri( i se ncetinete n fa(a de avnt.
=omerul e#tern constituind o pondere considerabil n 8IK,influenea( evoluia ciclic a ec%
ei.
Kanii sunt un important factor al con)uncturii ec%ce.4porirea emisiei monetare,dac ea nu
conduce la inflaie desc+ide perspective pu nviorarea ec%c.
8recum n viaa fiecrui om,perioadele de prosperitate relativ sunt nlocuite de perioade m.puin
benefice,n ec%le naionale are loc ceva asemntor.8erioadele de cretere ec%c i de oma) redus,se
intercalea( cu perioade de stagnare a activitii ec%ce,iar m.apoi i de declin nsoit de creterea
oma)ului.!luctuaiile volumelor de producie i ale ocuprii,intervenite periodic n economiile tuturor
/F
rilor%se numesc cicluri ec%ce.5conomia 47A n decursul sec99 a trecut prin ,L cicluri ec%ce depline.8u
americani,cea m.(guduitoare a fost perioada marii depresii",L.L%,L//$.
!luctuaiile ec%ce r%t una dintre problemele decisive ale ec%ei.<ai mult dect att,se consider c
macroeconomia s%a delimitat n calitate de tiin ec%c,n procesul studierii fluctuaiilor vol.de producie i a
ocuprii din timpul marii depresii.Eeducerea brusc a vol.de producie a durat 0/ luni,cuprin(nd ntreaga
5urop,precum i rile Americii Aatine,Asiei,Africii.&n aceast perioad vol.produciei n 47A s%a redus cu
1N[,3ermania 0N[,!ranaLN[,<area KritanieJN[.A crescut brusc nr.omerilor.*eclinul produciei i
nr.foarte mare de omeri,a contribuit la micorarea cererii de consum a pop.Aceasta s%a manifestat n
deflaie.&n urma acestui fapt,preurile n 47A i 3ermania s%au micorat cu /N[,n <K cu .1[,!rana%0N[.
7n ir de economiti stabilesc o legtur dintre instaurarea regimurilor dictatoriale n ri ca
Zaponia,3ermania%cu complicata lor situaie,care era o urmare a marii depresii. &n re(ultatul studierii
fenomenului marii depresii,e>ns a formulat cea m.important te( a teoriei sale::economia de pia nu
dispune de capacitatea de autoreglare,de aceea statul trebuie s promove(e o pol.de stabili(are macroec%
c,interacionnd n special asupra cererii totale.:
Teorii ale ciclurilor economice:
Aa mi)locul sec.9I9, economistul engle( Z.4. <ill lansea(a teoria conform caruia la originea
ciclurilor economice se afla perindarea starilor de optimism si pesimism la care sunt supusi agemtii
economici in activitatea lor
4. Zevons cu doua decenii mai tir(iu lansea(a teori(a petelor solare:. *esi au mai e#istat
asemena teorii, totusi predomina teoriile endogene. *cestea afirma ca factorii etraeconomici ,oaca
un rol secundar si pot doar agrava criza sau favoriza epansiunea economica.
7na din cele mai cunoscute teorii in aceasta privinta, elaborata de 3. ]aberler, eplica
cicliul decenal prin perioadele cind capitalul fi uzat este inlocuit cu noile utila,e si ec#ipamente, noi
te#nologii mai moderne, mai eficiente. .n faza inlocurii capitalului fi se pune temelia unei noi
epansiuni economice, cind capitalul se uzeaza si trebuie inlocuit din nou, economia intra in faza de
stagnare.
In vi(iunea lui Z.<.;e>ns , ciclurile medii sunt generate de evolutia eficienta marginala a
capitalului si de dinamica ratei dobinzii. *ceste doua forte, amplificate prin actiunea
amplificatorului si a acceleratorului, determina cind starea de epansiune, cind starea de recesiune
economica.
5conomistul americarn contemporan <ilton !riendman, eplica generarea ciclurilor
economice de interventia statului in viata economica, de faptul ca acesta nu este capabil sa gaseasca
a concordanta optima intre ritmurile de crestere economica si marimea masei monetare.
Insa ma<oritatea economistilor accepta o e0plicatie mai generala si considera ca
dez%oltarea ciclica este determinata de incalcarea raportului dintre cererea agregata si oferta
agregata.
Intrebarea &2/ +olul statului n stabilizarea economic. "etode i miJloacele re%lementrii de stat n
economie.
Timp de mai bine de . secole, una dintre cele mai contraverste probleme ale teoriei economice a fost
si ramine rolul statului in economie. 8e parcursul secolelor sa dovedit ca i paofida avanta)elor sale
incontestabile, piata nu es te capabila sa faca fata in mod automat tuturor problemelor cu care se
confrunta de(voltarea economica si societatea. Astfel, statul sa facut nevoit sa intervina in viata
economica pXu a aplana asemenea de(ec+ilibre cum ar fi: inflatia, soma,ul, criza economica si alte
disproportionari.
4tatul a fost nevoit sa apere concurent si sa asigure cresterea economica. In acest scop el a intervenit
progresiv in asemenea domenii ca comertul e0terior, relatiile financiare, industria de aparare.
Amestecul statului in activitatea economica este generat si de faptul ca enocomia de piata da nastere
unei diferentieri de avere, divi(ea(a societatea in oameni foarte bogati si foarte saraci. 8entru a
preintimpina revoltele sociale, a mentine pacea sociala stabila, fara de care de(voltarea economica este
problematica, si a asigura o crestere cu ritmuri inalte, implicarea statului sa va(ut nevoita si obligatorie,
nu numai in crearea bunurilor, dar si in reparti(area veniturilor.
/I
Eolul statului in economie este:
crea(a cele mai favorabile conditii pentru de(voltarea economica a tarii
mentine stabilitatea sociala, a linistea si pacea in societate
asigura ocuparea deplina a fortei de munca
mentine stabilitatea preturilor
asigura cresterea economiei sustinute
ec+ilibrea(a balanta de plati e#terne
ridica competitivitatea economiei nationale, apara mediul ambiant, contribuie la cresterea salariilor si
profiturilor
=ele mai importante formeXmetode de implicare a statului contemporant in economie este:
,. elaborarea cadului legislati% sau elaborarea Aregulelor de <ocB pentru agentii economici. 8rin
lege, statul stabileste care activitate este legala si care este inter(isa. 5l il apara atit pe
producator, cit si pe cumparator, stabilind marimea pedepsei in ca(urile in care este incalcata
legislatia in vigoare.
.. apararea concurentei. Aceata functie a statului este de o actualitate deosebita pentru fostele tari
socialiste, unde viata economica mai ramine a fi monopoli(ata da catre stat si unde, o data cu
trecerea la economica de piata, din cau(a slabiciunii statului, piata s%a dovedit a fi controlata de
anumite grupari de tip mafiont si criminal, straine interesului natioal.
/. redistribuirea %eniturilor, intro economie de piata unde e#ista e diferentiere mare de avere, totusi
il favori(ea(a cel mai puternic, cel mai viclean, pe cel mai abil intreprin(ator, dar si pe cel mai
crunt. 8roblema inegalitatii de avere nu este atit o problema dea caritate, de milostenie crestina,
cit o problema economica, fiindca o anumita ec+itate in distribuirea veniturilor se afla la temelia
stabilitatii sociale si politice a unei tari, fara de care nu este posibila o crestere economica a
natiunii.
0. crearea si gestionarea unui insemnta sector public, prin care statul are posibilitatea sa
influente(e ritmurile si proportiile de(voltarii economice. Traditional, sectorul public include
confectionarea armelor, posta, partial transportul si alte activitati.
Intreprinderiile publice sunt supuse acelorasi reguli ca si intreprinderile private, totusi in unele
ca(uri in sectoarele publice rata rentabilitatii este cu mult mai )oasa decit in cel privat.
=ele ami importante mi)loace de reglementare economica a statului sunt:
politica bugetara, bugetul de stat este principalu instrument de reglementare de stat prin care
care loc redistribuirea veniturilor, cu a)utorul impo(itelor si ta#elor, statul influentea(a dinamica cererii, a
economiilor si a investitiilor, fluctuatiile ciclice si proportiile de de(voltare in diferite ramuri ale economiei.
politica fiscala, care impreuna cu politica bugetara formea(a o politica unica denumita
politica finantelor publice
olitica monetara si de credit
controlul returilor si al veniturilor
re%lementarea administrativa
re%lementarea cursului de sc)imb valutar
re%lementarea activitatii intrerinderilor din sectorul ublic
Intrebarea &! .6efinirea i indicatorii omaJului
unul dintre indicatorii care reacionea( deosebit de sensibil la fluctuaiile ec%ce,este rata
oma)ului.*eclinul produciei conduce la ma)orarea nr.de omeri n ar,iar avntul ec%ic contribuie la
ocuparea deplin.8u definirea fenomenului oma)ului pornim de la criteriile standard de definire a omerilor
de ctre 'rgani%aia Internaional a <uncii"2eneia$.=onform lor,o persoan pu a fi considerat omer
trebuie s ndeplineasc simultan 0 condiii:
4 fie apt de munc-
/J
4 nu aib loc de munc-
4 poat s nceap munca imediat-
4 fie n cutarea locului de munc.
*ac primele / condiii sunt destul de simple,atunci ultima include un ir de aciuni concrete.Astfel
persoana n cutarea unui loc de munc trebuie s fie nregistrat la Kursa <uncii,s se adrese(e la patroni,s
plase(e avi(uri n pres i s reacione(e la ofertele propuse.6oma)ul este un fenomen social ec%ic.=nd o
parte a forei de munc nu este ocupat n procesul de producie i de acordare a serviciilor.6omerii de rnd
cu anga)aii formea( fora de munc a rii.&n viaa real oma)ul se pre(int drept depire de ctre oferta
forei de munc a cererii la aceast for.5#ist indicatori absolui i relativi de msurare a omaJului. Aa
indicatorii absolui se refer nr.omerilor n ar.Indicatorul relativ de ba( este rata oma)ului.5a se
determin n ar ca ponderea omerilor la nr.total al persoanelor apte de munc. @ormula/
+<T<om7'r.omeriH'r.ate de muncB133I sau :r7:H$B133I
Intrebarea &#.@ormele i cauzele omaJului
=A7^5A5:oma)ul se formea( pe ba(a a . mari procese economico%sociale%pierderea locurilor de
munc de ctre o parte a pop ocupate,la ba(a creia stau cau(e directe ce dau natere unor forme de
oma)-creterea ofertei de munc prin afirmarea pe piaa muncii ca pop.activ a noilor generaii sau a noilor
segmente m.virstnice de pop.care n%au lucrat anterior.Astfel,n funcie de cau(ele pe care le determin,e#ist
urmtoarele tipuri de oma):
6oma)ul ciclic sau con)unctural%acest tip de oma) este cau(at de cri(ele ec%ce i de
con)uncturile defavorabile trectoare care se refer la intervale de timpuri m.scurte sau m.lungi.
6oma)ul fricional%este legat de cutarea i ateptarea locului de munc.Aa acest tip se refer
pers.care sc+imb benevol locul de munc i pers.care se plasea( pu I oar n cmpul muncii.Tot la
acest tip se refer pers.care au pierdut munca se(onier sau acele pers.care au gsit de)a un loc de
munc,dar n%au nceput munca.
6oma)ul structural%este provocat de modificarea structurii ec%ce pe
activiti,ramuri,subramuri.5l depinde de modificrile te+nologice i de aciunile guvernului referitor
la prioritile structurale n ec%ie.
*eosebirile ntre oma)ul structural i cel fricional constau n faptul c oma)ul structural poate fi
m.ndelungat,fiindc este necesar o perioad m ndelungat pu a recalifica pers.care au devenit omere n
urma modificrilor de structur ale ec%ei.
=au(ele%att oma)ul structural,ct i fricional sunt fiereti pu orice societate.Gr.omerilor difer din an
n an.*in aceast cau( se calculea( indicatorul n )urul cruia au loc fluctuaii ec%ce.7n asemenea indicator
este nivelul natural al oma)ului.5l indic ec+ilibrul ec%ic,predomin n acele perioade cnd nu are loc nici
ncetinirea nici accelerarea ritm.inflaiei.Givelul natural al oma)ului pu fiecare an concret ratele oma)ului
pu ,N ani anteriori i ,N ani ulteriori.6oma)ul natural include . tipuri de oma).&n E< unele dintre cau(ele
care au condus la amplificarea oma)ului pot fi menionate:
Aipsa de informaie viridic privind fora de munc
Trgnarea reformelor n diferite sectoare ec%ce
Ine#istena unor instituii de supraveg+ere,privind aplicarea legislaiei muncii
' serie de insuficiene ce privesc soluionarea conflictelor de munc
5#istena ec%ei tenebre.
Intrebarea &&/ Costurile omaJului. $e%ea lui <. OuDen.
*esfasurarea procesului de reforma a condus in Eepublica <oldova la manifestarea unor puternice
tensiuni pe piata muncii, ca urmare fiind aparitia soma)ului.
4oma)ul este un factor negativ. 5l impune conturi economice si neeconomice.
Aa costurile economice se refera:
costul social, consta in faptul ca in cea mai mare masura, anume soma,ul alimenteaza asemena
fenomene ca crimele, furturile, actele de vandalism, narcomania etc. ?oma,ul este este un factor de
instabilitate sociala si politica, capabil sa indrepte societatea pe calea cea gresita. *atorita efectului
psi+ologic pe care il poate provoca asupra indivi(ilor si datorita problemelor sociale pe care le paote
genera, apare costul social al soma)ului.
/L
costul financiar, se compune din suma indemnizatiilor pentru soma, ac#itate de autoritatile publice
si din c#eltuielele pentru intretinerea oficiilor de plasare a fortei de munca. Indemni(atiile au ca
scop nu numai asigurarea somerilor cu mi)loace de sub(istenta, dar si scopul de crestere a conditiilor
necesare pentru recalificarea somerilor, pentru ridicare nivelului lor de instruire si reintegrarea
acestora in cimpul de munca cu un potential profesional si intelectual mai mare.
costul economic, acest cost se determina ca diferenta dintre Aenitul Bational potential si cel real.
5ste evident ca in ca(ul soma)ului, nivelul productiei este mai sca(ut decit in ca(ul ocuparii depline.
=ostul dat se determina de pierderile productiei ca urmare a subutili(arii fortei de munca.
*in conturile neeconomice face parte costul indi%idual, care consta in faptul ca peroana aflata in
situatie de soma, isi reduce esential veniturile si este supus unei stari de depresie si stresuri puternice.
Legea lui .uCen Afiecare sporire a nivelului soma,ului ciclic cu 4I peste rata naturala a soma,ului, este
insotita de o reducere a -BC cu 6,<-7I fata de nivelul productiei potentiale.B
!ormula de calcul fiind 8N-G9HG 7 -OB8:-:n9
SP 8IK real
>P8IK potential
7Prata reala a soma)ului
7nPrata naturala a soma)uli
_Pcoeficientul sensibilitatii 8IK fata de modificarea soma)ului ciclic "coeficientul lui 'uen$
Intrebarea &*/ ,olitici anti-omaJ.
'biectivul principal al politicilor antioma) este acela de a prote)a veniturile obinute de
gospodrii de fluctuaiile inacceptabil de mari determinate de trecerea n oma) a unuia sau mai multor
membrii din cadrul unei gospodrii. 8oliticile antioma) pot fi mprite n dou mari categorii :
- politici pasive-
- politici active.
,oliticile asive sunt acele politici prin care statul susine direct nivelul de trai al indivi(ilor ale
cror anse de anga)are n munc au sc(ut considerabil prin plata direct a omerilor.
8oliticile pasive cresc, ns, c+eltuielile statului, deci deficitul bugetar i datoria public, fapt ce
constituie o surs inflaionist destul de puternic, avCnd n vedere c deficitul bugetar se acoper sporind,
de regul, oferta de bani, msur cu efect inflaionist direct.
8rincipala deficien a politicilor pasive const n aceea c ele sunt adoptate dup ce o persoan a
devenit omer. Adepii unor astfel de politici motivea( necesitatea acordrii a)utoarelor de oma) prin dou
argumente. 8rimul ar fi acela al acoperirii costurilor sociale ale oma)ului pentru care, pCn la urm, omerii
nu sunt vinovai. Al doilea este legat: de evitarea distorsiunilor pe care le%ar introduce pe piaa forei de
munc intervenia direct a statului.
=u toate acestea, tot mai puine ri, mai ales dintre cele mai puin bogate, sunt dispuse sa acorde
uor a)utoare de oma). A)utoarele de oma) pot fi fcute mai puin atractive prin micorarea valorii lor, prin
reducerea duratei lor sau prin ambele msuri. =u toate acestea, nu s%a pus nc problema renunrii complete
la astfel de politici.
,oliticile active n domeniul pieei muncii sunt acele politici prin care se intervine direct pe aceast
pia cu scopul declarat de a reduce rata oma)ului, astfel ncCt ea s se stabili(e(e n )urui ratei de ec+ilibru a
oma)ului. Aceste politici active sunt de trei tipuri principale:
a$ 5forturi pentru a nlesni intrarea n contact a ofertanilor i doritorilor de locuri de munc prin
plasare, consultan i orientare profesional, cursuri de pregtire i consultan intensiv pentru cei
de(avanta)ai, asistent pentru a nlesni mobilitatea geografic .a.
b$ 8rograme de recalificare a omerilor: 8rograme de pregtire a omerilor aduli n noi meserii sau
programe orientate ctre cei ameninai cu pierderea locurilor de munc-
c$ =rearea de locuri de munc: crearea direct de locuri de munc n sectorul productiv prin
acordarea de subvenii pentru pstrarea anumitor muncitori sau anga)area de omeri cu stagiu ndelungat-
0N
alocaii pentru ntreprinderile care anga)ea( tineri- crearea de locuri de munc temporare n sectorul public
.a.
8oliticile active pot a)uta omerii prin recalificare, creterea mobilitii .a. s se ntoarc n rCndurile
forei de munc ocupate, dar pot stopa i abu(urile, cum ar fi solicitarea de a)utoare de oma) de ctre cei
care nu caut asiduu locuri de munc.
Astfel, prin plata condiionat a a)utoarelor de oma) se pot promova mai uor politicile active, de
e#emplu prin solicitarea unor dove(i de participare fr norm ntreag la o activitate sau includerea ntr%o
sc+em de recalificare.
*e regul, prin politicile antioma), se ncearc s se stabili(e(e nu rata oma)ului, lucru e#trem de
dificil, ci rata ieirii din omaJ i durata medie atetat a rm;nerii n omaJ.
Ambele mrimi sunt influenate de ceea ce se numete starea de deenden a omerilor, care este
interaciunea reciproc dintre scderea moralului muncitorilor, care au cunoscut oma)ul pe termen lung i
comportamentul economic fa de acetia.
Intrebarea &. ,iaa monetar i iaa financiar.
8IA`A <'G5TAEa%este locul unde se fac tran(aciile cu moned,piaa pe care se vnd i se cumpr
banii.8e aceast pia,n urma confruntrii dintre cererea i oferta de bani,se stabilete preul banilor.&n
trecut,piaa monetar era una interbancar.*e cteva decenii,din aceast pia fac parte i alte instituii
financiare,cum ar fi fondurile de pensii,societile de asigurri etc.8iaa monetar este locul unde se ntlnesc
cererea de bani,venit din partea agentilor economici i a statului i oferta de resurse monetare,venit din
partea bncilor i a altor instituii financiare.5c+ilibrul pieei monetare se stabilete n urma confruntrii
dintre cererea i oferta de moned.&ntruct att cererea,ct i oferta de moned snt influenate de o mulime
de factori,ec+ilibrul pieei monetare este foarte dinamic i se modific foarte uor.
Intrebarea &0/ Creditul i 1istemul bancar.
Creditul a aparut inca in Antic+itate, dar sa impus ca una din cele mai importante componente ale
vieti economice odata cu trecerea la capitalism, adica in sec.9I2%92.
Creditul este o relatie de acordare a banilor cu imprumutul, in conditia de rambusare a acestora si
ale platii serviciului acordat.
4ubiectii operatiunii de credit sunt debitorii si creditorii. =reditorii sunt persoanele care ofera ca
imprumut banii, iar debitorul este persoana care beneficia(a de credit, si care urmea(a sal ac+ite la un termen
stabilit in viitor cu ac+itarea dobin(ii aferente. Asfel, cele . principii de ba(a a opreatiunii de credit sunt:
rambursarea resurselor imprumutate, plata pentru serviciul acordat "dobinda$.
8rin intermediul creditului, mi)loacele materiale si banesti disponibile ale populatiei, intreprinderilor
si statului sunt adunate, concentrate si utili(ate pentru de(voltarea domeniilor care aduc mai mari profituri.
In economia contemporana, creditul indeplineste urmatoarele functii:
functia de distribuire a resurselor economice, consta in mobili(area resurselor banesti disponibile la
un moment dat in econimie si redistribuirea sub forma de credit spre anumite ramuri ale econimiei si
sectoare care au nevoie de fondurile date.
functia de concentrare a capitalului, deoarece imprumuturile marunte devind capitaluri importante
functia de reglementare a vietii economice, de dirictionare a disponibilitatilor libere catre domeniile
pe care statul le considera prioritare.
0unctia de emisiune monetara, se presupune ca odata cu cresterea numarul de credire in economie,
va creste si masa monetara in circulatie
Clasificarea creditelor/
din punct de %edere al obiectului imprumutat
,. credit comercial, aparut inca in Italia in sec.9II%9II, este un credit acordat de o intreprindere,
de obicei de un industrias unui comerciant, sub forma unor produse sau servicii cu efectuarea
plati la o data ulterioara. Instrumentul creditului este polita "sau cambia$, adica un titlu de
credit prin care imprumutantul se obliga in scris, sa restituie la o data oarecare costul
produsului oferit sau serviciului, cu sau fara remunerare.
0,
'biectivul creditului comerciale este de a accelera obtinerea profitului, acest tip de credit este limitat atit
dupa marime, cit si dupa raspindire, cu toate ca mai e#ista si asta(i, creditul comercial a fost inlocuit cu cel
bancar.
6. credit bancar, este de,a un imprumut acordat de catre o institutie specializata "banca$ unei
intreprinderi sau populatiei, numai in bani si pe un termen mult mai mare, in marimea
solicitata de debitor capabil sa-l ramburseze.
/. Credit de consum, este acordat de intreprinderile comerciale in principal mane,ele, pNu
procurarea cu plata in rate a bunurilor de folosinta indelungata. 4olicitantul pre(inta
documente ce atesta capacitatea lui de plata si ac+ita o parte din bunul procurat, apoi lunar
ac+ita o suma anumita din acest pret.
8. Creditul obligatar, este forma de credit in care in calitate de creditor apara persoanele fizice
sau ,uridice, iar in calitate de debitori apar institutii statale care emit obligatiuni.
<. Credit ipotecar, este un credit garantat cu proprietati imobiliare "cladiri si terenuri$.
:in punct de %edere al termenului de acordare' la vedere9 la termen "scurt, mediu si lung$
:in punct de %edere al ariei geografice' intern si etern
:in punct de %edere al scopului' ipotecare, investitionale, de consum, bancare, de eport, agricole
etc
:in punct de %edere al unitatii monetare' in M5& si in valuta straina
:in punct de %edere al ratei dobinzii' ca rata fia si flotanta
:in punct de %edere al modalitatii de acordare' intr-o singura transa si linii creditare
:in punct de %edere al debitorului' pNu persoane fizice, ,uridice, banci, stat
:in punct de %edere al rambursarii' in rate egale sau integral
1istemul bancar repre(inta ansamblul institutiilor autori(ate sa efectue(e operatiuni bancare pe
teritoriul unei tari. Aceste institutii sunt entitati economice speciali(ate pe comertu, cu bani, precum si
pe furni(area de produse si servicii bancare, avand drept scop al activitatii desfasurate obtinerea de
profit. 4istemul bancar este format din . compenente:
=adrul institutionalPtotalitatea institutiilor care formea(a sistemul bancar
=adrul )uridicPtotalitatea actelor normative care reglementea(a activitatea institutilor bancare
Eanca este o institutie de credit abilitata cu dreptul de a atrage mi)loace temporar libere ale
peroanelor fi(ice si )uridice, acordarea de credite, efectuarea operatiunilor valutare si cu +irtii de valoare,
precum si prestarea altor servicii bancare.
1istemul bancar contemorant este binivelar comus din/
>anca Centrala, care are urmatoarele functii:
a$ 5e emisiune, care consta in fabricarea: si punerea in circulatie a bancnotelor si monedei
divi(ionare. 8rin functia data are loc reglementarea cantitatii de bani necesare pentru
functionare normala a economiei, influentind in mod nemi)locit dinamica ratei dobin(ii
b$ 5e supraveg#ere si controla sistemului bancar, prin care se stabilesc regulile principale de
activitate a institutiilor financiare prin setul de acte normatice si regulamente elaborate de
Kanca =entrala
c$ *cumulare si pastrare a fondurilor de rezerva obligatorii ale bancilor comerciale, fiecare
banca este obligata sa cree(e o re(erva proportionala cu marimea depo(itelor sale, fond care
se pastreala pe un cont la Kanca =entrala.
d$ 0unctia de acordare a creditelor si de pastrare a banilor guvernului.
e$ *gent fiscal al statului
f$ Elaborarea si urmarirea implimentarii politicii monetar-creditare
g$ 0unctia de prevenire a falimentarii bancilor comerciale
Eancile comerciale si institutiile nonbacare "casele de economii si compensatii, fondurile de
investitii, cooperativele de credit$, cu urmatoarele functii:
a$ Acceptarea de depo(ite
b$ Acordare de credite
c$ 5fectuarea operatiunilor cu +irtii de valoare
d$ 5fectuarea operatiunilor valutare
0.
e$ 5fectuarea diferitor plati si decontari etc.
2copul acti%itatii bancare este obtinearea profitului. Zudecind dupa salariile din sistemul
bancar, activitatea bancara este destul de rentabila.
Intrebarea &2/ Cererea de moned i caracteristicele ei.
Cererea de moneda vine din partea acelor agenti economici care se afla in situatia de a c#eltui mai
mult decit resursele proprii. =ererea de moneda depinde de mai muli factori, cei mai importanti dintre ei
fiind urmatorii:
a$ Bivelul preturilor, cu cit preturile sunt mai inalte, cu atit mai multi bani sunt necesari in circulatie
b$ Aolumul real al productiei, pe masura cresterii volumui productiei cresc si veniturile reale, ceea ce
presupune si cresterea cererii de bani
c$ Aiteza de circulatie a banilor, toti factorii care influentea(a vite(a de circulatie a banilor influentea(a
si cererea de bani
d$ +ata dobinzii
Astfel, cererea de bani va fi cu atit mai mare, cu cit va fi mai mare venitul national nominal, cu atit vor
mai inalte preturile, cu cit mai multe tran(actii vor fi efectuate si cu cit vor fi mai mici vite(a de rotatie a
banilor si rata dobin(ii.
Z.;e>ns divi(ea(a cererea de bani in . categorii: cererea de bani prentru tranzactiile comerciale,
cererea de bani pentru afaceri.
!actorul principal care determina cererea de moneda lic+ida pentru tran(actiile comerciale este
marimea veniturilor. In cel deal . ca(, volumul cererii de bani depinde de rata dobin(ii. Intre rata
dobin(ii si cererea de bani e#ista e relatie invers proportionala, astfel cu cit este mai mare rata dobin(ii
cu atit va fi mai mica cererea de bani
Intrebarea *3 Oferta de moned. "ultilicatorul monetar
.'!5ETA *5 <'G5*a%r%t cantitatea de moned pus la dispo(iia ag.ec%ci de sistemul bancar al
unei ri.8rincipalii ofertani de moned sunt:KG<,Tre(oreria i bncile comerciale.KG< emite,adic
tiprete,banii cerui de pia.Kncile =omerciale creea( ns ceam mai mare parte a masei monetare prin
tiprirea monedei scripturale.Astfel n economiile contemporane,oferta de moned vine nu att din partea
KG,care emite bani,ci mai ales din partea bncilor comerciale,n urma activitii specifice a acestora de a
crea moneda scriptural.'ferta de bani pe piaa monetar poate crete sau se poate reduce.5#ist factori care
contribuie la reducerea ofertei de bani.Acetia sint:
" 4porirea cantitii de bunuri i servicii destinate vn(rii.
" Eeducerea vite(ei de circulaie a banilor,cnd o unitate monetar intermedia( un nr.mai mic
de tran(acii.
" =reterea deficitului bugetar,care,de regul este acoperit de banii mprumutai de la sistemul
bancar.
" Eetragerea din circulaie i pstrarea la ciorap a unei cantiti de bani de ctre mena)e.8u
asigurarea stabilitii ec%ce,statul,prin intermediul Kncii =entrale,controlea( n permanen oferta
de moned,pu ca aceasta s nu depeasc necesitile reale ale ec%ei.
" <rimea ratei dobn(ii.&ntre oferta de moned i rata dobn(ii e#ist o relaie po(itiv:odat
cu creterea ratei dobn(ii,crete i oferta de bani,iar atunci cnd rata dobn(ii se reduce,scade i
oferta de moned.Aceast relaie poate fi r%t grafic prin curba ofertei de moned,odat cu creterea
ratei dobn(ii de la d, pn la d.,oferta de moned va spori de la m, la m..
<ultiplicatorul a fost descoperit de economistul engle( E.;a+n n anul ,L/,.;a+n a anali(at teoria
multiplicatorului ocuprii forei de munc.&n ,L/F,Z.;e>enes descoper multiplicatorul investiiilor.&n acest
ca(,efectul multiplicatorului investiiilor const n faptul c o cretere a investiiilor generea( o cretere mai
mare a venitului naional.8rincipiul multiplicrii constituie unul din elementele fundamentale ale teoriei ec%
ce contemporane,fr de care este greu de neles caracterul interdependenei dintre venit,consum,investiii i
dintre alte mrimi macroec%ce.5ste evident c o cretere a investiiilor va duce la sporirea produciei,precum
i a gradului de ocupare a forei de munc.*ar n ce proporieb5fectul multiplicatorului este un proces
potrivit cruia o variaie a unei mrimi ec%ce"investiiile,eforturile,ba(a monetar etc$produce,n decursul
unei anumite perioade,o variaie amplificat "mai mare$ a altei mrimi"venitul,creditul etc$.5fectul
multiplicatorului este notat cu un simbol,care este litera ;.&n teoria i practica ec%c sunt cunoscute mai
multe situaii cu efecte multiplicatoare.e#ist multiplictorul investiiilor,e#porturilor,monetar,fiscal etc.4e
0/
calculea( ca raport dintre creterea venitului "deltaS$i creterea investiiilor"delta I$,adic ;Pdelta SXdelta
I.
Intrebarea *1/ Ec)ilibrul ieei monetare.
5c+ilibrul pietei monetare se stabileste in urma confruntarii dintre cererea si oferta de moneda.
Intrucit cererea si ofertade moneda sunt influentati de o multime de factori, ec+ilibrul pietei monetare este
foarte dinamic si se modifica foarte usor. 5c+ilibrul dintre cerere si oferta de moneda se stabileste in punctul
unde rata dobin(ii este aceeasi atit pentru cerere, cit si pentru oferta de bani.
Intrebarea *2/ ,olitica monetar-creditar/ scouri i instrumente.
,olitica monetar-creditara cuprinde totalitatea masurilor intreprinse in sferile monetare si de
creditare, si indreaptare spre reglarea de(voltarii economice si spre ec+ilibrul balantei de plati.
8olitica monetar%creditara este unul din principalele metode de implimentare a puterii de stat in
derularea proceselor de reproducere a marfurilor si serviciilor. Aceata se elaborea(a de catre Kanca
Gationala a <oldovei, in comun acord cu 3urvernul si principalele ministere de profil. 5a se elaborea(a de
legislativ, de regula pe o perioadade , an de (ile. In scopul reali(arii obiectivelor politicii, KG< influentea(a
asupra starii pietii de capitaluri si asupra rotatiei monetare.
Influentind asupra volumului de creditare a Kcomericale si asupra volumului masei monetare, KG<
influentea(a asupra procesului de investitii de capital, asupra nivelului pretului si asupra altor factori care
influentea(a economia natioanala.
5#stia . tipuri de politici:
:e restrictie, care este indreptata spre limitarea investitiilor si incetinirea ritmului de crestere a
volumului de masa monetara. *ceasta se aplica in cazul in care con,uctura economica se dezvolta
rapid se face cu scopul de a nu a produce criza de supraproductie.
:e e0pansiune, care se indreapra spre stimularea operatiunilor de creditare si spre marirea
volumului masei monetare. Ea se realizeaza in conditiile in care se micsoreaza volumul productiei
monetare al marfurilor si serviciilor si creste soma,ul.
8olitica monetar%creditara urmareste 0 scopuri bine definite:
*sigurarea anga,atilor , care este scopul principal al oricarei economii, orice tara doreste sa evite
soma)ul puterinc si mi(eria care o produce in rindul oamenilor precum si pierdere esentiala de
productia pe care o poate reali(a.
?tabilitatea preturilor , al doilea scop este stabilitatea preturilor, care pare evidenta, dar este
departe de acest lucru. 5fectele coro(ive ale inflatiei ne%au coplesit pe toti. 7na dintre
responsabilitatile ma)ore ale unui guvern democratic este sa mentina conditiile in care cetatenii
sa dispuna de dreptul de a decide asupra propriului lor destin. In timpul inflatiei, indivi(ii sunt tot
mai frustrati pe masura ce valoarea preturilor creste in fiecare saptamana sau salariul lunar se
lic+idea(a, datorita unui proces care se afla in afara controlului lor.
+ata adecvata a sc#imbului valutar, Atit timp cit toate tran(actiile valutare intermedia(a alte
tran(actii economice, se pune intrebarea cum se poate determina rata de sc+imb si de ce cursul
valutar varia(a atit de mult in cursul anului sau c+iar in citeva lunib 7n raspuns posibil ar fi ca
rata de sc+imb repre(inta pretul banilor nationali care se modifica pina la nivelul la care pretul
marfurilor similare din alte tari este mai mult sau nu difera prea mult de suma c+eltuielilor
aferente tran(actiilor si transportului .
+ata inalta a cresterii economice,
@biectivele politicii monetar-creditare se realizeaza cu a,utorul urmatoarelor intrumente)
,. +ata de baza 8refinantare9 4 KG< stabileste . tipuri de rate: rata dobinzii pe termen lung si
scurt "creditelele overnig#t, facilitatile de lombard, operatiunile +E-@$
.. +ezervele minime obli%atorii 4 orice banca este obligata sa detina la KG< re(erva
obligatorii, care se formea(a de la totalul depo(ite atrase si servesc pentru mentinerea
lic+iditarii bancii.
/. Oeratiunile e iata desc)isa O,E'"<+AET 4 KG< poate efectua 0 tipuri de
operatiuni pe piata desc+isa: de vinzare si cumparare a Aalorilor Mobiliare, operatiuni
+E-@ de cumparare si vinzare
00
Intrebarea *!/ Concetul i indicatorii inflaiei.
=onceptul de inflatie s%a modificat mult pe parcursul secolelor. Initial, inflatia era considerat ca un
fenomen strict monetar, generata de cresterea peste o anumita perioada a cantitatii de bani aflate in circulatie.
In ultimul timp insa, inflatia este definita ca unul din principalele de(ec+ilibre macroeconomice, cau(ata de o
multime de factori de natura diferita. *esi are la originea sa mai multe cau(e, inflatia e#prima situatia cind se
incalca ec+ilibrul dintre cererea si oferta agregata.
Inflatia este un proces de crestere continua a nivelului mediu al preturilor si de diminuare a puterii
de cumparare a monedei. !ind vorbim de inflantie se are in vedere nu oricare crestere a preturilor, ci doar
o crestere a nivelului mediu al tuturor preturilor.
Aa noi in tara, de e#emplu, la produsele se(oniere cum ar fi fructele si legumele, preturile individuale
vor creste si vor scadea de mai multe ori pe parcusul anului. Insa inflatia nu vi(ea(a cresterea pretului
individual al produsului, ci a nivelului mediu al tuturor preturilor. *eseori preturile medii ramin stabile, iar
preturile individuale fluctui(a in sus si in )os.
=el mai important indicator de masurare a inflatiei este indicele pretului de consum #I"C$, care est
calculat lunar de Kiroul Gational de 4tatistica. Intro economie unde e#stie sute de mii de preturi, urmarirea
variatiei fiecarui din ei este imposibil, dar nici nu este nevoie. 8entru calcularea I8= se foloseste cosul de
consum:, in care se includ preturile la pricipalele bunuri si servicii, pe care Kiroul de 4tatistica le
monitori(ea(a si calculea(a lunar.
I"C este un instrument cu a,utorul caruia se masoara modificarile pretului mediu al unui cos de
bunuri si servicii, care reprezinta consumul specific al unui mena, tipic.
!ormula de calcul I,C78,
1
H,
3
9B133I, unde 8,Ppretul anului curent, 8oPpretul anului trecut
Alaturi de I8=, la calcularea inflatiei se mai utili(ea(a si alti indicatori cum ar fi: indicele pretului
producatorului .--, deflatorul -.C.
Rata inflatiei, reprezinta cresterea procentuala anuala a .-!. R
inf
3 D(@@E, unde .-!, este
pentru perioada curenta, iar .-!o este pentru perioada de ba(a.
Intrebarea *#/ Cauzele inflaiei i formele inflaiei.
Inflatia este un fenomen generat de o multime de factori, atit monetari cit si nemonetari, aflati intro
interdependenta functionala foart strinsa. In aceste conditii nu se stie niciodata care este factorul primordial
si care este factorul decisiv al unui nou val inflationist. In aceasta ordine de idei, economistul france( <ic+el
*edier constata ca ca a cauta vinovatul de inflatie este asemanatoare cu a te intreba care este intr%un riu
picatura de apa care le impinge pe celelalte:.
'ricum, principalele cau(e ale inflatiei sint:
!resterea masei monetare peste limitele necesare
-resiunea cererii agregate atunci cind oferta agregata ramine relativ rigida
-resiunea costurilor de productie "inflatia prin costuri$, in urma cresterii preturilor la factorii de
productie, in special al salariilor
!resterea afluului de bunuri sau devize din alte tari "inflatie importata$
!auza de natura psi#osociala
Tipurile inflatiei:
6ua evolutia ratei inflatiei/
Moderata "8-HI$
;alopanta "4D-4<I$
1iperinflatie "peste <DI$
In deendenta de cauzele inflatiei/
.nflatia prin cerere, cind cererea la un bun creste iar oferta ramine nesc+imbata
.nflatia prin costuri, cind se ma)orea(a costurile la factorii de productie
?tructurala, e#presia de(ec+ilibrelor grave, care persista in structura economiei de piata
Inflatia prin oferta #prin costuri$, intervine in re(ultatul sporirii costului mediu a unei unitati de produs,
care nu sunt determinate de cresterea cererii agregate. 7na din cau(ele principale ale acestui tip de inflatie
este modificarile neastetate ale ofertei( intervenite in urma unor circumstante cum ar fi/cresterea
01
bursca a returilor la bunurile de imortanta strate%ica 8etrol( %aze( ener%ie electrica9. <arfurile de
importanta strategica sunt componente principale ale c+eltuielelor in ma)oritatea proceselor de productie.
=ri(ele petroliere deminostrea(a foarte bine ca socurile ofertei in economia mondiala, provoaca cresterea
c+eltuielelor totale de productie, si ca consecinta are loc cresterea generala a pretului sau inflatia prin costuri.
5a se manifesta prin reducerea 28!, la consecintele de aceiasi ordin conduc si conditiile defavorabile ale
agriculturii, calamitatile naturale, precum si restructurarile dureroase ale economiei.
Inflatia prin cerere, este determinata de cresterea brusca a cererii de consum a populatiei, dupa care
oferta total nu resuseste sa se adapte(e. In acest mod, datorita deficitului de marfuri si servicii, are loc
cresterea pretului conform legii generela e preturilor.
Inflatia importata, in conditiile globali(arii, deci al liberali(arii comertului international si a flu#urilor
financiare internationale, mai cu seam in ca(ul tarilor mici cum este E<, inflatia poate fi adusa de peste
+otare odata cu importul de ingrasaminte naturale, al ga(elor naturale, petrol si al maeteriei prime la niste
preturi mai ridicate ca altadata. Inflatia se importa si atunci cind de peste +otare vinin tara suma mare de
mi)loace banesti, fapt ce contribuie la cresterea masei monetare in circulatie, iar mai apoi si la cresterea
nivelului general al preturilor.
=ombinatia dintre inflatie prin costuri si cea prin cerere, formea(a sirala inflationista
Intrebarea *&. Costurile inflaiei
Consecintele sau costurile inflatiei sint preponderent negative. 5le vi(ea(a intrega societate, afectind
in primul rind veniturile reale ale populatiei, precum economiile si consumul. In linii mare, aceste efecte
sunt:
+educerea puterii de cumparare a salariilor si a altor venituri factoriale, deci reducerea
consumului, in conditiile inflatiei, veniturile nominale ale populatiei pot ramine aceleasi sau cresc,
pe cind veniturile reale care e#prima cantitatea de bunuri si servicii ce pot fi procurate cu veniturile
nominale scad. <asura reducerii veniturilor reale depinde de rata inflatiei. Inflatia depinde de
reducerea puterii de cumparare a salariatilor si a persoanelor cu venituri fi#e, cum ar fi: pensionarii,
studentii care traiesc din burse sau c+iar anga)atii din sectorul public. 'data cu reducerea consumului
si deci a cererii agregate, intreprinderile isi reduc activitatea de producere, fapt ce contribuie la
scaderea gradului de ocupare al bratelor de munca, la cresterea soma)ului.
5escura,area investitiilor si a economiilor, prin intermediul sistemului bancar, fapt ce duce la
ingustarea ba(ei financiare a investitiilor si in conseconta, a posibilitatilor de crestere economica.
4unt descura)ate investitiilor pe termen lung si sunt incura)ate cele cu caracter speculativ si cu
re(ultate banesti imediate.
*profundarea deferentierii sociale prin redistribuirea veniturilor in favoarea celor puternici, asta se
intimpla nu numai din cau(a ca unele persoane au venituri fi#e, iar celelate variabile, ci din motivul
ca nu toate preturile nu cresc in egala masura, iar structura consumului difera mult de la o categorie
sociala la alta. In timpul inflatiei este bine sa imprumuti bani si in nici un ca( sa impumuti cuiva bani,
creditorii pierd deoarece sumele de bani intoarse de catre debitori sint depreciate, puterea lor de
cumparare este mai mica. 4i in favoare agentilor economici cu profituri variabile "dividende, renta,
profitul$, redistribuirea se face in favoarea muncitorilor cu venituri mici si fi#e. Astfel, prin
redistribuirea veniturilor indetrimentul ma)oritatii populatiei, inflatia aprofundea(a diferenta sociala,
contribuie la polari(area societatii, fenomen ce are consecinte negative la de(voltarea economica.
+educerea puterii de cumparare a monedei nationale in raport cu alte monede,
?caderea volumului de productie si deteriorarea calitatii lui, deoarece in timpul inflatiei agentii
economici care obtin venituri suplimentare de la cresterea preturilor, nu mai sunt motivati sa reduca
din costul de producere, si sa ridice calitatea bunurilor confectionate, sa diversifice si largeasca
productia.
.nrautatirea relatiilor economice cu strainatatea, atunci cind se deprecia(a moneda nationala,
marfurile nationale devin mai ieftine pentru straini, ceea ce favori(ea(a e#porturile. <ai apoi, in
urma cresterii nivelului preturilor in moneda nationala, scade esential volumul de e#port, mai ales in
ca(ul dependentii semnificative de import de resurse energetice si de materia prima. Treptat
e#porturile scad, iar prin importuri de descura)ea(a producerea interna a bunurilor
0F
5ezorganizarea vietii economice in ansamblul ei, unde devine imposibil efectuarea unei planificari
reale a activitatii intreprinderii, deoarece nu se stie cum vor evolua preturile. Apar noi de(ec+ilibre
intre ramuri, intrucit preturile nu cresc proportional la toate bunurile si serviciile.
In fine, intrucit toata lumea nu mai are incredere in bani si vor cit mai repede sa se debarasese de ei, are
loc de(voltarea barterului sau trocului. In societate se crea(a o atmosfera de neincredere si de neliniste,
de nemultumire si de nesiguranta. 4e inteteste revoltele sociale, pacea sociala este perturbata, fapt care
limitea(a si mai mult de(voltarea economica.
Intrebarea **/ Curba lui ,)illis e termen scurt i lun%.
Eitmurile este determinata de plotica monetar%creditara promovata de stat. 5ste bine cunoscuta
dependeta macroeconomica dintre ditre ritmurile de crestere a masei monetare si sporirea ratei inflatiei.
Aceasta corelatie este determinata de raportul ('(, adica sporirea masei monetare cu (E pro%oaca o
crestere a ni%elului de inflatie cu (E. La rindul ei, sporirea ratei inflatie cu (E pro%oaca cresterea ratei
nominale a dobinzii cu (E. Aceasta corelatie dintre rata inflatiei si rata nominala a dobin(ii poate fi
e#primata prin ecuatia lui &isher.i7 r K P
e
8i7rata nominala a dobin(ii, r7rata reala a dobin(ii, P
e
7rata inflatiei anticipate$
*e asemenea, e#ista si o corelatie intre rata reala a inflatiei si asteptarile inflationiste, intre inflatia
cererii si ofertei, precum si dintre rata inflatiei si rata soma)ului. *atele empirice obtinute de catre savantii
economisti in anii Y1N%YJN ai sec.99 ne demonstrea(a o corelatie inversa dintre rata soma)ului si rata
inflatiei.
Aceasta corelatie este reflectata in graficul curba lui "hilips
rata inflatie c
d
e
Rr
formula de calcul: P 7 P
e
K Q8:-:
n
9 R E ( unde
d P ritmul real al inflatiei
d
e
P inflatia inticipata
7 P rata reala a soma)ului
7
n
P nivelul natural al soma)ului "1%F[$
5 P modificarea ofertei datorita socurilor
c P parametrul po(itiv care indica in ce masura reactioanea(a rata inflatiei la soma)ul ciclic ".,1%/,1$
*upa cum se vede din formula de calcul, rata inflatiei depinde de / factori:
.nflatia anticipata O
e
, deoarece oamenii isi formea(a asteptarile si ba(induse pe inflatia de)a
e#aminata, ritmurile inflatiei depinde in mare masura de inflatia anterioara. Inflatia anterioara
influentea(a asteptarile noastre, iar acestea au influenta asupra salariilor si a preturilor
5evierile ratei reale a soma,ului de la nivelul lui natural , adica de la soma)ul ciclic "7%7
n
$. 4oma)ul
redus contribuie la cresterea inflatie.
Modificarile radicale ale ofertei "P E$ ,
<ulti ani la rind, curba lui 8+ilips a servit ca instrument macroeconomic pentru reglementarea social%
economica din 47A si alte state occidentale. <a)oritatea economistilor pornesc de la faptul ca modificarile
salariului si a preturilor se deplasea(a intro directie, iar modificarea ratei soma)ului in alta directie.
2tagflatie3cresterea concomitenta a ratei soma,ului si inflatiei.
<a)oritatea economistilor sunt de parerea ca ea este aplicabila pe perioada scurta de timp si pun la
indoiala e#istenta ei pe termen lung.
Intrebarea *./ ,oltici antiflaioniste.
!iind un fenomen comple#, generat de o multime de factori, inflatia nu poate fi eliminate printr%o
singura lovitura cu un singur instrument. *e obicei, inflatia cedea(a, in urma unui asediu de lunga durata ".%
/ ani$, prin untili(area unui arsenal de instrumente administrative, monetare si economice.
'biectivele politicii antiiinflationiste: protectia agentilor economici si a populatiei impotri%a
inflatiei, restabilirea echilibrului general prin reducerea cererii si stimularea ofertei agregate.
0I
,rotectia a%entilor economici si a oulatiei( cum ar fi reducerea puterii de cumparare a banilor se
face cu umatoarele instrumente: indearea salariilor si pensiilor, in unele ca(uri se inde#ea(a si
depunerile banesti. Inde#area contribuie la perpetuarea inflatiei prin cerere, si este pe larg folosita in
lumea contempoarana. ?ubventionarea preturilor la unele produse de prima necesitate, cum ar fi
laptele, piinea si (a+arul. <asura data este pe larg folosita in lumea socialista, desi sunt si folosite si
de tarile cu economii de(voltatre.
Controlul cererii a%re%ate( se infaptuieste cu un intreg sistem de instrumente, atit fiscale si
monetare, cit si administrative. 8entru reducerea cererii globale, statul poate reduce c+eltuiele
publice, dificitul bugetar si datoria publica. =a urmare scade consumul public si cel privat, care sint
componente ale cererii agregate. 4au alta masura fiscala ar fi marirea impo(itelor si a ta#elor, care
deasemenea descura)ea(a cerea globala. 4au marirea re(ervei obliatorii, ca urmare a reducerii banilor
din circulatie.
,olitica de sustinere a ofertei( prin sustinerea si incura)area productiei interne, atragerea de noi
investitii straine, statul stimulea(a oferta si deci contribuie la stabilirea ec+ilibrului dintre cererea si
oferta agregata. Acest obiectiv este reali(at prin imbunatatirea climatului investitional, prin reducerea
impo(itelor si a ta#elor, prin incura)area economiei si a investitiilor productive.
Intrebarea *0 Eu%etul de stat i elementele sale.
Instrumentul principal de promovare a politicii bugetare este bugetul de stat.Kugetul este o noiune
ntlnit tot mai des n vocabularul economic i cu o arie larg de utili(are.7n buget este o previ(iune a
veniturilor i c+eltuielilor unui oarecare agent economic pu o perioad de timp,de regul,pu un an.&n acest
sens,putem vorbi despre bugetul de familie,bugetul ntreprinderii,bugetul diferitelor ministere,bugetul
universitii,bugetul local,bugetul de stat.K735T7A *5 4TAT este un document o lege votat de
parlament,n care snt nscrise c+eltuielile statului i veniturile necesare pu acoperirea acestora.Kugetul de
stat prevede,de asemenea,modalitile de formare i c+eltuire a resurselor bneti destinate finanrii
aciunilor ntreprinse de ctre organele de stat centrale i organele locale.' form specific de buget snt
fondurile e#trabugetare.Acestea snt nite resurse bneti ale statului care au o destinaie bine
determinat,dar care nu snt incluse n bugetul de stat.=el mai cunoscut din aceast categorie de fonduri este
fondul asistenei sociale sau fondul de pensii.&n toate rile lumii e#ist bugetul guvernului sau bugetul
central,i bugetele organelor administrative locale.Kugetul central mpreun cu bugeteleorganelor puterii
locale formea( bugetul consolidat.Kugetul de stat este elaborat anual de ctre guvern i aprobat de ctre
parlament.5l mai este numit:legea finanelor:,astfel prevede i autori(ea( c+eltuielile i veniturile
statului.Aa temelia elaborrii bugetului de stat sint puse 0 principii de ba(:
Anualitatea%nseamn c bugetul este elaborat n fiecare an i prevederile lui vi(ea(
doar cadrul anului respectiv.2eniturile i c+eltuielile prev(ute de bugetul de stat snt valabile doar
pu durata de timp votat de parlament,adic pe durata unui an.
8revi(ionalitatea% nseamn c sint planificate din timp att veniturile,ct i c+eltuielile
pu anul viitor.
7niversalitatea%bugetul de stat cuprinde toate veniturile i c+eltuielile de stat.Acest
fapt facilitea( efectuarea controlurilor din partea parlamentului.
5c+ilibrul bugetar%sau regula de aur a finanelor clasice const n faptul c c+eltuielile
statului tre s fie egale cu veniturile acestuia.
Intrebarea *2 Imozitul i sistemul imozitar. @ormele imozitului.
I<8'^IT7A constituie o parte din veniturile populaiei perceput de ctre stat,n mod obligatoriu,pu
a%si acoperi c+eltuielile.Ansamblul impo(iteleor i al ta#elor,mpreun cu legile i regulile care i oblig pe
ceteni s plteasc aceste impo(ite i ta#e,formea( sistemul fiscal.Ag.ec%ci care pltesc impo(ite se
numesc contribuabili.!unciile:
" !.fiscal%cea mai vec+e funcie,aprut odat cu apariia statului.prin intermediul ei se
formea( veniturile statului i se finanea( c+eltuielile publice.
" !.de reglementare ec%c sau de instrument al pol.ec%ce a statului.<rind sau reducnd
impo(itele,difereniind nivelul lor n funcie de domeniul de activitate,acordnd anumite nlesniri
fiscale,statul are posibilitatea de a influena po(itiv sau negativ activitatea ec%c,de a stimula
de(voltarea unor ramuri sau de a ncetini ritmurile de cretere a altora.
0J
" !.social permite redistribuirea veniturilor n folosul pturilor vulnerabile i deci reducerea
inegalitilor sociale.
=lasificarea:
a$dup nivelul administrrii%imp.centrale"federale$i imp.locale.
b$dup frecven%imp.permanente-i de o singur dat.
c$imp.pe venit i proprietate"directe$-i imp.pe mrfuri i servicii"indirecte$.
4I4T5<5 *5 I<8'^ITAE5%n decursul istoriei au e#istat trei modaliti diferite de stabilire a
raportului ntre mrimea venitului i mrimea impo(itului.&n funcie de aceasta,s%au constituit / forme de
impo(itare i trei sisteme de impo(itare:
Impo(itul 8rogresiv%cu ct mai mare este venitul,cu att mai nalt este rata
impo(itului.&n asemenea ca(,cea mai mare greutate a impunerii cade pe umerii celor bogai.
Impo(itul Eegresiv%presupune reducerea ratei impo(itrii pe msur creterii
veniturilor.Acest tip de impo(it este folosit ca un instrument de lupt contra eva(iunii fiscale i de
lrgire a ariei de impo(itare.
Impo(itul proporional%n care se ac+it aceeai rat a impunerii,s (icem de ,1[
indiferent de mrimea venitului obinut.
&n unele ri s%a recurs i la impo(itul fi#,care r%t o mrime fi# pltit indiferent de
mrimea venitului.
Impo(itul progresiv corespunde cel mai bine principiului ec+itii sociale i )ustiiei,de aceea n lumea
contemporan el a devenit predominant.&n ca(ul impo(itului progresiv,un anumit minim de venit nu este
supus impunerii.
Intrebarea .3 6eficitul bu%etar i metodele de finanare.
*iferena dintre veniturile i c+eltuielile statului constituie soldul bugetar. *in punctul de vedere al
soldului bugetar, n procesul e#ecutrii bugetului pot aprea trei situaii diferite, i anume de:
,$ buget ec+ilibrat, cnd c+eltuielile snt egale cu veniturile, iar soldul bugetar este egal cu (ero-
.$ buget e#cedentar, cnd veniturile snt mai mari dect c+eltuielile, iar soldul bugetar este po(itiv-
/$ buget deficitar, cnd veniturile snt mai mici dect c+eltuielile, iar soldul bugetar este negativ.
n cel de al treilea ca(, se formea( aa%numitul deficit bugetar. 6eficitul bu%etar este o stare a bugetului de
stat cnd c+eltuielile depesc veniturile.
6eficitul bu%etului de stat are urmri nefaste asupra de(voltrii economice.
8entru a diminua sau a elimina acest deficit, n practica mondial snt utili(ate mai multe metode, i anume:
a$ recurgerea la mprumuturile interne-
b$ folosirea veniturilor provenite din privati(are-
c$ emisia de ctre Kanca =entral a unei cantiti suplimentare de bani-
d$ folosirea mprumuturilor e#terne.
&n Eepublica <oldova, n ultimul deceniu, deficitul bugetar a fost finanat din sursele provenite din
privati(are, precum i din mi)loacele atrase din vn(area +rtiilor de valoare de stat. *eoarece procesul de
privati(are nu a luat sfrit, la o asemenea metod s%ar putea recurge i pe viitor.
Intrebarea .1. ,olitica bu%etar-fiscal/ scouri i instrumente.
"olitica bugetar! eprima conceptia si actiunile statului privind veniturile bugetare, cile i
mi,loacele de mobilizare a acestora, utilizarea lor pe anumite destinatii, care sa serveasca stabilitii si
dezvoltrii ec.
4copuri ale politicii bugetare sunt:
H finanarea msurilor n limita veniturilor fr ma)orarea mrimii ma#imale a deficitului bugetar-
H finanarea deficitului bugetar fr emisiunea monetar suplimentar, sursa creia repre(int +rtiile de
valoare de stat-
H ma)orarea eficienei folosirii finanelor publice n re(ultatul e#aminrii de ctre organele
administrative publice a reelei instituiilor bugetare-
H implimentarea unei politici dire ct privete luarea deci(iilor ce duc la mrirea datoriei publice interne
i e#terne-
H determinarea direciilor startegice pentru investiii, in proiectele economice.
*ireciile politicii bugetare sunt:
0L
H reali(area programelor vi(nd economisirea c+eltuielilor publice-
H centrali(area veniturilor i mi)loacelor bugetare pe conturile tre(oreriei-
H restructurarea datoriei publice-
H inventarierea mprumuturilor interne i e#terne i re(ultatele folosirii lor-
H trecerea cri(ei bugetare.
,olitica fiscal. Curba $affer
8olitica fiscal este o component de ba( a politicii economice, care, prin intermediul sistemului ta#rii
i impunerii, urmrete s influene(e "s stimule(e$ activitatea economic la nivel agregat.
8olitica fiscal este politica statului n domeniul impo(itelor i ta#elor.
Gumit adeseori i politica veniturilor publice", ea are la temelie principiul eficienei fiscale. &ns, n
pofida acestui fapt, ea poate fi mai mult sau mai puin eficient sau c+iar ineficient. 8olitica fiscal se
considerat eficient atunci cnd asigur bugetul cu veniturile necesare, ncura)nd n acelai timp afacerile
economice i investiiile i asigurnd respectarea principiului ec+itii sociale.
&n scopul eficienti(rii politicii fiscale, statul trebuie s stabileasc proporiile optime ntre impo(itele
directe i cele indirecte, ntre persoanele fi(ice i persoanele )uridice, ntre diferite pturi sociale din punctul
de vedere al aportului acestora la formarea bugetului de stat. =ndva un mare demnitar britanic declarase c
nu e#ist impo(ite bune:. Gu e#ist nici impo(ite perfecte. Impo(itele directe, de pild, se potrivesc unor
situaii, pe cnd cele indirecte%cu totul altor situaii. *e e#emplu, nca(ul n care e#ist un nivel mai nalt al
inflaiei, mai bine se potrivesc: impo(itele indirecte, deoarece acestea se adaptea( la nivelul mereu
sc+imbtor al preurilor. &n acelai timp, impo(itele directe au avanta)ul de a stabili nite relaii mai strnse
ntre contribuabil i stat. 8rin impo(itul pe venit, persoanele fi(ice snt mai mult motivate s aiba o po(iie
mai activa vi(avi de felul n care snt c+eltuite resursele bugetare.
7na din problemele importante ale politicii fiscale este determinarea mrimii optimale a presiunii
fiscale.
8resiunea fiscal constituie raportul dintre ncasrile fiscale i veniturile statului. Acest indicator reflect
partea din 8IK care, sub diferite forme de impo(ite, se acumulea( n bugetul de stat.
Givelul presiunii fiscale difer att de la o ar la alta, ct i de la o epoca la alta. Astfel, dac n anul
,LJF firmele din rile de(voltate plteau, sub form de impo(it, mai mult de 01[ din profit, atunci in anul
,LLF acest indice s%a cobort pn la /N[. "&n general, trebuie subliniat faptul c, ncepnd cu anii eJN ai
secolului 99, mrimea impo(itelor s%a redus simitor n ntreaga lume.$
Eeducerea presiunii fiscale n rile de(voltate se datorea(, n mare parte, i investigaiilor efectuate de
ctre economistul american Art+ur Aaffer "consilier al preedintelui 47A Eonald Eeagan$, care a elaborat o
teorie special, cunoscut sub denumirea de curba Aaffer". 8otrivit conclu(iilor la care a a)uns economistul
american, pn la un punct oarecare, care difer de la o ara la alta, o dat cu creterea presiunii fiscale, cresc
i veniturile statului. Apoi ns creterea presiunii fiscale este nsoit de o reducere continu a veniturilor.
Impo(itele mici favori(ea( activitatea economic i deci lrgirea ariei impo(abile. =a urmare, cresc
veniturile staului. Impo(itele prea mari reduc ns aria fiscalitii, deoarece n asemenea condiii activitatea
economic devine puin atractiv i muli ntreprin(tori i prsesc afacerile. &n rile n tran(iie,
micorarea presiunii fiscale ncura)aea( ieirea din ilegalitate a multor ageni economici, reduce proporiile
eva(iunii fiscale, deoarece n ca(ul unor impo(ite mai mici riscurile legate de dosirea profiturilor nu snt
)ustificate.
8rin politica fiscal, statul poate influena o serie de coordonate economice "cererea de bunuri, veniturile
.a.$. 'peraiunile de aceast natur sunt mi)locite de nivelul c+eltuielilor publice i al investiiilor, avnd
menirea de a determina relansarea creterii economice. Astfel:
f &n fa(ele de recesiune economic, statul trebuie s acione(e cu precdere n direcia reducerii gradului
de impo(itare X ta#are, n scopul ncura)rii atCt a consumului, cCt i a investiiilor.
f &n sc+imb, n etapele de boom, fiscalitatea se ma)orea(, pentru a ncetini ritmul cererii de consum i
al investiiilor private "creCnd teren pentru ncasri suplimentare la bugetul statului ? utili(abile n vederea
acoperirii deficitelor nregistrate n perioadele de recesiune$.
Intrebarea .2 Cererea a%re%at i determinanii ei.
=ererea agregat sau global r%t cantitatea total de bunuri i servicii finale care este cerut ntr%un
interval de timp n cadrul unei ec%ii.=ererea global de regul constituie suma c+eltuielilor destinate
1N
procurrii mrfurilor i serviciilor produse de ec%ia naional a unei cumpere la un nivel dat al
preurilor.&ntruct cererea agregat se determin prin mrimea c+eltuielilor reale fcute pu procurarea
bunurilor i serviciilor,ea este format din mai multe elemente componente.
!actorul principal care influenea( mrimea cererii agregate reale este nivelul general al
preurilor.Acest factor este att un impact nemi)locit asupra deci(iei de a consuma,ct i indirect prin
intermediul altor variabile ec%ce,n ca(ul dat numite efecte.Acestea snt:
efectul ratei dobn(ii%const n faptul c odat cu creterea preurilor are loc o sporire
a cererii de moned n economie,ceea ce duce la creterea ratei dobn(ii.=a urmare a ridicrii ratei
dobn(ii,scade volumul investiiilor,precum i consumul bunurilor de folosin ndelungat,care n
mare parte snt procurate pe credit.Astfel,creterea preurilor condiionea( creterea ratei
dobn(ii,care la rndul su conduce la scderea cererii agregate prin reducerea cererii de investiii i a
bunurilor de folosin ndelungat.
efectul de avere%const n modificarea valorii reale a bogiei i deci a consumului real
sub influena modificrii preurilor.Astfel,atunci cnd crete nivelul general al preurilor,scade
valoarea real a activelor financiare ale populaiei,deoarece cu aceeai sum de bani se poate
cumpra o cantitaate mic de bunuri i servicii.&n consecin,are reducerea consumului i deci i a
cererii agregate.
efectul e#portului net%acesta este diferena po(itiv dintre e#port i import.<rimea
e#portului net depinde de raportul dintre preurile naionale i preurile de pe piaa e#tern.Atunci
cnd preurile naionale cresc,produsele e#terne devin mai ieftine n comparaie cu cele confecionate
de ctre productorii auto+toni.Aceast situaie conduce la creterea importurilor i reducerea
e#porturilor.Astfel e#portul net se reduce,ceea ce micorea( cererea global.
Astfel a)ungem la conclu(ia c ntre cererea agregat i nivelul general al preurilllor e#ist o relaie
negativ,un raport invers proporional.Acest raport se stabilete prin intermediul unor asemenea mrimi
variabile cum ar fi:efectul averii,efectul ratei dobn(ii-efectul e#portului net.
Intrebarea .!. Consumul i economiile.
Consumul constituie acea parte a venitului disponibil care este utili(at de mena)e pentru
ac+i(iionarea de bunuri de folosin curent i ndelungat i de servicii. Aa nivel macroeconomic, prin
consum se subnelege totalitatea bunurilor i serviciilor procurate i folosite n scopul satisfacerii anumitor
nevoi ntr%o ar, de regul, n decursul unui an de (ile.
=onsumul este, astfel, o distrugere", o transformare a bunurilor i serviciilor, care se poate efectua fie
imediat "produsele alimentare$, fie progresiv, n decursul unei perioade mai ndelungate "casele de locuit,
autoturismele, televi(oarele etc$.
=onsumul constituie cel mai mare component al venitului naional "adic al c+eltuielilor agregate$. n
structura c+eltuielilor agregate, ponderea consumului se ridic pn la FN%LN[ din venitul naional. &n rile
de(voltate, adic cu venituri nalte, structura consumului este alta, i anume: c+eltuielile pentru produsele
alimentare constituie ,1[- mbrcmintea i nclmintea % ,N[- locuina % .1[- odi+na. /N[- transport i
comunicaii % .N[. n rile n de(voltare ns, c+el%tuielile pentru produsele alimentare constituie adeseori
mai mult de INH JN la sut din consum.
=onsumul este obiectivul final al procesului de producie. <ai mult. Zo+n ;e>nes sublinia c+iar c
consumul este singurul scop i singura int a oricrei activiti economice.
4tructura consumului
=onsumul are o structur comple#. nainte de toate, el se mparte n consum final i consum
intermediar.
=onsumul final constituie un proces de folosire a unui bun fr ca acesta s participe, in acest ca(, la
crearea altor bunuri economice. =a e#emple concrete ale consumului final vom nominali(a urmtoarele: a
purta o +ain, a mnca un mr, a privi un film, a asculta cu mare interes, desigur, un curs de teorie economic
etc.
=onsumul intermediar este un proces de utili(are a unui bun pentru confecionarea altor bunuri. n ca(ul
consumului intermediar, bunurile folosite snt : fie ncorporate n alte bunuri "materie prim$, fie distruse
"energia$ sau u(ate n procesul de producie "instrumentele, utila)ul, mainile etc$.
*in punctul de vedere al sursei de finanare, consumul poate fi-
a$ privat "mena)ele i ntreprinderile$-
1,
b$ public "administraiile publice$.
n funcie de durat, consumul poate fi:
a$ de bunuri de folosin curent-
b$ de bunuri de folosin ndelungat.
<rimea i structura consumului snt influenate de dou categorii
de factori, i anume: ,$ factori obiectivi- .$ factori subiectivi.
!actorii obiectivi snt: a$ mrimea, dinamica i modelul reparti(rii veniturilor- b$ nivelul i evoluia
preurilor- c$ rata dobn(ii- d$ sc+imbri n politica fiscal.
!actorul subiectiv se refer, n primul rnd, la nclinaia psi+ologic" a oamenilor spre consum, precum
i la previ(iunile referitoare la venitul viitor, la perspectiva sc+imbrii preurilor.
8rincipalul factor care determin mrimea consumului este venitul. =onsumul evoluea( n aceeai
direcie ca i venitul: cresc veniturile %crete i consumul, i invers. *ar n proporii diferite.
Eelaia dintre venit i consum este subiectul mai multor teorii, cele mai cunoscute fiind: teoria "legea$
lui 5ngel i teoria sau legea psi+ologic fundamental a lui Z. ;e>nes.
$e%ea lui En%el
5conomistul i statisticianul german 5rnst 5ngel ",J.,%,JLF$, studiind caracterul raportului dintre
dinamica veniturilor populaiei i dinamica structurii c+eltuielilor acesteia pentru consum, formulea( o lege
ce%i poart numele, numit i legea consumului". Aegea lui 5ngel studia( sensibilitatea "sc+imbarea$
consumului unui bun "i a cererii lui, evident$ n funcie de creterea sau diminuarea veniturilor. 8entru a
nelege cum are loc aceast modificare, vom reaminti aici c, din punctul de vedere al elasticitii fa de
venit, bunurile se mpart n trei categorii, i anume: a$ bunuri inferioare, al cror consum se reduce o dat cu
creterea veniturilor "produsele alimentare etc$- b$ bunuri normale, al cror consum sporete paralel cu
sporirea veniturilor "mbrcminte, locuine$- c$ bunuri superioare, al cror consumdepaseste sporul
veniturilor "c+eltuieli pentru odi+n, distracii$.
Aegea formulat de nsui 5ngel sun n felul urnl4Tor: g,i/i ct ui individ, o familie, un popor snt mai
sraci, cu att este mai mare par tea din venit pe care acetia trebuie s o consacre ntreinerii lor fi(ic n care
alimentaia constituie partea cea mai important",1.
<ai tr(iu, economistului german i%au fost atribuite i alte afirmaii
n pre(ent, legea lui 5ngel sun astfel: o dat cu creterea h niturilor, c+eltuielile destinate procurrii
produselor alimentare cresc, dar ntr%o proporie mai mic dec creterea venitului, c+eltuielile pentru
mbrcminte i locuin cresc proporional cu creterea venitului, c+eltuielile pentru odi+n i educaie cresc
n proporii mai mari dect creterea venitului.
Aegea lui 5ngel se refer la evoluia structurii consumului att a unuD individ, ct i a mena)elor i c+iar a
unui popor ntreg. 8entru a determina aceast structur, se folosete noiunea de coeficient bugetar, carU
constituie raportul dintre mrimea c+eltuielilor pentru un element a consumului i totalul consumului.
$e%ea nclinaiei si)olo%ice sre consum
' alt teorie a consumului aparine economistului engle( Z. ;e>nes i se numete n mod diferit: teoria
venitului curent, legea nclinaiei psi+ologice spre consum sau legea psi+ologic fundamental.
8otrivit opiniei lui ;e>nes, individul consum doar n funcie de venitul disponibil, adic de venitul
curent. <rimea i structura consumului i raportul acestora cu mrimea venitului snt determinate de o lege
de natur psi+ologic, ce are la temelie nclinaia spre consum, prin care se subnelege dorina oamenilor de
a%i modifica consumul tn funcie de sc+imbarea veniturilor.
ntre consum i venituri e#ist o dependen de natur psi+ologic stabil. Acest raport constituie
coninutul legii descoperite i formulate de Z. ;e>nes.
8otrivit legii psi+ologice fundamentale, o dat cu creterea
sau scderea veniturilor, de regul i n medie, oamenii mH n s%i mreasc sau s%i diminue(e
consumul, dar nu m aceeai msur, ci ntr%o msur mai mic.
*e e#emplu, dac venitul unui mena) va crete cu ,N[, de regul, consumul va spori doar cu 1%F[.
Totodat, dac venitul se va reduce cu ,N[, consumul se va diminua i el, dar mai puin, s (icem cu 1%I[.
8e termen scurt, funcia consumului, care este legtura funcionala dintre venit i c+eltuielile de consum,
are o form concav. Adic o dat cu creterea veniturilor crete i consumul, dar n proporii diferite "!igura
,..,$.
1.
2om remarca aici c, potrivit unei alte teorii a consumului, numit teoria venitului permanentH,
consumul va fi influenat nu de mrimea venitului curent, adic disponibil, cum consider Z. ;e>nes, ci de
venitul pe care individul anticipea( c l va obine de%a lungul ntre gii sale viei. Acest venit corespunde
venitului permanent, dei, desigur, pot avea loc i anumite abateri n sus sau n )os, dar aceste abateri snt
considerate ntmpltoare i nu modific esena teoriei.
Eata medie i rata marginal a consumului
=orelaia dintre venit i consum se anali(ea( i cu a)utorul unui asemenea indicator precum rata de
consum sau nclinaia spre consum.
Eata medie a consumului constituie raportul dintre consumul total i venit i e#prim partea din venit ce
se c+eltuiete prin consum.
cYP =X2
unde: cY % rata consumului-
= % consumul total- 2 % venitul total. Acest indicator se e#prim, de regul, n procente "1[$, dar se
folo%
Iete i sub forma unui numr (ecimal "N,1$. ntruct, potrivit legii psi+ologice fundamentale a lui
;e>nes, o dat cu creterea sau scderea venitului, consumul crete sau scade, dar ntr%o proporie mai mic,
atunci cnd sporete venitul, nclinaia medie spre consum "sau rata consumului$ are tendina de reducere.
*up cum re(ult din !igura ,..., atunci cnd veniturile cresc de a .N la JN, rata medie a consumului
"ce$ scade de la I la ..
Eata marginal a consumului arat cu ct sporete consumul "Q!$ la creterea cu o unitate a venitului
disponibil "QA5$) QA5) cR%Q!NQA5
Eata marginal a consumului indic ce parte din venitul disponibil suplimentar se va aduga la consum
ntr%o anumit perioad de timp. Aa o cretere a venitului disponibil % QA5 %, va crete i consumul Q!, dar
QA5 S Q!.
Astfel, raportul%este po(itiv.
QA5
/. Economiile. <otivele economisirii Eata de economisire
*up cum tim de)a, o parte a venitului naional se consum, pe cnd cealalt se economisete "aceast
divi(are n consum i economii are loU i la nivelul veniturilor familiale etc$.
5comisirea nu este un scop n sine sau un moft al cuiva. 5conomisirea este o necesitate obiectiv,
deoarece, dac tot ce s%ar produce s%ar consuma, nu ar e#ista nici un progres, nici o cretere economic.
8artea venitului naional care se economisete constituie temelia material pentru reluarea procesului de
producie la o scar mai larg i la un nivel mai nalt al dotrii te+nice a ntreprinderilor. 'ricum, cea mai
mare parte a economiilor se transform n investiii, care la rndul lor snt folosite pentru sporirea produciei.
ns economiile constituie nu numai o necesitate obiectiv, ci i un sacrificiu din partea populaiei, deoarece
se renun la o parte din venitul disponibil "care ar putea fi consumat$, pentru a avea pe viitor un consum
mai bun, mai calitativ, mai important.
5conomiile repre(int partea venitului care nu a fost consumat sau, altfel spus, diferena dintre venit i
consum: 5 P 2 % =
unde: 5 % economiile-
2 % venitul naional- = % consumul.
6tiina economic a demonstrat c n condiiile creterii veniturilor nclinaia de a economisi devine mai
puternic dect nclinaia de a consuma. ntruct economiile constituie temelia investiiilor, prin aceast
tendin se creea( condiiile necesare pentru ca rile i persoanele mai bogate s devin i mai bogate, s se
distane(e i mai mult de cei rmai n urm.
5ste necesar de a face distincie ntre economii nete "partea venitului care nu se consum$ i economii
brute "sau globale$, care snt formate din suma economiilor nete i a consumului de capital fi# "mrimea
amorti(rii$. 5conomiile mai pot fi divi(ate n economii ale sectorului privat i economii ale sectorului
public. n rile de(voltate, cea mai mare parte a economiilor aparine sectorului privat, n mod special
persoanelor fi(ice i mena)elor.
1/
n fond, pornind de la un anumit nivel al venitului, orice agent economic are posibilitatea de a
economisi. ns formarea de economii nu este un scop n sine, de aceea ea are loc doar atunci cnd e#ist o
anumit motivaie.
6nclinaia spre economii este un fenomen de natur psi+ologic. 5a pornete de la dorina omului de a
utili(a banii pe care i are n alt mod dect aii c+eltui pentru procurarea bunurilor materiale i a serviciilor.
<ena)ele economisesc prin plasarea unei pri a venitului, rmase disponibile dup scderea
c+eltuielilor de consum, la casele de economii, prin procurarea aciunilor sau a obligaiilor, n fine, prin
pstrarea unor sume de bani la ciorap".
<otivele n virtutea crora agenii economici, n principal mena)ele, precum i persoanele fi(ice, fac
economii snt foarte diferite. n opinia lui Z. ;e>nes, aceste motive au la temelie dorina oamenilor:
,$ de a crea o re(erv pentru situaii neprev(ute-
.$ de a se asigura n vederea unui previ(ibil viitor nefavorabil, determinat de mbtrnire, de studiile
membrilor familiei sau de ntreinerea unor persoane dependente-
/$ de a putea beneficia de dobn(i i de sporuri de valoare-
0$ de a putea ma)ora treptat c+eltuielile pentru ridicarea standardului de viat-
1$ de a avea o sen(aie de independen i libertate-
F$ de a asigura o mar) de manevr pentru punerea n aplicare a unor proiecte speculative sau
comerciale-
I$ de a lsa averea motenitorilor-
J$ de a%i satisface, pur i simplu, (grcenia.
=u alte cuvinte, principalele motive din care persoanele fi(ice i micorea( consumul i i sporesc
economiile pornesc de la spiritul de afaceri i dorina de mbogire, spiritul de pruden i setea de
independent.
8onderea economisirii n venit este calculat cu a)utorul unui indicator numit nclinaie medie spre
economisire" sau rat de economisire", care constituie raportul dintre economisirea brut i venitul
disponibil. Astfel, dac un mena) are un venit disponibil de .NNN de lei, din care economisete lunar cte 0NN
de lei, atunci rata de economisire "sau nclinaia medie spre economisire$ va fi urmtoarea:
el 0 j # ,NN[ 2
n e#emplul de mai sus rata de economisire va fi egal cu .N[:
el P 0NN # ,NN[ P .N[ " .NNN
unde: el % rata de economisire- 5 % economiile- 2 % venitul disponibil.
Eata de economisire "nclinaia spre economisire$, ca, de altfel, i rata de consum, se modific nu doar n
urma modificrii veniturilor. <ai e#ist i ali factori, att obiectivi, ct i subiectivi, care pot influena
tendina oamenilor de a economisi. 8rintre acestea vom nominali(a: rata dobn(ii "cnd aceasta este )oas sau
n scdere, pe termen scurt aceast situaie descura)ea( economiile$- politica fiscal "impo(itele mari
descura)ea( economiile$- puterea de cumprare a banilor "cnd aceasta scade, scad i economiile$.
5conomiile pot fi utili(ate n mod diferit, n principal sub form de te(auri(are, plasamente i investiii.
Te(auri(area constituie un proces de pstrare a banilor n diferite ascun(iuri, cum ar fi: safeurile, la
ciorap" etc.
8lasamentele snt o form de transformare a banilor economisii n active financiare, cum ar fi: aciunile,
obligaiile etc. 4copul plasamentului este obinerea unui ctig sub form de dividend i dobnd.
Investiia este forma de utili(are a economiilor pentru procurarea bunurilor de producie i a bunurilor
imobiliare, n scopul obinerii unui profit oarecare.
!olosirea economiilor pentru investiii este considerat o economisire creativ, pe cnd folosirea
economiilor pentru plasamente sau te(auri(are este o economisire steril.
Intrebarea .#. Investiiile n economie/ tiuri i factori de influen.
IG254TITIIA5
5#ist capital te+nic i capital financiar. =apitalul te+nic numit i real" sau fi(ic", constituie stocul de
bunuri utili(ate pentru producerea altor bunuri. =apitalul financiar are forma activelor financiare "bani n
numerar, depo(ite bancare, aciuni, obligaii etc$.
Aa nceput, orice capital a pornit de la o sum oarecare de bani. 8rocurarea bunurilor de capital constituie
actul de investire. 'r, capitalul poate fi te+nic i financiar. *in acest punct de vedere, snt considerate
10
investiii i c+eltuielile pentru cumprarea aciunilor i a obligaiunilor. Acestea se numesc investiii
financiare sau de portofoliu.
8rocurarea unor bunuri de consum de folosin ndelungat, cum ar fi locuinele i autoturismele, precum i a
unor terenuri de pmnt, poate fi considerat investiie doar din punct de vedere contabil. *e ceb !iindc
folosirea acestor bunuri nu contribuie la creterea capitalului te+nic i nu constituie o premis pentru sporirea
avuiei naionale. Are loc, pur i simplu, un proces de sc+imbare a proprietarului. 6i att.
n sens economic, termenul investiie" se folosete doar n ca(ul procurrii noilor active fi(ice: a utila)ului,
ec+ipamentului, cldirilor destinate activitii economice, a materiei prime i materialelor. Investiiile fi(ice
sau te+nice sporesc capacitile de producie ale unei ri.
Investiiile repre(int totalitatea c+eltuielilor care se fac pentru procurarea bunurilor de capital, in scopul
creterii capitalului fi# i a stocurilor de capital circulant i al sporirii pe aceast cale a avuiei naionale, lat
i o definiie mai succint: investiiile repre(int acea parte a venitului care este folosit pentru formarea i
creterea capitalului.
8rin investiii are loc procesul de formare, de cretere i de moderni(are a capitalului te+nic. 8otrivit opiniei
lui Z.<. ;e>nes, investiiile constituie actul economic fundamental care determin o cretere a venitului
naional. Investiiile snt, astfel, premisa real a e#pansiunii economice.
=AA4I!I=AE5A
Investiiile au o structur comple# i pot fi clasificate dup mai multe , criterii. Astfel, din punctul de
vedere al formei de proprietate, investiiile pot fi: a$ private i b$ publice. *up originea geografic a
capitalului, pot fi: a$ investiii interne i b$ investiii e#terne "sau strine$.
n lumea contemporan, investiiile strine au luat o amploare fr precedent, devenind ntr%un fel principala
for motrice a globali(rii. n anii ,L01%,LJ1, volumul investiiilor directe strine a crescut anual cu I[,
acestea fiind de dou ori mai mari dect ritmurile de cretere a 8IK%ului mondial. n anii ,LLJ%.NN. ns,
volumul acestora a crescut, n fiecare an, n medie cu circa ,I[, ritmurile de cretere a 8IK%ului mondial
rmnnd aceleai % de /%0[ anual.
*in punctul de vedere al modului de formare i folosire, investiiile se mpart n: a$ investiii de nlocuire i
b$ investiii nete sau de de(voltare.
Investiiile de nlocuire snt destinate refacerii i rennoirii capitalului fi# consumat, adic a capitalului scos
din funciune n urma u(urii fi(ice. I(vorul acestor investiii este fondul de amorti(are, cu alte cuvinte sumele
de bani destinate nlocuirii ec+ipamentului, cldirilor, utila)ului u(at
I Investiiile nete, al cror i(vor snt economiile, snt destina%te sporirii volumului de capital fi# i a
stocurilor de capital circulant.
In viaa real, investiiile nu snt egale cu economiile. Astfel, nu toate economiile snt c+eltuite n ar, o
parte din ele pleac peste +otare, n acelai timp, de peste +otare pot veni sume importante de bani. n ca(ul
Eepublicii <oldova, acetia snt banii transferai n ar de ctre persoanele care lucrea( peste +otare. Kanii
care vin n ar snt mai muli dect economiile fcute de moldovenii rmai acas.
*in punct de vedere teoretic, se presupune ns c ntr%o ar oarecare economiile i investiiile coincid
cantitativ, adic I P 5 "sau 4$. n acest fel, avem o nou formul a venitului naional disponibil, care este: 2P
= R A.
Investiiile brute "sau totale$ constituie suma investiiilor de nlocuire i a investiiilor nete.
5le contribuie la formarea brut a capitalului : Ib P In R I unde: Ib % investiiile brute- In % investiiile nete-
I % investiiile de nlocuire.
Investiiile brute au ca scop creterea dimensiunilor capitalului ca factor de producie, precum i nlocuirea
sau moderni(area capitalului fi# aflat n funciune sau consumat. Investiiile brute se numesc astfel deoarece
includ nu numai investiiile noi, adic investiiile nete, ci i sumele de bani destinate amorti(rii capitalului.
=lasificarea investiiilor se poate face i dup alte criterii Astfel, dup obiectul destinaiei investiiile pot fi:
a$ productive "aceste investiii au ca obiectiv creterea i moderni(area utila)ului i a ec+ipamentelor, n
urma crora are loc sporirea volumului global de producie$-
b$ administrative, destinate mbuntirii infrastructurii "drumuri comunicaii, ec+ipament colar i medical
etc$-
c$ n locuine. Investiiile nete pot fi:
a$ materiale "destinate ec+ipamentului, cldirilor, mi)loacelor de transport productiv etc$-
11
b$ imateriale "sau incorporate$, destinate efecturii cercetrilor tiinifice, procurrii de brevete i licene,
instruirii muncitorilor, c+eltuielilor de mareting i publicitate etc.
' form specific a investiiilor imateriale snt investiiile n capitalul uman, destinate pregtirii cadrelor,
sporirii gradului de cunotine i abiliti ale populaiei n pre(ent, cel mai popular manual de teorie
economic din 47A este scris de profesorul Zosep+ 5. 4tiglit(, laureat al 8remiului Gobel pentru economie
".NN,$, n colaborare cu profesorul =ari 5. \als+. n aceast lucrare, investiiile snt clasificate, adic
grupate "dup criteriul c+eltuielilor$, n trei categorii- a$ investiiile n fabrici i ec+ipamente- b$ investiiile n
stocuri, formate prin depo(itarea produciei obinute n scopul obinerii unor vn(ri mai mari n viitor sau
prin depo(itarea materiei prime, n ca(ul apariiei unor situaii e#trem de favorabile- c$ investiiile
re(ideniale, care repre(int ac+i(iiile de ctre mena)e de noi locuine.
4tructura investiiilor se modific n funcie de ramura economiei naionale, dar mai ales de nivelul de
de(voltare al rii respective. *up cum menionea( autorii sus%citai,J, n vec+ea economie, investiiile
erau asociate cu imaginea construciei unei noi fabrici sau a unei cldiri de birouri sau cu ac+i(iia unei
maini de treierat ori a unei maini pentru reali(area de imprimri metalice" Aa a fost n trecut. n pre(ent,
e#ist o alt imagine a investiiilor, mai cu seam n rile industrial de(voltate, unde se vorbete tot mai
mult de o nou economie. Ast(i investiiile se identific cu alte imagini, cu alte sc+imbri. Aceasta
transformare se datorea(, n primul rnd, modificrii structurii investiiilor, n special creterii: a$
c+eltuielilor pentru procurarea ec+ipamentelor de prelucrare a informaiilor- b$ c+eltuielilor care sporesc
capacitatea firmei de a inova- c$ c+eltuielilor fcute pentru meninerea reputaiei firmei. Astfel, n 47A,
ponderea ec+ipamentelor de prelucrare a informaiilor i softhare n totalul investiiilor a crescut de la ,0[
n ,LJN pn la circa .J[ n .NNN.
@actorii care influeneaz decizia de a investi
!actorul principal de care depinde mrimea investiiilor snt economiile. 5conomiile constituie re(ultatul
comportamentului colectiv al consumatorilor "mena)elor$, pe cnd investiiile snt determinate de
comportamentul colectiv al ntreprin(torilor. *ei aceste grupuri sociale urmresc scopuri diferite, dei
deci(ia de a economisi este luat, n fond, de mena)e, iar cea de a investi % de ntreprinderi, la nivelul ntregii
ri volumul investiiilor, n linii mari, tinde s%, egale(e pe cel al economiilor.
*eci(ia de a economisi influenea( asupra ratei dobn(ii. Aa rn%dul su, rata dobn(ii este indicatorul pe
ba(a cruia se iau nemi)locit +otrrile de a investi "n acest ca(, rata dobn(ii este corelat cu rata profitului$.
Atunci cnd rata dobn(ii este )oas, ntreprin(torii snt ncura)ai s investeasc, i invers, atunci cnd rata
dobn(ii este mai nalt dect rata profitului, imboldul de a investi poate disprea. =onstatm deci c ntre
deci(ia de a investi i rata dobn(ii e#ist o relaie invers proporional. Aceast relaie poate fi repre(entat
grafic "ve(i !igura ,..0$.
8e lng a$ mrimea economiilor i b$ rata dobn(ii deci(ia de a investi este influenat i de ali factori.
Acetia snt:
c$ <rimea impo(itelor. Atunci cnd povara fiscal este mare, scad posibilitile de a economisi, deci i de a
investi.
d$ 8revi(iunile i ateptrile ntreprin(torilor. Atunci cnd ntreprin(torii snt optimiti i ateapt profituri
nalte, investiiile cresc. *in contra, anticiprile pesimiste reduc investiiile.
e$ Eitmurile creterii economice. n condiiile n care economia se de(volt cu ritmuri nalte, crete, de
obicei, att mrimea absolut, ct i rata investiiilor.
f$ 8rogresul te+nico%tiinific. Atunci cnd apar noi te+nologii si utila)e, mai productive, cresc posibilitile
obinerii unor profituri mai nalte i deci cresc i investiiile.
dificrile intervenite n cererea agregat vor afecta n special preurile i nu vor modifica deloc sau foarte
puin producia.
Intrebarea .& Oferta a%re%at i determinanii ei
oferta global sau agregat r%t cantitatea total de bunuri i servicii pe care firmele intenionea( i
pot s o vnd ntr%o anumit perioad de timp,la un anumit nivel al preurilor.=antitatea de bunuri pe care
firmele snt dispuse s o ofere spre vn(are,adic oferta global,depinde de mai muli factori i anume:
nivelul mediu al preurilor pe economie%n acest ca( ntre mrimea ofertei globale i nivelul
general al preurilor e#ist o interdependen direct proporional.Adic,odat cu ridicarea
preurilor,va crete i cantitatea de bunuri i servicii oferit de firme.
1F
<rimea ofertei globale se poate modifica i n funcie de ali factori dect preul.8rintre
acetia vom nominali(a,n primul rnd modificarea preurilor factorilor de producie,adic a
muncii"salariile$,a materiei prime,a ec+ipamentului i utila)ului,a informaiei.Astfel,o cretere a
salariilor "o component important a costului de producie$va conduce la o reducere a cantitii de
bunuri produse cu aceeai sum de bani i deci la o reducere a ofertei.Acelai lucru se va ntmpla
cnd va crete preul la ceilali factori de producie,n ca(ul E<,materia prim pu industrie i
resursele energetice,n principal importante.&n ambele ca(uri,cantitatea de bunuri produs i oferit
spre comerciali(are de ctre ntreprinderile moldoveneti,va scdea.
=reterea nsemnat a preurilor la factorii de producie
Intrebarea .*. "odelul <6 4 <1 de ec)ilibrul macroeconomic.
In economie, toate fenomenele se afl ntr%o interdependen permanent. 4c+imbarea unui agregat
macroeconomic modific, ntr%o direcie sau alta, ntr%o msur mai mare sau mai mic, alte mrimi
macroeconomice. Aa nivelul unui produs, n urma confruntrii cererii cu oferta, se stabilete preul acestuia.
=um se stabilete ns nivelul general al preurilor n cadrul ntregii economiib =are snt condiiile ca acest
nivel s rmn stabil o perioad mai ndelungatb =um se poate menine un ec+ilibru mobil ntre cererea
global i oferta global aa nct nivelul general al preurilor s rmn nesc+imbatb Aa acestea, precum i la
alte ntrebri asemntoare, gsim rspunsul anali(nd modelul A*%A4, model care a devenit unul din
instrumentele importante de elaborare a politicii economice.
<odelul A*%A4 este modelul ec+ilibrului macroeconomic. =urba A* descrie relaia dintre cererea agregat
i nivelul general al preurilor, iar curba A4 repre(int raportul dintre 'ferta agregat i, de asemenea,
nivelul general al preurilor. 5c+ilibrul macroeconomic se stabilete n punctul n care curba A* se
intersectea( cu curba A4 .
Ee(ult c ec+ilibrul general se stabilete n punctul n care se intersectea( curba A* i curba A4. Acest
punct repre(int acel volum al produciei i acel nivel al preurilor spre care tinde economia.
Intrebarea ... Caracteristica %eneral a modelului I1 4 $" de ec)ilibru macroeconomic.
5conomia de pia se ba(ea( pe coe#istena a dou mari sectoare: sectorul real i sectorul monetar.
8rimului sector i corespunde piaa bunurilor i serviciilor, pia pe care se confrunt cererea agregat cu
oferta agregat"4ectorului monetar i corespunde piaa cererii i ofertei de bani. Aceste dou sectoare "dou
piee$ se afl ntr%o interdependen permanent. 5c+ilibrul ce se stabilete ntre sectorul real i sectorul
monetar al economiei se numete ec+ilibru economic general". Acest ec+ilibru este studiat cu a)utorul
modelului I4%A<, care repre(int o sinte( a acestor dou sectoare, real i monetar.
<odelul I4%A< a fost propus n calitate de instrument de anali( a ec+ilibrului general de ctre
economistul engle( Z. E. ]ics n anul ,L/L. *eoarece modelul I4%A< este ba(at pe modelul e>nesian
simplificat "modelul A*%A4$ i pe teoria monetar e>nesian, acesta se mai numete modelul e>nesist
generali(at". =omponentele de ba( ale modelului I4%A< snt: curba I4 "ce repre(int raportul investiii"I$
si economii "4$"$ i curba A< "ce repre(int raportul dintre cererea kAl i oferta k<l de bani$. =urba I4
reflect condiiile necesare pentru stabilirea ec+ilibrului pe piaa bunurilor i serviciilor, adic n sectorul real
al economiei, iar curba A< reflect condiiile n care se va stabili ec+ilibrul pe piaa monetar. Astfel,
modelul I4%A< este repre(entat sub forma a dou curbe, una din care "I4$ repre(int ec+ilibrul pe piaa
bunurilor i serviciilor, iar cealalt "curba A<$ % ec+ilibrul pe piaa monetar. Acest model permite
determinarea simultan a ec+ilibrului pe ambele piee.
Intrebarea .0. Crucea lui AeGnes. C)eltuielile lanificate i reale.
=rucea lui ;e>nes ?se utili(ea( pentru caracteri(area ec+ilibrului dintre c+eltuielile planificate i
c+eltuielile reale.
=+eltuielile planificate ? sunt acele c+eltuieli pe care le planific firmele, mena)ele i statul pentru
procurarea de bunuri i servicii.
=+eltuielile reale ? difer de cele planificate prin suma c+eltuielilor pe care agenii economici sunt nevoii
s le fac pentru investiii neplanificate n stocuri, reieind din modificarea volumului de vn(ri.
A4T!5A,conform crucii lui ;e>nes dac volumul produciei este mai mare ca nivelul cererii,
bunurile ce nu sunt vndute sunt depo(itate n stocuri, adic are loc o cretere neplanificat a stocurilor.
Totodat firmele vor ncetini volumul produciei pentru a stabili ec+ilibru dintre cerere i ofert.
1I
*ac volumul produciei este mai mic ca nivelul cererii "c+eltuieli planificate$, ca urmare firmele vor
scoate bunurile din stocuri pentru a acoperi cererea pe pia, n acest ca( avem o reducere neplanificat a
stocurilor. Totodat firmele vor ncepe s lucre(e mai intens i economia va reveni la nivelul iniial de
ec+ilibru.
Intrebarea .2. Curba I1. Construirea i caracteristicile curbei I1.
Curba I1 "investiii%economii$
*up cum se tie, ritmurile de cretere a venitului naional snt determinate, n cea mai mare msur,
de mrimea investiiilor. Anume investiiile permit lrgirea produciei, reutilarea i moderni(area aparatului
productiv e#istent. <rimea investiiilor este influenat de mai muli factori, principalul din care este rata
dobn(ii. Anume n funcie de rata dobn(ii agenii economici vor decide s investeasc veniturile sau s le
foloseasc n alt mod. n condiiile cnd rata dobn(ii este )oas, partea veniturilor transformat n investiii
va crete, fapt ce va contribui la sporirea venitului naional.
=urba I4 repre(int toate acele combinaii dintre rata dobn(ii i venitul naional n care piaa
bunurilor i serviciilor se afl n stare de ec+ilibru.
&n ca(ul curbei I4, se pornete de la premisa c economiile depind de mrimea venitului naional, pe cnd
investiiile depind de rata dobn(ii i de eficiena marginal a capitalului. =u alte cuvinte, asupra dorintei de
a investi "i deci de a transforma economiile n investiii$, o influen decisiv are rata dobn(ii. Atunci cnd
rata dobn(ii este n cretere, dorina de a investi se micorea(. *in contra, la o rat sc(ut a dobn(ii,
investiiile vor crete. *eci rata dobn(ii i determin pe posesorii unui venit disponibil s%, investeasc sau
s%, economiseasc. Eata dobn(ii, prin intermediul investiiilor, influenea( i asupra venitului naional.
7nei rate nalte a dobn(ii i corespunde un nivel sc(ut al investiiilor i, n consecin, un nivel sc(ut al
venitului naional "S$. *in contra, o dat cu reducerea ratei dobn(ii pn la r
.
,

dorina de a investi "adic
volumul investiiilor ca parte a venitului$ va crete pn la 5., iar venitul naional va spori i el pn la S..
Intrebarea 03. Ec)ilibrul I1 4$". Influena oliticilor macroeconomice n modelul I1 4 $".
=urbele I4 i A<, avnd aceleai variabile, pot fi repre(entate mpreun pe aceleai coordonate. 8iaa
produselor i serviciilor se poate afla n stare de ec+ilibru n orice punct de pe curba I4. Aa fel, piaa
monetar poate atinge o situaie de ec+ilibru n orice punct de pe curba A<. ns numai n punctul n care
cele dou curbe se intersectea( se va stabili un ec+ilibru ntre sectorul real al economiei i cel monetar.
8unctul de intersecie dintre curba I4 i curba A< repre(int valorile pe care trebuie s le aib rata
dobn(ii "r,$ i mrimea venitului naional "S$ pentru ca s se stabileasc un ec+ilibru ntre sectorul real i
sectorul monetar al economiei. 8unctul 5 este considerat punctul ec+ilibrului general.
n acest punct se reali(ea( concomitent ec+ilibrul ntre economii i investiii, precum i ec+ilibrul ntre
cererea i oferta de bani. n punctul 5, rata dobn(ii stabilit n urma confruntrii cererii i ofertei de bani va
corespunde ratei dobn(ii stabilite prin raportul dintre investiii i economii.
<odelul I4%A< este pe larg utili(at n economia real. 5l servete ca instrument eficient al politicii
fiscale i politicii monetare promovate de statele lumii n scopul modificrii nivelului venitului naional.
*ac statul dorete s mreasc venitul naional, el poate, de e#emplu, ma)ora oferta de bani. =reterea
ofertei de bani va duce la reducerea ratei dobn(ii. Eeducerea ratei dobn(ii va motiva", la rndul su,
creterea nivelului investiiilor, fapt ce va avea drept consecin, prin efectele multiplicatorului, creterea
mrimii venitului naional.
&ns statul poate mri venitul naional i pe alt cale, de e#emplu, prin creterea volumului investiiilor
publice. Aceast cretere a investiiilor, prin efectul multiplicatorului, va avea ca re(ultat sporirea volumului
venitului naional.
Intrebarea 01. Ealana de li i structura sa. Ec)ilibrul balanei de li.
Kalana de pli este un document statistic de sinte( macroeconomic ce reflect n mod sistemati(at
toate tran(aciile economice ale unei ri cu restul lumii pentru o perioad de timp. Kalana de pli reflect
tran(aciile efectuate ntre re(ideni i nere(ideni si este intocmita de catre Kanca =entrala.
2tructural, balana de pl!i este alc!tuit! din dou! componente mari'
%contul curent include: balana comerului cu bunuri i servicii, balana veniturilor, balana
transferurilor curente.-
1J
%contul de caital i fi nanciar const din: transferuri de capital, investiii directe, investiii de
portofoliu, derivate financiare, alte investiii, active de re(erv. Aa ma)oritatea articolelor contului fi
nanciar al balanei de pli nregistrrile sunt efectuate n valoare net.
Aa ba(a ntocmirii balanei de pli st principiul dublei nregistrri. !iecare tran(acie este repre(entat prin
dou nregistrri egale ca valoare absolut, dar opuse ca semn. 7na din aceste nregistrri se efectuea( pe
credit cu semnul plus, iar cealalt ? pe debit cu semnul minus. &n aa mod, suma tuturor nscrierilor pe credit
este egal cu suma tuturor nscrierilor pe debit, iar soldul net al nregistrrilor din K8 trebuie s fi e (ero. *e
e#emplu, n ca(ul efecturii unei operaiuni de e#port n K8 valoarea tran(aciei va fi refl ectat pe credit la
articolul Eport i pe debit la articolul *ctive - valut i depozite.
<. .peraiunile ce genereaz! intr!ri 4 6ncas!ri se 6nregistreaz! dup! cum urmeaz!'
? pe credit:
Q e#portul de bunuri i servicii, obinerea venitului din munc i a venitului aferent factorilor
de producie deinui de re(ideni i utili(ai de nere(ideni sau la titluri de valoare n posesia
re(idenilor, emise de nere(ideni-
Q investiiile strine n <oldova, retragerea investiiilor moldoveneti de peste +otare,
mprumuturile acordate de nere(ideni re(idenilor, rambursarea mprumuturilor acordate de
re(ideni nere(idenilor, vCn(area titlurilor de valoare moldoveneti nere(idenilor i vCn(area de
ctre re(ideni a titlurilor de valoare strine nere(idenilor-
? pe debit:
Q ncasrile primite drept compensare la operaiunile indicate mai sus la credit "ma)orarea
creanelor sau diminuarea anga)amentelor vi(avi de nere(ideni$.
E. .peraiunile ce genereaz! ie;iri 4 pl!i se 6nregistreaz! dup! cum urmeaz!:
? pe debit:
Q importul de bunuri i servicii, plata venitului din munc i a venitului provenit din utili(area
de ctre re(ideni a factorilor de producie deinui de nere(ideni sau la titluri de valoare n posesia
nere(idenilor, emise de re(ideni-
Q investiiile moldoveneti n strintate, retragerea investiiilor strine din <oldova,
mprumuturile acordate de re(ideni nere(idenilor, rambursarea mprumuturilor acordate de
nere(ideni re(idenilor, cumprarea titlurilor de valoare strine de ctre re(ideni i rscumprarea
de ctre re(ideni a titlurilor de valoare moldoveneti n posesia nere(idenilor-
? pe credit:
Q plile efectuate drept compensare la operaiunile indicate mai sus la debit "diminuarea
creanelor sau ma)orarea anga)amentelor vi(avi de nere(ideni$.
C. Transferuri curente
4pre deosebire de operaiunile descrise la literele A i K, care presupun anga)amente reciproce,
la articolul transferurile curente se efectuea( nregistrarea compensatorie a bunurilor i serviciilor
primite sau furni(ate gratuit, precum i a a)utoarelor bneti i a altor operaiuni de transfer
unilateral, cum ar fi asistena te+nic acordat rii, contribuia tarii n organismele internaionale
sau transferurile anga)ailor.
6. Erori ;i omisiuni
<odalitatea de nregistrare n balana de pli, ba(at pe contabili(area n partid dubl,
implic o egalitate a totalului de nscrieri pe credit i pe debit. &n practic, ns, nu se ntCmpl
aa, deoarece datele pentru diferite articole sunt furni(ate din diverse surse, ca re(ultat se obine
un sold net debitor sau net creditor, care este nregistrat cu semn opus la un articol special numit
Erori i omisiuni. Astfel, dac balana componentelor repre(int un sold net creditor X debitor,
se va efectua o nscriere compensatorie la debitul X creditul acestui articol. Erori i omisiuni pot
aprea i n urma variaiei ratelor de sc+imb, din suprapunerea perioadelor de raportare, precum
i din alte motive.
ECSI$IE+:$ E<$<'TEI 6E ,$<TI
&n linii generale, pe termen lung, suma iesirilor trebuie sa fie egala cu cea a intrarilor. &n realitate nsa, o
asemenea egalitate se ntilneste foarte rar. *iferenta dintre iesirile de valuta si intrarile de valuta repre(inta
soldul balantei da plati. Acesta poate fi po(itiv, atunci cnd intrarile de valuta sint mai mari decit iesirile, si
negative, in ca(ul unei situatii inverse.
1L
Intrebarea 02. ,olitici de ec)ilibrare a balanei de li.
&n privina ec+ilibrului balanei de pli e#terne e#ist n literatura de specialitate dou accepiuni
diferite: ec+ilibrul balanei de pli este indus automat de ec+ilibrul economic general sau ec+ilibrul poate fi
obinut prin promovarea unor politici macroeconomice sau prin utili(area unor te+nici de ec+ilibrare
specifice. &n primul ca( nu este nevoie de intervenia statului pentru ec+ilibrarea balanei de pli,
considerCndu%se c aceasta se va ec+ilibra n condiiile ec+ilibrului economic general.
-olitici de ec#ilibrare a C-E
4tatul are la dispo(iie mai multe politici pe care le poate utili(a n vederea a)ustrii deficitelor din balana de
pli e#terne:
- "olitici monetare : ratele de dobCnd, operaiuni pe piaa liber efectuate de Kanca =entral,
re(ervele bancare obligatorii, emisiunea sau retragerea de moned de pe pia, limitarea creditului.
Aceste politici pot avea o influen direct asupra flu#urilor de capital n sensul atragerii lor printr%o
cretere a ratelor de dobCnd. 8oliticile monetare pot avea un efect benefic asupra balanei de pli
e#terne i prin stabilitatea n materie de preuri pe piaa local. Inflaia i dobCnda sunt factori
suficient de puternici n a ec+ilibra balana de pli e#terne. -olitica banilor ieftini care const n
scderea ratei dobn(ei i respectiv a deficitului costului curent se e#plic prin faptul c n urma
acestei politici vor scdea i ratele de sc+imb, care conduc la creterea e#portului i la reducerea
importului. 7n de(avanta) al acestei politici este faptul c politica banilor ieftini poate conduce la
apariia proceselor inflaioniste.
- "oliticile bugetare : politici care vi(ea( creterea veniturilor din impo(ite i ta#e "se poate reali(a
printr%o fiscalitate sporit sau printr%o mai bun colectare a fondurilor datorate statului$ i reducerea
c+eltuielilor bugetare. &n general sunt vi(ate acele impo(ite i ta#e care pot afecta puternic flu#urile
financiare i reale nregistrate de balana de pli e#terne. Aceste politici au rolul de a limita
dimensiunea deficitului bugetar intern care de multe ori este finanat e#tern prin fonduri mprumutate
"mai ales n ca(ul rilor n curs de de(voltare$. &n plus, aceste deficite sunt adesea finanate
inflaionist prin emisiune de moned, fapt ce poate fi duntor e#porturilor, agravCnd i mai mult
deficitul contului curent.
- :e%alorizarea cursului de schimb : parte integrant a politicii monetare are ca efect direct
ncura)area e#porturilor i descura)area importurilor "care devin mai scumpe n moned naional$.
=ondiia de ba( este ca deprecierea s fie mai mare decCt creterea preurilor interne. *in pcate,
deprecierea nu este cea mai inspirat modalitate de ec+ilibrare a balanei n ca(ul unei ri dependente
de comerul e#terior. <ai mult, deprecierea in+ib importurile de te+nologie i reduce astfel
procesele de rete+nologi(are ale companiilor care doresc s e#porte mai mult, s fie mai eficiente i
mai competitive pe pieele internaionale. 'rice companie, pentru a re(ista pe pieele internaionale
trebuie s utili(e(e ultimele soluii te+nologice n domeniu i dac nu are posibilitatea susinerii
financiare a unei activiti serioase de cercetare % de(voltare n domeniu va fi nevoit s importe
aceast te+nologie, ori deprecierea bloc+ea( tocmai acest lucru.
% Instituirea de bariere tarifare ;i netarifare 6n calea importului cu rol n limitarea cantitativ a
importurilor. Karierele tarifare constituie n pre(ent una din piedicile ma)ore n calea flu#urilor
comerciale internaionale, e#istCnd n pre(ent o mare varietate de astfel de bariere, unele dintre ele
greu de identificat i contracarat. .ntroducerea taelor de protecie i anume ta#e pe bunuri i servicii
de import i e#portpentru a favori(a productorii i prestatorii de servicii locale. *e(avanta)ele
acestei metode sunt: rile respective pot lua msuri similare cu privire la bunurile i serviciile
e#portate- de ara care introduce ceea ce va duce la scderea e#porturilor- se pierd avanta)ele
speciali(rii comerului internaional.
% 2timularea ;i promo%area e0porturilor prin diferite metode "subvenii de e#port, credite de e#port
subvenionate, faciliti fiscale, asigurarea i garantarea creditelor de e#port etc.$ conduce la
reec+ilibrarea balanei comerciale. 8romovarea e#porturilor include: susinerea financiar sau
logistic a participrii la tCrguri i e#po(iii internaionale pentru companiile locale, nc+eierea de
tratate comerciale, acorduri de navigaie sau comer, crearea de (one de liber sc+imb sau uniuni
vamale, crearea de centre de informare n ar menite s spri)ine activitatea de e#port sau
intensificarea repre(entrii comerciale n strintate.
FN
- &inanarea deficitelor din >"E se refer la posibilitatea acoperiri unui deficit comercial printr%un
credit e#tern acordat din diferite surse "!<I prin mecanismul de finanare lrgit sau emisiune de
obligaiuni guvernamentale pe piaa internaional$. Avanta)ul acestei politici este unul pe termen
scurt, pe termen lung creditele nu fac altceva decCt s amCne re(olvarea cau(elor reale ce au dus la
acest deficit comercial. &n plus, nu trebuie negli)at faptul prin nregistrarea remunerrii acestor credite
"dobCn(i pltite$ n debitul contului de venituri "contul curent$ deficitul este reportat pentru o
perioad viitoare.
- Atragerea de in%estiii str!ine directe ;i de portofoliu contribuie la reec+ilibrarea balanei de pli
prin capitalul strin in)ectat n economie care poate reduce din presiunile asupra cursului de sc+imb
generat de o balan comercial deficitar. Atragerea investitorilor strini se poate face prin acordarea
de faciliti "concesionarea de terenuri, spaii comerciale, cldiri, utiliti$ sau stimulente fiscale pe de
o parte "reduceri la impo(itul pe profit, reduceri sau scutiri la impo(itele indirecte$ dar i prin
promovarea imaginii n strintate pe de alt parte. 5vident c oricCte faciliti s%ar oferi investitorilor
strini i oricCt eforturi s%ar ntreprinde pentru a face cunoscut ara ga(d, lipsa unui cadru adecvat
de de(voltare propice a afacerilor va ine la distan investitorii strini.
&n conclu(ie, statul poate interveni direct prin numeroase pCrg+ii i mecanisme pentru a reec+ilibra
balana de pli e#terne. Eaiunea pentru a interveni n sensul ec+ilibrrii K85 este dat de absena a)ustrii
automate i de efectele pe care le poate avea de(ec+ilibrul K85 asupra ec+ilibrului economic general.
Kalana de pli rmCne principalul mi)loc de msurare a valorii i a competitivitii e#terne a unei economii,
fiind n acelai timp un instrument deosebit de util pentru configurarea principalelor politici
macroeconomice. &n abordarea macroeconomic a nevoii de finanare a unei economii, balana de pli
e#terne repre(int cel mai important instrument de anali(
Intrebarea 0!. ,iaa valutar i comonentele ei.
!iecare ar i are propria sa moned naional, n care se efectuea( toate plile i tran(aciile n
cadrul rii respective. 7tili(at n operaiunile de sc+imb internaional, moneda naional capt denumirea
de valut". n acest sens, snt valute nu numai dolarul i euro, ci i leul moldovenesc i rubla ruseasc.
*eoarece, n mod oficial, pe teritoriul unei ri, vn(rile%cumprrile se fac numai n moned naional, n
relaiile economice internaionale valuta unei ri urmea( a fi sc+imbat n valuta alteia. Astfel, un agent
economic din <oldova nu poate importa ga(e ruseti sau parfumuri franu(eti pltind n lei moldoveneti,
nainte de a efectua tran(aciile respective, el trebuie s sc+imbe leii moldoveneti m euro sau n ruble
ruseti. 4c+imbul de valute naionale se reali(ea( pe o pia special, numit piaa valutar" sau piaa
sc+imburilor valutare".
"iaa %alutar! este o pia pe care are loc vmzarea-cum-prarea de valut strin i de diferite tipuri de
credit "acreditive, cecuri, cambii etc$.
8iaa valutar este o pia specific, care funcionea(, practic, fr ntrerupere, .0 de ore din .0. &n
fiecare ar, piaa valutar este supus controlului din partea Kncii =entrale.
8e piaa valutar se vnd i se cumpr "contra valutei naionale$ valutele altor ri, n special valutele
liber convertibile. 8e aceast pia se confrunt cererea de valut cu oferta de valut.
T !ererea de valut strin este generat de urmtorii factori:
a$ de operaiunile de import, adic de agenii economici speciali(ai n importul de bunuri materiale i
servicii-
b$ de necesitatea e#tinderii activitii economice i procurarea, n asemenea ca(, a utila)ului i a materiei
prime de peste +otare-
c$ de persoanele care pleac n scopuri turistice sau de afaceri peste +otare-
d$ de msurile de aprare mpotriva unei dinamici nefavorabile a cursului de sc+imb al valutei naionale.
n cele mai multe ca(uri, economiile snt pstrate n valut liber convertibil, n general n dolari i euro-
e$ de operaiuni speculative-
f$ de ieiri ale capital.na. n scopul de investire peste +otare sau de pstrare a avuiei n bncile strine.
T @ferta de valut este alimentat" de:
a$ banii obinui n urma e#portului de bunuri materiale i servicii-
b$ transferul de bani al persoanelor care activea( peste +otare-
c$ investiiile strine care intr n ar-
F,
d$ mprumuturi i credite, contractate cu organi(aiile economice internaionale sau cu ag.ec. publici i
privai de peste +otare-
e$ depo(ite bancare i bani ai agenilor economici n valut liber convertibil.
Con%ertibilitatea este proprietatea unei monede naionale de a se sc#imba, 'n diferite proporii, cu
monedele altor ri.
2alutele naionale pot fi:
m liber convertibile, cum este ca(ul dolarului american, al euro%ului, lirei sterline i >enului )apone(-
m parial convertibile sau cu o convertibilitate limitat intern. Astfel, leul moldovenesc se sc+imb pe
piaa intern pe mai multe valute strine-
m neconvertibile.
5#ist o pia valutar internaional i o pia valutar n cadrul fiecrei ri.
-rincipalele burse valutare internaionale se afl la Geh Sor, Koston, =+icago, 8aris, Toio, !rancfurt,
Eoma, ^iiric+. Toate aceste centre snt legate ntre ele ntr%o reea unic, printr%un sistem complicat de
mi)loace de comunicare dintre cele mai moderne, care permit nc+eierea contractelor de vn(are%cumprare
ntr%un timp ce se msoar, de regul, n secunde. *eci piaa valutar nu poate fi locali(at ntr%o ar sau
ntr%un ora oarecare unde s%ar fi confruntat vn(torii i cumprtorii de valut.
<area ma)oritate a tran(aciilor valutare pe pieele naionale snt efectuate de ctre bncile comerciale la
comanda clienilor lor. *oar o parte nensemnat de moned este sc+imbat la casele de sc+imb valutar.
^ilnic, bncile, iar dup ele i casele de sc+imb valutar afiea(, de cele mai multe ori c+iar n strad,
cursurile de cumprare i vn(are a principalelor valute liber convertibile: dolarul, euro, lira sterlin.
Comonentele ieii valutare sunt/
n bursa valutar
n casele de sc+imb"cumpr sau vnd valut nelimitat de la bnci pentru clini$-
n bancile autori(ate de Kanca Gaional "KG$
Intrebarea 0#. Cursul de sc)imb valutar. @actorii de influen a cursului de sc)imb valutar.
Curs %alutar sau curs de sc#imb este preul la care o moned naional se sc#imb pe moneda alte
ri.
=ursul valutar poate fi:
U oficial "stabilit de ctre stat$,
U de pia "stabilit liber n urma confruntrii dintre cererea i oferta de valut$.
4nt cunoscute trei tipuri de cursuri de sc+imb, care s%au perindat consecutiv pe parcursul ultimului secol:
m cursul de sc+imb fi# ba(at pe etalonul aur%moned-
m cursul de sc+imb fi# ba(at pe etalonul aur%devi(e-
m cursul de sc+imb flotant, a crui mrime se stabilete n raport cu cererea i oferta de pe piaa
valutar.
4$ !ursul de sc#imb fi bazat pe etalonul aur-moned a aprut n mod spontan n <area Kritanie, la
nceputul secolului al 9l9%lea i a fost apoi preluat de celelalte ri industrial de(voltate. Acest sistem se
caracteri(ea( prin cursurile de sc+imb fi#e, fiecare moned fiind definit prin%tr%o anumit cantitate de aur
pe care o repre(int. ntruct aurul circula liber ntre ri, iar bncile erau obligate s sc+imbe n aur, dup un
curs fi#, orice cantitate de moned naional, acest sistem asigura, n mod automat, stabilitatea ratelor de
sc+imb. Acest sistem a funcionat pn la primul r(boi mondial.
6$ !ursul de sc#imb fi bazat pe etalonul aur-devize a fost instituit n anul ,L00 la =onferina <ondial
de la Kretton \oods "47A$. &n centrul noului sistem a fost pus ideea convertibilitii n aur a dolarului.
Eolul de etalon valutar era reali(at att de aur, ct i de dolarul american i lira sterlin, considerate valute de
re(erv. Gumai valutele de re(erv, dolarul n primul rnd, erau convertibile n aur dup un curs fi#. =elelalte
monede naionale se sc+imbau ntre ele, dup un curs fi#, n funcie de cursul lor n raport cu dolarul
american. Astfel, se instituia o dubl convertibilitate: a$ a dolarului n aur, b$ a valutelor naionale n dolari.
Acest sistem presupunea intervenia autoritilor monetare naionale, obligate s aib anumite re(erve de
dolari i s intervin de fiecare dat cnd cursul de sc+imb depea mar)a de fluctuaie de o,[.
4istemul etalon aur%devi(e" s%a prbuit n anul ,LI,, cnd 47A a ncetat s mai sc+imbe dolarii n aur
dup cursul stabilit.
F.
&n anul ,LIF, la =onferina <ondial de la ;ingstone "Zamaica$ este instituit un nou sistem monetar
internaional, denumit sistemul devi(e", care prevedea trecerea la cursul de sc+imb flotant.
&n E< e#ist un regim flotant al monedei naionale. KG< intervine pe piaa valutar atunci cnd e#ist
necesitatea atenurii fluctuaiilor e#cesive ale cursului valutar, n primul rnd prin cumprarea sau vn(area
direct de valut strin.
@actorii care influeneaz modificarea cursului de sc)imb
&n economiile moderne, cursul de sc+imb se modific n permanen sub influena unui numr nsemnat
de factori, cei mai importani fiind:
m cererea i oferta de valut,
m dinamica 8IK%ului,
m evoluia paritii puterii de cumprare,
m a ratei dobn(ii i a balanei comerciale,
m nivelul inflaiei.
a$ Cererea ;i oferta de %alut!
Acesta rmne a fi, pe termen scurt, factorul principal care determin proporiile sc+imbului ntre diferite
valute. *e e#emplu, n timpul verii, cnd n E< se ntoarce un numr nsemnat de persoane care lucrea(
peste +otare, aducnd cu ele sume mari de bani n valute strine, cerere de lei moldoveneti crete. 5vident,
cursul de sc+imb valutar se modific. *ac primvara un dolar se sc+imba pe ,0 lei, atunci n toiul verii un
dolar se va vinde de)a cu ,/,1 sau c+iar cu ,/ lei.*in contra, n timpul iernii, cnd sporete consumul de ga(e
naturale i alte resurse energetice importate care snt cumprate pe dolari, crete cererea de dolari, iar leii
moldoveneti se vor ieftini.
b$ E%oluia balanei comerciale
Atunci cnd volumul e#porturilor este mai mare dect cel al importurilor i deci balana comercial este
po(itiv sau e#cedentar, pe piaa intern se va nregistra o oferta mai mare de valut strin, iar valuta
naional se va ntri", adic se va nregistra o tendin de apreciere a monedei naionale. n sc+imb, se va
reduce nivelul de competitivitate al produselor auto+tone, deoarece ele vor deveni mai scumpe. n condiiile
unei balane comerciale deficitare, cnd importurile depesc e#porturile, va crete cererea de valut strin,
cursul valutei naionale se va deprecia i mrfurile auto+tone vor fi mai ieftine, adic mai competitive.
c$ "aritatea puterii de cump!rare
8e termen lung, cursul valutar oscilea( n )urul paritii puterii de cumprare a monedelor care se
sc+imb. *ac se sc+imb, de e#emplu, ,NN de euro contra ,INN de lei moldoveneti, aceasta nseamn c
cu ,NN de euro n !rana sau 3ermania ai putea cumpra aceeai cantitate de bunuri i servicii pe care n
<oldova le%ai procura cu ,INN A<.
-aritatea nu este o mrime fi#, ea se sc+imb n funcie de nivelul productivitii muncii n ara dat, de
structura economiei, de ritmurile i calitatea creterii economice, iar%o dat cu aceasta se modific i cursul
valutei respective.
@actori de influen asura cursului valutar
% factori interni "economici, financiar%monetari, psi+ologici, politici, militari$
% factori e#terni "cererea i oferta de valut$
factori economici: volumul i structura produciei, calitatea bunurilor i serviciilor produse n cadrul unei
economii, te+nologiile folosite, evoluia productivitii muncii, nivelul i dinamica preurilor.
'rice factor economic i transmite influena asupra cursului valutar prin pre. *ac indicele general
al preurilor i tarifelor scade, aceasta nseamn o cretere a puterii de cumprare a monedei naionale, ceea
ce se reflect n creterea raportului de sc+imb al monedei naionale fa de o alt moned cu care se
compar, respectiv o influen favorabil asupra cursului de sc+imb.
&n ca( contrar, creterea indicelui general al preurilor i tarifelor va avea o influen nefavorabil
asupra raportului de sc+imb, moneda naional pier(Cnd din puterea de cumprare.
Givelul preurilor este corelat cu nivelul produsului intern brut % care generea( oferta de bunuri i
servicii ntr%o economie i cu inflaia. *ac ntr%o economie ritmul anual de cretere a preurilor este de .%
/[, urmarea este stimularea activitii economice, ceea ce se va reflecta ntr%o apreciere a monedei
naionale.
F/
factori financiar%monetari: nivelul ratei dobCn(ii, nivelul creditelor, masa monetar n circulaie, situaia
finanelor publice, situaia balanei comerciale.
Aceti factori trebuie privii sub dou aspecte: ca re(ultat direct al activitii economico%financiare a
rii respective i ca posibilitate a bncii centrale de a modifica nivelul ratei dobCn(ii i pe aceast ba( masa
monetar n circulaie cu efecte asupra modificrii cursului de sc+imb al monedei naionale.
<a)orarea de ctre banca central a ratei dobCn(ii de refinanare determin creterea ratei dobCn(ii la
bncile comerciale i ca urmare scumpirea creditelor. 5fectul va fi o scdere a cererii de credite i reducerea
masei monetare n circulaie.
&ntr%o economie care funcionea( normal, reducerea masei monetare n condiiile meninerii
constante a ofertei de bunuri i servicii, are ca efect scderea preurilor i implicit o cretere a puterii de
cumprare cu efecte favorabile asupra cursului de sc+imb al monedei naionale.
8entru rile cu moned convertibil oficial, reducerea masei monetare pe piaa intern se reflect n
reducerea ofertei de moned naional, iar dac cererea pentru moneda respectiv este relativ constant,
urmarea este ca acea moned devine mai scump, avCnd loc o cretere a cursului de sc+imb al monedei
respective.
!actorii financiari au n vedere situaia bugetului de stat deoarece n ca(ul n care se nregistrea(
deficit bugetar, banca central va ncerca acoperirea acestuia prin emisiune monetar. *ac aceast
operaiune nu este nsoit i de creterea corespun(toare a ofertei de bunuri i servicii, urmarea va fi
creterea preurilor cu efecte nefavorabile asupra cursului de sc+imb al monedei naionale.
&n ca(ul e#istenei unei balane comerciale deficitare, autoritatea monetar va ncerca procurarea
resurselor necesare acoperirii decala)ului dintre importuri i e#porturi, urmarea fiind o cretere a cererii de
valut n condiiile creterii ofertei de moned naional, ceea ce va determina scderea cursului de sc+imb al
monedei naionale.
factori psi+ologici: influenea( direct cursul valutar pe pieele unde funcionea( burse valutare i cursul
se determin pe ba(a reportului cerereXofert. 4imple informaii sau preri cu privire la evoluia cursului pe
alte piee sau evoluii ale preurilor interne produc modificri imediate asupra cererii de valut influenCnd
cursul de sc+imb al monedei naionale.
factori politici: ncrederea n conducerea rii, n capacitatea acesteia de amenine ec+ilibrul economic,
in"stabilitatea$ politic concreti(at n sc+imbri de guverne.
Toate aceste fenomene determin ntrirea sau erodarea monedei naionale, cu efecte favorabile sau
nefavorabile asupra cursului valutar.
factori militari: ori de cCte ori ntr%o economie se produc fenomene de aceast natur "r(boaie, revoluii
etc.$ activitatea economic este ndreptat ctre satisfacerea cu prioritate a nevoilor cu caracter militar i de
aceea ncrederea n capacitatea economiei naionale de a produce bunuri i servicii de larg consum care s
acopere masa monetar scade, ceea ce influenea( nefavorabil cursul de sc+imb al monedei respective.
factori e#terni
5voluia unei anumite valute pe piaa internaional va infleuna cusrul valutar al monedei naionale
deoarece prin intermediul cursului valutar se preiau la nivelul unei economii naionale influenele provenite
din economiile cu care se compar moneda rii respective.
5#istena unor stri conflictuale poate determina ntreruperea pentru o anumit perioad a relaiilor
comerciale dintre economia naional i o anumit (on, ceea ce va produce de(ec+ilibre la nivelul balanei
comerciale.
5#istena unui embargou ntr%o (on nvecinat determin reorientarea activitii economice
internaionale, ceea ce va determina costuri suplimentare pentru economia naional respectiv.
Intrebarea 0&. Cursul nominal i real. ,aritatea caacitii de cumrare.
Curs de sc)imb nominal - cursul la care o persoan poate sc+imba moneda unei ri cu moneda
unei alte ri.
Curs de sc)imb real - cursul la care o persoan poate sc+imba bunuri i servicii produse ntr%o ar,
cu bunuri i servicii dintr%o alt ar. =ursul de sc+imb real msoar preul unui co de bunuri i servicii
disponibil pe piaa intern, comparativ cu preul unui co de bunuri i servicii disponibil n strintate.
F0
,aritatea uterii de cumarare " 888$ este o teorie care spune ca, doua state care sc+imba valuta
intre ele, sunt in ec+ilibru atunci cand puterea de cumparare este aceeasi in ambele tari " la acelasi nivel$.
Aceasta inseamna ca sc+imbul de rate intre cele dou tari, trebuie sa egale(e rata nivelului pretului, intr%un
ansamblu fi# de bunuri si servicii. =and intr%o tara nivelul pretului comun creste" e#emplu: o tara nivelul
inflatiei mare$, sc+imbul de rate al acestei tari trebuie sa descreasca pentru a reveni"incadra$ la paritatea
puterii de cumparare.
=ursul de sc+imb ce e#prim paritatea puterilor de cumprare se refer la cursul de sc+imb nominal, care
menine cursul de sc+imb real constant pentru o anumit perioad, ca de altfel i nivelul competitivitii
internaionale. `rile n care inflaia este mai mare decCt a restului lumii vor nregistra o depreciere a
cursului de sc+imb, n timp ce rile cu o inflaie sc(ut vor nregistra o apreciere a ratei de sc+imb.
Aceast relaie dintre cursul de sc+imb i inflaie este foarte important pentru politica de redresare a
balanei de pli e#terne. 5vident, pe termen scurt sunt posibile devieri de la paritatea puterilor de cumprare,
pe termen lung ns aceast teorie pare adevrat.
F1