XV.

SUCCESUL SI INSUCCESUL SCOLAR

1. Cauze si forme de manifestare
succesul sau insuccesul scolar releva gradul de adecvare/inadecvare dintre nivelul
dezvoltarii psihofizice a elevului si solicitatile externe ale scolii;
Insuccesul colar (rmnerea n urm la nvtur, eec colar ) const n nendeplinirea
de ctre elevi a cerinelor oligatorii din programe, fiind efectul discrepanei dintre
exigene, posiiliti i rezultate!
cauzele insuccesului scolar"
- factorii biologici" starea de sanatate, deficiente, functiile creierului, irigarea
sanguina a acestuia, rapiditatea formarii reflexelor conditionate, tulurri
somatice, neurologice, endocrine, tulurri legate de puertate, oli specific
vrstei, inteligen a colar su limit etc;
# factorii psihologici" procesele psihice (cognitive, afective, volitive), trasaturile
de personalitate, anxietatea, hiperemotivitatea, infantilismul, nevroze de esec,
apatia;
# factori pedagogici" stilul educational, prezentarea ntr#un mod ilogic i
neatractiv a con inutului lec iei, evalurile in$uste, autoritatea excesiv, trtarea
unor copii ca pe %paria% clsei, conlucrarea precar cu familia, asteptarile
profesorului fata de rezultatele elevului, calitatea actului didactic, climatul
socio#afectiv al clasei;
# factorii socio-culturali din familie si comunitate" spri$inul familiei, familii
dezorganizate, atmosfera %ncrcat% cu tot felul d excese, prin i naveti ti,
prin i pleca i n strintate, negli$area sau auzul asupra copilului, conflictele
intrafamiliale;
# factorii stresanti de diverse feluri" zgomot, poluare, iluminare proasta, frig,
sunutritie, suprasolicitare, utilizare neadecvata a timpului, somn insuficient;
forme de manifestare:
# faza premergtoare (ncetinirea ritmului, apariia lacunelor)
# faza rmnerii n urm la nvtur propriu#zis (semnaleaz acumularea
golurilor mari n cunotine, evitarea oricrui efort de ndeplinire individual a
sarcinilor, aversiune fa de nvtur)!
# repetenia sau aandonul !
tipuri de e ec:
# esecul cognitiv , care se refera la nerealizare de catre elevii in cauza a
oiectivelor pedagogice! &cest tip de e ec atest niveluri sczute de
competen la elevii respectivi, note mici, carente in asimilarea continuturilor,
ritmuri neadecvate de realizare a unor sarcini, imposiilitatea depasirii
anumitor praguri ale invatarii, ramanerea in urma la invatatura, corigenta,
nepromovarea exmenelor, repetentia, mediocritatea elevilor cu posiilitati
intelectuale, asenteismul, aandonul scolar; asenta unor deprinderi de
munca sistematica si a oisnuintei elevului de a#si autoevalua rezultatele
scolare din perspectiva unor criterii oiective, promovate de scoala;
incompetenta de lima$ (a raspunde concis, sau intr#o forma dezvoltata, la
intrearile profesorului); incapacitatea de a relationa informatiile (de a le pune
in contexte variate si flexiile); asenta unui mod dialectic de gandire, care sa
alterneze $udecatile pro si contra; slaa capacitate de concretizare a unui
fenomen sau principiu invatat la ore; incapacitatea realizarii unui demers
ipotetico#deductiv, necesar formularii unor concluzii sau generalizari; asenta
spiritului critic in gandire, indispensail manifestarii unor atitudini fata de
ideile receptate si formularea unor $udecati de valoare proprii!
# esecul necognitiv " inadaptare a elevului la exigen ele amian ei colare, la
regimul de activitate al institutiei, manifestari comportamentale
necorespunzatoare, minciuna, violenta verala, ruscarea colegilor, gradul
inalt de intensitate a raspunsului emotional la o situatie, hipersensiilitatea,
impolitetea, copiatul, fumatul, fuga de la scoala, furtul, vagaonda$ul,
consumul de alcool, prostitutia, exmatricularea, suicidul;
. Strate!ii de a"ordare #si$o#eda!o!ica a dificultatilor in in%atarea scolara
aparitia dificultatilor de invatare la copii se datoreaza in mare parte diferentelor intre elevi
privind modul de achizitie a cunostintelor si de dezvoltare cognitiva;
elevii sunt diferiti din punct de vedere al ailitatilor, ritmurilor si stiluirilor de invatare;
strategia cea mai eficienta de aordare a dificultatilor de invatare este individualizarea
procesului didactic, asigurndu#se anse de reuit (succes) tuturor elevilor ! 'valuarea
rezultatelor invrii treuie se fac sistematic, cu maximum de oiectivitate! (olicitrile
colare s fie echilirate, s se previn suprasolicitarea i susolicitarea! )olaorarea
sistematic i cu tact cu familia prin convoriri i lectorate pentru prini previne
atitudinile de rezisten faa de oligaiile colare! (upravegherea strii de sntate i a
modului cum se implinete maturizarea la vrstele puertii i adolescenei previn
instalarea inapetenei pentru invare!
tipuri de individualizare"
# munca in echipe favorizeaz colaborarea si utilizarea de sine a fiecrui
membru dup capacitile lui" serviciul de acompaniere (a$utorul dat intre
elevi), elevii tutori (intalniri periodice intre elevii uni cu cel slai) si tutorii
voluntari (spri$inul acordat de parinti, profesori pensionari elevilor cu
dificultati);
# familia s devin o aliat a colii pentru corectarea handicapului colar.
# modificari si adaptari ale sarcinilor didactice;
# folosirea materialului didactic multisenzorial;
# diferenierea invrii prin programe cu grade treptate de dificultate i prin
procedee didactice adecvate constituie una dintre soluiile cele mai sigure de
profilaxie i de terapie a insuccesului scolar.
# utilizarea calculatorului (ofera un teren de exersare atractiv si inedit);
# interven ii complementare diferite (de tip logopedic, medical, consiliere
scolara, terapie psihologica);
# adaptarea curriculara (a continuturilor, oiectivelor, a conditiilor de realizare
a sarcinilor scolare);
# *n rol important in otinerea succesului scolar il are sistemul de recompense
(intariri) si de pedepse. 'ste cunoscut mecanismul conditionarii operante,
studiat de reprezentanti ai scolii %comportamentiste%" daca un anumit tip de
comportament este in mod consecvent urmat de recompensa, comportamentul
respectiv are o mai mare probabilitate de a se produce din nou. Si invers:
comportamentele urmate de consecinte negative se vor manifesta cu o
frecventa mai mica. Conditionarile negative iau adesea, in scoala si in
familie, forma ,,nerecompensarii frustrante" : este cazul, de exemplu, al
acelui elev ramas in urma la invatatura care depune, la un moment dat,
eforturi evidente pentru a-si imbunatati prestatia scolara, dar care se
demobilizeaza ulterior, deoarece eforturile lui bine intentionate nu sunt
urmate de recompensele asteptate (de exemplu: laude, incurajari din partea
parintilor sau a profesorilor.!n folosirea sistemului de recompense si de
pedepse trebuie sa alegem un moment optim. !n acest sens, "o#rer a
constatat ca, daca o persoana se angajeaza in realizarea unui comportament
indezirabil (de exemplu, in cazul unui elev, copiatul la teze ce conduce la un
beneficiu (avantaj imediat mic, dar la o pedeapsa ulterioara mare (in cazul
descoperirii faptei, beneficiul, desi mic, poate fi suficient pentru mentinerea
comportamentului respectiv. Sau situatia inversa:o pedeapsa imediata mica
poate duce la renuntarea realizarii unui anumit tip de comportament, chiar
daca aceasta ar conduce pe terment lung la obtinerea unei recompense
considerabile. $ealitatea acestor fapte impune adoptarea unor masuri
educative adecvate, care sa valorifice la maximum momentele cele mai
favorabile ale folosirii recompenselor sau a pedepselor.
&. 'ro!rame de inter%entie #ersonalizata
scolarizarea copiilor cu dificultati de invatare se poate realiza in scoli oisnuite sau in
scoli speciale;
tendinta este ca interventiile de recuperare sa se realizeze in scolile obisnuite;
unii copii cu dificultati in invatare fac fata in clasa oisnuita daca profesorii utilizeaza
metode pregatite cu gri$a si daca se asigura +rograme de interventie personalizata; acestea
din urma se elaoreaza in colaborarea profesorului cu profesionisti care spriina
procesul didactic (consilier psihopedagog, cadru didactic de spri$in, profesor itinerant,
profesor consultant etc);
realizarea +rogramelor de interventie personalizata se face pornind de la o pedagogie
deschisa, centrata pe nevoile educationale ale elevului, bazata pe un curriculum
flexibil si incluziv;
!lanul de interventie personalizat
# este un text#grila ine completat de care se servesc toti cei care isi orienteaza
interventiile asupra copilului; acesta este de oicei instrumentul profesorului
specializat;
# cuprinde" oiectivele pe termen scurt urmarite pentru copil strategiile de
predare utilizate, termenele de evaluare a planului individual, criteriile de
succes si/sau renuntare la plan, rezultatele otinute;
acolo unde exista cadre didactice de spri$in, acestea sunt responsaile de intocmirea si
realizarea programelor de interventie personalizata pentru fiecare elev, dar profesorii sunt
parteneri in acest demers psihopedagogic, ei avand propriile oiective de urmarit!