Natura este singura carte n care fiecare fil

pstreaz cte un adevr.

Goethe
Dunrea-de la izvoare la gurile de vrsare-
I. Bazinul hidrografic al Dunrii
Dunrea

este cel de al doilea mare fluviu din Europa, dup Volga, nsumnd un numr de 2857 km lungime dintre care 2588 252f59c
km navigabili, ntre ulina !i "lm# $luviu se formea% la &onauesc'ingen prin unirea rurilor (riegac' !i (rege, care i%vorsc din )un*ii
+durea ,eagr- ba%inul su are o suprafa* de 8.7#/// kmp# +rintre afluen*ii &unrii se numr ruri precum 0nn, &rava, 1isa !i +rutul, cursuri
interna*ionale de ap la rndul lor#
&atorit traseului su, &unrea poate fi denumit fluviul celor %ece ri: Germania, Austria,
Slovacia, Ungaria, Croaia, Serbia, Romnia, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina dar i a celor patru capitale: iena, Bratislava,
Budapesta, Belgrad!
&unrea "lungime # $%& 'm( "supra)aa ba*inului +idrogra)ic , $-. &&& 'm#( "debitul de intrare /n 0elt: 1 23& m24( "distribuia
debitului pe cele trei brae: C+ilia 3$5, Sulina -65, S)! G+eorg+e #25( "0elta 0unrii este situat /n Romnia 7i Ucraina( "Supra)aa total:
%-.$ 'm# din care: $#5 " 2 %%1 'm# /n Romnia i -$5 " .2# 'm# /n Ucraina!
II. REGI!"!I #!RIDI$ IN%ERN&'I(N&" &" D!N)RII
*
*.8Apa
2
repre%int un element indispensabil e2isten*ei vie*ii pe planet, o resurs natural
regenerabil, vulnerabil !i limitat, materie prim pentru activit*i productive, surs de energie 7i cale de
transport, )iind un )actor determinant /n meninerea ec+ilibrului ecologic, pentru e9istena vieii 7i /n)ptuirea tuturor activitilor umane!
3
4
8Aceast resurs rar, esenial pentru via, trebuie considerat un te*aur natural care )ace parte din mo7tenirea comun a omenirii:!
5eglementrile interna*ionale privind protec*ia &unrii au aprut relativ tr%iu n raport
cu situa*ia altor ape continentale# +entru o perioad ndelungat regimul 6uridic interna*ional
al &unrii s7a referit e2clusiv la libertatea de naviga*ie, la utili%area economico7te'nic a
apelor !i la pescuit#
1
www.lexnavigator.net
2
Mircea Duu Dreptul mediului, Tratat, Editura ECONOMC!, "O#. 2$$%, pg.2&1'
%
Daniela Marine(cu Tratat de Dreptul Mediului, Editura )## *EC+, 2$$%, pg.121
1rebuie apreciat c att cursul &unrii
8
, ba%inul 'idrografic ct i debitul su sunt de e2cepie# &eoarece
strbate un spaiu att de vast s7a infiinat Comisia ;nternaional pentru <rotecia =luviului 0unrea
3
! 9ceast :omisie are ca scop asigurarea
utili%rii durabile !i accesul ec'itabil la resursele de ap de7a lungul ba%inului fluviului, activitatea :omisiei avnd ca punct de pornire Convenia
privind protecia )luviului 0unrea, care este un important instrument pentru cooperare !i administrarea apelor transfrontiere n ba%inul &unrii
;
#
"n moment important n ceea ce prive!te activitatea de protec*ie a &unrii este
repre%entat de semnarea 0eclaraiei privind cooperarea statelor dunrene /n materie de gospodrire 7i protecie a apelor
)luviale contra polurii, la .3 decembrie .985, n cadrul :onferin*ei de la (ucure!ti#
&up .99/, s7au intensificat preocuprile riveranilor n materia cooperrii n vederea
protec*iei fluviului contra polurii, att la nivel bilateral ct !i multilateral, situa*ie
concreti%at prin nc'eierea mai multor conven*ii !i acorduri- printre acestea, Convenia privind
cooperarea pentru protecia 7i utili*area durabil a )luviului 0unrea
.
ocup un rol c'eie#
III. $adru +uridic interna,ional actual
:adrul 6uridic interna*ional al protec*iei &unrii mpotriva polurii transfrontaliere este
repre%entat n pre%ent de trei categorii de norme interna*ionale< regulile !i principiile privind polurile
transfrontaliere, reglementrile specifice vi%nd cursurile de ap !i lacurile interna*ionale !i, respectiv, reglementrile n domeniu reglementate
de ctre statele riverane n cadrul cooperrii bilaterale !i %onale#
*. -rincipiile privind polurile transfrontalie
)a6oritatea acestor principii !i au originea n &reptul interna*ional cutumiar# 5egula fundamental a fost proclamat prin &eclara*ia
de la tock'olm privind mediul uman =.972> !i prevede c statele trebuie s procede%e de o a!a manier nct, activit*ile e2ercitate n
limitele 6urisdic*iei lor s nu cau%e%e pagube mediului altor state# 9ceast regul a fost preluat !i proclamat ulterior de te2tele
adoptate n .992 la :onven*ia de la 5io de ?aneiro asupra mediului !i de%voltrii#
9lte principii !i reguli au fost enun*ate n cadrul :onven*iei de la Espoo =.99.> privind evaluarea impactului
asupra mediului n conte2t transfrontalier# 5egulile privind responsabilitatea poluatorilor, ndatorirea de a informa de urgen* statele
susceptibile s fie afectate de orice eveniment putnd s cau%e%e brusc efecte pre6udiciabile mediului lor, regula aplicrii egale a
legisla*iei na*ionale, indiferent care ar fi locul de producere a atingerilor aduse mediului, fac parte tot din categoria principiilor privind
polurile transfrontaliere#
.. Regele/entrile specifice viznd cursurile de ap 0i lacurile interna,ionale
&e%voltarea acestei categorii de reglementri s7a produs prin intermediul a dou conven*ii cadru< :onven*ia de la @elsinki
=.992> privind protec*ia !i utili%area cursurilor de ap transfrontaliere !i a lacurilor interna*ionale !i :onven*ia asupra dreptului referitor la
utili%area cursurilor de ap !i n alte scopuri dect naviga*ia =,eA Bork, .997>#
,
Crearea cur(ului unic de ap- Marea Neagr- . Dun-re . /in . Main . Marea Nordului a
determinat apariia unor premi(e noi ale cooperarii internaionale 0n ceea ce prive1te
utili2area 3luviului pentru navigatie, a determinat pro4leme (uplimentare pentru poluarea
tran(3rontaliera a apelor (ale (i a (porit intere(ul comunitatii internationale pentru ga(irea unor
(olutii optime.
5
www.icpdr.org
;
Romnia a de inut n anul 2007 preedinia Comisiei Internaionale pentru Protecia Fluviului Dunrea. Romnia
este ineresat n a protea cursul de ap al !luviului" avnd n vedere lun#imea pe care acesta traversea$ teritoriul
rii dar i !aptul c %ra ele de vrsare ale Dunrii n &area 'ea#r !ormea$ unul dintre cele mai rare i !rumoase
(a%itate umede" anume Delta Dunrii.
&
6emnat- la 6o3ia. la 27 iunie 177,
:onven*ia de la >elsin'i repre%int reglementarea cadru interna*ional n materie- conform prevederilor sale s7a e2plicat
!i reglementat no*iunea de ape transfrontaliere !i impact transfrontalier# Efectul pre6udiciabil al impactului transfrontalier poate Clua
numeroase forme< atentate la sntatea omului, florei, faunei, solului, aerului, peisa6ului !i monumentelor istorice, ale altor construc*ii ori
interac*iunea dintre ace!ti factori poate nsemna de asemenea, o atingere adus patrimoniului cultural !i condi*iilor socio7economice
re%ultate din modificarea acestor factori4# :onform obiectivului principal al conven*iei, statele participante trebuie s ia Ctoate msurile
adecvate pentru a preveni, controla !i reduce orice impact transfrontalier4- pr*ile trebuie s se g'ide%e n special dup principiul
precau*iei, principiul poluatorul plte!te !i principiul respectrii drepturilor genera*iilor viitoare- pr*ile riverane trebuie s coopere%e s ia
msurile necesare !i s utili%e%e instrumentele de promovare ale obiectivului principal al conven*iei# :onven*ia de la @elsinki a creat
astfel un cadru 6uridic general stimulator pentru elaborarea de acorduri ntre riveranii unor cursuri de ap interna*ionale n domeniul
prevenirii !i diminurii polurii transfrontaliere#
:onven*ia de la ,eA Bork !i7a propus< Cs permit s se utili%e%e, s se pun n valoare, s se consacre, s se
gestione%e !i s se prote6e%e cursurile interna*ionale de ap precum !i s promove%e utili%area optim !i durabil n beneficiul genera*iilor
actuale !i viitoare4# +rincipiile generale ale acestor conven*ii sunt< utili%area !i participarea ec'itabil !i re%onabil, obliga*ia de a nu
cau%a pagube semnificative, acordarea unei aten*ii speciale satisfacerii unor nevoi esen*iale n cadrul re%olvrii conflictelor etc#
1. $onven,ia pentru protec,ia Dunrii
:onven*iile interna*ionale particulare referitoare la anumite cursuri de ap sau lacuri
interna*ionale preiau !i particulari%ea% principiile !i regulile generale la conte2tul geografico7
politico7strategico7ecologice# :onven*ia de la ofia =.998> privind protec*ia !i conservarea
durabil a fluviului &unrea s7a nc'eiat ntre cele %ece state dunrene !i :omunitatea
European- are un caracter integrator la nivel subregional# :a !i n ca%ul celorlalte conven*ii
interna*ionale n domeniu, !i aici se ntlnesc att norme cuprin%nd msuri concrete de
cooperare pentru prevenirea !i combaterea polurii transfrontaliere ct !i norme de ordin
institu*ional# unt stabilite obiectivele fundamentale ale cooperrii statelor dunrene n materie,
principiile de ba% ale msurilor privind protec*ia fluviului etc# +revederile de con*inut ale
conven*iei vi%ea% att protec*ia fluviului mpotriva polurii =prin prevenire, control !i reducere
a impactului transfrontalier>, ct !i gospodrirea durabil n vederea unei de%voltri stabile !i
ecologice adecvate#
2. &lte regle/entri privind protec,ia Dunrii /potriva poluri
Dntre statele riverane s7au nc'eiat o serie de documente bilaterale avnd drept scop prevenirea !i combaterea
polurii apelor fluviului# 9stfel de documente sunt< =.99.> :onven*ia dintre 5omnia !i 5epublica )oldova- =.99.> :onven*ia
dintre 5omnia !i (ulgaria- =.993> 9cordul dintre Eermania !i 5omnia- =.993> :onven*ia dintre 5omnia !i lovacia- =.998>
:onven*ia dintre 5omnia !i 0ugoslavia privind e2ploatarea !i ntre*inerea sistemelor 'idroenergetice !i de naviga*ie F +or*ile de
$ier 0 G !i F +or*ile de $ier 00 G#
0nciden*a prevederilor din dreptul comunitar al mediului este ntr7o continu cre!tere# tatele membre ale :omunit*ii
Europene au asimilat de6a n dreptul intern normele comunitare n materie iar statele aspirante sunt n plin proces de armoni%are !i asimilare
raportat la acestea- reglementrile 6uridice comunitare =repre%entate prin cca 2/ de directive referitoare la ap> constituie un reper important
n mod deosebit pentru fi2area obiectivelor de calitate a apei !i a reglementrii deversrilor de ap#
"n numr foarte mare de conven*ii, protocoale mondiale
6
, protocoale regionale 7i *onale
-&
au inciden* n ceea ce
prive!te protec*ia &unrii#
III. 3iua Dunrii
Dn fiecare an, pe 29 iunie, la propunerea *rilor dunrene !i sub auspiciile :omisiei
0nterna*ionale pentru +rotec*ia $luviului &unrea =0:+&5 cu sediul la Viena>, serbm Hiua
0nternaional a &unrii
8
# 9ceast %i marc'ea% semnarea :onven*iei privind cooperarea pentru protec*ia !i utili%area durabil a fluviului
&unrea, eveniment care a avut loc pe 29 iunie .998, la ofia =(ulgaria>#
)anifestrile dedicate Hilei &unrii se desf!oar n toate statele dunrene, pentru a
marca dorin*a comun a acestora de a7!i uni for*ele n spri6inul prote6rii acestui fluviu unic n
Europa#
Dn 5omnia, Hiua &unrii a fost marcat, de fiecare dat, de numeroase evenimente care
au fost organi%ate sub sloganul I=ii activ pentru 0unreI, care repre%int o adaptare a sloganului
transmis de 0:+&5, care pune n vrea s pun n eviden importan*a prote6rii rurilor din importantul ba%in
dunrean#
9ctivit*ile organi%ate cu prile6ul srbtoririi Hilei &unrii acord o importan* special con!tienti%rii !i participrii popula*iei la
eforturile de conservare a fluviului &unrea#
copul acestor manifestri este acela de a implica cet*enii *rilor dunrene n multiple activit*i independente sau comune,
desf!urate pe plan local, na*ional !i regional#
9utorit*ile guvernamentale centrale !i locale, municipalit*ile, organi%a*iile neguvernamentale, asocia*iile, !colile !i grdini*ele,
comunit*ile !tiin*ifice !i institu*iile religioase sunt ncura6ate s se implice n organi%area !i desf!urarea acestor activit*i, oca%ie deosebit
pentru promovarea imaginii 5omniei n lume, a eforturilor pe care *ara noastr le ntreprinde n vederea conservrii fluviului &unrea, precum !i
a activit*ilor de informare !i con!tienti%are#
I4. Despre 5cartea Dunrii al6astre7
Comisia ;nternaional pentru <rotecia =luviului 0unrea =0:+&5> a lansat n *rile
dunrene proiectul educativ n domeniul protec*iei apelor I0anube Bo94 =Icartea 0unrii
albastreI, n versiune romneasc>#
9cest proiect este conceput ca un instrument =kit> pentru u%ul profesorilor !i elevilor, n procesul de educa*ie a copiilor de !coal
general#
ICartea 0unrii albastre4 are un rol deosebit pentru informarea !i educarea copiilor privind apartenen*a la valorile i tradi*iile
spa*iului dunrean, precum !i con!tienti%area acestora n ceea ce prive!te necesitatea prote6rii !i conservrii ecosistemului acvatic al acestui
ba%in 'idrografic#
Proiectul - Cartea Dunrii albastre
Jiga 9mericana a +rofesionistilor in :omunicare a premiat proiectul spri6init la nivel
international de Erupul :oca7:ola K Lcartea &unarii albastreL =L1'e &anube bo2L>#
9cesta a avut cel mai bun material de comunicare din toate cele .#25; de proiecte inscrise
in competitie# LCaietul elevuluiL a primit argint pentru grafica, creativitate, relevanta si claritatea
mesa6ului# LCaietul elevuluiL face parte dintr7un set de materiale educative, folosit in 22 de scoli
8
AAA#danubedaM#org
din localitati dunarene din 5omnia# El pre%inta informatii despre &unare, poluare si protectia
mediului#
1otodata, contine 6ocuri si activitati prin intermediul carora elevii pot intelege mai usor
subiectele studiate# 9laturi de caiet, setul educational cuprinde un manual al profesorului, un
:&75N) interactiv, o 'arta a ba%inului dunarean si un pac'et de carti de 6oc cu plante si animale
dunarene# 9ceste materiale sunt traduse si adaptate dupa o versiune internationala, folosita in
celelalte 8 tari in care este implementat proiectul =9ustria, Eermania, "ngaria si erbia>#
:ele 8 tari nu au insa si un LCaiet al elevuluiL, acesta fiind o ?inventie romaneascaL, un
supliment auto'ton pentru setul educativ# &espre L0anube bo9L si Lcartea &unarii albastre
L<roiectul ?0anube bo9L a aparut ca urmare a unui parteneriat inc'eiat intre :omisia
0nternationala pentru +rotectia $luviului &unarea si Erupul :oca7:ola#
+arteneriatul isi propunea< sa atraga atentia publicului asupra elementelor unice de flora
si fauna ale fluviului &unarea- sa arate valoarea economica si culturala a &unarii- sa pre%inte
problemele de protectia mediului de pe cursul &unarii#
+e ba%a acestor obiective a fost initiat, in 2//;, proiectul L0anube bo9L# 9cesta
urmareste sa educe elevii din localitatile riverane fluviului in spiritul protectiei mediului# 0n
pre%ent, proiectul este implementat in 5 tari< 9ustria, Eermania, "ngaria, erbia si 5omania# 0n
tara noastra, proiectul se desfasoara sub numele LCartea 0unarii albastreL#
El a fost lansat pe 29 iulie 2//8, de %iua &unarii si este implementat in 22 de scoli din localitati dunarene# &e el beneficia%a 5// de
elevi din clasele 07V000# LCartea 0unarii albastreL este spri6init de :oca7:ola @(: 5omania si este implementat cu a6utorul )inisterului
Educatiei, :ercetarii si 1ineretului# +arteneri ai proiectului sunt 9sociatia )ai )ult Verde, 9sociatia alvati &unarea si &elta si )inisterului
)ediului si &e%voltarii &urabile#
4. !nivers deltaic i protecia naturii n Delta Dunrii
&unrea crea%, la vrsarea n )area ,eagr un spa
iu deltaic cu trei superbe brae#
"n prim bra este Chilia# 9cesta are o lungime de .2/ km i este cel mai viguros deoarece preia 58O din debitul &unrii#
9vnd multe ramifica*ii !i ostroave nregistrea% cea mai mare adncime739m# (ra*ul :'ilia este folosit pentru naviga*ie, cele mai importante
porturi fiind 0smail !i Vlcov#
Sulina, al doilea bra este folosit n special pentru naviga*ie deoarece au fost fcute ample
lucrari de adncire !i corectre unor meandre# Dn urma acestor lucrri care au avut loc ntre .8;2 !i .9/2, lungimea bra*ului a sc%ut de la 93 de
km la ;8 km, iar volumul de ap scurs s7a dublat =.8O n pre%ent>, adncimea minim fiind de 7 m, iar cea ma2im de .8 m#
9l treilea bra, Sfntul Gheorghe, este cel mai vec'i i transport 28O din volum de ap !i aluviuni# :ea mai
mare adncime pe acest bra* este de 2; m# Pi acest bra a suferit transformri prin tierea unui numr de !ase meandre, lungimea sa scurtndu7
se la 7/ km#
Este de apreciat c &elta &unrii a devenit re%erva*ie a biosferei deoarece n compara*ie
cu alte delte ale Europei !i c'iar ale 1errei, a pstrat o biodiversitate ridicat, adic o
multitudine de specii dintr7o mare diversitate de unit*i sistematice#
Dn aceiai manier, &elta &unrii impresionea% prin faptul c deine o densitatea ridicat pentru multe dintre specii care sunt
rare iQsau lipsesc din alte %one ale continentului#
9vnd n vedere importana acestui spaiu unic prin po%ionarea sa, statul romn, ncepnd cu anul .99., a demarat un amplu
program de inventariere a florei !i faunei din teritoriul 5e%ervaiei (iosfera &elta &unrii# copul acestei ample ac*iuni este cunoa!terea unei
importante componente a patrimoniului natural ntr7o re%erva*ie a biosferei !i eviden*ierea speciilor care au nevoie de msuri de protec*ie !iQsau
conservare#
:a urmare, acest imens pu%%le, repre%entat de &unre i de delta sa, este un 'abitat care g%duie!te o mare varietate de
comunit*i de plante !i animale al cror numr a fost apreciat la 3/ tipuri de ecosisteme i 78/5 specii anumale i vegetale#
9vnd n vedere caracterul de unicat al &eltei &unrii s7au accentuat preocuparile privind
prote6area mediului ncon6urator, utili%area raional a resurselor dar i pstrarea ec'ilibrului su ecologic#
Dn privina deltei, cercetrile te'nico7stiinifice au pus n eviden dou relaii fundamentale din punct de vedere ecologic# 9ceste
relaii afectea% o suprafa ce depete cu mult limitele geografice proprii, anume <
a.- po%iia c'eie pentru ecologia faunei piscicole din Junca &unrii i %ona litoral a )rii ,egre-
6.- po%iia c'eie n viaa avifaunei migratoare din Europa, delta situndu7se la ncruciarea principalelor trasee de migrare a psrilor#
444. $e este specific Deltei Dunrii8

Dn cadrul continentului european, &elta &unrii i7a pstrat biotopul natural# 9ceast
%on are o nsemntate special att sub aspect ornitologic dar i al )actorilor mor)ologici i
climatici care au calificat7o ca fiind o re%ervaie deosebit de important#
:a urmare, aceste caracteristici au fcut ca delta s fie considerat rar i original n
comparaie alte importante %one turistice din ar dar i din lume, ntraga activitate de cercetare i
e2ploatare economic a acestei %one urmnd s se fac cu respectarea ec'ilibrului su ecologic#
Dn acest sens, s7a fcut delimitarea n cadrul teritoriului deltei a trei mari re%ervaii
naturale, care se ntind pe o %ecime din suprafata deltei, cuprin%nd )ormaiuni geologice i
geogra)ice, asociaii vegetale caracteristice, dar i re)ugii i locuri de ciubrit pentru pasarile
migratoare#
5e%ervaiile naturale, n suprafata de 8.5// 'a, au fost delimitate n cele trei biotopuri
diferite ale deltei i au fost introduse n cadrul programului internaional de studii Omul i
biosfera de pe lnga !NE9$(, n sensul recunoaterii importanei tiinifice a re%ervaiilor
naturale romnesti, dar i a bogiei i varietii elementelor de )lor i )aun
#
444. Regi/ul +uridic intern i internaional al Deltei Dunrii
+olitica de mediu a "niunii Europene, asa cum a fost stabilit prin 1ratatul :E, are ca
scop asigurarea sustenabilitii activitii de protecie a mediului, prin includerea acesteia n
politicile sectoriale ale "niunii Europene#
&in punctul de vedere al dreptului interna*ional, &elta &unrii are un
triplu regim de protec*ie !i
conservare, stabilit prin conven*ii !i aran6amente#
28 :onven*ia privind cursurile de ap transfrontiere =art# 2#5#c>- +rotocolul privind apa !i
sntatea =art# 5#d>#
25 :onven*ia privind &unrea =art# 2#5>#
2; +rotocolul privind apa !i sntatea =art# 56>#
27 :onven*ia privind &unrea =art# 7#2 !i ane2a nr 0, partea a 27a>-
:onven*ia privind protec*ia 5inului =art#
8#'>#
28 :onven*ia privind &unrea =art# 2#8>-
:onven*ia N," =art# 8>#
.5
interna*ionale aferente, respectiv< statutul de re%erva*ie a biosferei, de
obiectiv al patrimoniului natural mondial !i calitatea de %on umed de
importan* interna*ional#
$iecare dintre
aceste statute !i toate mpreun stabilesc pentru statele implicate, pe lng obliga*ii directe !i concrete de
prote6are, conservare !i utili%are durabil a acestei %one !i a resurselor sale, !i unele n raport cu statele care au interese n aceast privin*, mai
ales ca arie natural parta6at, precum< obliga*ia de a nu afecta %ona aferent suveranit*ii altui stat, de consultare, informare !i cooperare#
Dn decembrie .993, +arlamentul 5omniei a adoptat
"egea nr. :., modificat !i completat prin "egea
2;2<.==*, privind nfiin*area 5e%erva*iei (iosferei &elta &unrii# 9ceast lege stabileste atribu*iile principale de func*ionare ale 9dministra*iei
5e%erva*iei (iosferei &elta &unrii =95(&&>, institu*ie public aflat n subordinea autorit*ii centrale pentru protec*ia mediului#
Dn anul .998, prin
>otrrea de Guvern nr. .2:? a fost adoptat tatutul 5e%erva*iei (iosferei &elta &unrii, au fost
delimitate %onele strict prote6ate si stabilit componen*a :onsiliului Ptiintific al 5(&&, 'otrre modificat !i completat prin >otrrea de
Guvern 1@A< .==. !i >otBrrea de Guvern *;*;< .==@
Dn acela!i timp, n .999 la :omitetul )9(",E:N, a fost nscris re%erva*ia biosferei
transfrontier C&elta &unrii4, recunoscndu7se astfel caracterul acesteia de resurs natural de
importan* interna*ional, parta6at teritorial ntre 5omnia !i "craina#
Nrdinul nr# 2/9Q.2#/9#2/.2 al ministrului agriculturii !i de%voltrii rurale pentru
nominali%area punctelor de debarcare !i a centrelor de prim vn%are de pe teritoriul 5e%erva*iei
(iosferei L&elta &unriiL pe anul 2/.2#
Nrdinul nr# 578Q8#/8#2/.3 al ministrului mediului !i sc'imbrilor climatice pentru
modificarea alin# =5> al art# 5 din Nrdinul nr# 8// din .9 martie 2/.3 al ministrului mediului !i
sc'imbrilor climatice privind stabilirea perioadelor !i %onelor de pro'ibi*ie a pescuitului,
precum !i a %onelor de protec*ie a resurselor acvatice vii n anul 2/.3#
Nrdinul 8//Q.9#/3#2/.3 al ministrului mediului !i sc'imbrilor climatice privind
stabilirea perioadelor !i %onelor de pro'ibi*ie a pescuitului, precum !i a %onelor de protec*ie a
resurselor acvatice vii n anul 2/.3#
VVVVV $onvenia privind cooperarea pentru protecia i utilizarea dura6il a fluviului
Dunrea
C

A. Scopul i obiecti!ele Con!entiei
+rincipalul scop al :onven*iei este asigurarea protec*iei apei
./
!i resurselor ecologice, dar
!i utili%area lor durabil n ba%inul 'idrografic al &unrii#
e aprecia% c acest scop se va reali%a printr7o gospodrire durabil !i ec'itabil a
apelor, prin conservarea, mbunt*irea !i utili%area ra*ional a apelor de suprafa* !i a celor
subterane din ba%inul 'idrografic#
Este necesar ca pr*ile contractante s depun toate eforturile pentru controlul pericolelor
provocate de accidente cu substan*e periculoase pentru ap, inunda*ii !i ng'e* pe fluviul
&unrea, trebuind s contribuie la reducerea ncrcrilor poluante ale )rii ,egre din surse
situate n ba%inul 'idrografic#
Dn aceiai msur, pr*ile contractante, trebuie s stabileasc care sunt priorit*ile
adecvate urmnd s ntreasc, s armoni%e%e !i s coordone%e msurile adoptate !i cele
planificate a fi luate la nivel na*ional !i interna*ional n ntreg ba%inul &unrii, avnd ca obiectiv
de%voltarea durabil !i protec*ia mediului fluviului &unrea#
+e de alt parte, pre%entul obiectiv face referire la efortul de asigurare a unei utili%ri
durabile a resurselor de ap, pentru alimentare cu ap potabil, industrial !i pentru iriga*ii, dar !i
pentru conservarea !i reconstruc*ia ecosistemelor i meninerea cerin*elor din domeniul snt*ii
publice#
7
Locul i data adoptrii: adoptat de )) dintre statele situate n *a$inul Dunrii +,ustria" *ul#aria"
Croaia" Repu%lica Ce(" -ermania" .n#aria" Repu%lica &oldova" Romnia" Repu%lica /lovac" /lovenia
i .craina0" precum i Comisia 1uropean" la /o!ia" 22 iunie )223. .lterior" Convenia a !ost semnat de
*osnia i 4er$e#ovina" precum i de /er%ia" ratificat de Romnia prin 5e#ea nr. )36)2278
999.icpdr.or#6icpdr:pa#es
1$
;%iectivele i criteriile calitii apei sunt reali$ate" de re#ul" n mod individual" i sunt adaptate" n
special" la condiiile predominante din ecosistem ale resurselor de ap i ale utili$rii lor. ,st!el" n cadrul
acestei convenii" prilor contractante le sunt adresate doar directive de ordin #eneral.
+5E9)("J
+r*ile contractante,
pornind de la dorin*a ferm de a intensifica colaborarea lor privind gospodrirea apelor n
domeniul protec*iei !i utili%rii apei,
preocupate de apari*ia !i e2isten*a unor amenin*ri, genernd efecte nefavorabile, pe termen scurt
sau lung, de sc'imbrile intervenite n starea cursurilor de ap din ba%inul &unrii, ce
influen*ea% mediul ncon6urtor, economiile !i bunstarea statelor dunrene,
accentund nevoia urgent de ntrire a msurilor na*ionale !i interna*ionale de prevenire, control
!i reducere semnificativ a impactului transfrontier cau%at de substan*ele periculoase !i de
nutrien*ii evacua*i n mediul acvatic din ba%inul &unrii, acordnd, totodat, o aten*ie deosebit
)rii ,egre,
apreciind msurile de6a adoptate prin ini*iativele na*ionale ale *rilor dunrene, cele convenite la
nivel bilateral !i multilateral al cooperrii lor, precum !i eforturile de6a ntreprinse n procesul
:##:#E# de ctre :omisia Economic a ,a*iunilor "nite pentru Europa !i de :omunitatea
European, avnd ca obiectiv promovarea colaborrii la nivel bilateral !i multilateral pentru
prevenirea !i controlul polurii transfrontiere, gospodrirea durabil a apelor, utili%area ra*ional
!i conservarea resurselor de ap,
referindu7se n mod special la :onven*ia privind protec*ia !i utili%area cursurilor de ap
transfrontiere !i lacurilor interna*ionale din .7 martie .992, precum !i la colaborarea bilateral !i
multilateral, e2istent ntre statele dunrene, care va fi continuat !i luat n considerare n
cooperarea tuturor statelor dunrene, referindu7se, totodat, la :onven*ia privind protec*ia )rii
,egre mpotriva polurii din 2. aprilie .992,
strduindu7se s reali%e%e o mbunt*ire de durat !i o protec*ie a fluviului &unrea !i a apelor
din ba%inul su 'idrografic, n special n conte2t transfrontier !i pentru o gospodrire durabil a
apei, lund n considerare interesele statelor dunrene n domeniul utili%rii apei !i, n acela!i
timp, contribuind la protec*ia mediului marin al )rii ,egre,
au convenit<
&rt. .D (6iective 0i principii ale cooperrii
E*F+r*ile contractante vor depune eforturi pentru reali%area scopurilor unei gospodriri durabile
!i ec'itabile a apelor, inclusiv pentru conservarea, mbunt*irea !i utili%area ra*ional a apelor
de suprafa* !i a celor subterane din ba%inul 'idrografic, n msura n care acestea sunt posibile#
&e asemenea, pr*ile contractante vor depune toate eforturile pentru controlul pericolelor
provocate de accidente cu substan*e periculoase pentru ap, inunda*ii !i ng'e* pe fluviul
&unrea# Dn plus, ele vor ncerca s contribuie la reducerea ncrcrilor poluante ale )rii ,egre
din surse situate n ba%inul 'idrografic#
-&R%E& IID $ooperarea /ultilateral
&rt. ;D -revenirea? controlul 0i reducerea i/pactului transfrontier
E*F+r*ile contractante vor de%volta, adopta !i aplica msuri legislative, administrative !i te'nice
adecvate, vor asigura premisele interne !i ba%ele necesare pentru protec*ia eficient a calit*ii
apei !i utili%area durabil a apei, reali%nd astfel prevenirea, controlul !i reducerea impactului
transfrontier#
E.FDn acest scop, pr*ile contractante vor lua, separat sau n comun, msurile indicate mai
6os<
aFnregistrea% condi*ia resurselor naturale de ap din ba%inul 'idrografic al fluviului &unrea,
aplicnd parametrii cantitativi !i calitativi stabili*i de comun acord, inclusiv metodologiile
adecvate-
6Fadopt norme legale prin care se vor stabili cerin*ele de ndeplinit, inclusiv limitele de timp
care trebuie respectate la evacurile de ape u%ate-
cFadopt norme legale pentru manipularea substan*elor periculoase pentru ap-
dFadopt norme legale pentru reducerea introducerii de nutrien*i sau substan*e periculoase din
surse difu%e, n special din aplicarea nutrien*ilor, a substan*elor de protec*ie a plantelor !i
pesticidelor n agricultur-
eFn scopul armoni%rii acestor reglementri la un nalt nivel de protec*ie, precum !i pentru
implementarea armoni%at a msurilor corespun%toare, pr*ile contractante vor lua n
considerare re%ultatele !i propunerile :omisiei interna*ionale-
fFpr*ile contractante vor coopera !i vor lua msuri adecvate pentru evitarea efectelor
transfrontiere nefavorabile produse de de!euri !i substan*e periculoase, n special de cele
provenind din transport#
&rt. @D suri speciale pentru protec,ia resurselor de ap
+r*ile contractante vor lua msuri adecvate pentru prevenirea sau reducerea impacturilor
transfrontiere, pentru o utili%are durabil a resurselor de ap, precum !i pentru conservarea
resurselor ecologice, n special prin<
aFidentificarea resurselor de ap subteran, care vor trebui s fie prote6ate pe termen lung,
precum !i a %onelor de protec*ie pentru asigurarea alimentrii cu ap potabil, e2istente !i
viitoare-
6Fprevenirea polurii resurselor de ap subteran, n special a celor re%ervate pentru alimentarea
cu ap potabil pe termen lung, n particular cea cau%at de nitra*i, substan*e pentru protec*ia
plantelor !i pesticide, precum !i de alte substan*e periculoase-
cFminimali%area riscurilor polurilor accidentale prin msuri de prevenire !i control-
dFluarea n considerare a posibilelor influen*e asupra calit*ii apei re%ultate din activit*ile
planificate !i msurile aplicate, n conformitate cu art# 3 paragraful =2>-
eFevaluarea importan*ei diferitelor elemente ale biotopului pentru ecologia riveran !i propunerea
de msuri pentru mbunt*irea condi*iilor ecologice litorale !i acvatice#
&rt. *;D $ercetare 0i dezvoltare
E*F+entru a promova *elurile pre%entei conven*ii, pr*ile contractante vor elabora programe
de cercetare !tiin*ific sau te'nic complementare sau comune !i, n conformitate cu o procedur
care va trebui s fie reglementat de ctre :omisia interna*ional, vor transmite comisiei<
&rt. *AD &sisten,a /utual
E*FDn interesul ntririi cooperrii !i pentru facilitarea ndeplinirii obliga*iilor acestei conven*ii, n
special n ca%ul apari*iei unor situa*ii critice ale condi*iilor riverane, pr*ile contractante vor
asigura asisten*a mutual la cererea celorlalte pr*i contractante#
&rt. *CD -revederi cu caracter tranzitoriu privind Declara,ia de la Bucure0ti
9ctivit*ile care se reali%ea% de pr*ile contractante n cadrul &eclara*iei privind cooperarea
statelor dunrene n domeniul gospodririi apei &unrii, n special pentru protec*ia &unrii
mpotriva polurii, semnat la .3 decembrie .985 =&eclara*ia de la (ucure!ti>, prin intermediul
grupurilor de lucru pentru calitatea apei, inunda*ii, progno%a acestora !i balan*a apelor, sunt
transferate n cadrul acestei conven*ii#
RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR
444.

Glora si fauna Deltei Dunrii
"nul din motivele pentru care &elta &unrii a devenit re*ervaie a bios)erei este acela c,
n compara*ie cu alte delte ale Europei !i c'iar ale 1errei, a pstrat o biodiversitate mai ridicat,
prin aceasta ntelegndu7se un numr mare de specii dintr"o mare diversitate de uniti
sistematice#
)ai mult dect att, &elta &unrii frapea% prin densitatea ridicat la multe specii, care
sunt rare sau lipsesc din alte %one ale continentului#
:'iar i aa, din cau%a efectelor activit*ilor antropice din ultimile decenii !i efectivele
acestor specii ca !i 'abitatele lor au fost grav afectate#
Dncepnd cu anul .99. s7a demarat inventarierea )lorei 7i )aunei din teritoriul RB00
--
!
9ceast ac
iune are dou obiective ma6ore<
a#7cunoa!terea unei importante componente a patrimoniului natural ntr7o re%erva*ie a biosferei !i
b#7eviden*ierea speciilor ce necesit msuri de protec*ie !iQsau conservare#
)o%aicul de 'abitate de%voltate n 5(&& este cel mai variat din 5omnia !i g%duie!te o mare diversitate de comunit*i de plante !i
animale al cror numr a fost apreciat la<
7
3/ tipuri de ecosisteme,
7
78/5 specii, din care< bacteria 2/9, c'romista 2./, fungi .85 , plantae 2383, proto%ore 829, animalia
8/29, amp'ibia ./, reptilia.2, aves 38., mammalia 58#
9ceste specii, fie ele anim
ale sau vegetale repre%int o banc natural de gene cu valoare inestimabil pentru
patrimoniul natural mondial!
11
Rezerva ia Biosferei Delta Dun rii ocup o supra!a de apro<imativ =.000 de >m2 i cuprinde Delta Dunarii"
Comple<ul la#unar Ra$elm ? /inoe" Dunrea maritim pn la Cotul Pisicii" /ectorul Isaccea ? @ulcea cu $ona inunda%il" litoralul
&rii 'e#re de la *ra ul C(ilia la Capul &idia" apele maritime interioare i marea teritorial .
$(N$"!3II
I. (a%inul dunrean cuprinde un mare numr de *ri riverane !i o popula*ie total de circa 25/
milioane de locuitori, fapt care generea% presiune asupra mediului fluvial# tatele riverane au, n
general, o economie insuficient de%voltat !i nu acord aten*ia cuvenit problemelor protec*iei
mediului- din punctul de vedere al industriei, agriculturii !i te'nologiei, cel mai de%voltat este
ba%inul superior, urmat de ba%inul mi6lociu !i de ba%inul inferior#
:ooperarea statelor dunrene este influen*at de raportarea la procesul de integrare
european, n conte2tul n care *rile riverane sunt membre ale "niunii Europene =Eermania,
9ustria, 5epublica :e', "ngaria, 5omnia, (ulgaria>#
II. :onservarea conditiilor naturale si a monumentelor culturale si istorice se nscrie ntre
preocuparile de ba%a ale statului nostru< I@ste necesar sa luam masuri riguroase pentru
combatarea no9elor industriale, pre/nt/mpinarea poluarii apei si aerului, protectia padurilor,
lacurilor, rurilor, muntilor, a lacurilor considerate monumente ale naturii#4
+ornindu7se de la caracterul de unicat al &eltei &unarii s7au accentuat preocuparile
privind prote6area mediului ncon6urator, utili%area rationala a resurselor si pastrarea
ec'ilibrului sau ecologic#
Dn privinta deltei, cercetarile te'nico7stiintifice au pus n evidenta doua relatii
fundamentale din punct de vedere ecologic, relatii care afectea%a un areal ce depasestecu mult
limitele geografice proprii, si anume<
7 po%itia c'eie pentru ecologia faunei piscicole din Junca &unarii si %ona litorala a )arii
,egre-
7 po%itia c'eie n viata avifaunei migratoare din Europa, delta aflndu7se la ncrucisarea
principalelor trasee de migrare a pasarilor#
Dn cadrul continentului European, &elta &unarii si pastrea%a, n mare masura, biotopul
natural avnd astfel o nsemnatate e2ceptionala sub raport ornitologic si al factorilor morfologici
si climatici care au facut din ea o nsemnata re%ervatie, cu multe specii de animale si vegetale
rare# 9ceste caracteristici au facut ca delta sa fie considerata absolutul originala n comparatie cu
toate %onele turistice de prim rang ale tarii noastre#
&ar e2istenta deltei ca mediu natural inedit, respective ca %ona turistica de mare atractie,
este n dependenta de mentinerea n cadrul sau a unui ec'ilibru natural ntre toti factorii care7l
compun, ec'ilibru ce se va mentine numai ntr7o prote6are 6udicioasa a tuturor acestor factori#
0nterventia e2cesiva asupra unuia sau altuia dintre ei poate duce n mod inevitabil la sc'imbari
structurale importante, ireversibile, cu urmari directe pentru flora si fauna si ndeosebi pentru
pasarile migratoare aflate n sistemul cailor de pasa6, n care acest tinut este integrat de mii de
ani# Dn final, toate aceste modificari ar putea periclita ec'ilibrul ecologic si implicit potentialul
turistic al &eltei &unarii#
VVV
&elta &unarii constituie<
7 resursa de stuf =trestie > pentru combinatele de celulo%a si 'artie-
7 %ona pentru vanat si pescuit-
7 loc de recreere pentru turisti-
7 %ona de interes stiintific#
III. Dn anul 2///, datorit strii favorabile de conservare n care se afl sistemele ecologice !i
speciile din &elta &unrii, :onsiliul Europei a acordat &iploma European acestei re%erva*ii,
diplom rennoit n anul 2//5# 9dpostind o mare varietate de specii de plante !i animale,
precum !i asocia*ii !i comunit*i deosebit de interesante !i valoroase, &elta &unrii a rmas una
din cele mai bine conservate delte la nivel european, fiind declarat sit ,atura 2/// att ca 9rie
pecial de :onservare ct !i ca 9rie de +rotec*ie pecial 9vifaunistic#
&obndirea de7a lungul timpului de distinc*ii !i premii, recunoa!teri !i desemnri interna*ionale a
impus responsabilit*i n protec*ia 'abitatului natural !i a diversit*ii biologice din &elta &unrii,
luarea de msuri pentru refacerea ecosistemlor deltei modificate de interven*ia ira*ional a
omului#
&in pcate, nainte de anul .99/, att n &elta &unrii ct !i n ntreaga *ar, nu a e2istat un
managmenet real al %onelor prote6ate datorit legisla*iei deficitare !i a lipsei unor institu*ii
adecvate#
I4. Nbiectivele pe care ni le7am fi2at odat cu nfiin*area 9dministra*iei 5e%erva*iei (iosferei
&elta &unrii, se ba%ea% pe principiul unei de%voltri durabile al crei scop principal este
renaturarea deltei, prin nlturarea efectelor de%astruoase ale trecutului# Dn paralel s7au fcut
eforturi pentru conservarea ecosistemului deltaic cu ntregul lui poten*ial faunistic !i floristic,
spre a putea oferi iubitorilor de natur nu doar un turism ecologic, ci !i posibilitatea de a se
bucura 7 acum !i n viitor 7 de binefacerile naturii#
4. $ragilitatea !i dinamica activ a sistemului deltaic a strnit de mult vreme interesul
oamenilor de !tiin*# pe de alt parte, toate ac*iunile pe care 95(&& trebuie s le derule%e
pentru o administrare ra*ional, ecologic, care s asigure att conservarea biodiversit*ii ct !i
de%voltarea durabil, necesit un fundament !tiin*ific# c'iar dac lucrri de cercetare s7au mai
derulat !i n perioadele anterioare, primul program complet de cercetare !tiin*ific dedicat
e2clusiv cunoa!terii strii actuale a ecosistemelor deltaice a fost nceput dup .99/ !i continu !i
n pre%ent#
+rincipalele proiecte au fost a2ate pe inventarierea biodiversit*ii e2istente, utili%area
durabil a resurselor naturale, impactul activit*ilor economice asupra ecosistemelor naturale,
refacerea =reconstruc*ia> ecologic, con!tienti%area public !i educa*ia ecologic, 'idrologia !i
'idromorfologia, etc#
&elta &unrii este locul ales de natur !i de oameni, unde to*i factorii implica*i ncearc s
n*eleag !i s nve*e cum s foloseasc resursele naturate !i n acela!i timp s le pstre%e pentru
viitor#
1oate eforturile 95(&& se concentrea% pe implementarea unor msuri de conservare !i
protec*ie care s fac din &elta &unrii un paradis al plantelor, psrilor, pe!tilor !i binen*eles al
oamenilor#
4I. Honele umede din 5omania HN,EJE ")E&E au fost definite ca fiind ntinderile de
balti, mlastini, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este statatoare
sau curgatoare, dulce sau sarata, inclusiv ntinderi de apa marina a caror adncime la reflu2 nu
depaseste sase metri# Ele sunt %one n care saturatia cu apa este factorul determinant al naturii
solului, precum si al tipurilor de comunitati vegetale si animale care traiesc n sol ai la suprafata
solului# Jimitele unei %one umede sunt date n perioada de primavara dupa topirea g'etii# Honele
umede sunt un compromis ntre mediul acvatic si cel al uscatului pe ntreaga perioada a anului K
limitele lor se modifica, n perioada verii pre%entnd caracteristici terestre, iar n perioadele cu
precipitatii abundente apele cstiga teren n fata uscatului# HN,E ")E&E &0, 5N)9,09
+ana in pre%ent, in tara noastra au fost desemnate doar doua situri 5amsar< 5e%ervatia (iosferei
S&elta &unariiS =n .99.> si (alta )ica a (railei =n 2//.># 0)+N519,19 HN,EJN5
")E&E < 7 unt veritabile filtre naturale, functionnd ca o adevarata statie de depoluare a apei- 7
:onstituie resurse importante de apa si au un rol important n circuitul apei n natura- 7 Nfera
'abitat pentru un mare numar de specii, n special de pasari si pesti, inclusiv specii rare- 7 +ot
constitui resurse valoroase de biomasa vegetala, peRte, c'erestea, etc- 7 +ot mbunatati aspectul
peisagistic al %onei si pot constitui %one pentru recreere- 7 +ot oferi oportunitati pentru activitati
stiintifice, pescuit, vnatoare, etc#
4II. 2 februarie 7 Hiua )ondial a Honelor "mede
:onven*ia asupra %onelor umede de importan* interna*ional, n special ca 'abitat al psrilor
acvatice, semnat la 5amsar, n 0ran, n .97., a stabilit data de 2 februarie ca Hi )ondial a
Honelor "mede, documentul fiind ratificat de 5omnia prin Jegea 5Q.99.#
&ocumentul se inscrie printre primele mari conventii referitoare la conservarea patrimoniului
natural# Honele umede au fost definite ca fiind intinderile de balti, mlastini, ape naturale sau
artificiale, permanente sau temporare, unde apa este statatoare sau curgatoare, dulce sau sarata,
inclusiv intinderi de apa marina a caror adancime la reflu2 nu depaseste sase metri#
Nbiectivul declarat al :onventiei a fost acela de a conserva %onele umede, fauna si flora care
servesc ca 'abitat al pasarilor acvatice, iar pe de alta parte constituie cele mai importante resurse
de valoare economica, naturala, stiintifica si recreativa, a caror pierdere ar fi ireparabila#
9legerea acestor %one, conform :onventiei, se ba%ea%a pe rolul international din punct de
vedere ecologic, botanic, %oologic, limnologic, 'idrologic, tinand seama de importanta lor
internationala pentru pasarile acvatice in toate anotimpurile# :onventia stabileste pentru statele
parti, in primul rand, cerinta de a elabora si aplica planurile de amena6are, astfel incat sa se
favori%e%e conservarea acestor %one prin crearea de re%ervatii si utili%area rationala a re%ervelor
lor#
+ana in pre%ent au fost inscrise pe lista "niunii 0nternationale pentru :onservarea ,aturii si a
5esurselor ,aturale peste 3// %one umede# 0n 5omania e2ista 89 de %one umede, fiind
identificate, de asemenea, 88 de %one de importanta avifaunistica, cu o suprafata totala ce
repre%inta trei la suta din suprafata tarii# +e teritoriul romanesc sunt 52 de ecoregiuni cu o
varietate mare de ecosisteme#
0n reali%area anga6amentelor internationale si pentru constituirea unui regim adecvat de protectia
si conservarea &eltei &unarii a fost adoptata Jegea 82Q.993 privind constituirea 5e%ervatiei
(iosferei &elta &unarii# +reluand elementele din :onventia de la 5amsar si ",E:N, Jegea
defineste 5e%ervatia (iosferei &elta &unarii ca %ona umeda de importanta internationala,
biogeografica, ecologica si estetica cu valoare de patrimoniu natural mondial supusa unui regim
de protectie si conservare ba%at pe promovarea de%voltarii economice in corelare cu capacitatea
de suport a mediului si a re%ervelor sale
naturale# +entru protectia si conservarea acestor resurse naturale, guvernul roman promovea%a
asigurarea calitatii de patrimoniu natural a %onei umede de interes local, precum si promovarea
unei de%voltari in corelare cu capacitatea de suportabilitate a acestor resurse naturale#
0n 5omania, %onele incluse in :onvenaia de la 5amsar sunt 5e%ervaaia (iosferei &elta &unarii
si (alta )ica a (railei#
0n acest an, Hiua )ondiala a Honelor "mede se sarbatoreste sub devi%a L$ara %one umede nu
e2ista apaL, prile6 de a atrage atentia asupra faptului ca utili%area durabila si conservarea %onelor
umede trebuie sa fie parte integranta a oricarei solutii pentru reducerea cri%ei mondiale a apei
potabile, se arata in mesa6ul ministrului mediului, +etru Jificiu# &e altfel, N," a decis ca anul
3//3 sa fie declarat 9nul 0nternational al 9pelor &ulci#
'ttps<QQngo#roQaaQimagesQblank#gif
RRRRRRRRRRRRRRRRR
:ooperarea statelor dunarene este influentata de raportarea la procesul de
integrare europeana, n conte2tul n care unele tari riverane sunt de6a membre ale "niunii
Europene =Eermania, 9ustria, 5epublica :e'a, "ngaria,5omnia, (ulgaria>#
RRRRRRRRRRRRRRRRRR
1otodata trebuie avute n considerare starile conflictuale traditionale,
inclusiv cele de natura ecologica dintre statele riverane precum situatia dintre "ngaria si
lovacia n ceea ce priveste proiectul 'idroenergetic FEabcikovo7,agMmarosG sau cea dintre
5omnia si (ulgaria n privinta poluarii atmosferice si respectiv centralei atomoelectrice de la
Toslodui#
Evenimente regionale precum conflictul din 0ugoslavia =martie 7 iunie .999>,
precum si cele doua accidente ecologice din 5omnia =6udetul )aramures- ianuarie, respectiv
martie 2///> au determinat o poluare accidentala a &unarii si aparitia unor probleme n
derularea cooperarii statelor dunarene n privinta protectiei fluviului#
1rebuie preci%at ca toate tarile ba%inului poluea%a fluviul si ca efectele acestei
poluari sunt resimtite de toate nsa statele situate n aval sufera mai intens din cau%a acestui
fenomen- n plus, poluarea afluentilor se adauga poluarii &unarii#
9ectiunea II
Evolutia regle/entarilor internationale privind
-rotectia Dunarii /potriva poluarii
5eglementarile internationale privind protectia &unarii au aparut relativ tr%iu n
raport cu situatia altor ape continentale# +entru o perioada ndelungata regimul 6uridic
international al &unarii s7a referit e2clusiv la libertatea de navigatie, la utili%area economico7
te'nica a apelor si la pescuit#
Aratatul austro"turc din .;.; a stabilit prin continutul sau, pentru prima data,
regimul 6uridic al &unarii#
Aratatul de la <aris din .85; a declarat &unare fluviu international, a creat
:omisia Europeana a &unarii si a consacrat principiu libertatii de navigatie pe &unare- acest
principiu a fost preluat si de%voltat ulterior de alte documente internationale =:onventia de la
+aris .92., :onventia privind regimul de navigatie pe &unare 7 (elgrad .988>#
Aratatele de pace de la Saint Germain =./ septembrie .9.9> si Arianon =8 iunie
.99/> au preva%ut reguli pentru utili%area cailor de apa si au creat :omisia 1e'nica +ermanenta
a 5egimului 9pelor
8
#
Dn perioada dintre cele doua ra%boaie mondiale, statele membre ale comisiei
9ustria, "ngaria, :e'oslovacia, 0ugoslavia si 5omnia> au nc'eiat un numar de sapte
conventii bilaterale- conventiile contineau principii referitoare la utili%area apelor limitrofe si
protectia mpotriva inundatiilor- instituiau cte o comisie mi2ta# Dn timpul celui de al 007lea
ra%boi mondial, comisia si7a ncetat activitatea iar conventiile bilaterale au fost abrogate#
Conventia privind regimul navigatiei pe 0unare BBelgrad -6%$C nu cuprinde
dispo%itii referitoare la oprirea sau diminuarea poluarii apelor &unarii- :omisia &unarii a
ncetat totusi sa7si e2tinda preocuparile referitoare la protectia mediului adoptnd re%olutii
privind protectia fluviului cu 'idrocarburi si problemele 'idrologice#Dn anul .9;. a avut loc
prima activitate n domeniu a comisiei, pe ba%a 'otarrii cu caracter de recomandare, a celei de
a U0U7a sesiuni a sa si a vi%at depo%itarea deseurilor de petrol provenite de la nave- documentul
inter%icea navelor sa deverse%e,
RRRRRRRRRRRRRRRRR
8
tatutul :omisiei, stabilit printr7o :onventie semnata n .932 la +aris, i conferea acesteia si
initiativa de a nc'eia conventii competente vi%nd reglementarea diferendelor, discutarea
rapoartelor anuale, reali%area sc'imbului de informatii etc#
)05:E9 &"V" 7 &5E+1 0,1E5,9V0N,9J 9J )E&0"J"0, 159191, E&01"59
E:N,N)0:W, 2//8
sub orice forma, deseuri de petrol sau alte produse si cerea ca acestea sa fie depo%itate n
containere fi2e sau plutitoare, preva%ute de statele riverane
&ispo%itiile conventiilor bilaterale /nc+eiate /ntre statele riverane au suplinit
lipsa reglementarilor 6uridice internationale n materia opririi si respectiv diminuarii poluarii
apelor- n acest sens s7a facut aplicarea conventiilor referitoare la utili%area energiei 'idraulice
=romno7iugoslave, romno7bulgare, ce'oslovaco7ungare> precum si a celor peste 2/ de
conventii din domeniul regimului apelor limitrofe#
,ormele generale de protectie si gestiunea apelor continentale preva%ute n
documentele unor organi%atii internationale precum N," si :omisia Economica a N,"
pentru Europa =:EEQN,"> s7au aplicat si se aplica si n ceea ce priveste protectia &unarii
mpotriva poluarii#
"n moment important n ceea ce priveste activitatea de protectie a &unarii este
repre%entat de semnarea 0eclaratiei privind cooperarea statelor dunarene /n materie de
gospodarire si protectie a apelor )luviale contra poluarii, la .3 decembrie .985, n cadrul
:onferintei de la (ucuresti#
&upa .99/, s7au intensificat preocuparile riveranilor n materia cooperarii n
vederea protectiei fluviului contra poluarii, att la nivel bilateral ct si multilateral, situatie
concreti%ata prin nc'eierea mai multor conventii si acorduri- printre acestea, :onventia privind
cooperarea pentru protectia si utili%area durabila a fluviului &unarea =ofia, 29 iunie .998>
ocupa un rol c'eie#
9ectiunea III
$adru +uridic international actual
:adrul 6uridic international al protectiei &unarii mpotriva poluarii
transfrontaliere este repre%entat n pre%ent de trei categorii de norme internationale< regulile si
principiile privind poluarile transfrontaliere, reglementarile specifice vi%nd cursurile de apa si
lacurile internationale si, respectiv, reglementarile n domeniu reglementate de catre statele
riverane n cadrul cooperarii bilaterale si %onale#
*. -rincipiile privind poluarile transfrontaliere.
)a6oritatea acestor principii si au originea n &reptul international cutumiar#
5egula fundamentala a fost proclamata prin 0eclaratia de la Stoc'+olm privind mediul uman
=.972> si prevede ca statele trebuie sa procede%e de o asa maniera nct, activitatile e2ercitate n
limitele 6urisdictiei lor sa nu cau%e%e pagube mediului altor state# 9ceasta regula a fost preluata
si proclamata ulterior de te2tele adoptate n .992 la Conventia de la Rio de Daneiro asupra
mediului si de%voltarii#
9lte principii si reguli au fost enuntate n cadrul Conventiei de la @spoo =.99.>
privind evaluarea impactului asupra mediului n conte2t transfrontalier# 5egulile privind
responsabilitatea poluatorilor, ndatorirea de a informa de urgenta statele susceptibile sa fie
afectate de orice eveniment putnd sa cau%e%e brusc efecte pre6udiciabile mediului lor, regula
aplicarii egale a legislatiei nationale, indiferent care ar fi locul de producere a atingerilor aduse
mediului, fac parte tot din categoria principiilor privind poluarile transfrontaliere#
.. Regele/entarile specifice viznd cursurile de apa si lacurile
internationale
&e%voltarea acestei categorii de reglementari s7a produs prin intermediul a doua
conventii cadru< :onventia de la @elsinki =.992> privind protectia si utili%area cursurilor de apa
transfrontaliere si a lacurilor internationale si :onventia asupra dreptului referitor la utili%area
cursurilor de apa si n alte scopuri dect navigatia =,eA Bork, .997>#
Conventia de la >elsin'i repre%inta reglementarea cadru internationala n
materie- conform prevederilor sale s7a e2plicat si reglementat notiunea de ape transfrontaliere si
impact transfrontalier# Efectul pre6udiciabil al impactului transfrontalier poate Llua numeroase
forme< atentate la sanatatea omului, florei, faunei, solului, aerului, peisa6ului si monumentelor
istorice, ale altor constructii ori interactiunea dintre acesti factori poate nsemna de asemenea, o
atingere adusa patrimoniului cultural si conditiilor socio7economice re%ultate din modificarea
acestor factoriL# :onform obiectivului principal al conventiei, statele participante trebuie sa ia
Ltoate masurile adecvate pentru a preveni, controla si reduce orice impact transfrontalierL-
partile trebuie sa se g'ide%e n special dupa principiul precautiei, principiul poluatorul plateste
si principiul respectarii drepturilor generatiilor viitoare- partile riverane trebuie sa coopere%e sa
ia masurile necesare si sa utili%e%e instrumentele de promovare ale obiectivului principal al
conventiei# :onventia de la @elsinki a creat astfel un cadru 6uridic general stimulator pentru
elaborarea de acorduri ntre riveranii unor cursuri de apa internationale n domeniul prevenirii
si diminuarii poluarii transfrontaliere#
Conventia de la EeF Gor' si7a propus< Lsa permita sa se utili%e%e, sa se puna n
valoare, sa se consacre, sa se gestione%e si sa se prote6e%e cursurile internationale de apa
precum si sa promove%e utili%area optima si durabila n beneficiul generatiilor actuale si
viitoareL# +rincipiile generale ale acestor conventii sunt< utili%area si participarea ec'itabila si
re%onabila, obligatia de a nu cau%a pagube semnificative, acordarea unei atentii speciale
satisfacerii unor nevoi esentiale n cadrul re%olvarii conflictelor etc#
1. $onventia pentru protectia Dunarii.
:onventiile internationale particulare referitoare la anumite cursuri de apa sau
lacuri internationale preiau si particulari%ea%a principiile si regulile generale la conte2tul
geografico7politico7strategico7ecologice# :onventia de la ofia =.998> privind protectia si
conservarea durabila a fluviului &unarea s7a nc'eiat ntre cele %ece state dunarene si
:omunitatea Europeana- are un caracter integrator la nivel subregional# :a si n ca%ul celorlalte
conventii internationale n domeniu, si aici se ntlnesc att norme cuprin%nd masuri concrete
de cooperare pentru prevenirea si combaterea poluarii transfrontaliere ct si norme de ordin
institutional# unt stabilite obiectivele fundamentale ale cooperarii statelor dunarene n materie,
principiile de ba%a ale masurilor privind protectia fluviului etc# +revederile de continut ale
conventiei vi%ea%a att protectia fluviului mpotriva poluarii =prin prevenire, control si reducere
a impactului transfrontalier>, ct si gospodarirea durabila n vederea unei de%voltari stabile si
ecologice adecvate#
2. &lte regle/entari privind protectia Dunarii /potriva poluarii
Dntre statele riverane s7au nc'eiat o serie de documente bilaterale avnd drept
scop prevenirea si combaterea poluarii apelor fluviului# 9stfel de documente sunt< =.99.>
:onventia dintre 5omnia si 5epublica )oldova- =.99.> :onventia dintre 5omnia si
(ulgaria- =.993> 9cordul dintre Eermania si 5omnia- =.993> :onventia dintre 5omnia si
lovacia- =.998> :onventia dintre 5omnia si 0ugoslavia privind e2ploatarea si ntretinerea
sistemelor 'idroenergetice si de navigatie F +ortile de $ier 0 G si F +ortile de $ier 00 G#
0ncidenta prevederilor din dreptul comunitar al mediului este ntr7o continua
crestere# tatele membre ale :omunitatii Europene au asimilat de6a n dreptul intern normele
comunitare n materie iar statele aspirante sunt n plin proces de armoni%are si asimilare
raportat la acestea- reglementarile 6uridice comunitare =repre%entate prin cca 2/ de directive
referitoare la apa> constituie un reper important n mod deosebit pentru fi2area obiectivelor de
calitate a apei si a reglementarii deversarilor de apa#
"n numar foarte mare de conventii, protocoale mondiale
6
, protocoale regionale
si *onale
-&
au incidenta n ceea ce priveste protectia &unarii#
RRRRRRRRRRRRRRRRRR
9
$onventii. -rotocoale /ondialeD
X .97/ 59)95 7 :onventie referitoare la Hone umede de importanta
internationala-
X .972 +950 7 :onventie pentru +rote6area $ondului ,atural si :ultural al
+lanetei-
X .973 Y9@0,E1N, 7 :onventie privind :omertul 0nternational al peciilor
n +ericol-
X .973 JN,&59 7 :onventia 0nternationala pentru +revenirea +oluarii generata
de ,ave =)95+NJ>-
X .979 (N,, 7 :onventia pentru :onservarea peciilor )igratoare de 9nimalele
albatice-
X .998 (9EJ 7 :onventia pentru :ontrolul 1ransporturilor 1ransfrontiere ale
&eseurilor +ericuloase-
X .992 50N 7 :onventia pentru &iversitate (iologica# emnata de "E si alte 8/ de
tari, inclusiv toate tarile riverane &unarii, are ca scop conservarea diversitatii
biologice prin utili%area durabila a resurselor naturale-
X .992 ,EY BN5T 7 :onventia :adru referitoare la c'imbarile de :lima-
X .998 7 :onventia ,atiunilor "nite referitoare la "tili%arile e2terioare ,avigatiei
pe :ursurile navigabile internationale#
*=
$onventii. -rotocoale regionale si zonaleD
X .95/ +950 - :onventia 0nternationala pentru +rote6area +asarilor-
X .97; (95:EJN,9 7 :onventia 7 +rotocol mpotriva poluarii )arii
)editareene-
X .97; (95:EJN,9 7 +rotocol despre depo%itarea gunoaielor-
X .989 91E,9 7 +rotocol despre sursele terestre de poluare-
X .982 EE,EV9 7 +rotocol pentru peciile deosebite prote6ate-
X .995 )9&50& 7 +rotocol mpotriva poluarii re%ultate ca urmare a
e2plorariiQe2ploatarii-
X .979 (E5,9 7 :onventia despre conservarea 'abitatelor naturale si a
animalelor salbatice din Europa-
X .99. E+NN 7 :onventia despre evaluarea impactului asupra mediului
ncon6urator n conte2t transfrontalier-
X .992 @EJ0,T0 7 :onventia 7 +rotocol despre utili%area apelor transfrontaliere
si a lacurilor internationale-
X .992 @EJ0,T0 7 :onventia despre efectele transfrontaliere ale accidentelor
industriale-
X .993 N&E9 7 &eclaratia referitoare la +rotectia )arii ,egre# 9doptata n
.993, ea e2prima principiile, telurile, prioritatile si actiunile ce trebuie ntreprinse
pentru a reabilita si prote6a )area ,eagra-
X .998 N$09 7 :onventia referitoare la colaborarea pentru protectia si utili%area
durabila a fluviului &unarea#
&ocumentele cu caracter programator au la rndul lor un rol din ce n ce mai
important n definirea si aplicarea cadrului 6uridic al protectiei ba%inului &unarii mpotriva
poluarii# &in aceasta categorie fac parte<
X .998 &eclaratia privind mediul n ba%inul &unarii
X .995 +lanul strategic de actiune pentru ba%inul fluviului &unarea
X .997 +rogramul de studiu pentru ba%inul dunarean
:urtea 0nternationala de ?ustitie de la @aga a fost c'emata pentru prima data sa
solutione%e un litigiu international de mediu n aceasta speta, n aprilie .993 ca urmare a
acordului partilor# olutia
.2
pronuntata la 25 septembrie .997 este ambigua< tratatul din .977
ramne n vigoare, dar cele doua parti sunt considerate n culpa pentru ca actionasera unilateral-
se face apel la cele doua parti sa negocie%e cu buna credinta#
,egocierile dintre parti au fost reluate, s7a a6uns la punerea la punct a proiectului
si la solutionarea celor mai importante probleme ecologice nsa datorita unor probleme de
natura politica guvernul de la (udapesta nu a mai respectat acordurile# )ai mult, "ngaria a
trebuit sa c'eltuiasca importante sume de bani n vederea distrugerii bara6ului pe 6umatate
construit, a denuntat acordul nc'eiat si se afla n situatia de a fi pasibila sa i plateasca
lovaciei despagubiri# e iau n discutie fie relansarea negocierilor partilor, fie adresarea unui
nou apel la :urtea 0nternationala de ?ustitie#