Statistica banca 1

TRUE/FALSE
T 1. Obiectul de studiu al statisticii il reprezinta fenomenele de masa.
T 2. Legile statistice se manifesta sub forma de tendinta si sunt valabile pentru un ansamblu de unitati individuale.
F 3. Cercetarea statistica nu tine seama de principiile teoriei probabilitatilor si de cerintele legii numerelor mari.
F 4. Fenomenele de masa sunt fenomene simple, previzibile, rezultate din actiunea unui singur factor de influenta.
T . !tatistica descriptiva vizeaza descrierea starii si variabilitatii colectivitatii statistice, dupa una sau mai multe
caracteristici.
F ". !tatistica descriptiva vizeaza estimarea caracteristicilor unei colectivitati pornind de la cunoastere unui esantion si
presupune masurarea incertitudinii rezultatelor.
T #. Conceptul de fenomen de masa, presupune luarea in considerare a urmatoarelor raporturi$
% necesitate si intimplare&
% legea statistica si legea dinamica&
% model statistic si model determinist.
T '. Colectivitatile statistice au un caracter obiectiv si finit iar delimitarea lor presupune definirea elementelor din punct de
vedere al continutului, spatiului, timpului si formei de organizare.
T (. Colectivitatile statice e)prima o stare si au o anumita intindere in spatiu, formind un stoc la un moment dat.
T 1*. Colectivitatile dinamice e)prima un flu), o devenire in timp, caracterizarea lor presupunind inregistrarea elementelor
componente pe un interval de timp.
F 11. Colectivitatile statice e)prima un flu), o devenire in timp, caracterizarea lor presupunind inregistrarea elementelor
componente pe un interval de timp.
F 12. Colectivitatile dinamice e)prima o stare si au o anumita intindere in spatiu, formind un stoc la un moment dat.
T 13. Caracteristica statistica desemneaza trasatura comuna unitatilor unei colectivitati statistice, retinuta in programul statistic
pentru a fi inregistrata.
T 14. Caracteristica statistica se mai numeste si variabila statistica.
T 1. Cercetarea statistica cuprinde totalitatea operatiilor de culegere, observare, sistematizare, prelucrare, stocare, analiza si
interpretare a informatiilor.
T 1". Centralizarea datelor statistice necesita ca datele utilizate sa fie compatibile si aditive.
F 1#. Centralizarea datelor statistice nu necesita ca datele utilizate sa fie compatibile si aditive.
T 1'. +ruparea datelor statistice este o centralizare pe grupe omogene a unitatilor unei colectivitati dupa variatia uneia sau mai
multor caracteristici.
F 1(. +ruparea datelor statistice este o centralizare pe grupe neomogene a unitatilor unei colectivitati dupa variatia uneia sau
mai multor caracteristici.
T 2*. Caracteristica de grupare este acea insusire care sta la baza impartirii colectivitatii in grupe omogene.
F 21. Caracteristica de grupare nu trebuie sa fie esentiala si nici cu caracter stabil pentru unitatile colectivitatii cercetate.
F 22. ,naliza tendintei centrale in seriile de repartitie presupune luare in considerare strict% numai a valorilor individuale.
T 23. -edia aritmetica se foloseste in general cind fenomenul supus cercetarii inregistreaza modificari apro)imativ constante
intr%o progresie aritmetica.
F 24. -edia aritmetica ponderata devine reprezentativa atunci cind termenii seriei sunt foarte imprastiati.
2. Omogenitatea colectivitatii este o conditie a reprezentativitatii pentru orice tip de marime medie.
,.!$ T /0F$ sinteze, cap.3
2". -edia armonica se calculeaza din valorile inverse ale termenilor seriei, ca medie simpla sau ponderata.
,.!$ T /0F$ sinteze, cap.3
2#. -edia armonica se calculeazape baza relatiei de produs a termenilor seriei.
,.!$ F /0F$ sinteze, cap.3
2'. -edia patratica se calculeaza prin e)tragerea radacinii patratice din media aritmetica a patratelor termenilor seriei, ca
medie simpla sau ponderata.
,.!$ T /0F$ sinteze, cap.3
2(. -edia patratica se calculeaza prin e)tragerea radacinii patratice din media geometrica a patratelor termenilor seriei, ca
medie simpla sau ponderata.
,.!$ F /0F$ sinteze, cap.3
3*. !alariul mediu pe ramuri ale economiei nationale este o scala de raport1
,.!$ T
31. 2uncta3ul obtinut de zece concurenti la un test de cultura generala este o scala nominala1
,.!$ F
32. 0rorile de reprezentativitate sunt specifice cercetarilor prin sonda3
,.!$ T
33. 4ntr%o serie de distribu5ie unidimensional6 folosim 7istograma pentru a analiza forma distribu5iei statistice.
,.!$ T
34. Frecven5ele relative sunt m6rimi relative de structur6 ca 8i greutatea specific6.
,.!$ T
3. 4ntr%o distribu5ie de reparti5ie unidimensional6 cu intervale egale 8i varia5ie continu6, centrul de interval este o medie
aritmetic6 simpl6 9ntre limitele intervalului.
,.!$ T
3". 4ntr%o distribu5ie cu intervale egale 8i varia5ie continu6, m6rimea intervalului de grupare este diferen5a dintre limitele
aceluia8i interval de grupare.
,.!$ T
3#. Frecven5ele cumulate se formeaz6 din frecven5ele absolute ale distribu5iei studiate.
,.!$ T
3'. 4ntr%o colectivitate statistic6 cu structur6 neomogen6 8i o amplitudine mare se prefer6 o grupare pe intervale neegale.
,.!$ T
3(. 2entru a analiza forma de varia5ie a dou6 caracteristici statice 8i leg6turile dintre ele folosim un tabel combinat.
,.!$ T
4*. Folosim un tabel cu dubl6 intrare pentru o distribu5ie statistic6 multidimensional6.
,.!$ F
41. :istribu5ia statistic6 bidimensional6 se reprezint6 grafic cu ,,diagrama norului de puncte;.
,.!$ T
42. ,tunci c<nd raport6m un indicator primar la o baz6 de raportare 9nsemn6 c6 avem un indicator relativ.
,.!$ T
43. Compararea datelor statistice prin diferen56 o numim m6rime absolut6.
,.!$ T
44. /aportarea p6r5ilor fa56 de 9ntreg constituie o m6rime relativ6 de intensitate.
,.!$ F
4. /aportul dintre doi indicatori observa5i de natur6 diferit6, 9ntre care e)ist6 o rela5ie de interdependen56 formeaz6 o
m6rime relativ6 de coordonare.
,.!$ F
4". /aportul dintre o m6rime planificat6 8i m6rimea indicatorului 9n baza de compara5ie este o m6rime relativ6 de structur6.
,.!$ F
4#. /aportul dintre o m6rime realizat6 8i cea e)istent6 9n baza de compara5ie reprezint6 o m6rime relativ6 a dinamicii.
,.!$ T
4'. ,tunci c<nd raport6m suma realiz6rilor la suma planific6rilor pentru perioada curent6, ob5inem un coeficient mediu al
9ndeplinirii planului.
,.!$ T
4(. :ac6 analiza manifest6rii unui fenomen de mas6 poate fi sintetizat6 9ntr%un singur nivel reprezentativ ca tendin56 central6
atunci vorbim de m6rimi medii.
,.!$ T
*. :ac6 tendin5a central6 a unei serii se e)prim6 ca o valoare invers6 a mediei aritmetice a termenilor inversa5i pentru
aceea8i serie atunci avem o medie patratica.
,.!$ F
1. 2entru a reflecta dezvoltarea medie a unui fenomen, trendul trebuie s6 nu elimine oscila5iile sezoniere, accidentale,
ciclice.
,.!$ F
2. Oscila5iile sezoniere se repet6 rar, 9n termene largi 9n 3urul trendului.
,.!$ F
3. Oscila5iile ciclice se repet6 la termene mai scurte de un an 9n 3urul componentei trend.
,.!$ F
4. =aria5iile reziduale se repet6 la termene scurte, fiind abateri mici de la evolu5ia fenomenului.
,.!$ F
. 4n cadrul unei !C/ de lungime mic6, componentele ei sunt combinate aditiv, multiplicativ sau mi)t.
,.!$ F
". Trendul sintetizeaz6 varia5ii sezoniere 9n orizontul !C/.
,.!$ F
#. 0rorile de reprezentativitate sunt specifice recensamantului 1
,.!$ F
'. /ezultatele ob5inute 9n sonda3 pot fi e)trapolate pentru colectivitatea general6.
,.!$ T
(. 0)trapolarea rezultatelor sonda3ului asupra 9ntregii colectivit65i au caracter probabilistic.
,.!$ T
"*. /eprezentativitatea e8antionului este o condi5ie esen5ial6 9n sonda3ul statistic.
,.!$ T
"1. ->rimea erorii de reprezentativitate se poate m>sura numai relativ.
,.!$ F
"2. :ac6 unit65ile e)trase nu sunt restituite colectivit65ii generale, sonda3ul este repetat.
,.!$ F
"3. ,tunci c<nd unitatea prelevat6 este restituit6 colectivit65ii studiate, are 8anse de a reintra 9n e8antion, iar sonda3ul este
nerepetat.
,.!$ F
"4. =arianta elementar> de sonda3 este sonda3ul tipic.
,.!$ F
". !onda3ul aleator simplu este o variant6 elementar6 de sonda3.
,.!$ T
"". !onda3ul stratificat este o solu5ie particular6 a sonda3ului aleator simplu.
,.!$ T
"#. !onda3ul aleator simplu urm6re8te varianta mai multor caracteristici de grupare.
,.!$ F
"'. 2roprietatea unei variabile de a lua numai dou6 valori reprezint6 o caracteristic6 alternativ6.
,.!$ T
"(. 2onderea unit65ilor ce posed6 caracteristica 9n volumul e8antio%nului reprezint6 frecven5a relativ6 sau media
caracteristicii alternative.
,.!$ T
#*. :ac6 vrem s6 ob5inem o selec5ie tipic6 propor5ional6 a e8antioanelor vom 5ine seama de ponderea unit65ilor pe grupe 9n
colectivitatea total6.
,.!$ T
#1. :ac6 la formarea sube8antioanelor se are 9n vedere gradul de omogenitate al grupelor m6surat din abaterea standard,
atunci ob5inem o selec5ie tipic6 optim6.
,.!$ F
#2. 2rin repartizarea 9n mod egal a e8antionului pe sube8antioane ob5inem o selec5ie tipic6 simpl6.
,.!$ T
#3. :ac6 e8antionul s%a format dintr%o colectivitate format6 din unit65i comple)e, avem un sonda3 de serii.
,.!$ T
#4. ?poteza nul6 este acea ipotez6 pe care cercet6torul dore8te s6 o discrediteze.
,.!$ T
#. Criteriul de semnifica5ie este procesul de verificare a unei ipoteze statistice.
,.!$ T
#". 0roarea de tip ? se produce atunci c<nd respingem ipoteza nul6, de8i ea este adev6rat6.
,.!$ T
##. 0roarea de tip ?? se produce dac6 accept6m o ipotez6 nul6 adev6rat6.
,.!$ F
#'. /iscul v<nz6torului este atunci c<nd comitem o eroare de tip ?.
,.!$ T
#(. ,dopt6m o decizie dup6 ce compar6m un test calculat cu o valoare tabelar6.
,.!$ T
'*. @n test 9n care cunoa8tem legea de distribu5ie este un test parametric.
,.!$ T
'1. :ac6 nu cunosc formele de distribu5ie a popula5iei utilizez un test neparametric.
,.!$ T
'2. 2entru a reflecta dezvoltarea medie a unui fenomen, trendul trebuie s6 nu elimine oscila5iile sezoniere, accidentale,
ciclice.
,.!$ F
'3. Oscila5iile sezoniere se repet6 rar, 9n termene largi 9n 3urul trendului.
,.!$ F
'4. Oscila5iile ciclice se repet6 la termene mai scurte de un an 9n 3urul componentei trend.
,.!$ F
'. =aria5iile reziduale se repet6 la termene scurte, fiind abateri mici de la evolu5ia fenomenului.
,.!$ F
'". Trendul sintetizeaz6 varia5ii sezoniere 9n orizontul !C/.
,.!$ F
'#. 4ntr%o anc7et6 statistic6 se folose8te o scal6 de la 1 la 1* pentru a m6sura acordulAdezacordul subiec5ilor fa56 de un
produs, atunci am folosit o scal6 de atitudine.
,.!$ T
''. C7eltuielile cu reclama de s6rb6tori f6cute de c<teva firme bucure8tene le vom analiza ca variabile calitative.
,.!$ F
'(. O caracteristic6 statistic6 mai este cunoscut6 sub numele de popula5ie statistic6.
,.!$ F
(*. .e referim la conceptul de dat6 statistic6, atunci c<nd avem o m6rime numeric6 concret6 a unit65ii unei colectivit65i
statistice.
,.!$ F
(1. Forma concret6 de manifestare a unit65ii statistice la nivelul unei colectivit65i este o variabil6 aleatoare.
,.!$ T
(2. /ecens6m<ntul este o metod6 de observare par5ial6 a colectivit65ii statistice.
,.!$ F
(3. /ecens6m<ntul este o metod6 de observare periodic6 a colectivit65ii statistice.
,.!$ T
(4. ,nc7eta este o observare par5ial6 numai dac6 se respect6 condi5ia de reprezentativitate.
,.!$ F
(. 2entru o colectivitate cu un num6r mare de valori individuale distincte 8i o amplitudine mic6 se recomand6 o grupare pe
intervale.
,.!$ F
(". 2entru o colectivitate cu un num6r mare de unit65i statistice 8i cu o amplitudine mare se recomand6 folosirea formulei lui
!7urges pentru a afla m6rimea intervalului de grupare.
,.!$ T
MULTIPLE CHOICE
1. ?n functie de numarul caracteristicilor, statistica descriptiva poate fi$
a
.
unidimensionala Bpentru o variabilaC&
b
.
multidimensionala Bpentru doua sau mai multe variabileC&
c
.
toate variantele de mai sus.
,.!$ C /0F$ sinteze, cap.1
2. ,naliza statistica urmareste$
a
.
descoperirea a tot ceea ce este permanent, esential si logic in variatia proceselor statistice&
b
.
masurarea influentei factorilor care determina variatii in timp si spatiu&
c
.
masurarea influentei factorilor care determina variatii din punct de vedere calitativ&
d
.
toate variantele de mai sus.
,.!$ : /0F$ sinteze, cap.1
3. Colectivitatea statistica Bpopulatia statisticaC desemneaza totalitatea elementelor de aceeasi natura, care$
a
.
au o serie de trasaturi esentiale comune&
b
.
sunt generate de acelasi comple) de cauze esentiale&
c
.
toate variantele de mai sus&
d
.
nici una din variantele de mai sus.
,.!$ C /0F$ sinteze, cap.1
4. Colectivitatile statistice pot fi$
a
.
statice&
b
.
dinamice&
c
.
toate variantele de mai sus&
d
.
nici una din variantele de mai sus.
,.!$ C /0F$ sinteze, cap.1
. @nitatile statistice nu pot fi$
a
.
simple&
b
.
mi)te&
c
.
comple)e.
,.!$ D /0F$ sinteze, cap.1
". Caracteristicile statistice se pot clasifica$
a
.
dupa continut&
b
.
dupa forma&
c
.
toate variantele de mai sus&
d
.
nici una dintre variantele de mai sus.
,.!$ , /0F$ sinteze, cap.1
#. Caracteristicile statistice se pot clasifica in functie de$
a
.
modul de manifestare&
b
.
gradul de esentialitate&
c
.
natura variatiei caracteristicilor numerice&
d
.
a% b% c
e
.
a% c
,.!$ : /0F$ sinteze, cap.1
'. -arimile concrete obtinute din e)perimente, observatii, numarare, masurare sau calcule se numesc$
a
.
caracteristici statistice&
b
.
date statistice&
c
.
variabile statistice&
d
.
unitati statistice&
e
.
toate variantele de mai sus.
,.!$ D /0F$ sinteze, cap.1
(. Care este scala pentru care valoarea zero indica absenta completa a caracteristicii urmarite$
a
.
scala nominala&
b
.
scala ordinala&
c
.
scala de interval&
d
.
scala de raport&
e
.
toate variantele de mai sus.
,.!$ : /0F$ sinteze, cap.1
1*. Care este scala ale carei variante obtinute pot fi supuse operatiilor matematice1
a
.
scala de raport&
b
.
scala de interval&
c
.
scala ordinala&
d
.
scala nominala&
e
.
nici una din variantele de mai sus.
,.!$ , /0F$ sinteze, cap.1
11. 2relucrarea statistica a datelor presupune$
a
.
sistematizarea lor prin gruparea statistica&
b
.
calculul indicatorilor&
c
.
prezentarea datelor sub forma de tabele, serii si grafice&
d
.
a% c&
e
.
a% b% c.
,.!$ 0 /0F$ sinteze, cap.2
12. :upa numarul unitatilor inregistrate, observarile statistice nu pot fi$
a
.
unice&
b
.
partiale&
c
.
totale.
,.!$ , /0F$ sinteze, cap.2
13. :upa timpul la care se refera datele, observarea statistica poate fi$
a
.
observare curenta&
b
.
observare unica&
c
.
observare periodica&
d
.
a% b% c&
e
.
a% c.
,.!$ : /0F$ sinteze, cap.2
14. Te7nica gruparii necesita parcurgerea urmatorilor pasi$
a
.
stabilirea numarului de grupe&
b
.
alegerea si folosirea caracteristicilor de grupare&
c
.
alegerea intervalului de grupare&
d
.
a% c&
e
.
a% b% c.
,.!$ 0 /0F$ sinteze, cap.2
1. ?n functie de numarul caracteristicilor de grupare putem avea grupe$
a
.
simple&
b
.
combinate&
c
.
cronologice&
d
.
a% b&
e
.
a% b% c.
,.!$ : /0F$ sinteze, cap.2
1". Cind ne referim la gruparea datelor statistice, notam cu r :
a
.
caracteristica de grupare&
b
.
marimea intervalului de grupare&
c
.
numarul de grupe&
d
.
amplitudinea de variatie&
e nici una din variantele de mai sus.
.
,.!$ C /0F$ sinteze, cap.2
1#. Cind ne referim la gruparea datelor statistice, notam cu h :
a
.
amplitudinea variatiei&
b
.
numarul de grupe&
c
.
caracteristica de grupare&
d
.
marimea intervalului de grupare&
e
.
nici una din variantele de mai sus.
,.!$ : /0F$ sinteze, cap.2
1'. Cind ne referim la gruparea datelor statistice, notam cu A:
a
.
amplitudinea de variatie&
b
.
caracteristica de grupare&
c
.
numarul de grupe&
d
.
marimea intervalului de grupare&
e
.
nici una din variantele de mai sus.
,.!$ , /0F$ sinteze, cap.2
1(. Formula lui !turges este$
a
.
c.
b
.
d
.
,.!$ , /0F$ sinteze, cap.2
2*. -arimea intervalului de grupare se calculeaza cu formula$
a
.
c.
b
.
d
.
,.!$ C /0F$ sinteze, cap.2
21. ,mplitudinea de variatie se calculeaza cu a3utorul formulei$
a
.
, E Fma) G Fmin
b
.
, E F % H
c
.
, E Fmin % Fma)
d
.
, E Fma) % Fmin
,.!$ : /0F$ sinteze, cap.2
22. 2entru seriile unidimensionale, e)primate cifric, folosim urmatoarele grafice$
a
.
7istograma&
b
.
poligonul frecventelor&
c
.
curba frecventelor&
d
.
toate variantele de m3ai sus&
e
.
nici una din variantele de mai sus.
,.!$ : /0F$ sinteze, cap.2
23. 2entru seriile unidimensionale cu atribut calitativ, folosim urmatoarele grafice$
a
.
7istograma&
b
.
diagrame de structura&
c
.
poligonul frecventelor&
d
.
toate variantele de mai sus&
e
.
nici una din variantele de mai sus.
,.!$ D /0F$ sinteze, cap.2
24. 2entru seriile bidimensionale, graficul folosit este$
a
.
diagrama norului de puncteBcorelogramaC&
b
.
curbe de densitateBcurba frecventelorC&
c
.
7istograma&
d
.
poligonul frecventelor&
e
.
diagrama de structura.
,.!$ , /0F$ sinteze, cap.2
2. Cu a3utorul formulei , calculam$
a
.
frecventele relative&
b
.
ponderea sau greutatea specifica&
c
.
media aritmetica ponderata&
d
.
toate variantele de mai sus&
e
.
nici una din variantele de mai sus.
,.!$ D /0F$ sinteze, cap.2
2". Cu a3utorul formulei , calculam$
a
.
frecventele relative&
b
.
media aritmetica ponderata&
c
.
ponderea sau greutatea specifica&
d
.
toate variantele de mai sus&
e
.
nici una din variantele de mai sus.
,.!$ , /0F$ sinteze, cap.2
2#. Cu a3utorul formulei , calculam$
a
.
marimile relative ale sarcinii de plan&
b
.
marimile relative ale realizarii planului&
c
.
gradul de realizare a productiei in perioada curenta fata de perioada de baza&
d
.
toate variantele de mai sus&
e
.
nici una din variantele de mai sus.
,.!$ C /0F$ sinteze, cap.2
2'. Cu a3utorul formulei , calculam$
a
.
marimile relative ale sarcinii de plan&
b
.
marimile relative ale realizarii planului&
c
.
gradul de realizare a productiei in perioada curenta fata de perioada de baza&
d
.
toate variantele de mai sus&
e
.
nici una din variantele de mai sus.
,.!$ , /0F$ sinteze, cap.2
2(. Cu a3utorul formulei , calculam$
a
.
marimile relative ale sarcinii de plan&
b
.
marimile relative ale realizarii planului&
c
.
gradul de utilizare a productiei&
d
.
toate variantele de mai sus&
e
.
nici una din variantele de mai sus.
,.!$ D /0F$ sinteze, cap.2
3*. 2entru calcularea corecta a mediilor este necesar sa se indeplineasca urmatoarele conditii$
a
.
calculul mediilor sa se bazeze pe folosirea unui numar mare de cazuri individualediferite, a caror
variatie este intimplatoare in raport cu fenomenul in totalitatea lui&
b
.
valorile din care se calculeaza media sa nu fie omogene&
c
.
toate variantele de mai sus&
d
.
nici una din variantele de mai sus.
,.!$ , /0F$ sinteze, cap.3
31. 2entru calcularea corecta a mediilor este necesar sa se indeplineasca urmatoarele conditii$
a
.
valorile din care se va calcula media sa fie omogene&
b
.
alegerea acelei medii care corespunde cel mai bine formei de variatie a caracteristicii cercetate&
c
.
calculul mediilor sa se bazeze pe un numar suficient de mare de cazuri individuale diferite&
d
.
toate variantele de mai sus&
e
.
a% c.
,.!$ : /0F$ sinteze, cap.3
32. Cu a3utorul formulei , calculam$
a
.
media aritmetica simpla&
b
.
media armonica&
c
.
media aritmetica ponderata&
d
.
media geometrica&
e
.
nici una din variantele de mai sus.
,.!$ C /0F$ sinteze,cap.3
33. /elatiile e)istente intre medii sunt date de inegalitatile$
a
. &
b
. &
c
. &
d
.
toate variantele de mai sus&
e
.
nu e)ista relatie de inegalitate intre cele patru medii.
,.!$ , /0F$ sinteze, cap.3
34. +ruparea 3udetelor /omaniei dupa numarul total al anga3atilor cu studii superioare din ultimii 1* ani este o$
a
.
grupare teritoriala
b
.
grupare cronologica
c
.
grupare dupa o caracteristica numerica
d
.
grupare dupa o caracteristica de tip calitativ
e
.
grupare combinata
,.!$ C
3. ?ntr%o serie de valori individuale ale unei variabile numerice, observata intr%o populatie statistica, valoarea modala este$
a
.
varianta pozitiva cea mai mare
b varianta negativa,dar ma)ima in valoare absoluta
.
c
.
varianta, pozitiva sau negativa, cu cea mai mare frecventa de aparitie
d
.
varianta care minimizeaza dispersia
e
.
varianta care inregistreaza cea mai mare abatere absoluta fata de medie.
,.!$ C
3". /eprezentativitatea este urmarita, in mod deosebit, in cazul culegerii datelor prin$
a
.
recensamant
b
.
sonda3e statistice
c
.
anc7ete statistice
d
.
rapoarte statistice
e
.
monografii statistice
,.!$ D
3#. !tabilirea precisa si clara a scopului unei observari statistice, totala sau partiala, nu prezinta importanta pentru$
a
.
delimitarea obiectului de observare
b
.
definirea unitatilor de observare
c
.
stabilirea scopului cercetarii statistice
d
.
stabilirea programilui propriu%zis al observarii.
,.!$ C
3'. /ecensamantul ca metoda de observare statistica$
a
.
nu presupune culegerea datelor de la toate unitatile populatiei statistice
b
.
are e)clusiv un caracter demografic
c
.
se incadreaza in sfera intrebarilor cu caracter permanent
d
.
se organizeaza cu o anumita periodicitate
,.!$ :
3(. !tatistica se ocupa de acele fenomene$
a
.
care se produc la o anumita unitate de observare
b
.
care se produc in mod identic
c e)clusiv te7nice
.
d
.
care se produc intr%un numar mare de cazuri, prezinta in producerea lor anumite regularitati si care
pot fi denumite fenomene de masa
e
.
care au la origine un singur factor de influenta.
,.!$ :
4*. !cala de interval$
a
.
are toate caracteristicile scalelor ordinale si de raport
b
.
are toate caracteristicile scalei ordinale si in plus, distanta sau diferenta dintre doua numere ale
scalei, are semnificatie concreta
c
.
prezinta multe din caracteristicile scalei ordinale
d
.
mai este numita si scala de raport sau scala discreta
,.!$ D
41. Care din observarile statistice precizate nu au un caracter permanent$
a
.
anc7etele in gospodarii
b
.
rapoartele statistice
c
.
statisticile fiscale
d
.
inregistrarile casatoriilor, natalitatii, mortalitatii, etc.
e
.
recensamintele statistice
,.!$ 0
42. Calculul amplitudinii variatiei valorilor individuale are sens pentru$
a
.
serii statistice numerice formate pe variante
b
.
serii statistice formate dupa o variabila alternativa
c
.
serii statistice formate pe intervale egale de variatie
d
.
serii statistice formate pe intervale neegale de variatie
e
.
orice tip de serie
,.!$ ,
43. O medie calculata dintr%un sir de valori individuale este reprezentativa daca$
a
.
s%au utilizat frecventele absolute de aparitie a valorilor individuale
b
.
sirul de valori individuale este omogen
c unul din coeficientii de asimetrie ia valori in intervalul I%1,1J
.
d
.
sirul de valori este structurat pe intevale de grupare egale
e
.
s%a utilizat media aritmetica
,.!$ D
44. Frecventa absoluta cumulata crescator a ultimei grupe este intotdeauna egala cu$
a
.
numarul de unitati din colectivitate
b
.
numarul de unitati din ultima grupa
c
.
1**K
d
.
frecventa absoluta cumulata descrescator a ultimei grupe
,.!$ ,
4. :aca in urma gruparii unui set de date pe intervale egale de variatie se obtin frecvente nule, atunci se recomanda$
a
.
sa se regrupeze datele, dupa o alta
caracteristica
c. se regrupeaza datele, marind numarul de
intervale de variatie
b
.
se utilizeaza distributia obtinuta netinand
cont de frecventele nule
d
.
se regrupeaza datele marind dimensiunea
intervalului
,.!$ C
4". Ordinea in care sosesc alergatorii unui maraton, reprezinta o variabila statistica ale carei valori pot fi masurate pe o scala$
a
.
nominala d
.
de interval
b
.
proportionala e
.
cardinala
c
.
ordinala
,.!$ C
4#. !alariul net pentru * de anga3ati ai unei firme se masoara pe o scala$
a
.
ordinala c. de interval
b
.
nominala d
.
de raport
,.!$ :
4'. :aca variabila inregistrata prezinta un numar mare de valori individuale distincte se recomanda$
a
.
gruparea pe variante c. gruparea pe intervale de variatie
b
.
gruparea combinata d
.
gruparea pe tipuri calitative
,.!$ C
4(. :aca variabila inregistrarilor prezinta un numar redus de variante se recomanda$
a
.
gruparea combinata c. gruparea pe intervale de variatie
b
.
gruparea pe variante d
.
gruparea pe intervale neegale de variatie
,.!$ D
*. :aca se urmareste structura colectivitatii simultan dupa doua caracteristici, alegem$
a
.
gruparea pe variante c. gruparea combinata
b
.
gruparea simpla d
.
gruparea pe tipuri calitative
,.!$ C
1. Tipuri de grafice folosite pentru serii interdependente$
a
.
7istograma c. corelograma
b
.
cronograma d
.
diagrame de suprafata
,.!$ C
2. Tipul de grafic folosit pentru seriile de distributie de frecvente este$
a
.
corelograma c. cronograma
b
.
7istograma d
.
diagrama de structura
,.!$ D
3. Listograma este$
a
.
este un grafic
specific seriilor
cronologice
d
.
reflecta densitatea
distributiei statistice
b
.
este grafic de volum e
.
reflecta structura
distributiei statistice
c
.
reflecta forma distributiei
,.!$ C
4. 0)presia sintetizarii valorilor individuale ale unei variabile statistice intr%un singur nivel reprezentativ, in aparitia si
manifestarea fenomenelor de masa este data de$
a
.
mediana d
.
coeficientul de
variatie
b
.
mediala e
.
modul
c
.
valoarea medie
,.!$ C
. :ispersia este invers proportionala cu$
a
.
volumul esantionului c. coeficientul de variatie
b
.
abaterea standard d
.
coeficientul de asimetrie
,.!$ ,
". Coeficientul de variatie arata$
a
.
de cate ori este mai mare fata de
c.
de cate ori se cuprinde in
b
.
cu cate procente este depasita limita de
omogenitate admisa
d
.
cu cat este mai mare decat
,.!$ ,
#. Cuartila intai este$
a
.
media aritmetica intre cuartila a doua si a
treia
c. egala cu valoarea minima a caracteristicii
b
.
o valoare situata la 2K din termenii seriei d
.
diferenta dintre cuartila a doua si a treia
,.!$ D
'. :eterminarea volumului esantionului in varianta$;aleator simplu nerepetat; se efectueaza utilizand relatia$
a
.
d
.
b
.
e
.
c
.
,.!$ ,
(. :aca intr%o repartitie unidimensionala formata dupa o variabila numerica F, valorile individuale sunt evident deplasate
catre valorile mari ale seriei, atunci
a
.
d
.
b
.
e
.
c
.
,.!$ D
"*. :aca notam cu$
% media aritmetica& % media armonica& % media patratica& % media geometrica
relatia de ordine dintre medii este urmatoarea$
a
.
d
.
b
.
e
.
c
.
,.!$ :
"1. :aca notam$ E media aritmetica, -e E mediana, -* E modul, iar intr%o serie de repartitie intre ei e)ista relatia$ E-*
E-e, atunci$
a
.
seria este de tip
calitativ
d
.
seria este de tip
perfect simetrica
b
.
seria este de tip
leptocurtica
e
.
seria este de tip
normal
c
.
seria este de tip platicentica
,.!$ :
"2. -ultimea valorilor coeficientului de corelatie calculat in cazul dependentelor liniare directe este$
a
.
I%1, 1J d
.
multimea numerelor
reale
b
.
I%1, *J e
.
I%3, 3J
c
.
I*, 1J
,.!$ C
"3. Tendinta legaturii dintre doua variabile se e)prima prin functia$ . ?ntensitatea legaturii dintre cele 2
variabile se caracterizeaza prin$
a
.
coeficientul de
corelatie liniara&
d
.
raportul de corelatie&
b
.
coeficientul lui
!pearman&
e
.
coeficientul lui
DoMleN.
c
.
coeficientul lui Oendall&
,.!$ :
"4. =aloarea raportului de corelatie este egala cu valoarea coeficientului de corelatie, atunci cand$
a
.
repartitia este
unimodala&
d
.
legatura dintre
variabile este
inversa&
b
.
legatura dintre
variabile este
directa&
e
.
repartitia este
simetrica.
c
.
legatura dintre variabile este liniara&
,.!$ C
". :etermina5i ecua5ia dreptei de regresie av<nd coeficientul ung7iurilor B%(C 8i ordonata la origine 1"$
a
.
N E %( G 1") d
.
N E %2# G 32)
b
.
N E 1" % () e
.
N E %( G #)
c
.
N E %1' G 1")
,.!$ D
"". Leg6tura dintre productivitatea muncii 8i vec7imea salaria5ilor dintr%o firm6 poate fi redat6 prin ecua5ia de regresie N E
*,' G *,4). ,tunci productivitatea unui salariat cu " ani vec7ime va fi$
a
.
22& d
.
2,4&
b
.
3,2& e
.
nu se poate calcula.
c
.
32,2&
,.!$ D
"#. .u este posibil6 9nsumarea termenilor !C/$
a
.
de momente& c. de flu)uri&
b
.
de intervale& d
.
e)primate 9n unit65i fizice.
,.!$ ,
"'. Trendul unei !C/ se determin6 prin -!- atunci c<nd$
a
.
indicii cu baz6 9n lan5 sunt apropia5i& c. graficul are un punct de minim&
b
.
modific6rile absolute cu baz6 9n lan5 sunt
apro)imativ egale&
d
.
graficul are un punct de ma)im.
,.!$ C
"(. ,3ustarea Bdeterminarea trenduluiC seriilor cronologice prin metoda mediilor mobile se realizeaz6 c<nd
a
.
fenomenul prezint6 o evolu5ie apro)imativ
e)ponen5ial6&
c. varia5ia termenilor seriei prezint6 evidente
regularit65i ciclice&
b
.
indicii de dinamic6 cu baza mobil6
reprezint6 valori apropiate 9ntre ei&
d
.
nu se pot aplica metodele analitice de
a3ustare.
,.!$ C
#*. /ecesiunea economic6 este o fluctua5ie$
a
.
sezonier6& c. 9nt<mpl6toare&
b
.
pe termen lung& d
.
ciclic6.
,.!$ :
#1. Componenta ciclic6 apare ca urmare a ac5iunii$
a
.
factorilor sezonieri& d
.
tendin5ele&
b
.
factorilor ce
determin6 fazele de
contrac5ie 8i rela)are
a fenomenelor&
e
.
nu e)ist6 aceast6
component6.
c
.
factorilor aleatori&
,.!$ D
#2. Componenta sezonier6 a unei serii de timp apare ca rezultat al ac5iunii$
a
.
fluctua5iilor legate
de anotimp, sau
similar, 9n cursul
unei zile, s6pt6m<ni,
luni, trimestru&
d
.
tendin5ei&
b
.
fluctua5iilor ciclice& e
.
componenta
sezonier6 nu e)ist6.
c
.
factorilor aleatori&
,.!$ ,
#3. =alorile a3ustate ale unei !C/ pot fi fa56 de cele 9nregistrate$
a
.
P& d
.
P, E, Q&
b
.
Q& e
.
nu se pot compara.
c
.
E&
,.!$ :
#4. :ac6 9ntr%o !C/, suma valorilor a3ustate este apro)imativ egal6 cu suma valorilor 9nregistrate, atunci$
a
.
metoda de a3ustare
aleas6, nu este
potrivit6&
d
.
metoda de a3ustare
aleas6 este optim6&
b
.
metoda de a3ustare
aleas6, este unic6&
e
.
metoda de a3ustare
aleas6 este corect6.
c
.
metoda de a3ustare aleas6 este e)act6&
,.!$ 0
#. Opera5iunea de corectare a valorilor 9nregistrate ale unui fenomen economic la curba sa de tendin56 se nume8te$
a eliminarea valorilor aberante& c. e8antionare&
.
b
.
a3ustare& d
.
corectare a erorilor sistematice.
,.!$ D
#". 0)trapolarea reprezint6 opera5iunea statistic6 de$
a
.
prelungire a valorilor unei serii cronologice
dincolo de perioada analizat6 conform unei
legi de tendin56&
c. determinarea unui interval de 9ncredere&
b
.
interpolare& d
.
determinarea tendin5ei de evolu5ie a unui
fenomen.
,.!$ ,
##. La un concurs de gimnastica # participante au ocupat urmatoarele locuri$ 11, 4, , (, ', 2, 12. :eterminati printr%o
metoda potrivita locul mediu ocupat de participante.
a
.
" c. 123
b
.
' d
.
4
,.!$ D
#'. :istributia studentilor dintr%o grupa dupa nota la e)amenul de statistica este$
.OT, 4 " # ' ( 1* Total
./.
studenti
2 4 " ' 4 1 3*
=aloarea mediana B-eC va fi de$
a
.
c. '
b
.
# d
.
1*
,.!$ D
#(. La o firma se analizeaza situatia salariatilor dupa vec7ime$
+ruparea salariatilor dupa vec7ime .r. salariatilor
%1*
1*%1 #
1%2* 1
2*%2 1*
2%3* '
Total 4
=aloarea mediana B-eC calculata va fi$
a
.
1',"" c. 12,"
b
.
21, d
.
1",#
,.!$ ,
'*. /ezultatele e)amenului unei grupe de studenti au fost urmatoarele$
!tudentul , D C : 0 F + L ? O
-arRetin ' 3 ( 2 # 1* 4 " 1
g
!tatistica ( 1* 1 ' # 3 4 2 "
:ependenta dintre valorile celor 2 variabile se masoara cu a3utorul coeficientului de corelatie al rangurilor, a lui
!pearman, a carui valoare este de$
a
.
*,( c. *,'
b
.
*,# d
.
*,"
,.!$ C
'1. 2entru ocuparea unui post vacant s%au prezentat la concurs ' candidati. :atele referitoare la numarul de erori comise la
dactilografierea unui te)t si timpul necesar de dactilografiere se prezinta astfel$
Candidatul , D C : 0 F + L
.r. erori ( ' " 4 1
*
12 #
Timp
dactiloAmin
13 11 12 1 1
4
( ' 1*
:ependenta dintre valorile celor 2 variabile masurate cu coeficientul lui Oendall a fost in valoare de$
a
.
%*,#1 c. %*,"
b
.
G*,#2 d
.
G*,'2
,.!$ ,
'2. 2e baza unui sonda3 n E 1 studenti, efectuat in cadrul facultatii, s%au inregistrat doua caracteristici prezentate in
urmatorul tabel$
Culoarea oc7ilor Total
desc7isa inc7isa
culoarea desc7is 1# " 23
parului inc7is ( 1( 2'
Total 2" 2 1
Coeficientul de asociere a lui Hulle intre cele doua caracteristici va avea valoarea$
a
.
*,#22 c. *,'13
b
.
*,#13 d
.
*,(12
,.!$ D
'3. :istribu5ia de frecven5e a cifrei de afaceri a 4* de firme se prezint6 astfel$
Cifra de afaceri BC,C
mil. lei
.r. de firme
4*%"*
"*%'* 11
'*%1** 14
1**%12* '
12*%14* 2
TOT,L 4*
.ot6$ Limita inferioar6 inclus6 9n interval.
:etermina5i$
S Limita inferioar6 a clasei a 3%a&
S Centrul de interval a clasei a %a&
S -6rimea intervalului clasei a 4%a
,legeti varianta$
a
.
'A11*A1* c. '*A13*A2*
b
.
"*A(*A1 d
.
#*A12*A2
,.!$ C
'4. Calcula5i abaterea standard pentru lic7iditatea general6 a urm6toarelor firme$
Firma 1 2 3 4
Lic7iditatea general6 1,1 1,* 1,3 1,1 1,4
,legati varianta corecta$
a
.
*,1 c. *,2
b
.
*,1" d
.
*,21
,.!$ D
'. :etermina5i valoarea medie a v<nz6rilor la e)port
( ) F
pe baza valorilor ob5inute de " firme la e)port$
Firma 1 2 3 4 "
=aloarea v<nz6rilor la
e)port Bmil. leiC
2"* '** 4* 32* (#* '2
,legeti varianta corecta$
a
.
"** c. ""*
b
.
4* d
.
#'*
,.!$ ,
'". :in studiul f6cut asupra a 2* firme privind num6rul clien5ilor incer5i 9n totalul clien5ilor unei b6nci avem urm6toarea
distribu5ie$
+rupe de firme dup6 nr.
clien5ilor incer5i
.r. firme
*%1* 3
1*%2*
3*%3* #
3*%4* 3
4*%* 2
Total 2*
:etermina5i valoarea medie a clien5ilor incer5i $
a
.
1',2 c. 21,
b
.
2*, d
.
22,'
,.!$ C
'#. :in studiul f6cut asupra a 2* firme privind num6rul clien5ilor incer5i 9n totalul clien5ilor unei b6nci avem urm6toarea
distribu5ie$
+rupe de firme dup6 nr.
clien5ilor incer5i
.r. firme
*%1* 3
1*%2*
3*%3* #
3*%4* 3
4*%* 2
Total 2*
:etermina5i valoarea medie a clien5ilor incer5i $
a
.
2* c. 1'
b
.
22 d
.
23
,.!$ D
''. :intr%un studiu asupra vec7imii salaria5ilor unei firme s%au ob5inut urm6toarele date$
Compararea salaria5ilor dup6
vec7ime
.r. salaria5i
*%4 2
4%' #
'%12 1'
12%1" "
1"%2* 2
Total 3
:etermina5i vec7imea medie a salaria5ilor folosind indicatorii de pozi5ie B-e 8i -oC$
a
.
11A( c. 12A'
b
.
1*A1* d
.
#A14
,.!$ D
'(. 2entru urm6toarea distribu5ie statistic6 verifica5i reprezentativitatea vec7imii medii a salaria5ilor unei firme$
+rupe de salaria5i dup6
vec7ime
.r. salaria5i
*%4 2
4%' #
'%12 1'
12%1" "
1"%2* 2
Total 3
,legeti varianta corecta$
a
.
31,2 c. 3",'4
b
.
3,'1 d
.
3','1
,.!$ C
(*. :ac6 cunoa8tem urm6toarele date$
+rupe de salaria5i
dup6 vec7ime
.r.
salaria5i
Timpul mediu
nelucrat BminC
:ispersiile timpului
nelucrat
? 2* 3* '1
?? (* 4 2"
??? 4* 121
:etermina5i coeficientul de nedermina5ie BO
2
C pentru ace8ti salaria5i din urm6toarele variante$
a
.
# c. 121
b
.
## d
.
43
,.!$ D
(1. :istribu5ia de frecven5e a cifrei de afaceri a 4* de firme se prezint6 astfel$
Cifra de afaceri BC,C Bmil. leiC .r. de firme
4*%"*
"*%'* 11
'*%1** 14
1**%12* '
12*%14* 2
TOT,L 4*
.ot6$ Limita inferioar6 inclus6 9n interval.
:etermina5i$
S,mplitudinea varia5iei nr. de firme&
S-6rimea intervalului de grupare B7C&
S-6rimea constantei BaC T valoarea variabilei cu frecven56 ma)im6.
,legeti varianta corecta$
a
.
12A11A(* c. 1*A1A'*
b
.
12A2*A(* d
.
12A2*A#*
,.!$ D
(2. 2entru prezentarea repartizarii in spatiu a unui fenomen se foloseste$
1C cartograma 3C cartodiagrama
2C corelograma 4C cronograma
,legeti una din combinatiile$
a
.
1, 2, 4 c
.
1, 2, 3, 4
b
.
1, 3
,.!$ D
(3. 0lementele unui grafic sunt$
1C titlul 4C scara de reprezentare
2C a)ele de coordonate C graficul propriu%zis
3C reteaua
,legeti una din variantele$
a
.
B1, 3, 4C& c
.
B1, 4, C
b
.
B1, 2, 3, 4, C&
,.!$ D
(4. Calculul amplitudinii variatiei valorilor individuale are sens pentru$
1. serii statistice numerice formate pe variante
2. serii statistice formate dupa o regula alternativa
3. serii statistice formate pe intervale egale de variatie
4. serii statistice formate pe intervale neegale de variatie
. orice tip de serie
,legeti una din combinatiile$
a
.
B1, 3, 4C& c
.
B1, 2, C
b
.
B1, 2, 4C&
,.!$ ,
(. 0volu5ia 9n timp a unei !C/ nu este e)plicat6 de o serie$
a
.
de timp& c. de distribu5ie de frecven56&
b
.
cronologic6& d
.
dinamic6.
,.!$ C :?F$ easN
(". Termenii unei !C/ sunt independen5i pentru c6$
a
.
unitatea de m6sur6 a valorilor !C/ este
aceea8i&
c. sunt valori succesive ale aceluia8i fenomen&
b
.
datele provin din aceea8i surs6& d
.
se ob5in prin acelea8i metodologii de calcul.
,.!$ C :?F$ easN
(#. 4n perioada de var6 cre8te nivelul de ocupare al lucrurilor 9n 7oteluri, aceasta reprezint6 o evolu5ie$
a
.
9nt<mpl6toare& c. ciclic6&
b
.
sezonier6& d
.
pe termen lung.
,.!$ D :?F$ easN
('. /ecesiunea economic6 este o fluctua5ie$
a
.
9nt<mpl6toare& c. ciclic6&
b
.
pe termen lung& d
.
sezonier6.
,.!$ C :?F$ easN
((. ?ndicii sunt inclu8i 9n categoria$
a
.
indicatorilor
varia5iei&
d
.
indicatorilor
asimetriei&
b
.
m6rimilor relative& e
.
indicatorilor
tendin5ei centrale.
c
.
m6rimilor medii&
,.!$ D :?F$ easN
1**. .u reprezint6 o condi5ie pentru indicatorii sintetici satisfacerea testului de$
a
.
reversibilitate 9n
timp&
d
.
tranzitivitate&
b
.
reversibilitate al
factorilor&
e
.
circularitate.
c
.
comple)itate al factorilor&
,.!$ C :?F$ easN
1*1. ?ndicele nu se ob5ine c<nd raport6m$
a
.
nivelurile 9nregistrate ale unui fenomen 9n
momente diferite de timp&
c. nivelul realizat la cel planificat&
b
.
nivelurile unui fenomen 9n unit65i diferite de
spa5iu&
d
.
o parte a colectivit65ii la total.
,.!$ : :?F$ easN
1*2. 4n colectivit65i eterogene, pentru calcularea indicilor este necesar$
a
.
9nsumarea direct6 sub form6 de agregat& c. separarea colectivit65ii 9n grupe mai
omogene&
b
.
com6sur6tor sub forma unor ponderi& d
.
calcularea mediei aritmetice a indicatorilor
individuali.
,.!$ D :?F$ easN
1*3. ?ndicii sintetici folosesc sisteme de pondere c<nd$
a
.
valorile individuale nu sunt 9nsumabile
direct&
c. variabilele folosite sunt cantitative&
b
.
ponderile au caracter obligatoriu& d
.
variabilele folosite au caracter continuu.
,.!$ , :?F$ easN
1*4. Calculul indicilor sintetici, c<nd avem indicii individuali 8i valorile 9n perioada de baz6, se face sub form6 de$
a
.
medie aritmetic6& c. medie geometric6&
b
.
medie armonic6& d
.
raport a dou6 medii.
,.!$ , :?F$ easN
1*. ?ndicii sintetici nu se vor calcula ca$
a
.
sum6 a indicilor individuali& c. raport a dou6 medii&
b
.
medie a indicilor individuali& d
.
media armonic6 a indicilor individuali.
,.!$ , :?F$ easN
1*". :in urm6toarele e)presii recunoa8te5i factorul calitativ$
a
.
produc5ia marf6& c. pre5urile produselor fabricate
b
.
num6rul mi3loacelor fi)e& d
.
num6rul muncitorilor.
,.!$ C :?F$ easN
1*#. /ecunoa8te5i factorul cantitativ din urm6toarele e)presii$
a
.
rentabilitate& c. cifra de afaceri&
b produc5ia de bunuri materiale& d productivitatea muncii.
. .
,.!$ D :?F$ easN
1*'. :ac6 avem indicii individuali 8i valorile perioadei curente, indicii sintetici se vor calcula ca$
a
.
raport a dou6 medii& c. media aritmetic6 ponderat6 a indicilor
individuali&
b
.
medie armonic6 ponderat6 a indicilor
individuali&
d
.
medie geometric6.
,.!$ D :?F$ easN
1*(. ?ndicii sintetici ce folosesc ponderile perioadei de baz6, sunt indici$
a
.
Fisc7er& d
.
2aasc7e&
b
.
LaspeNres& e
.
to5i.
c
.
0dgeMort7&
,.!$ D :?F$ easN
11*. ?ndicii sintetici ce folosesc ponderile perioadei curente, sunt indici$
a
.
Fisc7er& d
.
:obrisc7&
b
.
LaspeNres& e
.
nici unul.
c
.
2aasc7e&
,.!$ C :?F$ easN
111. :ac6 9ntr%o !C/, suma valorilor a3ustate este apro)imativ egal6 cu suma valorilor 9nregistrate, atunci$
a
.
metoda de a3ustare
aleas6, este unic6&
d
.
metoda de a3ustare
aleas6 este corect6&
b
.
metoda de a3ustare
aleas6, nu este
potrivit6&
e
.
metoda de a3ustare
aleas6 este optim6.
c
.
metoda de a3ustare aleas6 este e)act6&
,.!$ : :?F$ easN
112. Opera5iunea de corectare a valorilor 9nregistrate ale unui fenomen economic la curba sa de tendin56 se nume8te$
a
.
eliminarea valorilor aberante& c. e8antionare&
b
.
a3ustare& d
.
corectare a erorilor sistematice.
,.!$ D :?F$ easN
113. 4n analiza unui fenomen comple), metoda restului nedescompus, spre deosebire de metoda substituirii 9n lan5$
a
.
e)agereaz6 influen5a factorului calitativ& c. este mai corect6, pentru c6 izoleaz6 numai
factorul calitativ la nivelul perioadei de baz6&
b
.
este mai corect6, permi5<nd e)plicarea mai
veridic6 a cauzelor ce condi5ioneaz6 varia5ia
varia5iei comple)e&
d
.
e)agereaz6 influen5a factorului cantitativ.
,.!$ D :?F$ easN
114. 2robleme ce trebuie rezolvate la analiza unei !C/ sunt$
aC calcularea indicatorilor absolu5i, relativi medii&
bC e)trapolarea&
cC analiza sezonalit65ii&
dC determinarea trendului&
eC indicii cu baz6 9n lan5.
,lege5i combina5ia corect6$
a
.
Ba, b, c, dC& c. Ba,eC&
b
.
Bb, d, eC& d
.
Ba, b, d, eC.
,.!$ ,
11. =alorile individuale ale !C/ depind de$
aC factori esen5iali cu ac5iune sistematic6&
bC factori aleatori&
cC factori demografici&
dC varia5ii sezoniere&
eC politica economico%social6&
fC oscila5ii ciclice.
,lege5i combina5ia corect6$
a
.
Ba, b, d, fC& c. Bc, d, eC&
b
.
Ba, b, c, dC& d
.
Bb, c, d, fC.
,.!$ ,
11". Determinarea trendului unei SCR se poate face cu urmtoarele metode mecanice:
1. metoda grafic6&
2. metoda indicatorului de nivel&
3. metoda mediilor mobile&
4. metoda sporului mediu&
. metoda indicatorului de volum&
". metoda indicelui mediu.
,lege5i varianta corect6
a
.
B1, 2, , "C& d
.
B2, 4, "C&
b
.
B3, 4C& e
.
B1, 3, 4, C
c
.
B1, 3, 4, "C&
,.!$ C
11#. 4ntr%o !C/ suficient de mare se pot identifica mai multe componente$
1. varia5ii sezoniere&
2. varia5ii periodice&
3. oscila5ii economice&
4. oscila5ii periodice ciclice&
. varia5ii accidentale&
". varia5ii financiare.
,lege5i varianta corect6$
a
.
B1,2, 3, 4C& c. B2, 3, , "C
b
.
B1, 2, 4, C& d
.
B3, 4, , "C
,.!$ D
11'. :intre indicatorii absolu5i ai !C/ enumer6m$
1. indicatorul de nivel&
2. modificarea absolut6&
3. indicatorii de structur6&
4. ritmul sporului&
. indicatorl de volum.
,lege5i varianta corect6$
a
.
B1, 2, C& c. B3, 4, C&
b
.
B2, 3, C& d
.
B2, 3, 4C.
,.!$ ,
11(. ?ndicatorii relativi ai !C/ sunt$
1. indicatorii de pozi5ie&
2. indicele de dinamic6&
3. ritmul mediu de dinamic6&
4. modificarea medie absolut6&
. ritmul de modificare relativ6 absolut6 a 1K din ritmul de cre8tere.
,lege5i varianta corect6$
a
.
B1, 2, 3C& c. B2, 3, 4C&
b
.
B2, , "C& d
.
B2, 4, "C
,.!$ D
12*. ?ndicatorii medii ai !C/ de intervale sunt$
1. nivelul mediu&
2. media cronologic6 simpl6&
3. modificarea absolut6 medie&
4. ritmul mediu de dinamic6&
. indicele mediu de dinamic6&
". indicatorul mediu de volum.
,lege5i varianta corect6$
a
.
B1, 2, , "C& c. B2, 4, , "C&
b
.
B1, 3, 4, C& d
.
B1, 2, 3, 4C.
,.!$ D
121. :eterminarea trendului !C/ prin metoda mediilor mobile se realizeaz6 c<nd$
a
.
fenomenul prezint6 o
evolu5ie apro)imativ
e)ponen5ial6&
d
.
indici de dinamic6
cu baza mobil6
prezint6 valori
apropiate 9ntre ele&
b
.
fenomenul evolueaz6
sub forma unei
progresii aritmetice&
e
.
nu se pot aplica
metode analitice de
a3ustare.
c
.
varia5ia termenilor seriei prezint6 evidente
regularit65i ciclice&
,.!$ C
122. Componenta ciclic6 apare ca urmare a ac5iunii$
a
.
factorilor sezonieri& d
.
factorilor ce
determin6 fazele de
contrac5ie 8i rela)are
a fenomenelor&
b
.
factorilor aleatori& e
.
nu e)ist6 aceast6
component6.
c
.
tendin5elor economice&
,.!$ ,
123. Componenta sezonier6 a unui !C/ apare ca rezultat al ac5iunii$
a
.
fluctua5iile legate de anotimp, sau de
trimestru, lun6, s6pt6m<n6&
c. varia5iilor repetate sistematic&
b
.
fluctua5iile ciclice& d
.
compomenta sezonier6 nu e)ist6.
,.!$ ,
124. Trendul unui !C/ se determin6 prin -?- Bmetoda indicelui mediuC atunci c<nd$
1. modific6rile absolut6 cu baz6 9n lan5 sunt apro)imativ egale&
2.modific6rile indicilor de dinamic6 cu baz6 mobil6 sunt apro)imativ egali&
3.cronograma prezint6 un punct de ma)im&
4.8irul termenilor !C/ prezint6 9n evolu5ie o progresie geometric6.
,lege5i varianta corect6$
a
.
B1, 2C& d
.
B3, 4C&
b
.
B2, 3C& e
.
B1, 4C.
c
.
B2, 4C&
,.!$ C
12. ?ndicele mediu de dinamic6 se calculeaz6 ca$
a
.
medie geometric6,
indiferent de indicii
de dinamic6 cu baz6
mobil6&
d
.
medie armonic6 a
indicilor de dinamic6
cu baz6 mobil6&
b
.
medie geometric6,
numai dac6 indicii
de dinamic6 cu baz6
fi)6 au valori
apropiate&
e
.
medie aritmetic6 a
indicilor de dinamic6
cu baz6 mobil6&
c
.
medie geometric6, numai dac6 indicii de
dinamic6 cu baz6 mobil6 au valori apropiate&
,.!$ C
12". 0)trapolarea reprezint6 opera5iunea statistic6 de$
1.interpolare a termenilor unei !C/&
2. determinare a tendin5ei de evolu5ie a seriei !C/&
3. stabilirea unor termeni viitori situa5i 9n afara orizontului de analiz6&
4. determinarea unui interval de 9ncredere pe baza unui model de analiz6&
. prelungirea valorilor unei !C/ dincolo de perioada de analiz6 pe baza unui model de analiz6 8i introducerea variabilei
timp.
,lege5i varianta corect6$
a
.
B1, C& d
.
B3, C&
b
.
B2, 3C& e
.
B1, 2C.
c
.
B3, 4C&
,.!$ :
12#. -etoda restului nedescompus pentru a m6sura influen5ele izolate ale factorilor unui fenomen comple) va lua 9n
considerare$
a
.
ponderile perioadei
curente ale factorului
calitativ&
d
.
ponderile perioadei
de baz6 ale
factorului calitativ&
b
.
ponderile perioadei
de baz6 ale
factorului cantitativ&
e
.
ponderile perioadei
curente ale factorului
cantitativ&
c
.
ponderile perioadei de baz6 indiferent de
natura calitativ6 sau cantitativ6 a factorului
izolat&
,.!$ C
12'. 0volu5ia 9n timp a unei !C/ nu este e)plicat6 de o serie$
a
.
de timp& c. de distribu5ie de frecven56&
b
.
cronologic6& d
.
dinamic6.
,.!$ C
12(. Termenii unei !C/ sunt independen5i pentru c6$
a
.
unitatea de m6sur6 a valorilor !C/ este
aceea8i&
c. sunt valori succesive ale aceluia8i fenomen&
b
.
datele provin din aceea8i surs6& d
.
se ob5in prin acelea8i metodologii de calcul.
,.!$ C
13*. ?ndicii sunt inclu8i 9n categoria$
a
.
indicatorilor
varia5iei&
d
.
indicatorilor
asimetriei&
b
.
m6rimilor relative& e
.
indicatorilor
tendin5ei centrale.
c
.
m6rimilor medii&
,.!$ D
131. 4n colectivit65i eterogene, pentru calcularea indicilor este necesar$
a
.
9nsumarea direct6 sub form6 de agregat& c. separarea colectivit65ii 9n grupe mai
omogene&
b
.
com6sur6tor sub forma unor ponderi& d
.
calcularea mediei aritmetice a indicatorilor
individuali.
,.!$ D
132. ?ndicii sintetici folosesc sisteme de pondere c<nd$
a
.
valorile individuale nu sunt 9nsumabile
direct&
c. variabilele folosite sunt cantitative&
b
.
ponderile au caracter obligatoriu& d
.
variabilele folosite au caracter continuu.
,.!$ ,
133. Calculul indicilor sintetici, c<nd avem indicii individuali 8i valorile 9n perioada de baz6, se face sub form6 de$
a
.
medie aritmetic6& c. medie geometric6&
b
.
medie armonic6& d
.
raport a dou6 medii.
,.!$ ,
134. ?ndicii sintetici nu se vor calcula ca$
a
.
sum6 a indicilor individuali& c. raport a dou6 medii&
b
.
medie a indicilor individuali& d
.
media armonic6 a indicilor individuali.
,.!$ ,
13. :in urm6toarele e)presii recunoa8te5i factorul calitativ$
a
.
produc5ia marf6& c. pre5urile produselor fabricate
b
.
num6rul mi3loacelor fi)e& d
.
num6rul muncitorilor.
,.!$ C
13". /ecunoa8te5i factorul cantitativ din urm6toarele e)presii$
a
.
rentabilitate& c. cifra de afaceri&
b
.
produc5ia de bunuri materiale& d
.
productivitatea muncii.
,.!$ D
13#. :ac6 avem indicii individuali 8i valorile perioadei curente, indicii sintetici se vor calcula ca$
a
.
raport a dou6 medii& c. media aritmetic6 ponderat6 a indicilor
individuali&
b
.
medie armonic6 ponderat6 a indicilor
individuali&
d
.
medie geometric6.
,.!$ D
13'. Opera5iunea de corectare a valorilor 9nregistrate ale unui fenomen economic la curba sa de tendin56 se nume8te$
a
.
eliminarea valorilor aberante& c. e8antionare&
b
.
a3ustare& d
.
corectare a erorilor sistematice.
,.!$ D
COMPLETION
1. Trasatura comuna unitatilor unei colectivitati statistice, retinuta in programul statistic pentru a fi inregistrata si care are
valori diferite de la o unitate la alta se numeste...C,/,CT0/?!T?C,....statistica.
2. Culegerea de informatii, dupa o metodologie unitara, pentru toate unitatile colectivitatii si pe baza unui plan bine stabilit
se numeste ...OD!0/=,/0.... statistica.
3. :aca distributia statistica are un coeficient de asimetrie BCasC$ Cas P *, atunci avem o asimetrie la ....:/0,2T,... .
4. ?ntr%o distributie statistica coeficientul Cas E *, atunci avem o serie ....!?-0T/?C,....
. .umarul de aparitii al unei variante intr%o colectivitate se numeste ...F/0C=0.T,... .
". /eprezentarea grafica a seriilor de timp se realizeaza cu a3utorul ......C/O.O+/,-0?......
#. -arimile relative de structura se reprezinta grafic prin diagrame de .....!T/@CT@/,...... .
'. ,baterea medie patratica se calculeaza ca radacina patrata a ....:?!20/!?0?... .
(. ,mplitudinea absoluta se defineste ca diferenta dintre valoarea ....-,F?-,...si valoarea ...-?.?-,...din seria studiata.
,.!$ ma)imaAminima T !e pare ca se pune liniuta oblica.
1*. /egresia ne arata cum o variabila este ....:020.:0.T,......de alta variabila.
11. Corelatia arata gradul in care o variabila este ....:020.:0.T,.... de alta variabila.
12. :aca
1 r
)N

, atunci legatura dintre cele doua variabile este ....2@T0/.?C,.... .
13. Legaturile statistice se manifesta ca tendinta variabila numai la nivelul .....COL0CT?=?T,T??.... .
MATCHING
a
.
b
.
c
.
1. Care este formula mediei armonice1
2. Care este formula mediei geometrice1
3. Care este formula mediei patratice1
1. ,.!$ D /0F$ sinteze, cap.3
2. ,.!$ C
3. ,.!$ ,