LIMBAJUL TRUPULUI

Allan Pease
Apropiindu-ne de sfarsitul secolului 20 suntem martorii aparitiei unui nou tip de
om de stiinta cel din domeniul comunicarilor nonverbale. Comunicarea nonverbala este
reprezentata de comportamentul fizic care insoteste vorbirea. Poate fi intentionata sau
neintentionata.
Majoritatea gesturilor de baza ale comunicarii sunt aceleasi in intreaga
lume.Cnd oamenii sunt fericii zmbesc! cnd sunt tri"ti sau sup#rai se $ncrunt# sau
devin posaci. A $ncuviina dnd din cap $nseamn# aproape $n mod universal %da% sau o
aprobare. &ste una din formele $nclin#rii capului "i pare a fi un gest $nn#scut utilizat "i
de oamenii nev#z#tori "i surzi. Cl#tinatul capului $ntr-o parte "i alta pentru a indica un
%nu% sau o negare este de asemenea universal "i se prea poate s# fie un gest deprins
imediat dup# na"tere. Cnd sugarul se satur# de lapte $ncepe s#-"i clatine capul la
stnga "i la dreapta pentru a $ndep#rta snii mamei. Cnd copila"ul a mncat deja
suficient $ntoarce capul $ntr-o parte "i alta pentru a-"i $mpiedica p#rinii s#-i mai dea de
mncare "i astfel $nva# repede s# utilizeze gestul cl#tinatului capului pentru
e'primarea dezaprob#rii sau a atitudinii sale negative.
(idicatul din umeri este de asemenea un bun e'emplu de gest universal care
se utilizeaz# pentru a semnala c# o persoan# nu "tie sau nu $nelege despre ce se
vorbe"te.
)ensul lui %*+% este identic $n toate #rile vorbitoare de limba englez# "i de"i
acest sens s-a r#spndit $n $ntreaga &urop# "i Asie $n anumite locuri originea "i sensul
gestului sunt diferite $n ,rana de e'emplu gestul %inelului% semnific# si %zero% sau
%nimic%! $n -aponia poate $nsemna %bani%! $n unele #ri mediteraneene este un semn
pentru gaur# "i adesea se utilizeaz# pentru indicarea .omose'ualit#ii.
/na din cele mai serioase gre"eli pe care un $ncep#tor $n ale limbajului trupului o
poate
comite este aceea de a interpreta un anumit gest izolndu-l de alte gesturi sau
circumstane. )c#rpinatul capului de e'emplu poale $nsemna multe0 m#trea# p#duc.i
sudoareincertitudine memorie proast# sau minciun# $n funcie de alte gesturi f#cute
concomitent.1e aceea pentru a le citi corect gesturile trebuie privite $ntotdeauna $n
ansamblul lor.
)e spune ca nu este posibila falsificarea limbalului trupului datorit# lipsei de
concordan# careprobabil apare $ntre utilizarea principalelor gesturi a microsemnalelor
trupului "i cuvintelerostite. Palma desc.is# de e'emplu este asociat# cinstei dar atunci
cnd escrocul $"i inepalmele desc.ise "i zmbe"te $n timp ce spune o minciun#
microgesturile sale $l tr#deaz#.
Pupilele sale se contracteaz# una din sprncene se ridic# sau colul gurii se
smuce"te "i
aceste semnale contrazic gestul palmei desc.ise "i zmbetul sincer. 1rept urmare cel
care recepteaz# toate aceste semnale e tentat s# nu dea crezare celor auzite.
,aa este folosit# mai des dect orice alt# parte a trupului pentru a camufla
minciuna. 2oi utiliz#m zmbetul $ncuviinarea din cap "i clipitul $n $ncercarea de a
masca minciuna dar din nefericire pentru noi semnalele trupului spun adev#rul
lipse"te deci concordana dintre gesturile trupului "i semnalele noastre faciale.
GESTURI FCUTE CU PALMA
3n decursul istoriei palma desc.is# a fost asociat# cu adev#rul onestitatea supunerea
umilina. Au fost rostite multe jur#minte cu palma pe inim# iar cnd cineva depune
m#rturie la judec#torie $"i ridic# mna cu palma desc.is#. 4iblia e inut# $n mna stng#
iar palma dreapt# e ridicat# $n sus ca s# fie v#zut# "i de membrii completului de
judecat#.
Dominare i supunere n sr!n"erile #e m!n$
5innd seama de tot ceea ce am spus pn# acum despre impactul comenzilor date $n
poziiile palmei $ndreptate $n sus "i $n jos s# analiz#m importana acestor poziii $n
strngerea de mn#.
)# presupunem c# doi indivizi se $ntlnesc pentru prima dat# "i se salut# cu obi"nuita
strngere de mn#. Cu acest prilej poate s# fie transmis# una din cele trei atitudini de
baz#0
6 dominarea0 %Acest om vrea s# m# domine. 7rebuie s# fiu mai precaut%!
6 supunerea0 %$l pot domina pe acest om. &l va face ceea ce doresc eu%!
6 egalitatea0 %$mi place acest om. 2e vom $nelege bine%.
M!inile n po%i&ie #e 'oi(
8estul are dou# versiuni0 coiful $ndreptat $n sus 9,igura :2; poziie obi"nuit# cnd cel $n
cauz# $"i e'pune pe larg p#rerile "i ideile sale "i coiful $ndreptat $n jos utilizat $n general
de cel care mai degrab# ascult# dect vorbe"te.
DIFERITE GESTURI CU M)*A ADUS LA FA+
Acoperirea gurii face parte din puinele gesturi ale adulilor care sunt tot att de evidente
ca "i gesturile copiilor. Mna acoper# gura degetul mare apas# obrazul $n timp ce
creierul trimite subcon"tient comenzi minii s# $ncerce s# opreasc# cuvintele mincinoase
care se pronun#. /neori doar cteva degete sau pumnul strns acoper# gura dar
$nelesul gestului r#mne acela"i.
Fre'area o',iului-
Acest gest este dirijat de creier pentru a $ndep#rta inducerea $n eroare $ndoiala sau
minciuna pe care le %vede% sau de a evita s#-l priveasc# $n fa# pe cel c#ruia $i spune o
minciun#. 4#rbaii de regul# $"i freac# oc.ii viguros "i dac# trag o minciun# zdrav#n#
privesc adesea $n alt# parte de obicei $n jos. ,emeile utilizeaz# o mi"care m#runt#
tandr# de frecare dedesubtul oc.ilor pentru c# probabil prin educaie evit# mi"c#rile
robuste sau nu doresc s#-"i strice fardul. <i ele evit# privirea celor care le ascult#
ridicnd oc.ii spre tavan.
Fre'area ure',ilor
1e fapt este o $ncercare a ascult#torului de %a nu auzi r#ul% $ncercnd s# bloc.eze
cuvintele prin a"ezarea minii $n jurul sau deasupra urec.ilor.
S'$rpinaul "!ului
=n acest caz degetul ar#t#tor al minii cu care scriem scarpin# partea de sub urec.e
sau partea lateral# a gtului $n timpul observ#rii acestui gest am constatat un lucru
interesant0 sc#rpinatul se face de apro'imativ cinci ori.(areori acest num#r este mai mic
sau dep#"e"te aceast# cifr#. 8estul semnaleaz# $ndoial# sau incertitudine si este
caracteristic oamenilor care spun0%2u sunt $nc# sigur dac# voi accepta%.
M)*A DUS LA .BRA/ 0I LA BRBIE
Cnd cel care ascult# $ncepe s#-"i foloseasc# mna ca suport pentru cap $nseamn# c#
a ap#rut starea de plictiseal# "i gestul e menit s# $mpiedice aipirea. 8radul de
plictiseal# al celui care ascult# este legat de modul $n care braul "i mna sa sunt
utilizate ca suport al capului.
Gesul o1inui al n'ru'i$rii 1ra&elor este un gest universal care e'prim# aproape
pretutindeni o atitudine defensiv# sau negativ#. &ste imaginea obi"nuit# a omului care
ajungnd $n mijlocul unor necunoscui 6 la mitinguri la cozi $n cofet#rii $n lift sau $n alte
locuri 6 se simte sting.erit sau nesigur.
De(ensi2$ sau (ri"
Muli oameni pretind c# gesturile lor nu sunt defensive "i c# ei $"i $ncruci"eaz# braele
sau picioarele deoarece le este frig. &ste adesea o camuflare a adev#rului. 1e altfel
este interesant de observat diferena dintre inuta defensiv# "i cea provocat# de
frig.$ncruci"area sau $mpletirea braelor sau picioarelor sugereaz# c# avea de-a face cu
o atitudine negativ# sau defensiv# "i acesta este cazul "i cu $ncruci"area gleznelor.
GESTURI ALE CAPULUI
&'ist# trei poziii de baz# ale capului0 prima este capul inut drept aceasta este poziia
omului cu o atitudine neutr# fa# de cele auzite. Capul r#mne de obicei nemi"cat rar
l#snd s# se observe o mi"care m#runt#. Adesea apare $mpreun# cu gestul minii
ridicate la fa# care e'prim# o evaluare.Capul $nclinat $ntr-o parte 6 poziia a doua 6
semnific# o trezire a interesului.Capul $nclinat $n jos 6 poziia a treia 6 semnalizeaz# o
atitudine negativ# "i c.iar una de judecare critic#.
SEM*ALE ALE .C3IL.R
=n funcie de iluminat pupilele se dilat# sau se contract# tot a"a cum atitudinea sau
dispoziia unei persoane se sc.imb# din pozitiv# $n negativ# "i viceversa. Atunci cnd
cineva este e'citat pupilele sale se pot dilata pn# la de patru ori fa# de m#rimea
normal#. 1impotriv# o stare negativ# de sup#rare provoac# o contractare a pupilelor
cunoscut# $ndeob"te prin denumirea de %oc.i mici ca o m#rgic#% sau %oc.i de "arpe%.
GESTURI ALE FUMATULUI
,umatul este manifestarea e'terioar# a unei nelini"ti sau a unui conflict interior "i arc
puin de-a face cu savurarea nicotinei.1ac# fum#torul $"i ascunde an'ietatea prin fumat
nefum#torii recurg la alic ritualuri0 $"i $ngrijesc toaleta $"i rod ung.iile bat tactul cu
degetele "i picioarele $"i aranjeaz# butonii se scarpin# $n cap trag $n jos "i $n sus
verig.eta se joac# cu batista "i fac multe alte gesturi care arat# toate c# respectivul
simte nevoia calm#rii.
Fum$orii #e pip$
,um#torii de pip# parcurg un $ntreg ritual0 $"i cur## pipa o lovesc de un obiect tare o
umplu cu tutun o aprind "i din cnd $n cnd aranjeaz# tutunul puf#ie 6 toate acestea
constituind o calc foarte util# pentru sc#derea tensiunii atunci cnd se afl# sub
presiune.)e parc c# fum#torii de pip# sunt oameni care amn# bucuros luarea unei
decizii "i fac aceasta $ntr-o manier# modest# "i acceptabil# din punct de vedere social.
Fum$orii #e &i"aree
Ca "i fumatul din pip# "i fumatul igaretei reprezint# o $ncercare de eliminare a tensiunii
interioare "i face posibil# tragerea de timp de"i fum#torul de igarete ajunge de regul#
mai repede la luarea unei decizii dect fum#torul de pip#. 1e fapt fum#torul de pip#
este "i el un fum#tor de igarete care arc nevoie de o tragere mai $ndelungat# de timp
pentru a lua o decizie dect i-ar permite ig#rile sale. (itualul igaretei cuprinde diferite
mi"c#ri cum sunt b#tutul u"or al igaretei de ceva r#sucirea ei b#tutul scrumului
aducerea ci la gur# "i alte minigesturi indicnd toate c# individul a acumulat mai mult#
tensiune dect de obicei.
/n semnal specific ne va ar#ta dac# persoana respectiv# are o atitudine pozitiv# sau
negativ# fa# de $mprejur#rile dale 6 direcia $n care scoale fumul $n sus sau $n jos. /n
om .ot#rt sigur pe el care se consider# superior va sufla fumul de regul# $n sus. <i
invers o persoan# cu o structur# mental# negativ# ascuns# sau suspicioas# va sufla
fumul de obicei $n jos. 1ac# cineva scoate fumul $n jos din colul gurii gestul indic# o
atitudine "i mai negativ# "i ascuns#.
GESTURI FCUTE CU .C3ELARII
Aproape toate obiectele de care omul se folose"te $i creeaz# prilejul s# fac# anumite
gesturi caracteristice $n aceast# situaie sunt f#r# $ndoial# "i cei care poart# oc.elari.
/na din cele mai des folosite mi"c#ri este introducerea $n gur# a unuia din braele
oc.elarilor. Acest gest poate fi folosit cu scopul amanarii unei decizii.
Disan&e %onale
>ocuitorii albi de clas# mijlocie din suburbiile Australiei 2oii ?eelande Angliei Americii
de 2ord "i Canadei sunt $nconjurai $n general de o %bul# de aer% de aceea"i $ntindere.
Aceasta poate fi $mp#rit# $n patru distane zonale distincte.
@. ?ona intim# 6 $ntre @A "i :B cm.
1intre toate distanele zonale aceasta este de departe cea mai important#! omul $"i
ap#r# aceast# zon# ca o proprietate a sa. 1oar celor apropiai emoional le este permis
s# p#trund# $n ea. 1in aceast# categorie fac parte $ndr#gostiii p#rinii soul sau soia
copiii prietenii "i rudele apropiate. &'ist# "i o sub-zon# care se $ntinde pn# la @A cm de
trup $n care se poate intra doar $n cursul contactului fizic.
2. ?ona personal# 6 $ntre :B cm "i @ 22 m.
Aceasta este distana pe care o p#str#m fa# de alii la $ntlniri oficiale ceremonii sociale
"i $ntlniri prietene"ti.
C. ?ona social# 6 $ntre @ 22 m "i C B0 m.
Aceast# distan# o p#str#m fa# de necunoscui fa# de eventuali instalatori sau tmplari
care ne repar# ceva $n cas# fa# de factorul postai vnz#torii din magazinele din
apropiere fa# de noul nostru angajat "i fa# de toi cei pe care nu-i cunoa"tem prea
bine.
:. ?ona public# 6 peste C B0 m.
Aceasta este distana corespunz#toare de fiecare dat# cnd ne adres#m unui grup mare
de oameni.