Fibrele textile

Fibrele textile sunt cele mai utilizate de om pentru imbracaminte. Daca

pna la nceputul acestui secol necesitatile de mbracaminte erau satisfacute n
totalitate de produsele naturale, la sfrsitul secolului, 70% din aceste necesitati
vor fi satisfacute de fibrele chimice. O ramura mai recenta a fibrelor chimice care
s-a dezvoltat n ultimi 0 de ani ntr-un ritm extraordinar o reprezinta fibrele
sintetice. !cest fibre sunt rodul dezvoltari uneia dintre cele mai moderne ramuri
ale chimiei" chimia polimerilor. #intetizarea lor a fost posibila doar atunci cnd
cercetarea a relevat caracteristicile necesare unui polimer fiabil" sa fie filiform
$adica fara ramificari sau reticuli ai catenelor%& sa aiba o masa moleculara
potrivita, sa poata fi orientat si cristalizat& sa fie solubil n solventi sau sa se
topeasca fara descompunere.
'esaturile textile se caracterizeaza prin elasticitate, mladire si porozitate
fina. (le retin particulele suspensiei atat prin efectul de cermare cat si prin
absorbtie. !u rezistenta mecanica redusa si se colmateaza usor. #unt folosite ca
suprafete filtrante intinse pe rame sau pe un support ori)inal si exceptional, in
forma de pun)i. *elul tesaturii, porozotatea, )rosimea tesaturii, natura
materialului tratarea ulterioara dau panzelor filtrate o mare varietate si
adaptabilitate la conditiile de filtrare.
+rocedeu de tratare cu polimeri prevede fixarea fibrelor n tesatura, cu
a,utorul unor punti microscopice de masa plastica, unele de altele, pentru a le
mpiedica sa se deplaseze si sa se nclceasca. !stfel desi nu se modifica
structura solzoasa a fibrelor, aceste sunt mpiedicate sa se miste una n raport cu
cealalta. !vanta,ele sunt multiple" procedeu nu necesita tratarea prealabila a
fibrei, structura si calitatile aceste fiind pastrate intacte, iar tratarea se aplica
tesaturii sau chiar confectiilor finite, prin simpla nmuiere ntr-o solutie sau
emulsie de polimeri. +na n prezent au fost testate mai multe tipuri de polimeri
pentru aceasta operatie. -ei mai indicati sunt cei care contin )rupari ce permit
formarea de le)aturi chimice ntre lanturile moleculare, constituind, dupa
aplicare, punti de rasina insolubila, dar moale si elastica, fapt ce elimina pericolul
ca stofa sa devina ri)ida.
*ibrele textile se impart in mai multe )rupe "
*ibre naturale &
*ibre artificiale &
*ibre sintetice .
Fibrele naturale
*ibrele naturale se impart in doua mari cate)orii "
*ibre proteice naturale &
*ibre celulozice naturale .
Fibrele proteice naturale .
+arul de la animale $lna, parul din blana animalelor% sunt fibre proteice.
!cestea ard mai )reu dect matasea. *lama este rapida, dar este dificil sa fie
intretinuta arderea. !ceste fibre sunt constituite din catene macromoleculare cu
structura de proteine. -ele mai importante fibre din aceasta )rupa sunt " cele din
matase naturala si lana.
.atasea naturala "
.atasea naturala este o fibra cu componenta proteica, obtinuta din
)o)osile $secretia% viermelui de matase si, n )eneral, arde repede, cu o flacara
medie ca intensitate, miroase asmenea parului sau un)hiei arse. -enusa este
usor farmicioasa. .atasea se stin)e mai )reu. !ceasta este puternic concurata
de fibrele sintetice, a,un)nd n unele state sa fie nlocuita complet de fibrele
sintetice. /ndustria matasii este dezvoltata n statele cu traditii n cresterea
viermilor de matase $-hina, /talia, 0.+.D. -oreeana si -oreea de #ud%.
-hina - tara ori)inala a matasii naturale, renumita prin matasea si
adevaratele opere de arta obtinute din matasea naturala. -entrele sunt
concentrate n -hina de (st si #ud-(st, renumit fiind centrul #handon), 12(shan,
!na3an), 4aipen), 1uda, 5in)adao. !lte tari producatoare de matase"
- Italia, cu centrele +adova, -omo, *lorenta&
- Franta, cu vestitul centru 13on, prelucrnd matasea din import&
- SUA, cu 6e7 8or9, 6e7 :erse3.
;n eveniment important l-a constituit introducerea n (uropa a matasei din
-hina, fapt care a )enerat ideea de a se ncerca imitarea ei pe cale artificiala,
idee ce a fost realizata industrial la sfrsitul secolului al </<-lea de catre =ilaire
de -hardonet. !cesta a patentat n >??@ procedeul de producere a matasii ce-i
poarta numele, prin filtrarea nitrocelulozei urmata de denitrare.
/ndustria in matasea naturala la noi in tara foloseste ca materie prima
matasea naturala importata din -hina, ct si matasea sintetica $artificiala%.
.atasea naturala este obtinuta n sud-vestul tarii& se prelucreaza la 1u)o,,
'imisoara, alte centre fiind Aucuresti si Balenii de .unte. .atasea artificiala se
produce la 1upeni, Araila $-hiscani%, +opesti-1eordeni $mpreuna cu firele
celulozice%. -ele doua cate)orii de materii prime sunt prelucrate apoi n
tesatoriile de la Aucuresti, 1u)o,, 'imisoara, /asi, -odlea, 'r)u .ures.

1ana "
Datorita proprietatilor sale binecunoscute $calduroasa, moale, se vopseste
si se lucreaza excelent%, lana este ideala pentru confectionarea covoarelor si a
mochetelor. 'exturile si modelele in care poate fi folosita sunt, practic, infinite.
/n ma)azine sunt disponibile acum si covoare din lana in combinatie cu iuta. -a
element deosebit de desi)n, unele modele au mici bucati de lemn amplasate in
centru.
;na dintre necesitatile vitale ale fiintei umane din toate timpurile a fost ca,
pe ln)a asi)urarea hranei, sa-si procure si materialele necesare confectionarii
mbracamintei. Cn acest scop, ca si n alte cazuri, omul s-a adresat naturii. +rin
ncercari, timp de mii si mii de ani, el a reusit sa identifice diferite materiale
adecvate acestui tel si sa elaboreze tehnolo)iile necesesare prelucrarii lor.
Desi aproape ,umatate din tesaturile din lna rezistente la spalare produse
azi n lume sunt obtinute prin procedeul oxidativ. +rocedeul oxidativ are tendinta
de a fi nlocuit rapid de catre tratarea cu polimeri, care are avanta,ul de a elimina
complet de)radarea fibrei.
!stazi, n ntrea)a lume, aproximativ -@ milioane 9ilo)rame de lna sunt
tratate anual pentru a fi i)nifiate. 1na tratata poate fi spalata sau curatata prin
procedeul uscat, fara a-si pierde rezistenta la flacara, si depaseste chiar cele mai
exi)ente standare referitoare la rezistenta textilelor la solicitarile termice.
/ndustria lanii este ramura le)ata de o ocupatie straveche - pastoritul - care
a asi)urat materia prima pentru o )ama lar)a de produse casnice. De fapt, se
mai pastreaza obiceiul n mediul rural ca unele piese vestimentare $itari, camasi%
sau de uz )ospodaresc $cuverturi, covoare%, sa fie lucrate n casa, cu mult simt
artistic. Cn ,urul Arasovului si #ibiului sunt zone traditionale de crestere a ovinelor,
favoriznd dezvoltarea industriei lnii de timpuriu. .ateria prima o reprezinta n
primul rnd lna fina si semifina obtinuta de la oile merinos. Cn ultimii ani se
foloseste tot mai mult amestecul cu fire sintetice, obtinndu-se produse de
calitate.

Fibre celulozice naturale
*ibrele celulozice au un )rad de policondensare care difera de la un
material celulozic la altul. -eluloza din bumbac are un )rad de policondensare
foarte mare, situat intre >D00 E >F00, avand catene macromoleculare lun)i, in
timp ce in cazul inului si canepii, el se situeaza intre ?00 E >000
+rintre fibrele celulozice naturale se numara cele obtinute din " bumbac, in,
canepa, iuta, etc.
Aumbacul "
Aumbacul este materie prima de baza pentru industria textila.
Aumbacul este o fibra naturala, polimerica, ve)etala extrasa din fructul
plantei de bumbac. -nd este aprinsa, aceasta arde cu o flacara de scurta
intensitate si miroase a frunze arse. Cn timpul arderii, datorita curentilor de aer,
fra)mente mici de fibra se desprind si ard, pna la epuizare, n aer. -enusa
ramasa este fina si sfarmicioasa.
+olimerul natural care sta la baza fibrei este celuloza. +lanta de bumbac
prefera zonele de clima temperata si calda, fiind necesare precipitatiile in
perioada de crestere si abrenta acestora in perioada de recoltare.
Aumbacul face parte din famililia 40O##8+/;.. (xista mai multe soiuri
de bumbac dintre care"
- #oiul =/0#;';. $1fGD0-F@mm%
- #oiul =(0A!-O. $1fG>7-DHmm% DIIDmrz>Dszn>u
- #oiul A!0A!D(6#/# $1fGF0-@>mm%
*ibrele de bumbac se obtin din capsulele plantei de bumbac,in care se afla
D-H seminte de care sunt le)ate fibrele. *ibrele sunt prelun)iri epidermice
celulare ale semintelor. Dezvoltarea fibrelor are loc de la scuturarea florii pana la
H0 zile. +ana la D0 zile de la caderea petalelor se dezvolta ovarul,devenind
capsula.in interiorul ei se formeaza semintele acoperite cu fibre de bumbac , care
au perete subtire numit perete primar. De la D0 pana la H0 de zile are loc
maturizarea fibrei. +eretele primar se in)roasa, se formeaza peretele secundar
prin depunerea de lamele concentrice de celuloza. 1a maturitate capsulele se
deschide si bumbacul trebuie recoltat. 0ecoltarea se poate face manual,mecanic
sau pneumatic. Dupa recoltare bumbacul este dus la statia de e)renare unde se
efectuaeaza urmatoarele operatii"
- 0eceptiaGpreluarea si inre)istrarea cantitativa
- #ortareaGsepararea in functie de anumite caracteristici
- -uratirea primaraGeliminarea impuritatilor mari,vizibile care nu necesita operatii
complexe de curatire
- ()renareaGsepararea semintelor de fibre
- 1intersareaGseperarea fibrelor foarte scurte numite linters
- +resarea si imbalotareGse preseaza in baloti de >@0-D00 9) care usureaza
transportul si depozitarea
Aalotii obtinuti sunt apoi trimisi spre filaturi unde sunt folositi ca materie
prima.
*ibra de bumbac este monocelulara si contine intre I0-ID %
celuloza,uneori chiar I@-I? %. -eluloza este un polimer filiform macromolecular
cu )rad de polimerizare F000.-atenele moleculare de celuloza sunt dispuse sub
forma de retea formand microfibrile. .icrofibrilele formeaza fibrile care formeaza
manunchiuri dispuse concentric, paralele cu axa lon)itudinala,putin rasucite in
,urul acesteia $aprox F0J%. *ibrilele formeaza lamele care intra in structura
peretelui fibrei. *ibra este formata din perete la exterior si lumen la interior.
+roprietatile fibrei de bumbac sunt determinate de )radul de maturitate "
>. -uloarea
Aumbacul are culoare alb, )albuie, crem. #e albeste cu oxidanti sau prin
mercerizare.
D. 1uciul
!re luciu slab, in functie de soi si de tara de ori)ine. Daca bumbacul este
mercerizat luciul creste.
F. *inetea
- finete mica"sub 6mG@000
- finete medie 6mG@000-H000
- finete mare"peste 6mGH000
. 1un)imea
1un)imea fibrei de bumbac este cuprinsa intre >7 si @> mm.
(xista fibre de bumbac"
-foarte scurteKDmm
-scurte D-D?mm
-medii D?-FFmm
-lun)i FF-FHmm
-foarte lun)i LFHmm
@. 4radul de maturitate$4.%
4.G)rosimea pereteluiMlatimea fibrei
4. G H0-?0 bumbac matur
4.L ? bumbac foarte matur
4. KH0 bumbac mort
H. =i)roscopicitatea
;miditatea reala este ;rGD0-D%
;miditatea le)ala este 0G?,@%
7. -omportare la temperatura
0ezista pana la >F0J- apoi se descompune.
?. -omportare la ardere
Aumbacul arde repede, cu flacara luminoasa, miroase la fel ca hartia arsa,
lasand cenusa putina la fel ca hartia.
I. -omportarea la substante chimice
-la acizi"nu rezista,fiind dizolvat de catre acizii concentrati
-la alcali"rezista ,alcalii fiind folositila curatare,albire,mercerizare
-substante oxidante"esteslab rezistent dar se albeste cu solutii diluate
Aumbacul se intrebuinteaza la articole "
vestimentare"tesute$rochii,camasi,fuste,pantaloni%, tricotate $len,erie, tricouri,
ciorapi%, tehnice " fitile, furtunuri, benzi...
sanitare"tifon,pansamente,vata.
.aterie prima pentru obtinerea fibrelor artificiale.
/ndustria bumbacului prezinta cea mai mare importanta datorita
numeroaselor sale ntrebuintari, ct si costului mai convenabil, n comparatie cu
alte materii prime. .ateria prima prelucrata $bumbacul% este asi)urata din import"
;zbechistan, 'ur9menistan, ()ipt, #udan, /ndia, ultima fiind principala
furnizoare.
Cn -mpia 0omna s-a a,uns la o suprafata cultivata de peste .000 ha. Cn
anii din urma, bumbacul se amesteca cu fire si fibre chimice, obtinndu-se
produse Ntip bumbacN de foarte buna calitate, rezistente, cu aspect frumos. Cn
cadrul acestei subramuri functioneaza filaturi, tesatorii, ntreprinderi pentru
producerea atei.
/ndustria bumbacului este prezenta si n Aucuresti, cu peste DH% din
productia de ramura, n vestul tarii, n orasele 'imisoara, !rad, Oradea, #atu
.are. Cn partea de nord-est a tarii s-au impus prin productii mai ridicate centrele"
Aotosani $aici fiind creat primul combinat de bumbac de dupa razboi%, /asi, 4ura
=umorului. Cn partea centrala trebuie mentionate centrele" 'almaciu $ln)a
#ibiu%, pentru ata, Odorheiul #ecuiesc, .edias, #i)hisoara, #fntu 4heor)he
$combinate inte)rate%, iar n partea central-sudica" +itesti, +ucioasa $n
ntreprinderi inte)rate%, 4alati, 4iur)iu, 0osiori de Bede, Auftea, -iulnita,
Oltenita, Dra)asani, Auzau $filaturi si combinate inte)rate%.

/nul "
/n india este cea mai dezvoltat productie de in
/nul este de asemenea o fibra naturala obtinuta din tulpina plantei de in. #e
caracterizeaza prin doua tipuri de fibre tehnice si elementare. *ibrele tehnice
reprezinta un ansamblu de fibre elementare liate ntre ele cu o substanta numita
li)nina. !rde asemeni bumbacului, dar cu mirosul putin modificat.
/nul se cultiva in 0omania pentru tulpinile sale din care se scot fibre textile
si pentru semintele din care se extra)e un ulei )ras, utilizat atat in pictura cat si in
medicina. #emintele de in, pe lan)a uleiul )ras mai contin o cantitate insemnata
de mucila)ii localizate in membrana celulara a epidermei, )licozide ca linamarina
si linocinamarina, saruri de potasiu si ma)neziu.
O cantitate de >-D lin)uri de seminte de in intre)i, luate in cursul unei zile
sau seara la culcare, re)leaza constipatiile cele mai rebele prin actiunea
mecanica asupra intestinului. Datorta mucila)iilor, ele au actiune emolienta in
inflamatiile tubului di)estiv.
O lin)ura de seminte intre)i macerate in >00 ) apa, timp de o ,umatate de
ora, dau o bautura emolienta si racoritoare, care se foloseste in tratarea
inflamatiilor intestinale. ;nii autori recomanda ceaiul preparat din seminte de in,
amestecat cu putina lamaie in litiaza renala $piatra la rinichi% si in inflamatiile
vezicii urinare.
+entru uzul intern se vor folosi numai semintele intre)i.
+entru uzul extern, semintele macinate - *arina 1ini - se folosesc sub
forma de cataplasme.
*aina de seminte se amesteca cu apa si se fierbe pana devine o pasta.
!ceasta pasta se pune intre doua bucati de panza si se aplica pe locul bolnav.
#e mentine in permanenta calda, timp de cateva ore. -ataplasma de in
calmeaza durerile, a,uta la fluidificarea si evacuarea puroiului din abcese si
furuncule. +entru a se crea o actiune antiseptica, e bine ca la faina de in sa se
adau)e si flori de musetel pulverizate.
+entru copii mici, cataplasmele de mustar se fac amestecate cu faina de in
pentru a scadea actiunea iritanta a mustarului.
/n cistite $inflamatiile basicii urinare% se fac spalaturi calde sau bai cu
fiertura din D- lin)uri de seminte la @00 ) apa.
/n arsuri se foloseste uleiul de in amestecat in parti e)ale cu apa de var.
#e pune totul intr-o sticla curata si se a)ita pana se formeaza un lichid alb-laptos,
cu care se un)e arsura. !ceasta are proprietatea de a calma durerile, racori si
vindeca rana.
/ndustria inului este n reducere n perioada actuala, folosind doar F,>% din
totalul materiei prime textile. /nul are o arie de cultura relativ restnsa" vestul si
centrul partii europene a -#/ $1etonia, (stonia, 1ituania, zona #an9t +etersbur),
Aielorusia cu renumitele centre industriale, #molens9, Oostrona si alte centre n
#iberia de vest%. .entionam culturi de in si n +olonia, 4ermania - partea de
nord-est, -ehia, #lovacia, ;n)aria si pe suprafete mai mici n Ael)ia, Olanda,
nordul *rantei, !n)lia.
-anepa "
-anepa este o planta anuala. !ceasta se cultiva pentru fibre textile, pentru
funii si sfori. #emintele de canepa se dau hrana la pasari sau din ele se extra)e
ulei.
CncP din cele mai vechi timpuri cnepa a fost o plantP traditionalP a
romnilor obtinndu-se productii record pe teritoriul tPrii noastre. CncercPm acum
relansarea acestei vechi traditii combinnd tehnolo)ia modernP cu vasta
experienta dobnditP n trecut ncepd de la cercetare, culturP, industrializare si
pnP la comercializare.
#ti)matul de dro) pus canepii industriale a facut ca o ramura importanta a
a)riculturii sa se afle acum in pra)ul dezastrului. #i daca la noi aceasta planta
este considerata non-)rata, ;niunea (uropeana este dispusa la a subventiona
investitii in realizarea culturilor de canepa.
Din canepa indiana se extra)e mari,uana sau hasisul. De altfel, canepa cultivata
in 0omania, cannabis sativa, se deosebeste fundamental de planta din care se
extra)e produsul halucino)en '=- $tetrahidrocanabinol%, atat prin forma, cat mai
ales prin concentratia de dro)" maximum 0,D% in canepa obisnuita, fata de peste
>% in cea indiana. De fapt, canepa are cea mai mare capacitate de
industrializare dintre toate plantele tehnice" nimic nu se arunca, totul e valorificat,
iar produsele obtinute sunt folosite de la fabricarea banalei funii pana in industria
cosmetica sau auto. Dar avanta,ele cultivarii si industrializarii acestei plante nu
se opresc aici" cultivarea poate fi facuta in conditii bune in toata tara, iar terenul
devine in anul urmator propice cultivarii cerealelor deoarece canepa ucide
buruienile. 6u in ultimul rand, cantitatea de in)rasamant chimic necesara unei
productii bune este mult mai mica decat la alte culturi.
/n >I?I au fost insamantate peste @H.000 de hectare cu canepa, dar in anii
urmatori productia s-a prabusit. .otivul principal a fost acela ca industria de
prelucrare si-a inchis topitoriile si filaturile de canepa, afirma (lena 'atomir,
director al Directiei /mplementare +olitici in sectorul ve)etal din .inisterul
!)riculturii, +adurilor si Dezvoltarii 0urale. Din cele F> de unitati de prelucrare
ale plantelor textile existente inainte de revolutie, au ramas doar -@ astfel de
topitorii, multe fiind inchise pentru ca nu mai au materie prima. /ar materie prima
nu exista pentru ca nu mai are cine sa achizitioneze canepa. 0ezulta-tul nu s-a
lasat asteptat - zone specializate odata in cultivarea canepii au uitat acum
traditia.


/uta "
/uta este o planta anuala cu tulpina inalta pana la Fm si )roasa de > E D
cm, cu frunze )albene, ovale, cultivata in re)iunile tropicale pentru fibrele textile
extrase din tulpina $-orchorus olitorius si capsularis%. !ceasta este intrebuintata
la fabricarea panzei de sac, a covoarelor, etc.
*ibrele de iuta, care sunt matasoase la atin)ere si au un usor luciu, provin
din scoarta plantei cu acelasi nume. !u un aspect placut, sunt flexibile si pot fi
realizate in diverse texturi si combinatii coloristice. /ntrucat produsele finite sunt
foarte moi si nu prea rezistente la un trafic intens, ele sunt recomandate mai ales
pentru dormitoare si camere de zi.
Fibre artificiale
*ibrele artificiale obtinute prin modificarea polimerilor naturali sunt "
viscoza, acetat, triacetat, matase cuproamoniacala. +entru elasticitate se
adau)a fibre elastomere $l3cra etc.%, care au o mare capacitate de alun)ire $se
pot lun)i de cinci-sase ori sub actiunea unei forte de intindere% si de revenire
rapida la lun)imea initiala
*ibrele artificiale se impart in doua mari cate)orii "
*ibre artificiale din celuloza re)enerata &
*ibre artificiale din celuloza modificata chimic .
Fibre artificiale din celuloza regenerata
*ibrele artificiale sunt supranumite si fibre chimice, au devenit astfel alaturi
de fibrele naturale, o baza importanta de materii prime textile. Daca pna la
nceputul acestui secol necesitatile de mbracaminte erau satisfacute n totalitate
de produsele naturale, la sfrsitul secolului 70% din aceste necesitati vor fi
satisfacute de fibrele chimice.
-el mai important produs de acest tip este vascoza. !lt tip de fibra
artificiala este matasea cuproxam.
Bascoza "
Bascoza se mai numeste si reion sau matase artificiala. !ceasta este
constituita din macromoleculele de celuloza aproape pura cu un )rad de
polimerizare mai mic decat al celulozei din bumbac si cu o rezistenta mecanica
mai scazuta. *ibrele de vascoza sunt mai hidrofile decat cele din bumbac.
.atasea cuproxam "
-omportarea acestei fibre artificiale este asemanatoare cu cea a vascozei.

Fibre artificiale din celuloza modificata chimic
-ea mai importanta fibra de acetat de celuloza este matase acetat.
.atasea acetat "
.atasea acetat este o fibra obtinuta din celuloza, iar tehnic este denumita
acetat de celuloza. !cetatul arde usor, cu o flacara licaritoare, care nu poate fi
stinsa cu usurinta. -eluloza care arde face picaturi si lasa o cenusa )rea, densa.
.irosul este similar cu cel al talasului ars. !ceasta se foloseste la fabricarea unor
materiale plastice.
+rocedeul acetat realizeaza matasea acetat, folosind acetatul de celuloza.
#olutia acestuia in acetona este supusa filarii la cald $uscata%. #olventul se
evapora si este recuperat, iar firul de acetat de celuloza coa)uleaza si se
intareste. 'esaturile de matase acetat sunt mai rezistente dar mai putin
hi)roscopice decat cele din matase vascoza. 1a noi in tara fibrele artificiale se
fabrica prin procedeul vascoza la Araila, 1upeni si +opesti-1eordeni.
Fibre sintetice
O ramura mai recenta a fibrelor chimice care s-a dezvoltat n ultimi 0 de
ani ntr-un ritm extraordinar o reprezinta fibrele sintetice. !ceste fibre sunt rodul
dezvoltari uneia dintre cele mai moderne ramuri ale chimiei" chimia polimerilor.
#intetizarea lor a fost posibila doar atunci cnd cercetarea a relevat
caracteristicile necesare unui polimer fiabil" sa fie filiform $adica fara ramificari
sau reticuli ai catenelor%& sa aiba o masa moleculara potrivita, sa poata fi orientat
si cristalizat& sa fie solubil n solventi sau sa se topeasca fara descompunere.
*ibrele sintetice au unele proprietati superioare celor naturale printre care"
rezistenta mecanica foarte buna, rezistenta chimica excelenta, rezistenta la molii
si la putrezire. *ibrelor sintetice li se pot conferi proprietati pe care nu le au cele
naturale" neinflamabilitate, rezistenta la temperaturi mari etc. (xista nsa si
proprietati nesatisfacatoare" absorbtie de umiditate scazuta, ncarcare
electrostatica mare, efecte de scamosare$pillin)%, colorabilitate mai dificila.
Odata cu aparitia unor noi tipuri de fibre sintetice, la procedeele de filare
cunoscute s-au adau)at altele noi" filarea din topitura si, mai recent, filarea din
suspensie, filarea din semitopitura etc.
Cn )eneral, schema de obtinere a unei fibre sintetice este"
prepararea polimerului -L filare -L etirare -L ncretire -L fixare.
Cn ultima perioada de timp, foarte utilizata este si cofilarea. *ibrele cofilate
au doua structuri" Ncoa,a-miezN si Nuna ln)a altaN$Nside b3 sideN%.
*ibrele coa,a-miez au un miez dintr-un polimer care confera fibrei
rezistenta, elasticitate etc., si o coa,a din alt polimer pentru scaderea ncarcarii
statice, cresterea luciului, reducerea pillin)ului etc.
#tructura Nside b3 sideN poate, de exemplu, sa confere o ncretire mare
fibrei daca cei doi polimeri au contractii diferite.
*ibrele poliamidice "
!cestea sunt constituite din macromolecule filiforme $fara catene laterale%
in care )rupele amidice, care sunt polare si hidrofile, alterneaza cu portiuni de
catene hidrocarbonate nepolare si hidrofobe, asemanator cu structura fibrelor
proteinelor.
63lon "

!ceste fibre sunt folosite pentru obtinerea articolelor turnate, a textilelor si
a suturilor medicale. *ibrele de nailon sunt rezistente si mult mai rezistente decat
matasea si relativ insensibile la umezeala si muce)ai.
63lon-ul este o poliamida obtinuta din petrol. 63lon-ul se topeste si apoi
arde rapid, daca flacara ramne pe fibra topita. Daca se poate mentine flacara
pe n3lon-ul care arde, se simte un miros de plastic ars.
*ibrele poliesterice "
!cestea au ca reprezentant important 'erilena $'erom, Dacron% care
rezulta prin poliestificarea $cu eliminare de apa% a acidului tereftalic cu >,D
etandiol. !cest tip de fibre au caracter puternic hidrofob si sunt rezistente la
lumina,caldura, sifonare.
+oliesterul este un polimer obtinut dintr-un amestec de carbune, apa si
produse petroliere. +oliesterul se topeste si arde n acelasi timp, topitura si
cenusa pot sa adere repede la orice suprafata, se lipeste inclusiv de pielea
omului, )enernd arsuri. *umul de la poliesterul ars este ne)ru, nsotit de un
miros dulcea).
*ibrele poliesterice au la baza tot reactia de policondensare, dar ntre un
diacid $sau diester% si un diol. 0eactia decur)e n doua etape" esterificarea $sau
transesterificarea% si policondensarea. *ibra poliesterica produsa n cea mai
mare cantitate este polietilentereftalatul. 0eactia are loc prin a)itare n vid, iar
ambele sale etape necesita catalizatori. +olimerul este filat din topitura ca si
poliamidele.
*ibrele de acril "
*ibrele de acril sau tehnolo)ic acrilonitrilul sunt obtinute din produse
petroliere naturale. !crilii ard usor datorita structurii lor specifice. ;n chibrit sau o
ti)areta cazuta pe o patura de acril o poate arde& viteza de ardere este mare,
daca nu se intervine pentru stin)ere. -enusa este densa. .irosul este neplacut,
astrin)ent.
Dintre fibrele preparate prin polimerizare radicala doua au o importanta
deosebita" fibrele acrilice si fibrele polivinilalcoolice. De fapt, fibrele acrilice au la
baza copolimeri ai acrilonitrilului cu acetat de vinil, metil, metacrilat etc.
-opolimerul este dizolvat ntr-un solvent potrivit $ca dimetilformamida, dimetil
sulfoxid, carbonat de etilena, solutii de tiocianat% si se fileaza prin filare umeda
sau uscata.
+olimerizarea ionica "
+olimerizarea ionica este utilizata la obtinerea fibrelor de polipropilena si
polietilena. *ibrele de polipropilena au avut o dezvoltare dinamica n ultimi ani,
datorita rezistentei ia a)entii chimici, precum si datorita )reutatii specifice foarte
mici. O asemenea structura se obtine doar prin polimerizarea ionica. ;nul dintre
sistemele catalitice utilizate este Qie)ler-6atta, adica 'i-lF R !l$-D=@%F. *ilarea
se face din topitura.
+olimerul "
+olimerul este o substanta macromoleculara a carei molecule este formata
prin unirea in lant a doua sau mai multe molecule de monomer.
+olimerul se dizolva n apa fierbinte si se fileaza ntr-o baie de sulfat de
sodiu. ;rmeaza tratarea cu formaldehida, pentru a esterifica o parte din )rupele
O=. !stfel se confera polimerului rezistenta la apa.
*ibrele obisnuite prin polimerizare sau copolimerizarea clorurii de vinil
$-=DG-=-l% au o importanta mai mica datorita temperaturii ,oase de topire.
*ibrele polivinilalcoolice se obtin prin polimerizarea acetatului de vinil
urmata de hidroliza polimerului cu soda caustica de alcool metili.
Dupa metoda de preparare a polimerului se cunosc"
- *ibre preparate prin policondensare&
- *ibre preparate prin polimerizare radicala&
- *ibre preparate prin polimerizare ionica&
- *ibre preparate prin alte procedee.