CHLAMYDII,RICKETSII,

UREAPLASME, MICOPLASME
1. Genul Chlamydia
Caractere generale
Chlamydiile sunt bacterii, deci celule eucariote cu habitat obligatoriu intracelular ce
prezint un ciclu de multiplicare unic printre bacterii. Ele sunt parazii energetici
deoarece le lipsesc liniile metabolice de energogenez.
Tabel 14 : Genul Chlamydia- taxonomie
ORD!"# Chlamydiales
$%&#% Chlamydiaceae
GE!"# Chlamydia
'(EC Chlamydia trachomatis
Chlamydia psittaci
Chlamydia pneumoniae
Morolog!e "! !#!olog!e
Corpusculul elementar (CE) este o particul s)eric *de +,,--,, nm., cu o arie o
central mai dens, inacti/ metabolic, rezistent 0n mediu extracelular. %re un perete
celular rigid asemntor bacteriilor gram-negati/e 1i o a)initate pentru coloran2ii bazici.
Corpusculul reticulat (CR) sau 3corpusculul ini2ial3 a lui #indner este o particul
s)eric *de 4,,, nm., cu structur intern reticulat, mai pu2in dens dec5t a CE, acti/
metabolic, cu o e/olu2ie strict intracelular. %re un perete celular trilaminat cu o rigiditate
redus 1i o a)initate 1i mai mare pentru coloran2ii bazici.
Incluziile sunt )orma2iuni o/ale sau rotunde paranucleare cu diameturl de --4, , care se
pot e/iden2ia prin urmtoarele colora2ii6 Giemsa, Castaneda, cu iod, %lbastru de 7ictoria,
Gimenez, sau prin utilizare de anticorpi monoclonali )luorescen2i antichlamydia.
Ciclul de dezvoltare comport urmtoarele etape6
4. ata1area CE de membrana celulei gazd 1i )agocitarea CE 0ntr-o /ezicul endozomal
sau )agozom
+. reorganizarea CE 0ntr-un CR nein)ec2ios dar acti/ metabolic
-. multiplicarea CR 0n interiorul incluziei pe cheltuiala energetic a celulei gazd
8. trans)ormarea CR 0n C 1i apoi 0n CE
9. cre1terea 0n /olum a incluziei cu ruperea membranei )agozomale 1i eliberarea
extracelular a CE prin liza celulei gazd. CE /or in)ecta alte celule 1i ciclul re0ncepe
ig! "#: Ciclul de dez/oltare al chlamydiilor *modi)icat dup &ahon C.R., +,,,.
Structura ant!gen!c$ a Chlamydiei trachomatis
E/iden2iaz6
$ntigenul speci%ic de gen : asemntor cu #(; *respecti/ endotoxina. bacteriilor
gram negati/e.
$ntigenele speci%ice de specie - proteina membranei externe *&O&(. a C< care
0mparte genul 0n cele - specii.
$ntigenele speci%ice de tip. 'pecia C< a )ost 0mpr2it din punct de /edere
antigenic 0n 49 serotipuri umane notate %, =, =a, C, D, E, $, G, >, , ?, @, #4, #+,
#-. =iotipul <rachoma cuprinde tipurile 6 %, =, =a, C, D, E, $, G, >, , ?, @, iar
biotipul #G7 tipurile6 #4, #+, #-.
Patogen!e
Tabel 1&: n)ec2ii produse de genul Chlamydia
'erotip In%ecia
#
4
,#
+
,#
-
#im)ogranulomatoza /enerian
%,=,=a,C <rachomul
D,E,$,G,>,,?,@
ConAuncti/ita cu incluzii a nou nscutului
(neumonia nou nscutului
ConAuncti/ite
"retrita negonococic
Epididimite
(rostatite
(roctite, 'indrom Gay =oBel
'indrom Reiter
Cer/icite, salpingite, endometrite
(erihepatit, periapendicit, peritonit
Chlamydia psittaci in)ecteaz un numr mare de psri *peste 4,, specii. 1i mami)ere. #a
psri este agent al ornitozei 1i psitacozei. Omul se contamineaz prin intermediul
aerosolilor contaminan2i pro/eni2i de la psri *porumbei, papagali., put5nd )ace )orme
de pneumonie intersti2ial, precum 1i )orme inaparente de boal. #a mami)ere *o/ine,
bo/ine, pisici., poate cauza a/orturi.
Chlamydia pneumoniae este agent al unor in)ec2ii ale tractului respirator la om de tipul6
)aringite, bron1ite, pneumonii intersti2iale, otite, )rec/ente la adolescen2i, adul2ii tineri,
dar 1i la /5rstnici. Este suspicionat 0n cazul unor in)ec2ii cronice la cardiaci, sau al unor
bron1ite astmati)orme. <ransmiterea este exclusi/ uman.
Chlamydia trachomatis are o singur gazd natural, omul. <ransmiterea se )ace cel mai
ades pe cale sexual 1i mult mai rar prin intermediul m5inilor, lenAeriei, sau apei
contaminate din bazine. Este agent etiologic al urmtoarelor in)ec2ii6
1!In%ecii cu transmitere se(ual), care prin e/olu2ie 1i complica2ii ridic probleme
medico-sociale deosebite 0n 2rile industrializate. Reprezint o cauz important de
sterilitate a cuplului, precum 1i cauz a sarcinilor extrauterine.
n)ec2iile genitale masculine sunt de regul complica2ii ale unei uretrite ini2iale
clinic mani)este sau asimptomatice. Dup o perioad de incuba2ie de C -49 zile,
e/olu2ia uretritelor poate )i6
-subacut * 9,D., cu secre2ie uretral transparent, /5scoas, mai abundent diminea2a,
0nso2it de semne subiecti/e intrauretrale, cum sunt )urnicturile 1i senza2ia prezen2ei
unui corp strin. $rec/ent, uretrita chlamydian este 0nso2it de dureri testiculare di)uze,
senza2ie de apsare perianal, dureri la ni/elul canalelor de)erente 1i, )oarte rar, de
parestezii pe )a2a intern a coapselor.
-pictura matinal * +,D., c5nd simptomatologia se rezum la prezen2a unei secre2ii
reduse, 0nso2it de senza2ii subiecti/e minore.
-uretrita acut *+9--,D. este imposibil de di)eren2iat de cea gonococic. %ceasta se poate
complica cu o balanit caracteristic 0n 3hart geogra)ic3, 0n cocard perimeatic a)toid,
cel mai des eritematoas 1i cu tendin2 hemoragic.
-portaAul asimptomatic
Criteriul general acceptat de diagnostic al uretritei este6
E prezen2a a cel pu2in 49 (&! pe 9 c5mpuri microscopice examinate cu obiecti/ul
x8, pe )rotiul uretral colorat Gram, sau
E prezen2a a cel pu2in 8 (&! pe 9 c5mpuri microscopice pe )rotiul uretral colorat
Gram, examinat cu obiecti/ul x4,,.
Complicaiile uretritei chlamydiene sunt6
-stricturi uretrale +-8D *,,4D la cei cu uretrite gonococice.
-epididimita
-prostatita
-artrita reacti/ sau sindromul Reiter, la indi/izii cu predispozi2ie genetic pentru aceast
complica2ie. (resupune prezen2a simultan a unei6 in)ec2ii oculare *u/eit, conAuncti/it.,
mono sau oligoartrite 1i a unei uretrite negonococice.
n)ec2ii genitale )eminine6 cer/icita cu e/olu2ie subacut, care se poate complica
adeseori cu salpingite, cauze )rec/ente ale sterilit2ii 1i sarcinilor extrauterine.
!ou-nscutul se poate contamina 0n timpul trecerii sale prin )iliera pel/i-genital
matern, prezent5nd la c5te/a zile dup na1tere o conAuncti/it, 0n general
benign, lipsit de complica2ii.
"! Trachomul, este o cherato-conAuncti/it, principala cauz a orbirii 0n lumea a -a.
*! +im%ogranulomatoza venerian) (+,-). sau maladia lui /icolas avre, este extrem
de rar 0n Europa, 0n care contaminarea se realizeaz pe cale sexual. 'e caracterizeaz
prin apari2ia unui 1ancru la ni/elul organelor genitale, 0nso2it de o poliadenopatie
inghinal. (roctita din #G7 este mai agresi/, mani)est5ndu-se prin durere anal
puternic, secre2ie sanguinolent 1i purulent, tenesme 1i adenopatie satelit.
'igmoidoscopia arat o mucoas nodular, )riabil, ulcera2ii di)uze, super)iciale, iar
examenul anatomopatologic6 granuloame, abcese criptice 1i celule uria1e.
D!agno%t!cul &e la'orator
(osibilit2ile de diagnostic 0n in)ec2iile chlamydiene sunt redate 0n tabelul urtor6
Tabel 10: (osibilit2i de diagnostic 0n in)ec2iile chlamydiene
1etod) $plicabilitate 2urat) 3bservaii
Cultur toate in)ec2iile
chlamydiene
8C-F+ h metod de re)erin2
greu accesibil
Citologie <rachom
ConAuncti/it
4 h sensibilitate mic 0n
in)ec2iile genitale
'erologie n)ec2ii sistemice,
(eumonii la copil
--8 h sensibilitate mic 0n
in)ec2iile genitale
E/iden2iere
antigenic
4. $
+. E%
ConAuncti/ite
<rachom
n)ec2ii genitale
(roctite
(neumonii
n)ec2ii genitale
acelea1i ca pentru $
4G+ h
probele sunt stabile
FzileH speci)icitatea
este bun
sensibilitate bun
speci)icitate relati/
>ibridizri
de acizi
nucleici
+ ore greu accesibil
Sen%!'!l!tatea la ant!'!ot!ce
<estarea acti/it2ii antichlamydiene a antibioticelor 0nt5mpin o serie de di)icult2i 6
-testarea sensibilit2ii )a2 de antibiotice se e)ectueaz pe culturi de celule, 0n care
in)ec2ia chlamydian este stabilit 0nainte de adaosul de antibioticH
-dup e)ectuarea pasaAelor multiple, se ob2in pentru unele antibiotice ca
ampicilina, amoxicilina 1i ce)alosporinele, discrepan2e e/idente 0ntre C& 1i C&=, lipsa
unei metode standardizate.
Tetraciclinele reprezint antibiotice de elec2ie 0n tratamentul in)ec2iilor chlamydiene.
<ratamentul cu tetracicline d rezultate satis)ctoare 0n in)ec2ii acute, recderile )iind
mai rare. In in)ec2iile genitale persistente 1i cele cronice, tratamentul nu reu1este
eliminarea chlamydiilor din organism. <ratamentul trebuie s )ie de durat, administrarea
0n doz unic ne)iind e)icace.
1acrolidele au o acti/itate antichlamydian asemntoare tetraciclinelor. Eritromicina
se administreaz mai ales la gra/ide, nou nscu2i 1i copii. E)icien2a terapeutic a
eritromicinei este sub ni/elul celei ob2inute 0n tratamentul cu tetraciclin.
$zitromicina inhib dez/oltarea chlamydiilor la 0nceputul ciclului de dez/oltare. !u este
toxic pentru corpusculii elementari, dar inhib neselecti/ sinteza proteinelor
chlamydiene la 9 minute dup expunerea culturii celulare la acest antibiotic. %c2iunea
antichlamydian dep1e1te 0n timp mult ac2iunea eritromicinei. %re proprietatea de a se
acumula 0n macro)age 1i (&! concentra2ia 0n 2esuturi dep1ind de 8,, de ori
concentra2ia seric, dup o singur doz. <impul de 0nAumt2ire este de JC de ore, ceea
ce explic e)icien2a terapeutic a unei singure doze. 'e administreaz 0n doz unic de 4
g.
4rincipiile general acceptate 0n tratamentul in)ec2iilor produse de C.trachomatis sunt6
-rezisten2a dob5ndit a chlamydiilor la antibiotice nu atinge ni/ele clinice semni)icati/eH
-e)icacitatea in /i/o a antibioticelor acti/e este 0n general similar celei in /itroH
-durata tratamentului trebuie s )ie de cel pu2in F zile.
(. Genul Mycoplasma i Ureaplasma
General!t$)!*
&ycoplasmele )ac parte din clasa &ollicutes, )amilia &ycoplasmataceae.
'unt bacterii ubicuitare *izolate la om, animale, psri, insecte, plante, sol.. Doar unele
dintre speciile apar2in5nd genului Mycoplasma sau Ureaplasma sunt patogene pentru om.
Mycoplasma pneumoniae are tropism pentru mucoasa respiratorie. Ureaplasma
urealyticum 1i Mycoplasma hominis au tropism pentru mucoasele genitale. Mycoplasma
genitalium 1i Mycoplasma penetrans sunt specii recent descrise *izolate pentru prima dat
0n 4KC,. 1i au o patogenitate discutabil.
&icoplasmele prezint urmtoarele particularit2i6
sunt cele mai mici bacterii *,,+-,,Cmm., capabile s creasc 1i s se 0nmul2easc
pe medii inerte acelulare
sunt unice 0n lumea bacteriilor, datorit lipsei peretelui celular, )iind delimitate
doar de o membran trilaminatH acest )apt le con)er o mor)ologie /ariat,
sensibilitate crescut la uscciune, precum 1i rezisten2a la L-lactamine 1i al2i
agen2i inhibitori ai sintezei peretelui bacterian
mobilitate prin transla2ie-alunecare
exigen2e nutriti/e particulare6 se culti/ numai pe medii special 0mbog2ite prin
)actori de cre1tere, din care nu poate lipsi colesterolul
prezint o a)initate crescut pentru mucoase
ader la supra)e2e de plastic sau sticl
sunt rsp5ndite 0n natur, dez/olt5ndu-se 0n condi2ii neobi1nuite6 iz/oarele de ap
termal sau scurgerile acide din sterilul extrac2iilor miniere.
Caractere 'acter!olog!ce "! !+unolog!ce
Datorit absen2ei peretelui lor celular prezint un polimor)ism accentuat. !u se pot
/izualiza cu aAutorul microscopului optic, datorit dimensiunilor lor reduse 1i nu se pot
colora prin metoda Gram.
M. pneumoniae 1i M. genitalium au extremit2ile e)ilate, ceea ce le con)er proprietatea
de a adera la celule, Auc5nd rol 0n patogenia in)ec2iilor. (osed di)erite antigene
membranare *glicolipidice sau proteice. utilizate 0n R$C, care Aoac deseori rol de
adezine.
denti)icarea se )ace pe baza caracterelor biochimice, a hemadsorb2iei pe supra)a2a
coloniilor 1i inhibarea cre1terii 0n prezen2a anticorpilor speci)ici. Mycoplasma utilizeaz
ca surs de energie glucoza, iar Ureaplasma ureea.
(.1 M. pneumoniae
General!t$)!
Este o specie patogen, gzduit la om la ni/elul cilor respiratorii, )acultati/ anaerob,
a/5nd caracter polimor), necesit medii complexe pentru cre1tere 1i multiplicare, are o
cre1tere lent, iar coloniile au aspect caracteristic de Mochi de ouN.
Structura ant!gen!c$
(rezint urmatoarele caracteristici antigenice6
$ntigene proteice 5 cel mai important este proteina (4, adezin dispus 0n
aglomerri, sub )orm de bonet, pe membrana citoplasmatic a extremit2ii
)ormelor )ilamentoase.
"n antigen glicolipidic, utilizat 0n R$C - reac2ioneaz 1i cu anticorpii )orma2i )a2
de alte micoplasme.
2eterminani antigenici comuni cu antigene tisulare umane - din mu1chi,
creier, plm5ni, de pe lim)ocite sau hematii.
,actor! &e -!rulen)$
$dezina 41 se leag de baza cililor celulelor epiteliale, put5nd duce 0n )inal la
distrugerea celulelor epiteliale.
Mycoplasma pneumoniae produce un inhibitor al catalazei care proteAeaz peroxidul de
hidrogen produs de Mycoplasma 1i de celula gazd. "rmeaz acumularea acestuia, ceea
ce accentueaz e)ectul citotoxic al proteinei (4.
Patogen!e. Man!e%t$r! cl!n!ce
M. pneumoniae ptrunde 0n organism pe cale respiratorie 1i se )ixeaz la ni/elul celulelor
epiteliale ale tractului respirator prin intermediul proteinei (4. #a acest ni/el secret
peroxizi care /or stopa mi1crile ciliare. (ot ptrunde 0n interiorul celulelor, dar la gazda
imunocompetent nu in/adeaz 2esuturile subiacente. (rin mecanisme imunopatologice
speci)ice, duc la apari2ia unor in)iltrate lim)oplasmocitare peribronhice 1i peri/asculare
*responsabile de modi)icrile radiologice de tip pneumonie intersti2ial, sur/enite 0n
timpul in)ec2iilor respiratorii..
Este agentul etiologic al unor in%ecii respiratorii. dintre care doar --4,D sunt
simptomatice, de cele mai multe ori benigne, de tipul traheobron1itelor. $orma clinic cea
mai caracteristic *dar rar 0nt5lnit. este o pneumonie atipic caracteristic tinerilor.
(erioada de incuba2ie este de +-- sptm5ni, iar simptomatologia de debut este
necaracteristic, const5nd 0n6 ce)alee, sub)ebrilit2i, anorexie, crora li se asociaz ulterior
tusea uscat 1i )aringita. &ani)estarile respiratorii se pot asocia cu mani)estri din s)era
OR#, cutanate, hematologice, neurologice, cardiace, pancreatice sau articulare.
E.!&e+!olog!e
n)ec2iile sunt )rec/ente 0n sezonul toamn-iarn, prezent5nd mici pusee epidemice la
/5rsta de 8-9 ani. (rezint un maximum de )rec/en2 la copilul de 4, ani 1i nu sunt )oarte
contagioase. (rincipalele grupe de risc includ colecti/it2ile 0nchise din6 1coli, cmine
studen2e1ti, cazrmi militare, 0nchisori, unde sunt deseori responsabile de apari2ia unor
)ocare epidemice.
D!agno%t!cul &e la'orator
2iagnosticul bacteriologic este rareori practicat datorit necesit2ilor deosebite de
cre1tere ale acestor microorganisme *mediile de cultur selecti/e, cre1tere lent, condi2ii
de anaerobioz, identi)icare laborioas..
2iagnosticul serologic este cel mai des )olosit. Depistarea anticorpilor circulan2i *g& 1i
gG. se )ace prin metodele6 R$C, E#'%, hemaglutinare indirect, sau prin
imuno)luorescen2 direct. O nou perspecti/ 0n diagnosticul direct o reprezint (CR-ul
*metod )oarte speci)ic, dar inaccesibil 0nc maAorit2ii laboratoarelor..
Trata+ent, .ro!la/!e
<oate tulpinile sunt sensibile la tetraciclin, )luoroOuinolone 1i macrolide. Rezisten2a la
eritromicin este exceptional. Datorit e)ectelor sale ad/erse, tetraciclina este utilizat
doar la adul2i. !u au )ost 0nc introduse 0n practic metode standard de testare a
sensibilit2ii la chimioterapice, 0n prezent )iind )olosit metoda dilu2iilor.
(ro)ilaxia este nespeci)ic, /accinurile inacti/ate sau /ii atenuate nu 1i-au do/edit
e)icien2a p5n 0n prezent.
(.( M0co.la%+ele gen!tale
M. urealyticum 1i M. genitalium produc uretrite negonococice. In tractul genital a J,D
din )emeile sntoase s-a e/iden2iat Ureaplasma urealyticum, iar +,D din )emei sunt
purttoare sntoase de M.hominis. %ceste mycoplasme sunt considerate microorganisme
oportuniste, deoarece produc in)ec2ii 0n condi2ii de scdere a rezisten2ei antiin)ec2ioase a
organismului. '-a constatat c colonizarea la indi/izii acti/i sexual este direct
propor2ional cu numrul partenerilor sexuali. %mbele mycoplasme au )ost izolate din
s5ngele lehuzelor )ebrile 1i pot da in)ec2ii 0n cursul sarcinii, sau a/orturi. #a nou-nscu2i,
pot da pneumonii, septicemii 1i meningite.
Ureaplasma pare s Aoace un rol 0n etiologia bolii in)lamatorii pel/ine 1i se discut
implicarea ei etiologic 0n sterilitatea )eminin. #a brbat Ureaplasma urealyticum
produce rar uretrite *49D din uretritele negonococice. 1i prostatite, iar la ambele sexe
in)ec2ii urinare.
M.hominis este responsabil de in)ec2ii ginecologice de tipul6 /aginite nespeci)ice,
salpingite, abcese ale glandei =artholin.
%lte mycoplasme prezente 0n mod obi1nuit 0n tractul genital sunt M.fermentans 1i
M.genitalium. Ele au )ost asociate cu uretritele negonococice, precum 1i cu bolile
in)lamatorii pel/ine.
Trata+ent
%ntibioticele de elec2ie sunt ciclinele 1i macrolidele. '-au depistat 9D tulpini rezistente la
tetraciclin. Rezisten2a la eritromicin este excep2ional. In cazul tulpinilor rezistente, o
alternati/ terapeutic ar putea )i reprezentat de )luoroOuinolone.
(.1 Alte +!co.la%+e
In ca/itatea bucal se gsesc 0n mod normal 8 specii de micoplasme6 M.salivarium *0n
numr mare la cei cu parodontopatii, )r 0ns s se )i do/edit rolul ei 0n etiologia
acestora., M.faucium, M.orale 6i M.bucale.
1. ,a+!l!a R!c2ett%!aceae
De%cr!erea genulu!
Cuprinde bacterii cu habitat obligatoriu intracelular la /ertebrate 1i artropode, )iind
culti/abile pe animale de laborator, sacul /itelin al oulor embrionate 1i culturi celulare.
Cu excep2ia speciilor R. prowazeki 1i R. quintana, toate ricPettsiile au un ciclu natural, 0n
care rezer/orul este reprezentat de di/erse /ertebrate, altele dec5t omul, iar /ectorii, de
artropode *acarieni 1i cpu1e..
In )unc2ie de multiplicarea 0n celula gazd 1i de stabilitatea 0n mediul extern, au )ost
de)inite trei genuri6 Rickettsia, Coxiella si Ehrlichia.
E.!&e+!olog!e
$ocarul natural este 0ntre2inut prin trecerea de la artropodele in)ectate la cele sntoase,
prin intermediul /ertebratului gazd, 0n general roztoare mici pe care acestea se hrnesc.
<ransmiterea transo/arian la cpu1e reprezint un alt mecanism important cu rol 0n
0ntre2inerea )ocarului natural.
In cazul )ebrei Q, c5nd transmiterea se )ace prin aerosoli, in)ec2ia se perpetueaz mai ales
la animalele domestice, 0n absen2a artropodului. Omul se in)ecteaz de la animale tot pe
cale aerogen, dar exist 1i posibilitatea transmiterii prin 0n2eptura de cpu1e, 0n cadrul
)ocarului natural.
In ti)osul exantematic 1i )ebra de tran1ee, rezer/orul de in)ec2ie este omul, iar agentul
transmi2tor, pduchele uman. <i)osul exantematic este 0n prezent larg rsp5ndit 0n 2ri
subdez/olatate din %)rica, %merica #atin, iar )ebra Q at5t 0n 2ri dez/oltate c5t 1i 0n cele
subdez/oltate de pe toate continentele.
'e pune 0ns 1i problema rezer/orului animal6 R.prowazeki a )ost izolat de la /e/eri2ele
zburtoare din estul '"%, iar R. typhi de la cpu1ele de iepure.
Caractere +orolog!ce, culturale
'e aseamn cu bacteriile gram negati/e, a/5nd aspectul unor bacili cu dimensiuni de
4,9-+ mG,,--,,Fm, 0nconAurate de un perete celular de F,-4,,m. (ot )i )oarte
pleomor)i, prezent5nd )orme de coci, cocobacili, bacili, )ilamente. 'unt imobili, se
coloreaz prin colora2ii speciale6 &achia/ello ori Giemenez. #a microscopul electronic
prezint urmtoarele structuri6 perete celular, membrana citoplasmatic, citoplasm care
prezint ribozomi 1i )ilamente de acid dezoxiribonucleic. 'e multiplic prin di/iziune
direct.
Datorit parazitismului lor obligatoriu intracelular, mediul lor de cultur este celula /ie.
Deci culti/area se )ace prin6 inocularea pe animale de experien2, ou embrionate, sau
culturi de celule.
Structura ant!gen!c$
RicPettsiile din grupul tiphos 1i al )ebrelor ptate prezint urmtoarea structur
antigenic6
-antigene solubile cu speci)icitate de grup
-antigene corpusculare cu speci)icitate de specie
-antigene lipopolizaharidice comune cu ale bacilului Proteus OR4K, OR+, OxP *utilizate
0n reac2ia Seil-$elix..
Patogen!tate, !+un!tate
(atogenitatea este dominat de dou caractere ale interac2iunii ricPettsiilor cu celula
gazd6
capacitatea ricPettsiilor de a se adapta 1i multiplica 0ntr-o mare /arietate de celule
1i 2esuturi, de la di/erse specii de animale,
deteriorarea moderat a celulelor gazd, ceea ce permite men2inerea unui grad de
echilibru 0ntre parazit 1i acestea, cu posibilitatea in)ec2iei cronice latente,
aceast persisten2 a ricPettsiilor 0n organism, con)er indi/izilor o stare de
imunitate de tip special, numit 3imunitate de premuni2ie3, sau imunitate
in)ec2ioas, caracterizat prin urmtoarele trsturi6
o organismul cu in)ec2ie cronic latent nu prezint nici un semn clinic de
boal, agentul respecti/ )iind per)ect tolerat,
o suprain)ec2ia cu ricPettsii apar2in5nd aceleia1i specii nu poate a/ea loc
at5ta timp c5t acestea sunt prezente 0n organismul respecti/,
o starea de rezisten2 ast)el dob5ndit dispare odat cu dispari2ia strii de
in)ec2ie latent 0n organismul ce de/ine susceptibil )a2 de o in)ec2ie din
a)ar.
In anumite condi2ii 0nc nelmurite, ricPettsiile existente 0n stare latent pot rede/eni
patogene, d5nd recderi ale bolii. Exemplul tipic este cel al ti)osului de recdre *boala
=rill-;inser., care apare 0n absen2a pduchelui /ector, la )o1tii bolna/i de ti)os
exantematic, la inter/ale di/erse de timp )a2 de prima 0nboln/ire *4,-49, chiar -9 de
ani..
Se+n!!ca)!a cl!n!c$
n)ec2iile umane produse de ricPettsii se 0mpart 0n 8 grupe6 ti)osul, )ebrele ptate, )ebra de
tran1ee 1i )ebra Q. RicPettsiozele sunt in)ec2ii acute cu debut brusc. 'e caracterizeaz prin
)ebr, ce)alee puternic, mialgii, )risoane 1i pneumonie. Cu excep2ia )ebrei Q dat de
Coxiella urnetti, care e/olueaz ca o pneumonie, ricPettsiozele se 0nso2esc de erup2ii
cutanate 1i peri/ascularite peri)erice. n)ec2iile cu C.urnetii pot determina 1i hepatita,
iar dac se cronicizeaz, endocardit subacut mortal. De asemenea, poate in)ecta gra/
placenta, chiar 1i dup luni de zile de la in)ectarea mamei. %ceste aspecte particulare
trebuie re2inute at5t de ctre medicul de laborator, c5t mai ales de ctre clinician. In orice
endocardit subacut sau hepatit granulomatoas 0n care hemoculturile sunt negati/e,
este obligatoriu diagnosticul serologic pentru ricPettsii.
Tabel 17: n)ec2ii umane produse de genul Rickettsia
'pecia 8oala Rezervor
natural
-ector 9ona
geogra%ic)
,rupul ti%os
R. prowazeki ti)os
exantematic
1obolan pduche 0n toat
lumea
R. typhi ti)os
exantematic
purice purice 0n toat
lumea
R. prowazeki boala =rill
;inser
este o
recrudescen2
a ti)osului
epidemic
0n toat
lumea
dup mul2i ani
de la primul
atac
,rupul %ebrelor p)tate
R.rickettsii )ebra ptat a
mun2ilor st5nco1i
roztoare
slbatice
cpu1e emis)era
/estic
R.connori )ebra butonoas c5inele cpu1e 0n Aurul &rii
&editerane,
!egre,
Caspice,
Orientul
&iAlociu,
ndia
R.acari ricPettsioz
/ariceli)orm
1oarece de
cas
acarian %)ganistan,
%merica de
!ord, Rusia
R.siirica ti)osul de 'iberia roztoare cpu1e %)rica de
'ud, Coreea,
%rmenia,
%sia central,
'iberia,
&ongolia,
Europa
central
,rupul %ebrei de tran6ee
Rochalimaea
quintana
)ebra de
tran1ee
omul pduche Europa,
%)rica,
%merica de
!ord
R.tsutsugamush
i
ti)osul de
lstri1
roztoare acarian %sia,
'ubcontinent
ndian,
%ustralia,
nsulele
(aci)ice
Coxiella
urnetti
)ebra Q roztoare,
bo/ine,
caprine
aerosoli 0n toat
lumea a/5nd
caracter
pro)esional la
0ngriAitorii de
animale
D!agno%t!cul &e la'orator
'e bazeaz 0n general pe teste serologice. Datorit pericolului mare de contagiozitate la
care se expune personalul, izolarea ricPettsiilor se e)ectueaz numai 0n laboratoare de
re)erin2.
3.1 Tifosul exantematic epidemic
Este o boal in)ec2ioas acut epidemic, cauzat de R. prowazeki. 7ectorul este
pduchele de corp 1i cap, iar rezer/orul de in)ec2ie omul bolna/ cu boal aparent sau
inaparent. RicPettsiile se gsesc 0n s5ngele bolna/ului. (duchele suge s5ngele, dup
care, un inter/al de J-C zile nu este contagios. In acest rstimp ricPettsiile se 0nmul2esc 0n
celulele endoteliale ale intestinului pduchelui, acesta )ace o enterit cu descuamare de
celule 1i eliminarea unor cantit2i mari de deAecte in)ectante. %poi, pduchele 0n2eap
persoanele sntoase, depun deAectele 1i prin leziunile de grataA ptrund 0n organismul
gazd, se localizeaz la ni/elul endoteliilor /asculare, iar de aici aAung 0n s5nge.
(erioada de incuba2ie a bolii este de 4,-48 zile, debutul brusc, cu )ebr *-K-8,C. 1i
)rison, ce)alee, mialgii. Dup 8-J zile apare exantemul *macule, apoi pete1ii. respect5nd
palmele 1i plantele, tulburrile circulatorii *hipotensiune arterial, tahicardie.,
neuropsihice *stare con)uzional, agita2ie, delir, com..
D!agno%t!cul &e la'orator
Este bacteriologic 1i serologic, 0n cadrul celui de-al doilea amintim 6
-reac2ii de aglutinare 0n tuburi *reac2ia Seil $elix. sau pe lam *reac2ia @udicPe 'tauer.
-R$C
-reac2ii de hemaglutinare pasi/
Trata+ent, .ro!la/!e
<ratamentul se e)ectueaz cu6 doxiciclin, tetraciclin, /ibramicin, cloram)enicol.
(ro)ilactic, se recomand6 depistarea bolna/ilor, deparazitarea, educa2ie sanitar 1i
/accinarea.
3.2 Boala Brill Zinser (tifosul de recdere!
In prezent ti)osul exantematic se 0nt5lne1te sub )orma 3de recdere3, sau boala =rill, care
apare prin exacerbarea in)ec2iei cu R.prowazeki, care a persistat timp 0ndelungat 0n
organismul )o1tilor bolna/i de ti)os exantematic, 0n absen2a /ectorului speci)ic,
pduchele. Di)eren2ierea 0ntre ti)osul exantematic 1i boala =rill se )ace pe baza testelor
serologice6
Tabel 1:: <este de di)eren2iere serologic dintre ti)osul exantematic 1i ti)osul de recdere
R!;eil eli( RC Clasa de Ig
<i)os
exantematic
poziti/ din prima
sptm5n de
se poziti/eaz dup
r. Seil $elix
cre1terea
titrului g&
boal
=oala =rill negati/ poziti/ din primele
zile de boal
cre1terea
titrului gG
din primele
zile de boal
3.3 "e#ra $ ( $ fe%er& 'uery()ntre#are& nelmurire!
Este o )orm clinic 0nt5lnit mai )rec/ent dec5t celelalte ricPettsioze. %gent etiologic
este Coxiella urnetti. 'ursa de in)ec2ie este reprezentat de animale *bo/idee, o/ine,
caprine.. Calea de transmitere poate )i aerian *aerosoli contamina2i., digesti/ *prin
alimente contaminate6 lapte, carne., sau prin contactul direct cu animalele. n)ec2ia se
poate transmite 1i prin /ectori6 cpu1ele pot transmite boala de la un animal la altul.
In%ecia la om se mani)est sub )orma unei pneumonii intersti2iale, care ia deseori aspect
de boal pro)esional *la cei care lucreaz 0n )ermele de animale.. Din punct de /edere
clinic se mani)est cu )ebr, dureri musculare, ce)alee, semne clinice respiratorii.
In ceea ce pri/e1te diagnosticul, cel radiologic este deosebit de important, radiogra)ia
pulmonar rele/5nd aspectul caracteristic de 3geam mat3 sau 3p5nz de pianAen3.
In cadrul diagnosticului serologic, R$C este cea mai util *titrul anticorpilor cre1te de cca
8 ori., iar Reac2ia Seil $elix este negati/.
Tratamentul se e)ectueaz cu6 doxiciclina, cloram)enicol 1i tetraciclin.
3.* "e#ra #utonoas (fe#ra Mediteranean!
Este cauzat de R.conorii 1i este rsp5ndit 0n =azinul &editeranean, $ran2a, 'pania,
talia, precum 1i 0n %)rica 1i ndia. In 2ara noastr au )ost descrise cazuri mai ales 0n zona
Dobrogei. <ransmiterea se )ace prin cpu1a de c5ine. 'e caracterizeaz prin apari2ia unei
erup2ii *leziuni maculo-papuloase., inclusi/ la ni/elul )e2ei. #a locul 0n2epturii apar ni1te
pete negre *cauzate de ptrunderea tegumentar a R.conorii la persoanele neimunizate..
Rsp5ndirea in)ec2iei la ni/elul /aselor sanguine de la ni/elul dermului, determin leziuni
ale endoteliului /ascular. Edemul, apare secundar permeabilit2ii /asculare crescute, cu
reducerea )luxului sanguin 0n zon, urmat de necroz local.
3.+ ,hrlichio-a
% )ost pentru prima dat raportat 0n $ran2a, 0n anul 4K-,, ca apar2in5nd patologiei
/eterinare *la c5ini in)ecta2i de cpu1a de c5ine.. % )ost denumit Rickettsia canis, pentru
ca mai t5rziu, 0n 4K89, s )ie reclasi)icat 0ntr-un nou gen, Ehrlichia. '-a constatat c are
un ciclu de dez/oltare asemntor celui descris la Chlamydia.
(5n 0n anii 4KC,, cazurile de ehrlichioz uman au )ost descrise doar 0n ?aponia, au )ost
asemnate cu cele de mononucleoz, denumite )ebra sennetsu 1i considerate a )i cauzate
de E.sennetsu. "lterior, alte cazuri de ehrichioz au )ost descrise 0n statul %rPansas, la
pacien2i 0n2epa2i de cpu1e. Diagnosticul serologic a e/iden2iat E.canis. 7ectorul se pare
c este cpu1a !mlyoma americanum. '-a constatat c microorganismul a)ecteaz
lim)ocite 1i mielocite ale organismului gazdei. %riile de rsp5ndire a ehrlichiozelor
umane sunt 0nc 0n studiu.
Ehrlichioza uman) se mani)est clinic prin )ebr, mialgii, anorexie, leucopenie, anemie,
trombocitopenie. +,D din cazuri sunt 0nso2ite de o erup2ie de tip maculopapular,
/ezicular, sau pete1ial, ce apare la ni/elul trunchiului 1i membrelor. (erioada de incuba2ie
este de 4-+4 zile.
2iagnosticul de laborator este predominant serologic, reac2ia de latex aglutinare cu
aAutorul Piturilor comerciale existente pe pia2, )iind cel mai )rec/ent )olosit. In
diagnostic se mai pot )olosi reac2iile de microimuno)luorescen2.