Geografie economica mondiala

05.03.2010 Curs 1.

Negut Silviu
Editura Meteorpress

1. Resursele naturale si resursele umane ale Terrei

Resursele naturale desemneaza ansamblul mijloacelor naturale de care poate dispune o colectivitate
sau o entitate pe plan energetic, necesara omului pentru cerintele sale fiziologice. Resursele naturale
nu se pot modifica prin vointa umana (aer, apa, pamant, mediu natural, energie solara). In schimb
bogatiile naturale constituie tot ceea ce poate satisface o nevoie a omului si in special bunurile care
pot fi obiect de proprietate sau valoare.

Retinem ca resursele naturale exista independent de vointa umana si conditioneaza marile echilibre
planetare, fie ca este vorba de ciclul apei, de bilantul energetic si altele.

Resursele oceanului planetar
Pamantul este supranumit Planeta albastra. Suprafata totala a Pamantului este evaluata la 510,10
milioane kilometri patrati, din care 70,8% este apa si 29,2% este uscat (149,3 milioane km2).

In emisfera sudica apele masoara 83%, uscatul 17%, de aceea este considerata emisfera oceanica, iar
Polul Oceanic se gaseste in SE Noii Zeelande.

Emisfera Nordica, fara a fi emisfera uscatului, apele 60,7%, uscatul 39,3%, iar polul continental in NV
Frantei, la N de estuarul Loarei.

Adancimea apelor oceanice se situeaza intre 3800 m si 11.033 m.

Daca s-ar egaliza apa pe tot pamantul, apa ar avea 400 m adancime.

Vom sublinia ca apele oceanului planetar detin un imens potential energetic pentru producerea
energiei electrice in prezent. Tehnologiile cunoscute valorifica mareea, curentii marini, valurile,
diferentele de temperatura intre suprafata si adancime si H2. Tot din oceanul planetar se extrage in
prezent o mare cantitate de petrol si gaze, chiar fiind cele mai exploatate in clipa de fata.

Cea mai cunoscuta si veche indeletnicire care valorifica potentialul marilor este pescuitul.

Mai exista in ocean nodulii polimetalici, pe fundul oceanului, la mari adancimi (4-6000 m) pana la
300 kg. 42 de elemente identificate, Ni, Co, Cu, Fe si alte 38 intre care metale rare.

Romania detine un patrimoniu piscicol de 496.300 ha apa, din care 298.000 ha in Delta Dunarii, la
care se adauga lungimea Dunarii 1075 km si o suprafata din Marea Neagra.

Resursele umane ale Terrei.
Omul este foarte important din procesul de valorificare a resurselor naturale.
Populatia umana este colectivitatea persoanelor fizice care locuiesc pe un anumit teritoriu, intr-o
anumita perioada de timp.
Resursele umane sunt reprezentate de totalitatea populatiei la un moment dat care poate presta o
activitate economico-sociala.

Numarul populatiei, dinamica si repartitia geografica.
6,7 miliarde de locuitori la mijlocul 2008.

Prima estimare a numarului de locuitori a fost facuta la 1650 de catre un geograf olandez (Varenius,
Geographia Naturalis), care aprecia 550 milioane de oameni ca fiind populatia in acel moment.

In 1820 s-a ajuns la primul miliard de locuitori.

In 1927 s-a inregistrat al doilea miliard.

In 1960, al treilea miliard.

In 1974, al patrulea miliard.

In 1987, al cincilea miliard.

In 1999, al saselea miliard.

Rata de crestere a populatiei intre 1965-1970 a fost cea mai mare, de 2,4%, dupa care a scazut, in
prezent fiind de 1,2%.

In Africa se inregistreaza cel mai accelerat ritm de crestere a populatiei (2,9%) America latina 2,3,
America de nord 0,9, Europa, Oceania si Australia 0,3%.

In regiunile cele mai dezvoltate, natalitatea este mai scazuta.

Peste jumatate din omenire traieste in asezari intre 0-200 m peste nivelul marii.

Un sfert din populatie traieste intre 200-1000 m, si ultimul sfert la peste 1000.

Exista tari cu populatie si capitale la 4000m (Bolivia-La Paz, Mexic, Kabul).

Cele mai populate tari sunt China 1,322 miliard India, 1,150 miliard SUA 304 milioane, Indonezia,
Brazilia, Pakistanul 250.

Densitatea, miscarea naturala si mobilitatea populatiei.
Densitatea exprima raportul dintre numarul de locuitori pe un anumit teritoriu si suprafata acestuia.
Densitatea medie la nivel planetar este de 45 loc./km2.

Pe continente, zone geografice, tari, este foarte diferita.

Asia 122 loc/km2, Europa 103, Africa 29, Oceania 4, Australia 2 locuitori/km2.

Daca ne referim la tari, cea mai mare densitate in ministate. Monaco 16120 loc/km2.

In Europa Olanda 400 loc/km2.

Pe regiuni sau zone geografice, densitati de peste 1000 loc/km2 inalnim pe vaile marilor fluvii, in
campii (China de est, Pad), in insule Java, Honshu, in regiuni puternic industrializate Ruhr, SE Angliei,
si in jurul marilor metropole.

Cele mai mici densitati in desert (Sahara, Gobi, Australia de vest).
Miscarea naturala a populatiei este rezultatul cresterii populatiei, datorata sporului natural (diferenta
dintre natalitate si mortalitate la 1000 loc.).

In 2007, sporul natural a fost de 11,95 la mie.

In fiecare an populatia mondiala creste intre 77 si 80 de milioane de locuitori, sau 212000 zilnic, 880
in fiecare ora, 4,4 locuitori pe secunda.

Mobilitatea teritoriala a pupulatiei este veche din perioada antropogenezei.
In prezent exista migratii determinate de anumiti factori (razboi, dupa prabusirea comunismului etc.).

Structura populatiei poate fi analizata dupa multe criterii.
Dpdv etnic, rasial, al varstei, pe sexe, al religiei etc.

Criteriul varstei : intre 10 si 20 de ani este populatia tanara.
Intre 20-60 populatia adulta.
>60 ani varstnica.

Daca o tara are 35 % tanara populatia este tanara.
Sub 35 % - populatie in curs de imbatranire.

Marile regiuni care beneficiaza de o populatie tanara au cea mai mare natalitate.

In Europa si America de nord este in curs de imbatranire.

La nivel mondial se inregistreaza o usoara preponderenta a barbatilor.
In Europa este invers (52% femeile). Datorita razboaielor mondiale si a stresului. Media de viata este
mai mare la femei.

Structura populatiei pe medii urban rural.
De-a lungul istoriei a predominat ruralul.

La 1800 populatia urbana reprezenta 5,1%.

In prezent se apreciaza ca 45% din populatia globala este urbana si se estimeaza ca in 2025 va fi 60%.

Exista si aici mari diferente intre continente si tari.

Tarile mai dezvoltate au populatie urbana mai numeroasa. Marea Britanie 92,5%.

Populatia urbana este concentrata in prezent in megalopolisuri (peste 30). Cel mai intins este
BOSWASH (140000 km2 si 50 milioane de locuitori). Tokaido 70000 km2 si 70 milioane de locuitori.

Populatia Romaniei a fost in continua crestere pana la cele doua razboaie mondiale.
1967 18 la mie natalitate.

In 1990 populatia era de 23 milioane de locuitori. Dupa 1990 populatia a scazut dramatic incat in
2006-2007 oficial suntem 21,5 milioane de locuitori.

Sporul natural in prezent este negativ -1,14 la mie.

Pe medii urban-rural, structura nationala 90% romani, 6,6% maghiari, 2,5% tigani.

Au scazut dramatic locuitorii de origine germana si evreii.

Reteaua de localitati.

Peste 13000 grupate in 2700 de comune, in 320 de orase din care 103 municipii.
Capitala peste 2 milioane de locuitori.

Exista un mare decalaj intre aglomerarea urbana Bucuresti si urmatoarele orase. 7 orase peste
300000 locuitori (Constanta, Timisoara, Cluj, Iasi, Galati, Craiova, Brasov).
200-300000 (Ploiesti, Braila, Oradea, Bacau)
25 peste 100k loc.

Concluzia este ca populatia Europei in general si a tarii noastre in special este in scadere si in
imbatranire. Din martie 2011 guvernul Romaniei si-a propus ca tara noastra sa intre in spatiul
Schengen.

Carbunii reprezinta una din cele mai importante substante minerale utile. Combustibil mineral,
carbunii sunt o foarte buna sursa de energie si o materie prima pentru industria chimica.

Carbunii au fost cunoscuti din antichitate dar au fost exploatati industrial prima data in Anglia la
inceputul secoului al 18 lea.

Secolul al 19-lea a fost numit secolul carbunelui (90% din energie). Dupa gradul de carbonizare se
impart in carbuni inferiori (turba, lignit si carbune brun) si superiori huila si antracit.

Rezervele naturale si repartitia geografica
La conferinta mondiala de la Munchen din 1980 s-a dat cifra de 11.000 miliarde de tone rezerve
certe. Reprezinta cea mai importanta sursa de energie pe termen lung. Reprezinta 90% din sursele de
energie, pe cand petrolul doar 4% si gazele 2%. Carbunii ajung pe inca 1000 ani.

95 % in emisfera nordica si 5% in cea sudica.

3 state detin 80% din rezerve, si anume CSI, SUA si China.
Cele mai mici rezerve Africa, America de Sud si Oceania.

Productia de carbune s-a caracterizat printr-un ritm foarte ridicat pana in 1913 cand carbunele
domina sursele de energie cu 90%. Productia de carbune s-a echilibrat, a scazut in balanta
energetica.

In 1973 a avut loc prima criza mare a petrolului care se resimte si astazi.

Productia de carbune a crescut ajungand in prezent la 6488 de milioane de tone. Este mult mai
concentrata decat cea petroliera. Doua state, China si SUA, produc 55% din productia mondiala.
China produce carbune superior ca si SUA si India este si ea o mare producatoare, Africa de Sud,
Australia, Polonia.

Prima producatoare de carbune la ora actuala este China cu 2459 milioane de tone, urmata de SUA si
India. Europa nu mai vrea sa exploateze atat de mult carbunele, deoarece este o industrie poluanta.

Rezervele de carbune pe continentul european, incepand cu CSI, unde productia a crescut
permanent, in 2007 fiind de 500 milioane de tone si detine unele din cele mai mari rezerve din lume.
Tarile cele mai bogate din CSI sunt Rusia, Ucraina si Kazakstan. 10-15% se exporta. Carbunele a fost
exploatat prima data in Ucraina.

Alt bazin din CSI este cel din jurul Moscovei. Al treilea este bazinul Peciora, in nordul partii europene
a Rusiei (aprovizioneaza St. Petersburg). Acolo au fost trimisi multi din fostii detinuti politici sau
prizonieri de razboi (Vorkuta), dincolo de cercul polar.

In partea asiatica a fostei URSS sunt alte bazine carbonifere de-a lungul marilor fluvii, Obi, Jenisei,
Jena.

Germania, multa vreme a fost pe locul 1 in Europa, se remarca bazinul Ruhr, cel mai mare complex
carbonifer din Europa occidentala, favorizand dezvoltarea uneia dintre cele mai importante regiuni
industriale din lume. Germania este urmata de Polonia, care are bazine huilifere in Silezia superioara,
90% din balanta energetica a Poloniei se bazeaza pe carbune. In Cehia sunt rezerve mai mici. Marea
Britanie are 5 bazine carbonifere, dar productia a scazut.

America de Nord. SUA sunt pe locul 2 la productia de carbune, repartitia rezervelor este foarte
inegala. Cel mai important bazin este complexul carbonifer Apalasian, pe coasta muntilor Apalasi, din
Pensylvania pana in Alabama. Al doilea bazin este pe Mississipi si al treilea este in statele din vest.

Canada este pe locul 2 in continentul nordamerican.

Asia detine locul 1 (China 1, India 3).

Locul 4 este Australia.

America de Sud (0,5% la rezerve).

Romania carbunii ocupa primul loc dupa marimea rezervelor. Detinem 1,15 miliarde tone de
rezerve, in majoritate carbuni inferiori. Din 1990 a scazut productia de carbune. In 2007 productia a
fost de 35,7 milioane tone. Repartitia geografica in tara noastra este urmatoarea : huila se gaseste in
depresiunea Petrosani si muntii Banatului. Bazinul Petrosani pe cursul superior al Jiului ofera 80% din
productia nationala de huila.

Principalele exploatari de huila : Uricani, Lupeni, Vulcan, Petrila.

In muntii Banatului Anina.

Carbuni inferiori lignitul reprezentativ pentru tara noastra. Podisul si subcarpatii getici. Bazinul
Motru-Rovinari, intre Jiu si Motru. Asigura 50% din productia de carbune energetici ai tarii.
Bazine mai mici (Gorj, Valcea, Schitu Golesti, Valea Crisului).


Petrolul si industria petroliera
Petrolul brut sau titeiul, este un combustibil mineral clasic de origine organica. Consta dintr-un
amestec de hidrocarburi solide si gazoase dizolvate in hidrocarburi lichide si s-a format in decursul
sutelor de mii de ani. Petrolul este cunoscut si utilizat din antichitate in Orientul Mijlociu, 5-6000 ani
iH, iar Herodot si Straton mentioneaza folosirea lui.

In China si Japonia era cunoscut in antichitate, 2000 ani iH, China il extragea in adancime.

In Dacia s-au gasit obiecte de podoaba din bitumen.

In constructiile din Babilon a fost de asemenea folosit.

Calitatea energetica este socotita intre 9000-11000 de kcal/kg.

Se poate transporta prin conducte. Socul petrolului a determinat scumpirea lui.

Exploatarea industriala a petrolului.
Incepe in a doua jumatate a secolului al 19-lea, primele productii inregistrate au fost in 1857, in valea
Prahovei. In 1959 in SUA, in 1862 Canada, 1963 Rusia.

Prima sonda mecanica in SUA, ca si prima conducta. 1878 primul petrolier naviga pe Marea Neagra.
Ulterior s-a inceput exploatarea in Asia (Indonezia), America Latina, si 1908 in Orientul Mijlociu (Iran,
Irak, 1911 Egipt).

Dupa al doilea razboi mondial productia creste rapid si se dezvolta petrochimia. Pana in 1930, ca
sursa energetica, era pe locul 2. Trece in fata carbunelui.

In 1960 s-a infiintat OPEC. (13 tari din 3 continente) SA, Iran, Irak, Kuweit, EAU, Qatar, Libia, Algeria,
Nigeria, Gabon, Venezuela, Ecuador, Indonezia.

Rezervele mondiale si repartitia lor geografica
Rezervele certe : 165 miliarde de tone, din care peste 100 miliarde in Orientul Mijlociu.

Rezervele probabile sunt estimate la 360 miliarde de tone.

30-35% se exploateaza din zona submarina. O descoperire recenta s-a facut in Amazonia, si alta
descoperire recenta este in Marea Nordului.

Productia mondiala este in prezent de 3,9 miliarde de tone. Petrolul va ajunge inca 40-45 ani.

Asia detine 64,5% din rezerve, din care 61,5% in Orientul Mijlociu. Arabia Saudita este pe primul loc
in lume, atat la rezerve cat si la productie (36,3 miliarde tone), urmata de Iran, Irak 15,5 miliarde
tone, China, India si Indonezia.

Europa : CSI, Norvegia si Marea Britanie.

America detine 13,6% din totalul rezervelor, cele mai mari rezerve pe teritoriul SUA, Mexic si Canada,
si Venezuela.

Africa 10%, sudul Saharei, golful Guineei.

Asia de Est si de Sud-Est, China, intrata recent in randul producatoarelor de petrol, ocupa locul 5 cu
186,7 milioane tone in 2007.

Indonezia, printre cele mai vechi producatoare de petrol din Asia, exporta cea mai mare parte a
productiei in Japonia. Din Asia de sud-est, producatoare mai sunt Malaesia, Brunei in nordul insulei
Kalimantan si India.

Australia produce atat submarin cat si terestru.

Industria de rafinare a titeiului
Una din ramurile cele mai importante ale industriei mondiale.
Rafinarea se face atat in tarile producatoare cat si importatoare de petrol.

In tarile producatoare atat in zonele de extractie cat si in porturi.

In tarile importatoare in porturi si in terminale.

2006 4,2 miliarde de tone. Distribuita pe mari regiuni geografice.

Mari proiecte de amenajare a unor capacitati de rafinare in Orientul mijlociu, Indonezia, India,
America latina etc.

In portul Rotterdam din Olanda se concentreaza cea mai mare capacitate de rafinare din lume (60
milioane de tone).

Japonia
Industria de rafinare este amplasata in porturi. (226 milioane de tone).

Comertul mondial cu petrol
Din 3,9 miliarde tone de petrol produse in 2007, statele dezvoltate au consumat din productie, si
cea mai mare cantitate provenind din import.

Obiectul operatiunilor de comert se ridica la cca 2 miliarde de tone.

Prima zona importatoare este Europa occidentala (40-45%).
A doua zona importatoare SUA (25-30%). SUA importa 53% din necesar.

Japonia este importatoare masiva, iar din America de Sud, Brazilia (economie emergenta).

Cei mai importanti consumatori din 2007 : SUA 943 mt, China, Japonia, India, Rusia, Germania, Corea
de sud, Canada, Brazilia si Franta.

Exportatori : zona Orientului Mijlociu si apropiat, dirijeaza fluxurile care Japonia, Europa si SUA.

A doua zona este Africa.

Romania
Rezerve 100 milioane de tone

Ultimii 10-15 ani s-au descoperit rezerve din categoria petrolurilor grele. Cele mai mari rezerve sunt
intre Carpati si Dunare, 3 zone de exploatare, 70% din totalul productiei tarii.

Zona 1 , podisul si subcarpatii getici, Dambovita si Jiu.

Zona 2 Campia Dunarii, 25%. Videle, Urziceni-Galati.

Zona 3 Subcarpatii intre Dambovita si Buzau

Campia de vest, subcarpatii Moldovei

Platforma continentala a Marii Negre (6 platforme).

Productia de petrol in 2007 5 milioane de tone, in scadere dupa 1989. Se importa 10-15 milioane
de tone annual.

Capacitatea de rafinare a fost construita inainte de 1989, 30 milioane de tone annual. O parte din
rafinarii s-au privatizat sau au clacat.

Gazele naturale, alt combustibil mineral, constituite din hidrocarburi gazoase in care predomina
metanul. Puterea calorica ajunge la 13850 kcal/kg.

Se utilizeaza combustibil, sursa energetica excelenta cu ardere completa, pot fi transportarte prin
conducte si nu sunt poluante.
Materie prima pt. industria chimica, etilena, mase plastice, etc.

Categorii de gaze : metan si gaze de sonda

Gazul metan se gaseste singur in zacamant (gaz uscat), contine metan intre 69-99,1% si etan, propan,
izobutan.

Zacamintele de gaz pot fi in apropierea bazinelor petroliere.

Gazele de sonda (gaze umede sau asociate) se gasesc impreuna cu petrolul. Pot fi dizolvate in petrol
sau formand o cupola deasupra zacamantului petrolier.

Poate fi extras direct din zacamant sau poate proveni din rafinarea petrolului. Multa vreme era lasat
liber in atmosfera. Dupa al doilea razboi mondial a fost captat si utilizat pe scara industriala.

Importanta gazelor de sonda a crescut treptat si va creste si in viitor odata cu epuizarea rezervelor
cunoscute. Este folosit atat la acoperirea varfului de consum cat si la autovehicule.

Rezervele de gaze naturale si repartitia lor
Importanta economica a gazelor naturale a crescut si consumul lor a crescut, impunand o adevarata
cursa de descoperire si punere in valoare de noi zacaminte.

In raport cu rezervele de petrol, rezervele de gaze naturale nu sunt evaluate atat de exact. Cifrele
care dau rezervele sunt foarte elastice, de la 67000 miliarde de m3, la 167660 miliarde de m3.

Productia in 2007 a fost de 2940 miliarde de metrii cubi. La nivelul exploatarii actuale se preconizeaza
ca gazul metan va asigura consumul omenirii inca 60 de ani.

40% se afla in orientul mijlociu : Iran, Qatar, CSI, America de Nord s.a.

Repartitia rezervelor :
1. Rusia 607,4 miliarde m3
2. SUA 545
Canada
Iran
.
.
17. Romania

CSI 790

Cele mai importante zacaminte de gaze se gasesc mai ales in Siberia de vest, dar si in exploatari
submarine.

Zacamantul din Siberia (Urengoi) este cel mai mare din lume urmat de cel de la Orenburg.

CSI are 80000 km de conducte de gaz. Exporta in Europa si Japonia.

Olanda a inceput exploatarea gazelor in 1950. Este al treilea producator mondial de gaze.

Prima exportatoare din Europa occidentala.

Marea Britanie si Norvegia.

Norvegia locul 5 urmata de GB.

In Europa occidentala este cea mai densa retea de distributie a gazelor naturale.

Locul 2 pe glob SUA, locul 3 Canada.

SUA 1,5 milioane de km conducte de gaze.

America de Sud Venezuela, Argentina si Trinidad Tobago

China producatoare recenta.

Africa Algeria 83 miliarde m3, Egipt, Libia.

Australia din 1980, 40 miliarde m3

Romania gaz metan, 98-99,7% metan (8500-9500 kcal/m3).

Gazul metan se gaseste in podisul Transilvaniei, Transgaz are sediul la Medias.

Gazul de sonda in aceleasi zone ca si petrolul.

Productia de gaze naturale a fost in 1989 de 32,95 miliarde de m3, locul 6 pe glob.
2007 11,6 miliarde m3.



02.04.2010

Industria materialelor de constructii.

In ansamblul productiei mondiale, industria materialelor de constructii ocupa o mare pondere pentru
ca celelalte industii care impun aceasta productie importanta.

Se utilizeaza doua categorii de matriale : naturale sau obtinute pe cale industriala.
Multe roci au fost folosite din cele mai vechi timpuri iar unele constructii monumentale ale
antichitatii exista si astazi tocmai datorita rezistentei acestor roci.
Rocile sunt unele din cele mai abundente resurse naturale ale globului si au o raspandire foarte larga.
Exista roci utilizate in constructia cladirilor si a operelor de arta (monumente, statui etc.) si roci
naturale utilizate in constructia de drumuri, chei, taluze si altele.
Din prima categorie exista o gama foarte larga (pietre naturale de origine cristalina, eruptiva,
sedimentara) si de diferite calitati (gresie pana la pietrele pretioase).
Cea mai reprezentativa roca din aceasta categorie este marmura, un calcar cristalin utilizat la cladiri,
la monumente, statui etc. si are un colorit divers.
Marmura este cantonata de regula in regiuni montane, fiind o roca cristalina. Cea mai mare
producatoare de marmura este Italia (Cararra), din care s-au facut de-a lungul timpului cele mai
frumoase constructii si opere. Cararra (in apropiere de Florenta).
Tot in Italia, la Spezzia si alte zacaminte, cu marmura alba, albastruie, galbuie, translucida etc.

Italia produce anual 1,9 mil. tone blocuri de marmura, din care 450.000 de tone se exporta.

A doua mare producatoare de marmura este Grecia, si ea cu o marmura de foarte buna calitate
(Pentelikos langa Athena, sau din insula Paros).

Alte tari care au depozite considerabile de marmura sunt Spania, Portugalia, Franta, Suedia si altele.

In CSI exista mai multe bazine unde se exploateaza marmura similara cu cea din Italia si Grecia.
Si in celelalte continente se gaseste marmura.

In Romania se gaseste marmura, la Raschita (Videanu).

Granitul, alta roca eruptiva, este o roca rezistenta, a servit la ridicarea unor renumite monumente,
intre care Piramidele din Egipt, pana la 80 de piramide.

Constructii din Anglia, Spania (complexul de la Excurial Madrid).

Alta roca este gabroul, o roca eruptiva folosita la constructii si decoratii exterioare.

Alte roci sunt gresiile, travertinul.

Din categoria a doua, se foloseste granit, bazalt, dar si nisipuri si pietrisuri exploatate din albiile
raurilor.

La noi in tara exista variate rezerve de roci naturale folosite atat cum se gasesc in natura cat si pentru
prelucrarea lor.

Granitul se gaseste in nordul Dobrogei, in muntii Macinului, apoi in muntii Zarandului s.a.

Bazaltul formeaza coloane verticale asemanatoare unor tuburi de orga, iar la noi in tara cele mai
frumoase asemenea rezerve se gasesc la Racos, unde exista o portiune care este rezervatie naturala.

Andezitul se gaseste in Muntii Apuseni, Muntii Oasului, Carpatii Orientali.

Calcarul cu utilizari multiple (langa Tulcea bisericute sapate in roca de creta, la Basarabi).

Argila pentru caramizi, tigle etc. dar si caolinul pentru faianta, protelan s.a.

Travertinul se exploateaza la Borsec.

Marmura de culoare rosie, roz si alba se gaseste in Muntii Poiana Rusca, se exploateaza in carierele
de la Ruschita. Mai avem marmura la Moneasa (Arad) si la Porumbacu (intre Fagaras si Sibiu).

Industria materialelor de constructii
Mestesugul fabricarii caramizilor, olanelor si a unor lianti s-a practicat din antichitate.

Sticla s-a fabricat in Egipt (4000 ani i.C.).

Subramurile principale ale materialelor de constructii :
Industria liantilor
Industria ceramicii
Industria sticlei
Industria prefabricatelor

Industria liantilor produce ciment, var, ipsos si detine cea mai importanta pondere in ansamblul
industriei materialelor de constructii.
Calcarul este principalul furnizor de materie prima pentru aceasta industrie.
Amplasarea industriei cimentului tine seama de piata de desfacere, abundenta materiei prime, a
combustibililor pentru ca este o industrie energofaga si de mijloacele de transport.
Este una dintre cele mai poluante industrii din lume, degajand o mare cantitate de praf.

Productia mondiala de ciment a fost in permanenta crestere.
In 2005 s-au produs cca 2,2 miliarde de tone iar in 2007 2,6 miliarde de tone.

In Europa industria cimentului a fost foarte bine reprezentata de-a lungul timpului si multa vreme a
fost principala producatoare de ciment. Treptat Europa si-a redus foarte mult productia si cea mai
mare parte s-a mutat in Asia. In prezent, 75% din productia mondiala de ciment se produce in Asia, si
cea mai mare producatoare este China, care in 2005 a produs 1 miliard de tone, iar in 2007 1,3
miliarde.

Urmeaza India, SUA, Japonia, Coreea de Sud s.a.m.d.

Industria ceramicii.
Realizeaza o gama foarte larga de produse cu diverse utilizari.
Prima categorie o formeaza caramizile de diferite tipuri (refractare) apoi materialele de finisaj,
materialele izolatoare, echipamentul tehnico sanitar pentru constructiile civile si industriale,
obiectele de uz casnic si obiecte de arta.

Baza de materii prime sunt argilele, de mai multe categorii, apoi caolinul se foloseste la obiecte de uz
gospodaresc si obiectele de arta.
Portelanul s-a produs prima oara in China.
Nu numai tarile asiatice produc portelan foarte fin, ci si tarile europene, pe primul loc fiind Franta
(Sevres si Limoges), apoi Germania (Rosenthal sau Meissen).

Industria sticlei.
Materia prima sunt nisipurile silicoase, soda caustica, la care se adauga alte substante (boratii).

Industria prefabricatelor a capatat o tot mai mare importanta datorita constructiilor industriale.
Prefabricatele se executa din beton, materiale ceramice, beton armat, precomprimat, si este
prezenta in nenumarate tari, de regula cele avansate.

Prefabricatele de azbociment.
Industria materialelor de constructie la noi.
Principala productie este cea de ciment. Inainte de 1989 erau foarte multe centre : Hoghiz,
combinatul de la Campulung Muscel, Medgidia, Turda. Fieni, Comarnic, Bicaz, Magura, Tarnaveni
sunt inchise.

Industria ceramicii cunosate o larga raspandire pentru necesarul de caramizim, tigle, teracota,
caramizi refractare.

Pentru ceramica si portelan de asemenea au existat mai multe centre (Cluj Napoca cu firma Iris, Alba
Iulia, Curtea de Arges, Piatra Neamt).

Industria sticlei, cu vechi traditii la noi, una din cele mai vechi a fost la Avrig, apoi la Medias (cristal),
Turda.

Dupa 1990, ca in toate domeniile, restructurarea proprietatii a dus la schimari.


Fondul funciar si agricultura.
Si in prezent, datorita cresterii populatiei mondiale, problema alimentatiei a devenit asa cum
mentioneaza FAO o problema globala si rezolvarea sa este din ce in ce mai grea.
In cazul agriculturii mai mult decat in orice alt sector, conditiile naturale conteaza foarte mult : relief,
clima, apa, soluri, vietuitoare.
Omul a modificat destul de mult cadrul natural pentru agricultura, prin irigari, desecari, ameliorarea
solurilor si altele.

Fondul funciar si resursele de soluri reprezinta mijlocul principal de productie in agricultura. Solul
este o resursa naturala fundamentala, desi efectele sale nu sunt directe.

Numai 11 % este cultivabil.
Incepand de la ecuator si pana la pol, fertilitatea solului este foarte deosebita.

Cernoziomul este specific zonelor continental temperate si este cel mai productiv.

Imbunatatiri funciare : desecarea. Lucrarile de desecare au ca scop includerea in circuitul agricol a
suprafetelor ocupate de balti si mlastini.

Pe primul loc este Olanda, cu diguri succesive, care fac ca 200.000 ha sa fie sub nivelul marii.

La noi, din Balta mare a Brailei, s-a recuperat teren agricol.

Lucrarile de terasare, alt gen de imbunatatiri funciare, cu vechi traditii in Europa, in Zona
Mediteraneana, pentru culturile de vita de vie.

Combaterea eroziunii solurilor este o problema foarte serioasa pentru ca refacerea solului este
dificila si indelungata. Tot mai multe soluri au de suferit in ultima vreme. In mare masura eroziunea
solului este provocata chiar de om, prin folosirea unei agrotehnici nerationale, sau datorita ploilor.

Lucrarile de irigatii, pentru umezirea solului, au vechi traditii, inca din antichitate.

La noi, inainte de 1989 erau irigate cca 3.8 milioane hectare.

Pe primul loc este China, cu cea mai mare suprafata de teren irigata, urmata de India, Pakistan,
Indonezia, dar si CSI, Mexic, Egipt.

Modul de utilizare a terenului.

Uscatul : 149,3 milioane km2, din care terenurile arabile reprezinta cam 11%, fie 15 milioane km2,
apoi pasuni si fanete 24%, fond forestier 31%, alte suprafete 34%.

Terenurile arabile constituie principalul mijloc de productie pentru agricultura.

La nivelul tarilor, diferentele sunt foarte mari, datorita mai multor factori : marimea suprafetei,
conditiile climatice, traditiile istorice, demografice etc.

Tari mici cu traditii agricole mari sunt in Europa Danemarka, Ungaria (50% teren arabil), tarile mijlocii
Polonia, Spania, Germania, Romania (40-45%), tarile mari India (50%).

Suprafata terenurilor arabile ar trebui sa fie dublata pentru a putea satisface necesarul de hrana
pentru intreaga populatie.

Pasunie si fanetele sunt o baza naturala traditionala pentru cresterea animalelor stepa in Europa si
Asia centrala, preeri in America de nord, pampas in America de sud, savana in Africa, regiuni
semidesertice in Australia si Asia centrala.

Resurse
Cultura cerealelor este predominanta in agricultura mondiala (55% din suprafetele arabile).
Cele 3 cereale de baza : graul, orezul, porumbul, au ponderi destul de apropiate in ansamblul
recoltelor.
In 2005 cantitatea a fost in jur de 2,2 miliarde tone si 3 tari au produs 2/5 din productie : China , SUA
si India.
Graul, in 2006-2007, 606-607 milioane tone, si singura tara care produce peste 100 milione de tone
este China, urmata de India si SUA.

Graul se poate cultiva in conditii foarte diferite, de la regiunile umede, in oaze, in zona temperata,
pana la inaltimi de pana la 2400 m, si chiar in regiunile subpolare.

In America de Nord, graul ocupa o regiune bine definita in regiunea marilor lacuri, si spre sud pana in
podisul preeriilor.


In Europa, cea mai mare producatoare de grau este Franta.

Cei mai mari exportatori de grau sunt SUA si Canada, care impreuna exporta mai mult de jumatate
din productia mondiala.

Importatori sunt tari din Europa, CSI, China si Japonia.

Orezul, productia este in crestere, 651,7 milioane tone in 2007.
China este prima producatoare 187 m.t., urmata de India, Indonezia.
Cca jumatate din omenire au ca principala sursa de hrana orezul.

Orezul are o utilizare foarte larga. Se produce din orez amidon, se obtin bauturi, iar paiele de orez
sunt foarte utile, inclusiv pentru prepararea hartiei.
Exista doua varietati de orez : de mlastina si de munte.

In afara Asiei musonice si alte tari cultiva orez, SUA, Iran, Italia, unele tari africane.

Porumbul s-a recoltat in cantitate de 784,8 milioane de tone in 2007 si SUA este cea mai mare
producatoare de porumb, la sudul centurii de grau. O mare parte din porumbul american este
modificat genetic si din pacate si la noi a patruns acest porumb, chiar inainte de 1989.

Urmarile acestei transformari nu sunt inca cunoscute. Uniunea Europeana.

Porumbul este folosit ca planta alimentara, mai ales in SUA si Europa.
Principalii exportatori sunt China, Argentina si tarile UE. Importatori sunt Rusia, CSI etc.

Cartofi 321milioane tone.
Legume.
Plante industriale, textile si alimentare.
Sfecla de zahar, trestia de zahar, soia.
Bumbac, in, canepa, iuta.

Arborele de cafea (7,7 mil. tone). Brazilia, Vietnam, Indonezia

Bananele
Curmalul
Vita de vie
Arborele de cauciuc (Tailanda).

La noi fondul funciar reprezinta 62%, 14,8 mil. hectare terenuri agricole, din care, 40% sunt arabile,
9,3 mil. ha. Pasuni si fantete, livezi. Fondul forestier 28%.

Culturi : cerealele
Zona cea mai productiva este Campia Romana, apoi Campia de vest, podisul Dobrogei, zona colinara
a Transilvaniei.

Romania importa 70% din necesar.

Padurile si industrializarea lemnului.
Padurea este un ecosistem complex care a avut si va avea un rol esential in viata planetei.
Programul OMUL SI BIOSFERA acorda o atentie deosebita padurii.
Ansamblul tuturor padurilor de pe glob constituie fondul forestier mondial.

Clasificarea padurilor : in functie de mai multi factori, ele se deosebesc in succesiune in functie de
latitudine si altitudine.

Padurile ecuatoriale, specifice regiunilor umede, cu temperaturi de peste 20 grade medie anuala,
sunt foarte dese si au intre 2500 si 3000 de specii, fata de padurile din zonele temperate, cu doar 300
de specii.
Padurile ecuatoriale, jungla, sunt dominate de esente moi si stratificate pe verticala :
1. padurea ecuatoriala din America de sud (Selvas brazilian) supranumita plamanul verde al Terrei.
Palmierul de ulei, de cauciuc, palisandrul, abanosul, mahonul.
2. Padurile tropicale ale Africii (Congo, Madagascar)
Mahon, palisandru, santal, bambus
3. Padurile ecuatoriale din Asia de sud-est (Malaezia, Indochina, Delta Gangelui)
Palmier de zahar, ficus, bananier, arborele de paine, arborele de chinina, tek (arborele de fier).

4. Padurile tropicale umede din Guineea si nordestul Australiei
Eucaliptul

A doua categorie de paduri sunt padurile mediteraneene, in jurul Mediteranei, California, s-e SUA,
Chile.
Masa lemnoasa redusa
Paduri cultivate citrice, castani, pin, cedrul, maslini

Padurile din zonele temperate
42% din suprafata forestiera, 40-66 lat. Nordica si sudica
Rasinoasele

Padurile din zona subpolara taigaua

Padurea boreala eurasiatica 15-20 grade latitudine
Peninsula scandinavica pana pe tot teritoriul Rusiei dar si in munti

Padurile de conifere de pe litoralul pacific al Americii de nord si California (Sequoia giganteea)

Padurile de conifere din emisfera australa (sudul braziliei, anzi, australia, tasmania, noua zeelanda si
sudul africii).

Padurile de foioase
Europa, Nordul Chinei, Marile Lacuri, sudestul Americii de sud, Australia, Tasmania
Fag, stejar, carpen, artar, tei, stejarul negru, magnolia, ginhobiloba (China), eucaliptul (Australia).

Repartitia geografica a fondului forestier mondial
Volumul resurselor forestiere este dependent de suprafata ocupata de padure si de tipul padurii cu
productivitate la hectar foarte diferita.
Dupa datele FAO, padurile din America de sud si Europa au productivitate la hectar cea mai mare,
intre 92 si 94 m3 / ha pe an.

In Africa si America centrala, intre 8 si 11 m3 / ha / an.

Pe plan mondial, suprafata acoperita de paduri a scazut ingrijorator in ultimele secole ajungand la
3,86 miliarde hectare. In ultimele doua secole omenirea a taiat mai mult de jumatate din fondul
forestier.

Emisfera nordica este mult mai bogata in paduri decat cea sudica, cu toate ca America de sud are
cele mai intinse suprafete de padure, si anume 874,1 milioane hectare.

Repartitia surselor forestiere.
La nivelul statelor se apreciaza dupa gradul de impadurire :
1. State cu grad inalt de impadurire (peste 30% din suprafata)
Portugalia, Austria, Spania, Japonia, Canada, SUA
2. Statele cu grad mediu de impadurire (20-30%)
Germania, Polonia, Franta, Belgia, Romania, India, Tailanda, Turcia, Mexic
3. State cu grad redus de impadurire
4. State cu grad foarte redus de impadurire (sub 10%)
Marea Britanie, Olanda

Resursele
242 miliarde m3 masa lemnoasa in padure
Annual, se produc 23 miliarde de tone de oxigen (60% padurea)
In Romania, covorul vegetal produce 40 milioane tone oxigen.

Un fag produce 1,7 kg oxigen pe ora, necesarul unui om pe 3 zile

Padurile au functie de reglare climatica

Masa lemnoasa exploatata a crescut permanent (2000 3275 milioane m3)

30% apartin tarilor dezvoltate, care au tendinta de a exploata cel mai mult

Asia are primul loc

Marii importatori : SUA, Marea Britanie

Marii exportatori : Canada, CSI

Romania ; 26,7%, loc 10 in Europa ca suprafata a padurilor

Patrimoniul forestier este 6663000 ha, 0,28 ha/locuitor

Paduri de conifere, rasinoase (31%) si foioase (69%).
Pe primul loc la foioase este fagul

Un areal compact de fagete in Muntii Semenicului de 5000 ha.

Volumul de masa lemnoasa din tara noastra se ridica la 1130-1260 milioane m3 iar potentialul de
exploatare maxima este de 20 milioane m3.

Minereurile de fier si siderurgia

Examen 11 iunie 2010

Minereurile de fier reprezinta una din rezervele naturale cele mai intens folosite si care face obiectul
unor ample schimburi internationale.

Fierul este larg raspandit in natura, reprezentand 5-6% din litosfera si intra in combinatia multor
minerale din scoarta pamantului.

Minereurile de fier se gasesc sub diferite combinatii : oxizi, carbonati, silicati,
Magnetitul, limonitul, sideritul

Magnetitul este minereul de fier cel mai bogat in continut de metal (68-72%) si cel mai pur, dar si cu
cele mai mici rezerve mondiale

Potrivit ONU, rezervele se cifreaza la 850 miliarde tone, si 250 miliarde tone concentratii
feromagnetice ale oceanului planetar.

Se apreciaza ca aceste rezerve pot asigura consumul mondial peste 1000 de ani.
Rezervele de minereu de fier cele mai mari se gasesc in cele doua Americi (42,7%), apoi de Europa si
CSI, 40,8%.

Tara cea mai bogata in minereu de fier este Rusia, cu 304 miliarde tone, urmata de Canada si SUA cu
peste 100 miliarde de tone.

Cercetari mai recente au gasit rezerve mari in Brazilia, China, Australia.

Productia mondiala de minereu de fier a crescut permanent si creste in continuare, ajungand in 2005
la 1520 de milioane de tone, iar in 2007 1900 milioane de tone.

O dinamica foarte rapida si cu mutatii geografice.

Tarile din Europa si America de Nord au scazut productia foarte mult, in schimb a crescut productia in
CSI, America Latina si Australia.

Exista 60 de tari producatoare de minereu de fier, dar numai 10 depasesc cifra de 10 milioane de
tone annual.

Principalele tari producatoare de minereu de fier.

Minereul de fier face obiectul unui comert intens, peste jumatate din productia mondiala se exporta.

Brazilia este cea mai mare exportatoare, urmata de Australia, la mare distanta de Indiam, Canada si
altele.

Cei mai mari importatori sunt Japonia, China si Coreea de sud.

Repartitia geografica.
Partea europeana a Rusiei si cea mai veche exploatare este la Krivoirog.

Unul dintre cele mai mari zacaminte din lume, 800/250 km, anomalia magnetica de la Kursk.

Franta, Suedia, Spania, au fost multa vreme producatori importanti, dar treptat si-au redus productia,
ajungand in prezent la o productie nesemnificativa.

America de nord anglosaxona. SUA are zacaminte in zona Lacului Superior iar denumirea este
zacamant de tip Lacul Superior, de calitate foarte buna, exploatat in cariere de mari dimensiuni.

SUA nu isi acopera necesarul din productia interna si recurge la importuri masive din Canada si
America latina.

Canada, mare producatoare, doar dupa 1950.
Exporta cea mai mare parte a productiei sale.

America latina
Locul 1 Brazilia, zacamintele din statul Para au un continut de metal foarte ridicat.
Au un proiect ambitios, Carajas, pentru extinderea exploatarilor, amenajarea a noi cai de transport a
minereului spre Europa, SUA si Japonia.
Este al doilea mare producator si cea mai mare exportatoare de minereu de fier.

In Venezuela, bazinul fluviului Orinoco, se gaseste numitul Patrulater de fier. A doua producatoare
din America latina.

Australia ocupa locul 3 in extractia de minereu de fier, in foarte scurt timp.

In Asia, China, cu 370 milioane de tone in 2005, are minereu de tip Lac superior, urmata de India.
In India se gaseste asa numita Centura de fier a Indiei, care asigura jumatate din productie, si in
podisul Decan.

In Africa sunt doua zone, tarile din nordul Saharei, Algeria, Tunis, Maroc si in Africa de Sud.

In Romania, minereul de fier se gaseste in cantitati relativ reduse, cu continut metalic scazut, in
Muntii Poiana Rusca, in Muntii Apuseni, cu rezerve foarte mici in Muntii Harghitei si in alte zone.

Siderurgia.
Se ocupa de fabricarea fontei, a otelului si a aliajelor pe baza de otel.

In prezent se realizeaza cca 2200 de tipuri de oteluri speciale.
Jumatate din productia de otel provine din reciclarea fierului vechi.

Productia mondiala de otel a crescut 2007 1320 miloane de tone iar fonta 940 milioane de tone.

In privinta repartitiei teritoriale a productiei siderurgice, aceasta a fost multa vreme in Europa in
principal, CSI, America de nord si Japonia, concentrand 80% din productia mondiala, iar in ultimele
decenii, cu exceptia Marii Britanii, tarile avansate din punct de vedere economic au procedat la
stagnarea sau reducerea productiei siderurgice.

In schimb productia a crescut in tarile in curs de dezvoltare (Brazilia, China, India, Algeria, Venezuela,
Arabia Saudita).

In Romania, productia de minereu de fier este insuficienta, ca urmare se importa minereu de fier.

Exista la noi in tara minereuri de mangan, chrom, titan, molibden necesare fabricarii otelurilor
speciale.

Mangan se gaseste la Iacobeni, Vatra Dornei (Suceava), Muntii Banatului, Maramuresului.
Este suficient chiar pentru export.
Cromul si titanul se gasesc in cantitati destul de reduse.

Siderurgia romaneasca strabate o perioada dificila. Dupa 1990 productia a scazut dramatic,
laminatele aproape disparand.

Siderurgia a inceput sa se dezvolte la noi in tara din secolul 18, 1771 la Resita.

Combinatul de la Resita inca functioneaza. Face parte din grupul rus TMK.

Combinatul siderurgic Hunedoara a fost construit acolo pentru ca era in apropierea minereului de
fier din Poiana Rusca si a bazinului huilifer de la Petrosani.

Face parte din grupul Mittal Steel Arcelor impreuna cu combinatul de la Galati.

Combinatul siderurgic Calarasi este partial in functie.

Combinatul de la Targoviste (oteluri speciale), Otelul Rosu, Campia Turzii, Buzau, Resita, Alro (TMK).

Alte centre, Braila si Galati tabla groasa, Roman tevi.