ORGANE DE MASINI

COMUNICARE VIZUALA
BRUNO MUNARI
Volumul lui Eruno Munari este rezultatul a 50 de conferine cu !ri"ire la comunicaia
"izuala# inute la $ar!enter $enter for Visual Arts % $am&rid'e# Massac(usetts# )n *+,-. Autorul nu
are !retenia de a !rezenta o teorie coerent/ a desi'nului# ci de a face sensi&ile# c(iar !entru cititorul
nea"izat# c0te"a dintre !ro&lemele actuale ale comunicaiei "izuale 1i de a%l familiariza cu o anumit/
atitudine fa/ de ima'ine. $oment0nd cursul inut de el la $ar!enter $enter for Visual Arts# Munari ne
s!une c/ a urm/rit )n cadrul s/u ela&orarea unor noi conce!te de &az/# care s/ le )nlocuiasc/ !e cele de
frumos 1i ur)t2 conce!tele de 3ust 1i 're1it i se !ar "ala&ile )ntr%un mod mai 'eneral 4aco!er/ o sfer/
cultural/ mai lar'/ 1i r/s!und unor !ro&leme noi# !use de comunicaia "izual/5. 6ncerc0nd s/
circumscrie domeniul comunicaiei "izuale# ca diferit 1i mai lar' dec0t cel al artei# Munari )i define1te
ca fundament o&iecti"itatea2 o ima'ine non%o&iecti"/ are mai !uine !osi&ilit/i comunica ionale2
tre&uie ca ima'inea utilizat/ s/ fie lizi&il/ !entru toi )n acela1i mod# altfel nu a"em de%a face cu
comunicare# ci cu confuzie comunicaional/.
Referina la cursurile inute )n S.U.A. )i dau autorului !rile3ul de a !une c0te"a !ro&leme
le'ate de )n"//m0ntul disci!linei relati" noi de care se ocu!/. Intre dou/ ti!uri de )n"//m0ntstatic
4im!un0nd un model e7terior 1i constr0n'0nd studentul s/ i se su!un/# fie 1i )m!otri"a firii sale5 1i
dinamic 4)n cadrul c/ruia se ela&oreaz/ un !ro'ram de &az/# !ornind de la datele cele mai a"ansate
din domeniul res!ecti" 1i !otri"it sco!urilor urm/rite de ramura cores!unz/toare a )n"//m0ntului5#
cel de%al doilea se do"ede1te su!erior2 el tre&uie )ns/ s/ fie !re"/zut de la &un )nce!u cu suficient/
elasticitate !entru a )n'lo&a mereu noi informaii 1i# mai ales# !entru a se !utea !lia intereselor
s!ecifice ale fiec/rui indi"id )n !arte. Munari de!l0n'e imensul decala3 )ntre noile mi3loace de
comunicaie "izual/ 1i desuetudinea unui )n"//m)nt artistic care !erse"ereaz/ )n a inculca studentului
o educaie academic/# astfel )nc)t# termin0nd studiul# !entru a de"eni un artist# studentul este deseori
ne"oit 1a fie un autodidact. 8er"ent !artizan al e7!lor/rii multilaterale a !osi&ilit/ilor noilor mi3loace
de comunicaie "izual/# Munari este de !/rere c/ )n"//m0ntul tre&uie s/ )nlocuiasc/ termenul de
9art/9 cu cel de 9comunicaie "izual/9 % mai modest# dar mai realist: 1coala nu creeaz/ arti1ti# dar ea
are datoria s/ !un/ la )ndem0na studentului cele mai "ariate 1i la zi mi3loace de e7!resie. Enunarea
c0tor"a !ro&leme !ro!use de Munari studenilor s/i americani este util/ !entru formarea unor idei
!ri"ind ti!ul decurs !reconizat de el. Una din !rimele teme !e care Munari le !ro!une este un cola3
cu li!ituri din ziare2 tema are o utilitate didactic/ )n sensul )n care )i !ermite !rofesorului s/ intuiasc/
indi"idualitatea fiec/ruia dintre studeniis/i2 !e de alta !arte# ea o&li'/ !e studeni s/ '0ndeasc/ )n
mod !ractic la !rocesul care are loc )n momentul )n care o ima'ine e7tern/ )ncearc/ s/ sta&ileasc/
contactul cu masa de ima'ini !e care fiecare le are )n/untrul s/u 1i s/ alea'/ din acest stoc interior de
ima'ini# forme# culori# !e acelea susce!ti&ile de a informa o anumit/ cate'orie de !u&lic. Un alt
e7erciiu elementar este studiul su!rafeelor# e7!lorarea !osi&ilitailor de a le face e7!resi"e cu un
minim de mi3loace. Acest e7erciiu e"ideniaz/ !entru student momentul )n care !e o su!rafa/ de
()rtie )nce!e sa se structureze o fi'ur/# modalit/ile de a o re!rezenta )n funcie de distana fa/ de
oc(i# relaiile form/fond# felul )n care tre&uie structurata o fi'ur/ !entru ca ea s/ !osede suficient/
lim!ezime comunicaional/# sau s/ e7!rime 'radul de am&i'uitate dorit. Studiul unor ima'ini de ti!ul
fi'urilor du&le 4)n care ne'ati"ul i !oziti"ul au o e'al/ "aloare informaional/5 este in acest caz de
mare utilitate. Urmeaz/ a!oi un studiu al modului de or'anizare al structurilor elementare. Se )nce!e
!rin studiul structurilor % )n doua dimensiuni % )n fond# su!rafaa "izi&ila a unei structuri )n trei
dimensiuni 4orice structur/# crede Munari# are !atru dimensiuni# a !atra cu!rinz0nd transform/rile )n
tim! ale unei structuri )n alta2 )n mod normal 1i din necesit/i o!eraionale# nu re!rezent/m dec0t trei
dintre dimensiunile unei structuri5. Se !orne1te de la ideea c/ orice structur/ are la &az/ unul din
elementele fundamentale % !/trat# triun'(i# cerc2 structuri circulare nu e7ist/ )ns/ % cumulul ma7im de
sfere )ntr%un s!aiu dat ia forma unui tetraedru. Se com!un deci "ariante de structuri a"0nd ca &az/
MUNARI# BRUNO. Desi'n e comunicazione "isi"a 4$ontri&uto a una metodolo'ia didattica5. 4Desi'n 1i comunicaie "izual/
% contri&uie la o metodolo'ie didactic/5. Bari# Edit.;aterza# *+-0# <=- !.#fi'. 4Bi&lioteca di cultura moderna5.
*
ORGANE DE MASINI
!/tratul 1i triun'(iul# e7!lor0ndu%se !osi&ilit/ile de ela&orare a unor structuri di"erse !e care le conin
aceste forme. O alt/ !ro&lem/ este aceea a sensi&iliz/rii semnului: a sensi&iliza# s!une Munari#
)nseamn/ a da o caracteristic/ 'rafic/ "izi&il/# !rin care semnul se dematerializeaz/ ca semn comun#
"ul'ar# 1i asum/ o !ersonalitate !ro!rie. Acestor e7erciii le urmeaz/ altele# de 'ru!are a semnelor )n
structuri li&ere# dar definite )n !/rile lor com!onente constante# !otri"it semnului 'lo&al ce tre&uie
e7!rimat2 este "or&a deci de a identifica modul de formare al unor &locuri de ima'ini li&er structurate#
!otri"it unui semn dat. >rintre alte e7!eriene !ractice# se e7!loreaz/ )n cadrul cursului !osi&ilit/ile de
e7!resie 1i comunicare "izual/ cu a3utorul luminii. Studentului i se dau informaii 1tiinifice !e c0t
!osi&il e7(austi"e cu !ri"ire la fenomenul fizic studiat 4de !ild/ este in"itat un s!ecialist !entru a le
"or&i des!re !olarizarea luminii5 1i li se ofer/ "ariate mi3loace !ractice de e7!lorare e7!erimental/ a
fenomenului.
>rinci!iul care tre&uie s/ !rezideze studiul de structuri# de moduli 1i com&inarea lor#de te7turi
etc. este# crede Munari# o imitare a naturii# )neleas/ ca imitare 4)nele'ere5 a sistemelor ei
constructi"e# 1i nu a formelor finite# 1i )n li!sa )nele'erii le'ii care le determin/ a!arena. In aceast/
ordine de idei# di"erse teme s0nt dedicate e7!lor/rii structurilor naturale.
$)te"a !rinci!ii elementare# formulate de Munari# cu !ri"ire la fenomenul comunicaiei "izuale
1i elementele care intr/ )n 3oc )n structurarea ei# constituie o lim!ede introducere )n domeniu. >otri"it
un'(iului de "edere al analizei# se !ot defini di"erse ti!uri de comunicaie: de !ild/# )nt0m!l/toare
4norul inform0nd des!re o sc(im&are a "remii5 sau intenionat/ 4norul de fum utilizat de indieni
!entru a anuna tri&ului "ecin o !rime3die iminent/52 estetic/ 4care !oate informa# de !ild/# des!re
liniile armonice care com!un o form/# des!re ra!orturile "olumetrice )n cadrul unei com!oziii
tridimensionale# des!re ra!orturile tem!orale )n cadrul unei forme )n transformare5# sau !ractice 4de
!ild/ un desen te(nic# un semn de circulaie# reclama unui !rodus definit etc5. Bine)neles# este "or&a
de o di"iziune foarte a!ro7imati"/: o comunicaie de ti! estetic !oate a"ea 1i un interes !ractic 1i
in"ers.
Munari define1te )n continuare mesa3ul "izual# descriindu%* ca !e un semnal de la
emi/tor c/tre rece!tor2 acesta din urm/ se afl/ de re'ul/ )ntr%o am&ian/ care !oate atenua sau anula
mesa3ul. Orice rece!tor !osed/ ceea ce s%ar !utea numi o serie de filtre !rin care mesa3ul tre&uie s/
fie ca!a&il s/ treac/. Munari enumera c0te"a asemenea filtre: senzoriale 4de e7. !entru daltonic#
mesa3ul "izual &azat !e culoare este anulat52 o!erati" % de!inde de caracteristicile !si(o%fiziolo'ice
constituionale ale rece!torului 4de !ild/ un co!il "a rece!ta un mesa3 )n alt fel dec0t un adult52
cultural % "a l/sa s/ treac/ numai mesa3ele !e care rece!torul le recunoa1te# !entru c/ fac !arte din
uni"ersul s/u cultural. Aceste filtre nu sunt ri'uros distincte 4!ot e7ista contamin/ri5 1i nici nu se
!oate sta&ili o ierar(ie )ntre ele. Munari !resu!une a!oi cazul )n care mesa3ul a3un'e )ntr%o zon/ a
rece!torului care ar !utea fi numit/ emitent/. E7ist/ )n acest caz dou/ ti!uri de r/s!uns: intern 1i
e7tern 4e7.: reclama indic/ un &ar2 r/s!unsul e7tern: a intra 1i a &ea o &ere2 r/s!unsul intern: nu mi%
e sete5.
Se !oate o!era o di"iziune a mesa3ului )n informaie !ro!riu%zis/ 1i su!ort "izua
4ansam&lu de elemente care )l fac "izi&il % te7tura# forma# modulul# structura# mi1carea.
Aceste elemente sunt numai artificial se!ara&ile. In fa!t# dac/ modific0nd succesi" scara# !rin
te7tur/ a!are structura# !rin structur/ modulul etc. Dat fiind c/ e "or&a de mesa3e "izuale# !oate fi
luat dre!t !unct de referin/ oc(iul omului. 6n funcie de aceasta# dac/ omul !erce!e o su!rafa/
uniform/# dar caracterizat/ material sau 'rafic % este "or&a de o te7tur/2 o te7tur/ cu moduli mai
mari# astfel )nc)t s/ !oat/ fi di"izai )n su&moduli# este o structur/ etc. 4)ntr%un ar&ore !ot fi "/zute:
te7turi % scoara# forma % frunze# ansam&lul# structura % ner"uri# canale# ramificaii# dimensiunea
tem!oral/ % )n ciclul e"oluti" de la s/m0n/ la !lant/# floare# fruct5. In cadrul c0tor"a sumare
ca!itole se definesc aceste c0te"a elemente de &aza care constituie su!ortul "izual al mesa3ului.
% ?e7turi % sensi&iliz/ri ale su!rafeei astfel )nc)t ea s/ r/m0n/ re'ulat uniform/# dar
@
ORGANE DE MASINI
distinct/ de alte su!rafee 4indi"idualizat/5. In cadrul ela&or/rii de structuri se !un !ro&leme de
ti!ul: ce se )nt0m!l/ c0nd se altereaz/ condiia uniformit/iiA >0n/ la ce limit/ un semn 'rafic
caracteriz0nd structura se !oate rarefia sau densifica# menin)ndu%se efectul de su!rafa/A $e se
)nt0m!l/ dac/ se densific/ 1i rarefiaz/ o su!rafa/ )n doua !uncte diferiteA
% 8orme % a"em de%a face# o&ser"/ Munari# cu un cu"0nt !lin de am&i'uit/i semantice. In cazul
nostru# se au )n "edere formele 'eometrice 1i or'anice. ?recerea de la te7turi la structuri# remarca el#
este 1i o !ro&lem/ de scar/. >/r/sind referina la oc(iul uman 1i utiliz0nd un instrument de m/rire care
s/ !ermit/ e"idenierea te7turii !0n/ la a face "izi&il/ forma elementelor care o com!un# se "or !utea
desco!eri o serie de !rototi!uri din care !ot fi deduse acele forme de &az/ care# !rin "ariaia
com!onentelor# le%au 'enerat !e toate celelalte. Acestea sunt# cum s%a mai s!us# !/tratul# triun'(iul
ec(ilateral# cercul 1i o form/ or'anica des!re care# afirm/ Munari# nu se 1tiu !rea multe# dar care !oate
fi circumscris/ e7!erimental.
% Simetria % este un mi3loc de a ordona acumularea mai multor forme astfel )nc)t s/ ia
na1tere cor!uri com!le7e. Se studiaz/# cu a3utorul simetriei# ra!ortul formei de &az/# re!etat/# cu cea
'lo&al/# o&inut/ !rin acumulare. Munri aminte1te cele 5 ti!uri de simetrie 4identitate % su!ra!unerea
unei forme sie )nse1i sau rotirea ei cu <,0 de 'rade2 translaie % re!etarea formei de%a lun'ul unei linii
dre!te# cur&e sau de orice alt ti!2 rotaie % forma se mi1ca )n 3urul unei a7e aflate )n/untrul sau )n afara
formei iniiale2 reflectare 4o'lindire5 % simetrie &ilateral/ o&inut/ !rin reflectarea formei )n o'lind/ 1i
considerarea ansam&lului astfel o&inut2 dilataie % m/rire a formei care nu modific/ ra!orturile )n
cadrul ei# ci doar o e7tinde5.
% Structuri % construcii % de la latinescul struere % a construi5 % re!etiii de forme e'ale
sau similare )n str0ns contact )ntre ele# )n dou/ sau trei dimensiuni. >rinci!ala caracteristic/ a
structurii# din !unctul de "edere al desi'nerului# este de a modula un s!aiu d0ndu%i o unitate formal/.
?re&uie c/utate structurile de &az/# !ornind de la care# !rin alterarea dimensiunilor 1i un'(iurilor#
deri"/ celelalte. Se !un# de asemenea# )n cazul studiului structurilor# !ro&leme de ti!ul: cum se !oate
ocu!a s!aiul )n structuri !rin moduli 1i su&moduliA $e sunt formele coerente 1i cor!urile coerente
!otri"it unui !rinci!iu formati" datA $are este cea mai &un/ metoda de a controla coerena unei
structuri !rintr%un modelA
Autorul dedic/ alte dou/ ca!itole !ro&lemei contrastelor simultane 4se enumer/ c0te"a
!osi&ilit/i de o&inere a contrastului simultan ca "ecin/tate a dou/ forme de natur/ o!us/%!rezent0nd
o caracteristic/ di"er'ent/: )ntre culori com!lementare# ne'ati"%!oziti"# 'eometric%or'anic# static
%dinamic# sim!lu%com!le7# con"er'ent%di"er'ent# centri !e tcentrifu'# sta&il%insta&il# ordonat%(aotic
etc.5 1i !ro&lemei utiliz/rii culorii )n desi'n. >entru un desi'ner# culoarea natural/ a materialului
utilizat este mai fireasc/ 1i mai &o'at/ informaional dec0t oricare alta % orice culoare su!ra!us/ este
ar&itrar/# comunic/ o informaie "izual/ fals/ !ri"eaz/ o&iectul de naturalee# crede Munari. Inter"ine#
!e de alt/ !arte# as!ectul funcional al culorii# le'at de com!onenta !si(olo'ic/ a comunicaiei "izuale
4e7. B culoarea unui o&iect frec"ent utilizat# cum ar fi ma1ina de scris# tre&uie sa fie neutr/ % o culoare
"ie contem!lat/ )ndelun' !roduce o reacie )n retin/# care cere com!lementara !entru a resta&ili
ec(ili&rul5. Este esenial# menioneaz/ Munari# studiul ra!ortului culoare%material 4el face e7!eriena
de "o!si )n ne'ru di"erse ti!uri de es/turi % )n fiecare caz# ne'rul are alt/ nuan/ % culoarea tre&uie
deci s/ nu contrazic/ natura materialului din care e !roiectat o&iectul5.
In final# autorul trateaz/ !e scurt !ro&lema !roiect/rii2 metoda de !roiectare# menioneaz/
el# tre&uie s/ !ermita uzul oric/rui material 1i te(nici# fiind li&er/ de !reconce!ii artistice# tre&uie s/
fie astfel '0ndit/# )nc)t materialul s/ se adec"eze te(nicii de e7ecuiea o&iectului# iar forma !roiectat/
s/ cores!und/ funciei 4inclusi" !si(olo'ice5 c/reia o&iectul )i este destinat. In cadrul !roiect/rii# toate
com!onentele care intr/ )n 3oc 4nu numai cea estetic/# dar 1i cea economic/5 tre&uie s/ fie luate )n
considerare cu e'al/ atenie. Munari enumer/ 1i caracterizeaz/ !e scurt c0te"a dintre fazele !rocesului
de !roiectare:
% enunarea !ro&lemei % !ro&lema !oate fi indicat/ desi'nerului de industrie sau
desi'nerul s/ o !ro!un/ industriei2 )n am&ele cazuri# ea tre&uie s/ a3un'/ la un stadiu de lim!ezime a
<
ORGANE DE MASINI
formul/rii care s/ !ermit/ )ntru!area ei )ntr%un !roiect2
% identificarea as!ectelor 1i funciilor# im!lic0nd analiza com!onentei fizice 1i celei
!si(olo'ice 4!rima !ri"e1te forma o&iectului 1i include factori te(nici 1i economici2 a doua % ra!ortul
dintre o&iect 1i consumator % include factori culturali# istorici# 'eo'rafici52 din aceast/ analiz/
!reliminar/ !ot decur'e date care s/ modifice radical enunarea !ro&lemei2
% limite % !otri"it unor cercet/ri !ri"ind durata utilit/ii o&iectului# fa!tul c/ tre&uie
utilizate )n !roiectare forme !refa&ricate din raiuni economice# cunoa1terea re'ulilor de articulaie a
formelor 1i culorilor# e7i'enele !ieei# se determin/ limitele !ro&lemei# )n cadrul c/rora se sitneas/
elementele !roiect/rii2
% dis!oni&ilit/i te(nolo'ice % se ine seama de materialul 1i te(nolo'ia care sunt
susce!ti&ile s/ dea rezultatul o!tim la un !re minim2
% creati"itate % cea de ti! artistic# liric# fantastic# nu e util/ desi'nerului# !entru c/ nu se
!oate su!une limitelor im!use de domeniu2 creati"itatea desi'nerului )nseamn/ ca!acitatea de a o!era
o sinteza a informaiilor acumulate )n fazele !recedente2 )n acest fel a!are o form/ 'lo&al/ lo'ic/2 din
acest ti! de creati"itate ar !utea !orni o estetica a lo'icii# de re'/sit# remarc/ Munari# )n forme
naturale# )n care forma este o consecin/ lo'ic/2
% modele % sinteza creati"/ face !osi&il/ ela&orarea unui model la dimensiuni reale sau
la scar/2 acest model este su!us e7amenului de selecie din !artea unor cate'orii diferite de
consumatori. $a urmare# se selecteaz/ c0te"a modele dintre care desi'nerul )l reine !e cel mai sim!lu
B acesta de"ine !rototi!.
>entru a da o ima'ine c0t mai a!roa!e de ade"/r des!re cartea care face o&iectul
referatului# tre&uie# )n mod s!ecial# menionat modul de conce!ere a ilustraiei2 aceasta nu este o ane7/
!asi"/ la te7t# dominat/ de el# ci o com!onent/ acti"/# e'al de 'r/itoare# aleas/ astfel )nc)t de"ine
indis!ensa&il/ te7tului. Munari se arat/ astfel consec"ent !referinei sale !entru mi3loacele de
comunicaie "izual/ 1i demonstreaz/ !ractic# cu in'eniozitate 1i finee# eficacitatea lor.
A.R.
=