Sectiunea 1: Obligatiile partilor contractului de vnzare-cumparare n dreptul civil

a) Notiunea de obligatie juridica

Obligatia juridica consta n a respecta sau a ndeplini prerogativele cuprinse n dreptul
subiectiv sau competenta altuia, sub amenintarea unei constrngeri juridice. Elementele sale
constitutive sunt: subiectul obligatiei, continutul obligatiei, relatia juridica si constrngerea
juridica.
b) Enumerarea efectelor contractului de vnzare-cumparare
Efectul imediat al oricarui contract este acela de a da nastere unor drepturi si obligatii. In
acest sens se vorbeste de puterea obligatorie a contractului. Intrata n circuitul raporturilor civile
obligatia apare ca un raport juridic intre subiecte determinate, fiecarui subiect prevenindu-i
drepturi ori ndatoriri, dupa caz, concomitent, att drepturi cat si ndatoriri.
Principalele aspecte privind efectele contractului :
- stabilirea cuprinsului contractului prin interpretarea corecta a clauzelor sale.
- principiul obligativitatii contractului privit din doua puncte de vedere :
*obligativitatea contractului n raporturile dintre partile contractante ;
* obligativitatea contactului n raporturile cu alte persoane, care nu au calitatea de parti
contractante (principiul relativitatii efectelor contractului si cmpul de aplicatie al acestui
principiu);
- efectele specifice ale contractelor sinalagmatice, efecte derivate din
interdependenta obligatiilor generate de aceste contracte: principiul executarii concomitente a
obligatiilor reciproce; exceptia de neexecutare a contractului, suportarea riscului contractului,
rezolutiunea si rezilierea contractului.
Interpretare contractului este operatia prin care se determina ntelesul exact al clauzelor
contractului, prin cercetarea manifestarii de vointa a partilor n strnsa corelatie cu vointa lor
interna. Claritatea clauzelor contractului este o natura sa nlature necesitatea unei operatii
speciale de interpretare. n materie de vnzare, articolul 1312 cod civil conform o regula speciala
si derogatorie; vnzatorul - care stabileste, o regula, conditiile contractului, trebuie sa explice
clar obligatiile sale, iar daca ntelesul actului ar fi ndoielnic clauzele neclare ,,se interpreteaza n
contra vnzatorului" in dubio contra stipulantem.
n conformitate cu articolul 965 cod civil, ,,conventiile legal facute cu putere de lege ntre
partile contractante".
Contractul n folosul unei terte persoane este o veritabila exceptie de la principiul
relativitatii efectelor contactului.
1) Obligatiile cumparatorului :
A) Oblitatia de plata a pretului
Executarea obligatiei se face de catre debitor, ca regula generala, de bunavoie, prin plata.
Plata reprezinta executarea voluntara a obligatiei de catre debitor, indiferent de obiectul ei.
Plata, n limbaj juridic semnifica executarea oricarei obligatii : vnzatorul care transfera
dreptul de proprietate asupra lucrului vndut cumparatorului face o plata ; aceasta din urma,
platind suma de bani reprezentand pretul lucrului, face tot o plata. Codul civil priveste plat aca
un mijloc de stingere a obligatiilor si o reglementeaza n articolul 1092 - 1121. Plata duce la
stingerea raportului juridic prin executarea obiectului sau, prin realizarea a insusi rezultatului
voit de parti.
1. Cine face plata.
Principiul general care carmuieste aceasta intrebare este acela ca oricine poate face plata.
Potrivit articolul 1093 Cod civil ,,obligatia poate fi achitata de orice persoana interesata, precum
si de un coobligat sau de un fidejusor.
Obligatia poate fi achitata chiar si de o persoana neinteresata.
Stim ca plata este un act juridic, deci partile trebuie sa indeplineasca si conditiile cerute
pentru savarsirea de acte de vanzare - cumparare.
Astfel, potrivit articolul 1095Cod civil, cand plata consta n executarea unei obligatii de a
da - transmiterea unui drept real sau unul bun - ea trebuie facuta de proprietarul capabil de a
instraina lucrul dat n plata - adica sa aiba capacitate deplina de exercitiu si sa fie proprietarul
lucrului.
2. Obiectul platii
Plata trebuie sa constea n executarea ntocmai a obligatiei asumate. Cel obligat
va trebui sa plateasca exact cat datoreaza. Potrivit articolului. 1100 Cod civil "creditorul nu poate
fi silit a primi alt lucru dect acela ce i se datoreaza, chiar cnd valoarea lucrului oferit ar fie gala
sau mai mare". Cel care face plata trebuie sa plateasca n ntregime. Este principiul
indivizibilitatii platii, de la care se admite ca exista c 525d32f teva exceptii :
a) prin conventia partilor se stabileste ca plata sa fie divizibila ; creditorul accepta deci plati
fractionate. El poate face acest lucru, deoarece regula indivizibilitatii platii este supletiva nu este
imperativa.
b) n cazul decesului debitorului care lasa mai multi mostenitori datoria se va diviza intre
ei ; fiecare platind pe o parte (articolul 1060 Cod civil), exceptnd situatia cnd obligatia este
indivizibila.
c) n caz de stingere a obligatiei prin compensatie, cnd datorii reciproce se sting pana la
concurenta celei mai mici dintre el ; urmeaza a se plati restul ramas din datorie, adica practic,
creditorul obligatiei mai mari va primi o plata partiala.
d) n ipoteza n care n locul debitorului datoria este platita predecesori; ei au beneficiul de
diviziune, adica fiecare va plati partea ce i se cuvine - articolul 1674.Cod civil ;
e) n cazul n care instanta acorda debitorului termen de gratie poate esalona plata - articolul
1101 alineatul 2, Cod civil;
3. Data platii
Plata urmeaza a se face atunci cnd datoria a ajuns la scadenta, adica a devenit exigibila.
Astfel, distingem intre obligatii cu executare imediata - pur si simplu - si obligatii la termen.
La obligatiile cu executare imediata plata trebuie facuta la momentul nasterii raportului
juridic obligational ; chiar la acel moment obligatia a devenit exigibila.
Daca obligatia este cu termen, plata este exigibila, la termenul stabilit de parti ; creditorul
nu poate pretinde plata nainte de ndeplinirea acestui termen. Termenul poate insa sa fie
prevazut n interesul uneia dintre parti sau n interesul ambelor parti.
Potrivit articolului 1024 Cod civil, termenul este presupus ntotdeauna ca a fost prevazut
n favoarea debitorului daca nu rezulta din stipulatie expresa sau din circumstante ca a fost
prevazut si n favoarea creditorului.
4. Locul platii
Daca nu s-a prevazut altfel n contract - articolul 1361 Cod civil, cumparatorul este
obligat sa plateasca pretul la locul si n momentul n care i se face predarea lucrului vndut -
articolul 1362 Cod civil.
Conform regulilor generale n materie de obligatii plata se face, n lipsa de stipulatie
contrara, la domiciliul debitorului - articolul 1004 Cod civil - iar n materii de vnzare la locul
unde se face predarea lucrului vndut fie locul unde se afla n momentul vnzarii, fie domiciliul
vnzatorului.
Deci obligatia de plata a pretului este portabila. Cnd obiectul platii este un bun articolul
si partile nu au stabilit locul la care ea trebuie efectuata, plata se va face la locul unde se gasea
bunul n momentul ncheierii contractului - articolul 1104 alineat 2 Cod civil .
Determinarea locului platii prezinta interes din cel putin doua puncte de vedere:
- n raport cu locul platii se determina cheltuielile de transport ocazionate de
transportarea obiectului platii n acel loc ;
- n raporturile de drept international privat legea locului unde urmeaza a se face plata -
lex laci solutionis - este legea care crmuieste raporturile juridice privind executarea obligatiei.
De asemenea, ea poate fi desemnata de parti cu titlul de lex cousae, adica lege care sa
crmuiasca, n ntregime, raportul obligational.
5. Dobnda pretului
Potrivit articolul 1363 Cod civil, cumparatorul este obligat sa plateasca dobnda pana la
efectiva achitare a pretului n urmatoarele 3 cazuri :
- daca exista conventia n acest sens,
- daca lucrul vndut si predat e producator de fructe - civile sau naturale,
- n toate celelalte cazuri numai daca si din momentul n care cumparatorul a fost pus n
ntrziere printr-o modificare iar nu neaparat prin chemare n judecata, cum prevede articolul
1988 Cod civil, ca regula generala pentru obligatii banesti.
6. Imputatia platii
Imputatia platii poate fi facuta mai nti prin acordul partilor. In al doilea rnd, ea poate fi
facuta numai de una din parti, deci fie numai de debitor, fie numai de creditor.
In caz de neexecutare totala sau partiala a obligatiei de plata a pretului de catre
cumparator, vnzatorul poate alege intre mai multe posibilitati. Vnzatorul poate obliga
cumparatorul la executarea n natura a obligatiei, ceea ce este totdeauna posibila, daca debitorul
este solvabil, deoarece are ca obiect o suma de bani.
Actiunea n plata a pretului - avnd un asemenea obiect are caracter personal si se
prescrie n termenul general de 3 ani. Vnzatorul nu este obligat sa ceara executarea silita. El
poate, renunta la aceasta posibilitate, fie sa invoce exceptia de neexecutare - daca lucrul vndut
nu a fost predat cumparatorului -, fie daca a predat sau este gata sa predea lucrul vndut si nu
ntelege sa invoce exceptia - sa ceara rezolutionarea contractului pentru neplata pretului -
inclusiv a dobnzilor -, ambele aceste sanctiuni fiind indivizibile .
Vnzatorul poate invoca exceptia de neexecutare - confundata cu dreptul de retentie daca
cumparatorul a devenit proprietar nainte de invocarea ei -, refuznd sa predea lucrul vndut,
daca cumparatorul nu plateste pretul si nu beneficiaza de un termen supasiv - articolul 1322 Cod
civil.
B. Luarea n primirea lucrului vndut
Corelativ cu obligatia de predare a vnzatorului, cumparatorul este obligat sa ia n primire
lucrul vndut la locul si la termenul la care vnzatorul este obligat sa-l predea, suportnd si
cheltuielile ridicarii de la locul predarii.
n caz de neexecutare, dupa punerea n ntrziere a cumparatorului, vnzatorul poate cere
instantei obligarea cumparatorului la luarea n primire a lucrului, la nevoie sanctiunea de daune
cominatorii, sau poate cere autorizarea instantei sa-l depuna n alt loc, daca are nevoie de locul
unde se gaseste articolul 1191 Cod civil, cheltuielile (de transport, de depozitare) fiind n sarcina
cumparatorului.
Vnzatorul mai are posibilitatea sa opteze pentru rezolutiunea contractului cu daune -
interese, potrivit regulilor generale - articolul 1010 -1021 Cod civil.
Daca partile nu au stipulat un pact comisoriu expres care sa aiba ca efect rezolutiunea de
drept a contractului, ea se produce pe cale judecatoreasca.
C. Suportarea cheltuielilor vnzarii
Conform articolul 1305 Cod civil, cumparatorul mai este obligat sa n lipsa de stipulatie
contrara sa plateasca ca accesoriu al pretului, cheltuielile vnzarii - cheltuielile propriu zise ale
actului, taxele de timbru si de autentificare, onorariul notariat sau de publicitate imobiliara. Daca
cumparatorul pretinde ca desi n act se constata conditiile vnzarii nu s-a stipulat nimic n aceasta
privinta totusi ntelegerea a fost a vnzatorului sa plateasca parte din cheltuieli el va trebui sa
faca dovada acelei ntelegeri netrecuta n act.
2)Obligatiile vnzatorului
Vnzatorul are doua obligatii: sa predea lucrul vndut cumparatorului si sa-l garanteze
contra evictiunii si contra viciilor, partile pot stipula si alte obligatii - legiuitorul prevaznd
numai obligatiile principale -
A. Predarea lucrului vndut
Prin predare se ntelege punerea lucrului vndut la dispozitia cumparatorului -
reglementata de articolul 1314-1334 Cod civil.
Deoarece proprietatea se transmite de regula, din momentul ncheierii contractului,
predarea nu are semnificatia transferarii dreptului de proprietate si nici chiar a posesiei,
cumparatorul posednd din momentul n care a devenit proprietar.
n ceea ce priveste modul de executare, predarea presupune n unele cazuri, numai o
atitudine pur pasiva din partea vnzatorului, iar n alte cazuri, ndeplinirea unor acte sau fapte
pozitive necesare pentru intrarea n stapnirea efectiva a lucrului cumparat, de exemplu, predarea
cheilor cladirii, remiterea titlului de proprietate sau de creanta (articolul 1315, 1316 si articolul
1318 Cod civil) eliberarea cladirii de catre vnzator si persoanelor care nu au drept opozabil
cumparatorului.
Predarea se face la locul unde se afla lucrul vndut n momentul contractarii - ibi dari
debet ubi est - articolul 1319 Cod civil.
Aceasta regula se aplica n cazul n care lucrul vndut poate fi localizat din momentul
ncheierii contractului (este individualizat). n celelalte cazuri, potrivit regulilor generale,
articolul 1104 Cod civil, predarea trebuie sa se faca la domiciliul debitorului (vnzatorului).
Cheltuielile de predare (cntarire, masurare, numarare) sunt n sarcina vnzatorului, iar
cele ale ridicarii de la dreptul predarii (ncarcare, transport, descarcare) n sarcina
cumparatorului, daca nu este stipulatie contrara (articolul 1317 Cod civil).
n ceea ce priveste obiectul predarii vnzatorul este obligat sa predea lucrul vndut, n
masura determinata prin contract (atr.1326 Cod civil).
n cazul unui lucru individual determinat si existent n momentul ncheierii contractului,
n starea n care se afla n momentul vnzarii (articolul 1324 Cod civil) iar n cazul lucrurilor de
gen si viitoare n cantitatea si calitatea ori alte criterii determinate n contract (mostre,
esantioane), fiind aplicabile regulile generale referitoare la obiectul platii (articolul 1100-1103
Cod civil).
Cumparatorul cu dreptul la accesoriile lucrului vndut si la tot ce a fost destinat la uzul
sau perpetuu (articolul1325 Cod civil) de exemplu imobile prin destinatie, actiunea n
revendicare, dar si la accesoriile convenite (ambalaje)
n cazul n care lucrul vndut nu se preda n momentul ncheierii contractului, vnzatorul
este obligat sa-l conserve pna n momentul predarii -articolul 1324 Cod civil - chiar daca,
potrivit conventiei proprietatea se transmite ulterior, dar lucruri exista n acel moment si este
individualizat.
n caz de deteriorare sau predare pierirea lucrului vnzatorul raspunde ca un depozitar
(voluntar sau remunerat - articolul 1600 Cod civil), culpa lui fiind prezumata ct timp nu
dovedeste o cauza straina exenoratoare de raspundere.
n caz de neexecutare (totala sau partiala) datorita culpei vnzatorului potrivit regulilor
generale daca cumparatorul poate invoca exceptia de neexecutare, exceptia non adimpleti
contractus, sau poate are fie rezolutiunea vnzarii cu daune, interese (articolul 1075 Cod civil),
nefiind exclusa nici posibilitatea procurarii lucrurilor de gen de la terti pe seama vnzatorului
(articolul 1077. Cod civil).
B. Obligatia de garantie
Obligatia de garante a vnzatorului decurge din principiul ca el trebuie sa faca tot ce-i sta
n putinta pentru a asigura cumparatorului stapnirea linistita si utila a lucrului vndut. Obligatia
de garantie are o dubla nfatisare (articolul1336 Cod civil) vnzatorul trebuie sa garanteze pe
cumparator pe linistita folosinta a lucrului, adica contra evictiunii si de utila folosinta a lucrului,
adica a viciilor.
I. Garantia contra evictiunii
Se numeste evictiune pierderea proprietatii lucrului (n total ori n parte) sau tulburarea
cumparatorului cu exercitarea prerogativelor de proprietar.
Codul civil prevede ca vnzatorul este de drept obligat sa-l garanteze pe cumparator
de evictiunea totala sau partiala a lucrului vndut precum si de sarcinile care n-au fost declarate
la ncheierea contractului (articolul 1337)
Obligatia de garantie a vnzatorului contra evictiunii exista nu numai fata de cumparator
dar si fata de subdobnditori, chiar daca acestia sunt succesori cu titlul particular si cu titlu
gratuit.
n cazul tulburarilor din partea vnzatorului, cumparatorul se poate apara prin invocarea
unei exceptii personale numita "exceptie de garantie".
Vnzatorul nu poate evinge nici n urma dobndirii unei calitati pe care nu o avea n
momentul ncheierii contractului. Astfel daca a vndut lucrul altuia (sau coproprietate cu altul si
apoi l-a mostenit pe adevaratul proprietar (coproprietar, condivizar), nu-l poate convinge pe
cumparator, acesta putndu-i opune exceptia de garantie.
Deoarece obligatia de garantie a vnzatorului este o obligatie patrimoniala, dupa moartea
lui ea se transmite asupra succesorului universal sau cu titlul universal. Exceptia de garantie
poate fi invocata si n ipoteza inversa, cnd adevaratul propietar l mosteneste pe vnzator daca
tulburarea mostenitorului, caci "acela care obligatia garantarii de evictiune nu poate, tot el, sa
nvinga pe dobnditorul cu titlul oneros.
Obligatia de garantie a vnzatorului pentru faptele proprii - indiferent daca au fost
savrsite nainte sau dupa ncheierea contractului de vnzare cumparare vizeaza nu numai
tulburarea directa a cumparatorului dar si evictiunea care se realizeaza prin intermediul unui tert.
Vnzatorul raspunde n asemenea cazuri- desi cauza evictiunii este ulterioara vnzarii -
deoarece evictiunea rezulta din faptul sau personal.
Daca tulburarea provine din partea unei terte persoane, vnzatorul este obligat sa-l apere
pe cumparator, iar daca nu reuseste sa-l apere va fi obligat sa suporte consecintele evictiunii,
indiferent ca a fost de buna sau rea credinta.
Vnzatorul este garantat numai daca tulburarea din partea tertului este o tulburare de
drept. El nu raspunde pentru simpla tulburare de fapt, care nu are un temei juridic. n contra
tulburarilor de fapt, cumparatorul se poate apara singur, prim mijloace legale.
Ct timp evictiunea nu s-a produs, vnzatorul este tinut sa se obtina de la orice fapt sau
act ce ar putea avea drept consecinta tulburarea cumparatorului, obligatia de a nu face.
II. Garantia contra viciilor lucrului vndut
Vnzatorul trebuie sa asigure cumparatorului nu numai folosinta linistita, dar si utila a
lucrului. Vnzatorul raspunde de viciile ascunse ale lucrului, faca din cauza lor lucrul este
impropriu ntrebuintarii dupa destinatie sau daca viciile micsoreaza ntr-att valoarea de
ntrebuintare nct cumparatorul n cunostinta de cauza, nu ar fi cumparat sau ar fi platit un pret
mai redus - articolul1352 Cod civil.
Cnd lucrul vndut este afectat de un viciu n sensul articolului 1352 Cod civil, situatia
prezinta asemanarea cu viciul de consimtamnt al erorii (sau dolului) asupra substantei
obiectului contractului - articolul 954 alin. 1 Cod civil.
Viciul trebuie sa fie ascuns - articolul 1352 Cod civil vnzatorul nu raspunde de viciile
aparente si despre care cumparatorul a putut singur sa se convinga articolul 1353 Cod civil. Prin
urmare viciul poate fi considerat ascuns numai daca cumparatorul nu l-a cunoscut si, dupa
mprejurari printr-o mprejurare normala, dar atenta nici nu-l putea sa-l cunoasca, nefiindu-i
comunicat nici de catre vnzator. Viciul pe care vnzatorul dovedeste ca l-a adus la
cunostinta cumparatorului nu poate fi considerat ascuns, indiferent de natura sa.
Trebuie ca viciul - cauza defectelor defectiunilor manifestate ulterior - sa fi existat n
momentul ncheierii contactului (chiar daca predarea lucrului se face ulterior). Pentru viciile ivite
ulterior contractarii, deci cnd lucrul se strica se defecteaza sau si pierde calitatea din cauza
viciilor ivite dupa vnzare, vnzatorul nu raspunde.
Trebuie ca viciul sa fie grav, adica din cauza lui lucrul sa fie impropriu ntrebuintarii la
care este destinat dupa natura sa ori potrivit conventiei sau sa se micsoreze ntr-att valoarea de
ntrebuintare, nct cumparatorul, n consecinta de cauza n-ar fi cumparat sau ar fi platit un pret
mai redus. Nu se cere ca viciul sa se refere la substanta la esenta lucrului.
Daca lucrul a pierit din cauza viciilor, vnzatorul este obligat sa restituie pretul,
cheltuielile vnzarii, iar daca a fost de rea credinta poate fi obligat si la plata daunelor - interese
articolul 1358 alin 1. Daca lucrul afectat de viciu a pierit fortuit (sau datorita culpei
cumparatorului), vnzatorul nu raspunde pentru vicii (articolul1358 alin. 2).
In ceea ce priveste clauza de limitare sau de nlaturare a garantiei pentru vicii, ea este
valabila si daci produce efecte numai daca vnzatorul a fost de buna credinta.
Dovada cunoasterii viciilor de catre vnzator trebuie sa fie facuta de catre cumparator, cu
orice mijloace de proba (inclusiv prezumtii) .


INSTITUTUL DE TIINE PENALE I CRIMINOLOGIE APLICAT

CATEDRA TIINE JURIDICE I SECURITATE CRIMINOLOGIC

SECIA TIINE PENALE I SECURITATE CRIMINOLOGIC





REFERAT

Tema: Obligatiile partilor in contractul de vanzare-
cumparare civila



A elaborat:
Baciu Gavril

A verificat:
Angelina Tlmbu



Chiinu 2014