DREPT INTERNAIONAL UMANITAR

1. Noiunea i izvoarele dreptului internaional umanitar.

2. nceperea ostilitilor i instituirea strii de rzboi.
3. Persoane autorizate s comit acte de ostilitate. Combatanii.
4. Protecia populaiei civile i a persoanelor civile n caz de confl ict armat.
5. Statutul prizonierilor de rzboi.
6. Protecia bunurilor culturale n caz de confl ict armat.
7. Protecia civil
8. ncetarea ostilitilor
9. ncetarea strii de beligeran i restabilirea pcii
10. Reprimarea infraciunilor la normele dreptului internaional umanitar.
1. Noiunea i izvoarele dreptului internaional umanitar.
Noiunea de dreptul rzboiului utilizat cu mult in urm, este inlocuit mai incoace cu
aceea de dreptul conflictelor armate, iar recent cu imbinarea drept internaional umanitar. In
plan explicativ i logic, triada constituie un compartiment, o instituie a dreptului internaional
public i dispune de toate particularitile acestuia.
Grotius s-a ridicat de la chestiunile particulare de drept internaional la principiile filozofice generale
observand c un sistem de drept internaional trebuie fondat pe baze diferite de cele proprii sistemelor
juridice pozitive ale fiecrui stat in parte. Pentru Grotius, inviolabilitatea pactelor e doar una din condiiile
de sociabilitate care constituie dreptul: dac admitem c este licit a viola pactele, societatea nu este
posibil (Deinde vero cum juris naturae sit stare pactis, ab hoc ibso fonte jura civilia fluxerunt). De la
acest principiu, Grotius deduce legitimitatea guvernelor i inviolabilitatea tratatelor internaionale. El vrea
s introduc ideea de drept in relaiile dintre state, s demonstreze c tratatele incheiate intre state au
validitate juridic. Astfel, Grotius,favorizand dezvoltarea dreptului internaional, propune norme speciale
pentru starea de pace i de rzboi.Or, asemeni dreptului internaional public i dreptul internaional
umanitar e mai mult unul al coordonrii decat unul al subordonrii. Dup ali parametri ins, dreptul
internaional umanitar dispune totui de un coninut specific mai variat i mai complex. i anume: acesta
e fr un legislator concret avand ca izvor conveniile sub orice form: tratate, contractele organizaiilor
internaionale . a., din care motiv poate fi socotit in fond relativ anarhic i slab instituionalizat.
Complexitatea lui se mai datoreaz i abundenelor de reglementri, i formulrilor nu intotdeauna
clare, i dificultilor intru calificarea faptelor in baza unei sau altei norme. Dreptul la care ne
referim e consensual, stabilit prin acordul dintre state de unde i trebuie s fie clar i nemijlocit
aplicabil in timpul diferendelor militare, dar nicidecum pe durata examinrilor judiciare de mai
apoi. Aici nu vom trece cu vederea opinia bun, dup prerea noastr, c dreptul internaional
umanitar al conflictelor armate poate fi definit ca ansamblu de norme de drept internaional, de sorginte
cutumiar sau convenional, destinate a reglementa n mod special problemele survenite n situaii de
conflict armat internaional i neinternaional.
Acelai drept cuprinde ambele ipostaze ale rzboiului: ura i infrirea, astfel reglementand,
pe de o parte, mijloacele prin care persoanele se pot nimici reciproc, iar, pe de alt parte, impunand
respectul pentru rnii aflai in captivitate sau pentru alte categorii de persoane neimplicate in
conflict. Se pare c avem un drept al violenei, care reglemteaz aciunile militare in interesul
protejrii statului, un drept aflat la intersecia dintre necesitile militare i cerinele umanitare i
un drept de acordare a ajutorului prin aprarea victimelor de rzboi aflate sub mana inamicului.
Dreptul internaional umanitar apare totalmente ca un institut al dreptului internaional,
ce are menirea de a diminua nenorocirile provocate de rzboi prin determinarea metodelor i
mijloacelor inadmisibile aciunilor militare i prin protejarea victimelor diferendului armat.904 E
vorba in fond de selectarea metodelor i mijloacelor de ducere a rzboiului, de aprarea persoanelor
i bunurilor crora li se poate aduce vreun prejudiciu, adic i a obiectelor ce nu figureaz ca
obiectiv al atentatelor militare. Aceste momente au fost incluse in sfera de reglementare a
dreptului internaional umanitar abia in a doua jumtate a secolului XIX. Ne dm seama de faptul
c anume coninutul dreptului internaional umanitar a fost intotdeauna orientat spre satisfacerea
necesitilor omului, iar scopul principal al acestei ramuri de drept const in aprarea vieii i
demnitii persoanei aflate in situaii extremale din cauza rzboiului. La randul lor, prevederile
care in de acest drept constituie un compromis al diferitelor interese. Pe de o parte, dreptul la
care ne referim trebuie s ia in consideraie prezena fenomenului conflict armat, precum i a
fenomenului necesitate militar admisibil, iar, pe de alt parte, trebuie s acorde la momentul
oportun o deosebit atenie protejrii adecvate a persoanelor ce nu particip la aciuni militare. In
fond, mai apare o contradicie i anume aceea dintre necesitate militar i concepie umanitar,
care poate fi diminuat prin aplicarea regulilor ce limiteaz utilizarea forei in rzboi, fr a o interzice
ins in cazurile in care aceasta este legal. Cu alte cuvinte, normele umanitare trebuie s protejeze
persoana de consecinele rzboiului, ins fr a urmri obiectivul aprrii absolute a acesteia. Astfel,
principalul scop al dreptului internaional umanitar il constituie nu interzicerea conflictului armat
sau adoptarea unor reguli care ar transforma rzboiul intr-o imposibilitate, el trebuie s se impace
cu situaia existent, asigurand ins ca consecinele diferendului armat s nu depeasc limitele
determinate de necesitatea militar. Acest drept este alctuit din dou compartimente:
1) Dreptul de la Geneva, care protejeaz interesele militarilor inapi pentru lupt i a
persoanelor ce nu iau parte la aciunile militare. Acest cumul de norme a fost elaborat, in
exclusivitate, in interesul victimelor rzboiului, punand inceputul epocii prioritii omului ca
personalitate i a principiilor umanitare;
2) Dreptul de la Haga, care determin drepturile i obligaiile prilor beligerante in timpul
aciunilor militare, limitand punerea in practic a mijloacelor de cauzare a daunei.
Ulterior (1977), dou Protocoale adiionale adoptate ca o completare la Conveniile de la
Geneva (1949) conin prevederi imprumutate din Dreptul de la Haga, ceea ce reduce prpastia
dintre cele dou compartimente ale dreptului internaional umanitar. Cu alte cuvinte, Dreptul
de la Geneva ine de protejarea personalitii de actele de violen, iar Dreptul de la Haga
intrunete un ir de reguli care reglementeaz aplicarea i realizarea acestor acte.
E momentul, poate, s facem i o trecere in revist a deosebirilor dintre urmtoarele dou
sisteme juridice: dreptul internaional umanitar i dreptul omului. Dintr-un curent de opinie le
iniruim astfel:
1) dreptul internaional umanitar se aplic acolo i atunci cand drepturile in exercitare ale
omului sunt stramtorate de rzboaie; reglementeaz relaiile stat-ceteni strini (inamici).
2) drepturile omului urmeaz s asigure drepturile persoanelor i s-i apere de perturbaiile
sociale in toate timpurile i in mod ideal; se legalizeaz in relaiile stat-ceteni de origine (proprii).
Tot in literatura de specialitate este folosit i termenul conflict armat, inlocuindu-l pe
cel de rzboi, fenomen scos din uz juridic i plasat treptat in afara legii cu toate c aplicarea
forei continu s aib loc anume sub forma rzboiului. La moment totui ar fi mai convenabil
relevarea imbinrii conflict armat, care cuprinde orice situaie conflictual, indiferent de vre-o
calificare juridic, in care prile se opun una alteia cu arma in man.
Doctrina recunoate tratatul i cutuma internaional ca fiind izvoare ale dreptului
internaional. i totui, intr-o direcie mai larg de cercetare acestea nu sunt unicele izvoare ale
dreptului care ne preocup, aa cum ele nu ofer o list a mijloacelor prin care se exprim normele
sale fcut odat i pentru totdeauna.
Tratatul internaional bilateral sau multilateral constituie izvorul de baz al dreptului
internaional umanitar. Subliniem totui c tot aa cum Convenia de la Geneva (1864) a fost
avant la lettre o consecin indirect a rzboiului franco-austriac din 1859, tot aa i multiple alte
tratate adoptate mai recent in materie de drept internaional umanitar au constituit o reacie la
anumite diferende armate. Urmrile sunt notabile: catalizatorul Declaraiei de la Bruxelles, de
exemplu, a fost rzboiul franco-prusian din 1870; Protocolul de la Geneva din 1925 i conveniile
de la Geneva de la 1929 au vzut lumina zilei dup listele de atribute (cheek list) ale primului
rzboi mondial; Conveniile de la Geneva din 1949 au constituit un rspuns la cel de-al doilea
rzboi mondial, iar apariia Protocoalelor adiionale din 1977 a fost generat de rzboaiele de
eliberare naional din anii 60 70.
In cele ce urmeaz enumerm in ordine cronologic o serie de documente de baz lansate
i adoptate dup Convenia de la Geneva Cu privire la ameliorarea soartei militarilor rnii in
armatele in campanie din 22 august 1864:
Declaraia de la Sankt-Petersburg din 11 decembrie 1868 Cu privire la renunarea la
folosirea, in timp de rzboi a proiectilelor explozive mai uoare de 400 gr.909;
Declaraia de la Bruxelles Privind legile i obiceiurile rzboiului terestru (27 august
1874)910;
Declaraiile i Conveniile de la Haga din 29 iulie 1899: 1) Convenia (a II-a) Cu privire
la respectarea legilor i obiceiurilor rzboiului terestru, insoit de un Regulament-anex911; 2)
Convenia (a III-a) Pentru adaptarea la rzboi maritim a principiilor Conveniei de la Geneva din
22 august 1864; 3) Declaraia Privind gazele asfixiante; 4) Declaraia Cu privire la gloanele
dilatatoare; 5) Declaraia Relativ la interzicerea pe termen de 5 ani a lansrii de proiectile i
explozive din baloane i alte noi mijloace de aceeai natur;
Convenia de la Haga Pentru exceptarea navelor-spital, in timp de rzboi, de plata
drepturilor i taxelor impuse in beneficiul statelor din 21 decembrie 1904;
Convenia de la Geneva de la 6 iulie 1906 Cu privire la ameliorarea soartei bolnavilor i
rniilor din forele armate in campanie912;
Conveniile de la Haga (18 octombrie 1907)913: 1) Convenia (III) Relativ la inceperea
ostilitilor, in vigoare din 26 ianuarie 1910; 2) Convenia (IV) Referitoare la legile i obiceiurile
rzboiului terestru, in vigoare din 26 ianuarie 1910; 3) Convenia (V) Referitoare la drepturile
i indatoririle statelor i puterilor neutre in caz de rzboi, in vigoare din 26 ianuarie 1910; 4)
Convenia (VI) Referitoare la statutul navelor comerciale inamice la izbucnirea ostilitilor, in
vigoare din 26 ianuarie 1910; 5) Convenia (VII) Referitoare la transformarea navelor comerciale
in nave de rzboi, in vigoare din 26 ianuarie 1910; 6) Convenia (VIII) Relativ la lansarea de
mine automatice de contact, in vigoare din 26 ianuarie 1910; 7) Convenia (IX) Privitoare la
bombardarea prin forele navale in timp de rzboi, in vigoare din 26 ianuarie 1926; 8) Convenia
(X) Relativ la adaptarea la rzboiul maritim a principiilor conveniei de la Geneva din 1884,
in vigoare din 26 ianuarie 1910; 9) Convenia (XI) Referitoare la anumite restricii privitoare la
exercitarea dreptului de captur in rzboiul naval, in vigoare din 26 ianuarie 1910; 10) Convenia
(XII) Privitoare la crearea unei Curi Internaionale de prize maritime, (neratificat); 11)
Convenia (XIII) Cu privire la drepturile i obligaiile puterilor neutre in rzboiul maritim, in
vigoare din 26 ianuarie 1910;
Aceast Declaraie a fost ratificat de 19 state i constituie un document, care pentru prima dat
reglementeaz metodele i mijloacele de realizare a aciunilor militare. Ea a introdus anumite interdicii in
privina atacrii necombatanilor, a aplicrii armelor capabile s sporeasc suferinele oamenilor sau care
provoac moartea inevitabil a acestora, a utilizrii proiectilelor cu greutatea sub 400 gr., care ar fi
explozibile sau incrcate cu materii fulminante ori inflamabile.
Ea a fost semnat de ctre 15 state, nefiind ins ratificat.
Regulamentul anexat la aceast Convenie a inclus majoritatea normelor Declaraiei de la Bruxelles din
1874 cu referire la realizarea aciunilor militare i la tratarea persoanelor aflate in deinere la inamic.
Mai apoi, ea a fost inlocuit cu I-a Convenie de la Geneva din 27 iulie 1929.
Aici au fost revizuite i completate cu noi prevederi Conveniile de la Haga stocate la 1899, care, intre
altele, au interzis pe de o parte, aplicarea gazelor asfixiante, iar pe de alta, utilizarea gloanelor Dum-Dum
(denumire a arsenalului Britanic nu departe de Kalkuta, unde erau fabricate aceste gloane), dilatatoare
care se lesc sau se turtesc uor in corpul omenesc, cum sunt gloanele cu cma tare, a cror cma n-
ar acoperi in intregime miezul glonului sau ar fi prevazute cu incizii.
Regulile de la Haga In privina realizrii aciunilor militare aeriene, din februarie
(1923);
Protocolul de la Geneva din 17 iunie 1925 Cu privire la interzicerea folosirii in rzboi a
gazelor asfixiante, otrvurilor i a altor gaze precum i a metodelor bacteriologice de rzboi;
Cele dou Convenii de la Geneva din 27 iulie 1929: Pentru ameliorarea soartei rniilor i
bolnavilor in armatele in campanie i Relativ la tratamentul prizonierilor de rzboi9;
Tratatele: Pentru limitarea i reducerea armamentelor navale i Pentru protecia
instituiilor artistice i tiinifice i a monumentelor istorice din 22 aprilie 1930 (ambele in
vigoare din 26 august 1935);
Conveniile (cu caracter regional i atribuite numai statelor Sud-Americane): Privind
indatoririle i drepturile statelor in caz de rzboi civil, din 20 februarie 1928 in vigoare de la 21
mai 1929 i Asupra neutralitii maritime, din 20 februarie 1928 in vigoare de la 12 ianuarie
1931;
Procesulverbal de la Londra din 6 noiembrie 1936 Referitor la regulile privitoare la
submarinul de rzboi;
Convenia Pentru prevenirea i reprimarea crimei de genocid, din 9 decembrie 1948;
Cele patru Convenii din 12 august 1949 de la Geneva: 1) Convenia Pentru imbuntirea
sorii rniilor i bolnavilor din forele armate in campanie; 2) Convenia Pentru imbuntirea
soartei rniilor, bolnavilor i naufragiailor din forele armate maritime; 3) Convenia Cu
privire la tratamentul prizonierilor de rzboi; 4) Convenia Cu privire la protejarea persoanelor
civile pe timp de rzboi;
Convenia de la Haga din 14 mai 1954 Pentru protecia bunurilor culturale in caz de
conflict armat;
Protocolul (din 1 mai 1957) la Convenia (din 20 februarie 1928) Privind indatoririle i
drepturile statelor in caz de rzboi civil;
Convenia Asupra imprescriptibilitii crimelor de rzboi i a crimelor contra umanitii
din 11 noiembrie 1970;
Convenia Cu privire la interzicerea perfecionrii, producerii i stocrii armelor
bacteriologice (biologice) i cu toxine i distrugerea lor, din 10 aprilie 1972;
Convenia din 10 decembrie 1976 Asupra interzicerii utilizrii de tehnici de modificare a
mediului in scopuri militare sau in orice alte scopuri ostile;
Aceast codificare de reguli este unica pan in zilele noastre in domeniul la care se refer.
La 19 ianuarie 1989 acest Protocol era ratificat de 119 state.
Ambele Convenii sunt in vigoare de la 19 iunie 1931, fiind inlocuite prin Conveniile adoptate la Geneva
in august 1949.
El interzicea nimicirea oricrui vas comercial dac aceasta prezenta pericol pentru viaa pasagerilor i a
echipajului.
Ele au inlocuit Conveniile de la Geneva din 2 iulie 1929, fiind semnate i ratificate aproape de toate
statele lumii.
La ea sunt anexate Regulamentul pentru aplicarea Conveniei privind protecia bunurilor culturale in caz
de conflict armat i Protocolul privind protecia bunurilor culturale in caz de conflict armat. Convenia a
fost semnat de 82 de state, iar la Protocol au aderat 63 de ri. Aceste documente interzic scoaterea
valorilor culturale din teritoriile ocupate i cer reintoarcerea in ara de origine a valorilor aflate pe
teritoriul unui stat strin.
Menionm c el este specific numai pentru statele Sud-Americane.
Ea a intrat in vigoare la 5 octombrie 1978.
Protocoalele adiionale la Conveniile de la Geneva din 1949, primul referindu-se la protecia
victimelor conflictelor armate internaionale, iar al doilea instituind un ir de reglementri in
privina protejrii victimelor conflictelor armate fr caracter internaional;
Convenia ONU din 10 octombrie 1980 Cu privire la interzicerea sau limitarea utilizrii
anumitor arme clasice sau care pot fi considerate ca producand efecte traumatizante sau lovind
fr discriminare924;
Convenia de la Oslo din 18 septembrie 1997 Cu privire la interzicerea producerii, acumulrii,
aplicrii i transmiterii minelor antipersonal i referitor la nimicirea lor.
Convenia in cauz cuprinde urmtoarele documente: 1) de baz, care conine anumite prevederi
referitoare la sfera de aplicare a Conveniei, la legtura acesteia cu alte tratate internaionale, la procedura
de revizuire i cercul persoanelor asupra crora se extinde; 2) cele patru Protocoale referitoare la
categoriile de arme, a cror aplicare este interzis sau limitat de Convenie. E vorba de armele, a cror
aciune se bazeaz pe utilizarea schijelor nelocalizabile (Protocolul I), despre mine i minele capcan
(Protocolul II), despre armele incendiare (Protocolul III), despre armamentul ce orbete cu laser
(Protocolul IV).
Ca izvoare ale dreptului internaional umanitar sunt considerate i documenetele Confe rinelor
Internaionale ale Comitetului Crucii Roii (statutele, rezoluiile, declaraiile), a cror varietate
e generat de particularitile structurale ale acestei organizaii, la care particip cu drept de
vot toate statele membre ale Conveniilor de la Geneva. Aceast participare acord hotrarilor
Con ferinelor Internaionale o for juridic similar cu cea a deciziilor luate de ctre organizaiile
guver namentale internaionale in domeniul dezvoltrii i interpretrii dreptului internaional
umanitar.
2. nceperea ostilitilor i instituirea strii de rzboi.
Datele i argumentele istorice sunt in favoarea faptului c, dup lege, declararea oficial a
rzboiului premerge, inceperii aciunilor armate. Momentul este intalnit la popoarele antichitii,
la cele din Evul Mediu i Epoca Modern.
Actualmente, conform reglementrilor din domeniu, iniierea unui diferend militar interstatal
trebuie s treac anumite proceduri, s imbrace in prealabil o form strict stabilit de normele
dreptului internaional umanitar.
In aceast ordine de idei, Convenia de la Haga (III) din 18 octombrie 1907 Cu privire
la inceperea ostilitilor, stabilete c: Puterile contractante recunosc c ostilitile intre ele
nu trebuie s inceap decat cu un avertisment prealabil neechivoc, ce va avea fie forma unei
declaraii de rzboi motivat, fie pe cea a unui ultimatum cu declaraia de rzboi condiionat926.
Or, conform acestei prevederi, avertismentul prealabil neechivoc are forma unei comunicri
intiinare fcut de un stat altui stat in privina faptului c starea de pace intre ele inceteaz, fiind
instituit cea de rzboi.
Documentul nominalizat precum i doctrina dreptului internaional umanitar fixeaz,
in mod expres, dou forme in care se realizeaz evaluativ avertismentul prealabil in privina
inceperii aciunilor militare i care contribuie la adaptarea de aici incolo a mediului social i a
cadrului politic general la trebuinele de rzboi. Aceste forme sunt:
declaraia de rzboi motivat;
ultimatumul cu declaraie de rzboi condiionat927.
Majoritatea cercettorilor in domeniu susin c declaraia de rzboi motivat dezlnuie
efecte imediate, c aciunile militare violente pot incepe in orice moment dup notificare.
Declaraia aceasta marcheaz, juris temporis, data la care s-a instituit starea de rzboi928, iar
ultimatumul929, este o somaie formulat in termeni neindoielnici, adresat de un stat altui stat
Ultimatum in dreptul internaional not diplomatic a unui stat adresat altui stat, cuprinzand o
revendicare categoric, care nu admite polemici i obiecii, cu privire la indeplinirea intr-un anumit
termen a condiiilor expuse in aceast not. Neindeplinirea revendicrilor ultimative atrage dup sine
ruperea relaiilor prin care se formuleaz condiiile ce trebuie indeplinite de acesta intr-o anumit
perioad de timp, in caz contrar starea de rzboi intre ele urmand a se nate automat930.
Se pare c, in ciuda tuturor laturilor ce se invoc sub cuvant c se putea i altfel, cel mai
bine e totui dac instituirea strii de rzboi este (i trebuie!) adus i la cunotina statelor neutre.
Intiinarea aceasta face loc poziiei principiale sau efectului de spectator pe care il pot lua aceste
state. Lipsa intiinrii ins nu e o frustrare in acest caz i nu poate fi invocat drept argument
intru nerespectarea obligaiilor ce revin statelor neutre, dac se poate dovedi cu certitudine c ele
erau incunotiinate (puse la curent) despre inceperea rzboiului931
Din momentul instituirii strii de beligeran sunt produse un ir de mutaii in relaiile
sociale, economice i politice dintre statele aflate deja pe picior de rzboi. Aceste mutaii sunt
condiionate intru totul de efectele generate de starea de rzboi.
Starea de beligeran dintre prile conflictului armat inseamn:
1) ruperea sau suspendarea fireasc i total a relaiilor diplomatice i consulare, care duc dup
sine la retragerea in mod obligator i a agenilor diplomatici, i a consulilor, distrugerea arhivelor
dac nu e posibil evacuarea sau lsarea imediat a acestora intru pstrare unui stat protector;
2) afectarea acordurilor i tratatelor internaionale incheiate intre prile intrate in conflict, a
cror aplicare, de obicei, ori se anuleaz, ori se suspend i toate acestea fr a produce vreun efect
negativ asupra tratatelor organizaiilor internaionale sau a acelora de drept umanitar;
3) lovirea proprietii statului inamic, (depozitele de arme, mijloacele de transport, magaziile,
aprovizionrile i orice proprietate mobil a statului care prin natura ei servete operaiunilor de
rzboi)932. Excepii fac numai acele obiecte care nu pot servi scopurilor de rzboi.
Inceperea ostilitilor militare dicteaz i alte schimbri de efect, direcionand prevztor
tratarea persoanelor, in dependen de faptul in ce teritoriu se afl i crui stat aparin. Situaia
naionalilor aflai in propriul teritoriu este determinat de reglementrile interne speciale, ei fiind
imprii in dou categorii: beligerani i non-beligerani (combatani i necombatani). Supuii
statelor aliate, neutre sau prietene, ca persoane strine beneficiaz de statutul premergtor strii
de rzboi cu anumite limitri i restricii. Cea mai grav se dovedete a fi ins situaia naionalilor
unui stat inamic aflai pe teritoriul statului vrjma sau in propriul teritoriu deja ocupat de duman.
Conform tradiiei aceste persoane beneficiaz de anumite garanii oferite de reglementrile
din domeniu i de normele juridice ale dreptului internaional umanitar. Situaia lor dificil i
tratarea specific nu chiar favorabil nu poate fi intotdeauna lichidat prin intermediul aplicrii
expulzrii in ara de origine, deoarece momentul poate genera intrirea capacitii de lupt a
adversarului, poate duce la divulgarea secretelor de stat etc.
Pentru prima dat problema protejrii acestei categorii de persoane a fost abordat dup
primul rzboi mondial, elaborandu-se un Proiect de convenie in aceast privin. Dup studiere,
documentul a fost pus in ordinea de zi abia la cea de a XV-a Conferin Internaional a Crucii
Roii, care i-a desfurat lucrrile in oraul Tokio in 1934. Intrunirea unei noi Conferine in
vederea adoptrii acestor norme a fost stopat de inceputul celui de-al doilea rzboi mondial933.
diplomatice, aplicarea de represiuni sau de aciuni militare. In sens larg revendicare hotrat, categoric,
insoit de ameninri.
Reglementri cat de cat adecvate in acest domeniu au fost instituite prin adoptarea Conveniei
de la Geneva Cu privire la protecia persoanelor civile pe timp de rzboi de la 12 august 1949. In
privina problemei ce ne intereseaz acest document stabilete c Orice persoan protejat, care
ar dori s prseasc teritoriul la inceputul sau in cursul unui conflict, va avea dreptul s o fac,
dac plecarea sa nu contravine intereselor naionale ale statului. Asupra cererii sale de a prsi
teritoriul se va hotri dup o procedur ordinar, iar hotrarea va trebui s fie dat cat mai repede
cu putin. Persoana autorizat s prseasc teritoriul va putea s-i ia banii necesari de drum i
s ia cu sine o cantitate suficient de obiecte de uz personal.
Persoanele crora li s-a refuzat permisiunea de a prsi teritoriul vor avea dreptul s obin
ca un tribunal sau un colegiu administrativ competent, creat in acest scop de ctre Puterea
deintoare, s reconsidere acest refuz intr-un termen cat mai scurt934. Plecrile autorizate
trebuie efectuate in condiii satisfctoare de securitate, igien, salubritate i alimentare935. Dac
persoanei de alt naionalitate ii este refuzat cererea de a prsi teritoriul statului inamic, apoi
in privina acesteia pot fi aplicate un ir de msuri de control, dintre care cele mai severe sunt
stabilirea domiciliului forat i internarea.
Totalitatea prevederilor nominalizate au reuit, mai mult sau mai puin, lichidarea anumitor
goluri existente in cadrul dreptului internaional umanitar.
Inceperea ostilitilor militare este capabil, de asemenea, s provoace i unele schimbri in
sfera relaiilor dintre cetenii statelor inamice care deveneau intolerani fa de strini, reieind
din msura in care naiunile nu se vd unele pe altele in plan interstatal. De cele mai multe ori,
aceste schimbri iau forma interzicerii relaiilor comerciale, anulrii contractelor incheiate dup
inceperea diferendului i cea a suspendrii contractelor premergtoare strii de conflict.
3. Persoane autorizate s comit acte de ostilitate. Combatanii.
Pentru intaia dat noiunea de combatant a fost definit in articolul 1 din Regulamentulanex
la Convenia de la Haga (II) Cu privire la Respectarea legilor i obiceiurilor rzboiului
terestru din 29 iulie 1899. In 1907 aceast convenie este revizuit, acordandu-i-se denumirea
de Convenia (IV) Cu privire la legile i obiceiurile rzboiului terestru. Ultima atribuie statut
de combatant:
1. Armatei;
2. Miliiilor i corpurilor de voluntari, care indeplineau urmtoarele condiii:
aveau un semn fix care putea fi recunoscut de la distan;
aveau in fruntea lor o persoan responsabil de subordonaii si;
purtau armele deschis (pe fa);
se conducea in timpul aciunilor militare de legile i obiceiurile de rzboi936.
In calitate de combatani sunt recunoscute i persoanele care, la apropierea inamicului, pun
spontan mana pe arme pentru a respinge invazia fr a avea timp de a se organiza in fore armate
regulate937. Lor li se acorda acest statut doar dac era respectat condiia purtrii deschise a armelor
i cea referitoare la respectarea legilor i a obiceiurilor de rzboi. Dispariia pericolului invaziei
externe genera in mod obligator depunerea armelor de ctre cei ridicai in mas, iar luarea lor in
prizonierat in timpul beneficierii de statutul de combatant atrgea dup sine acordarea statutului
de prizonier de rzboi938.
Regulamentul nominalizat pomenete i categoriile de persoane care insoesc armatele in
calitate de necombatani, dar crora in cazul lurii in prizonierat li se asigur acelai tratament
precum combatanilor. Aici se includ: reprezentanii serviciilor administrative ale armatei;
reprezentanii justiiei militare; corespondenii de pres; intendena etc939.
Un ir de mutaii pe tramul recunoaterii calitii de combatant are loc dup adoptarea
Conveniilor de la Geneva din 12 august 1949. In cadrul Conveniei (III) Cu privire la tratamentul
prizonierilor de rzboi intalnim reglementri ce lrgesc simitor sfera persoanelor beligerante.
In pct. A din articolul 4 al acestei convenii in calitate de combatani sunt recunoscui:
1. Membrii forelor armate ale unei Pri in conflict, precum i membrii miliiilor i corpurilor
de voluntari fcand parte din aceste fore armate;
2. Membrii altor miliii i membrii altor corpuri de voluntari, inclusiv acei din micrile
de rezisten organizate, aparinand unei Pri in conflict i acionand in afara sau in interiorul
propriului lor teritoriu, chiar dac acest teritoriu este ocupat, cu condiia c aceste miliii sau
corpuri de voluntari, inclusiv aceste micri de rezisten organizate, s indeplineasc urmtoarele
condiii:
a) s aib in fruntea lor o persoan care rspunde pentru subordonaii si;
b) s aib un semn distinctiv fix i care se poate recunoate de la distan;
c) s poarte armele in mod deschis;
d) s se conformeze, in operaiunile lor, legilor i obiceiurilor rzboiului;
3. Membrii forelor armate regulate, care se pretind ale unui guvern sau ale unei autoriti
nerecunoscute de Puterea deintoare;
4. Persoanele care urmeaz forele armate, fr a face parte direct din ele, cum sunt membrii
civili ai echipajelor avioanelor militare, corespondenii de rzboi, furnizorii, membrii unitilor
de lucru sau ai serviciilor insrcinate cu bunstarea forelor armate, cu condiia ca ele s fi primit
autorizaia forelor armate pe care le intovresc, acestea trebuind s le elibereze in acest scop
un bilet de identitate;
5. Membrii echipajelor, inclusiv comandanii, piloii i elevii marinei comerciale i echipajelor
aviaiei civile ale Prilor in conflict, care nu beneficiaz de un tratament mai favorabil in virtutea
altor dispoziii de drept internaional;
6. Populaia unui teritoriu neocupat care, la apropierea inamicului, ia armele in mod spontan
pentru a combate trupele de invazie, fr s fi avut timpul de a se constitui in fore armate regulate,
dac ea poart armele in mod deschis i dac respect legile i obiceiurile rzboiului terestru.
Punctul B al aceluiai articol 4 mai adaug, in plus, c vor beneficia, de asemenea, de
tratamentul rezervat prizonierilor de rzboi i:
1. Persoanele aparinand sau care au aparinut forelor armate ale rii ocupate dac, din
cauza acestei apartenene, Puterea ocupant consider necesar s procedeze la internarea lor
937 A se vedea: Art. 2 din Regulamentul-anex la Convenia de la Haga (IV) Cu privire la legile i
obiceiurile
rzboiului terestru din 18 octombrie 1907.
chiar dac iniial le eliberase in timp ce ostilitile se desfurau in afara teritoriului pe care ea
il ocup mai ales dup o incercare neizbutit a acestor persoane de a se altura forelor armate
de care aparin i care sunt angajate in lupt sau cand nu ascult de somaia ce le-a fost fcut, in
scopul internrii;
2. Persoanele aparinand uneia din categoriile enumerate in prezentul articol, pe care Puterile
neutre sau nebeligerante le-au primit pe teritoriul lor i pe care trebuie s le interneze in baza
dreptului internaional, fr a aduce prejudiciu oricrui tratament mai favorabil pe care aceste
Puteri ar socoti c trebuie s-l acorde i cu excepia dispoziiilor articolelor 8, 10, 15, 30, alineatul
5, 58 pan la 67 inclusiv, 92, 126 i, in cazul in care exist relaii diplomatice intre Prile in
conflict i Puterea neutr sau nebeligerant interesat, dispoziii care privesc Puterea protectoare.
Dac astfel de relaii diplomatice exist, Prile in conflict de care depind aceste persoane vor fi
autorizate s exercite fa de ele funciile acordate Puterilor protectoare prin prezenta Convenie,
fr prejudiciul funciilor pe care aceste Pri le exercit in mod normal, in conformitate cu
obiceiurile i tratatele diplomatice i consulare940.
Cea din urm definire a noiunii de combatant este intalnit in articolul 43 (Forele armate)
din Protocolul adiional nr. I (1977) Referitor la protecia victimelor conflictelor armate
internaionale. Acesta perfecioneaz, desvarete i completeaz lista persoanelor care pot fi
considerate combatani indicand c:
1. Forele armate ale unei Pri in conflict se compun din toate forele, toate grupurile
i toate unitile armate i organizate care sunt puse sub comand, care rspund de conduita
subordonailor si fa de aceast parte, chiar dac aceasta este reprezentat de un guvern sau o
autoritate nerecunoscut de ctre partea advers. Aceste fore armate vor trebui s fie supuse unui
regim de disciplin intern care s asigure, in special, respectarea regulilor de drept internaional
aplicabile la conflictele armate;
2. Membrii forelor armate ale unei Pri la conflict (alii decat personalul sanitar i religios
prevzut in articolul 33 al celei de a III-a Convenii) sunt combatani, adic au dreptul de a participa
direct la ostiliti;
3. Partea la un conflict, care incorporeaz in forele sale armate o organizaie paramilitar
sau un serviciu armat insrcinat cu meninerea ordinii, trebuie s notifice aceasta celorlalte Pri
la conflict941.
Pentru ca persoanelor nominalizate s li se recunoasc statutul de combatant este necesar
respectarea urmtoarelor lucruri:
1. s acioneze in cadrul unei colectiviti;
2. colectivitatea in care acioneaz s fie organizat pe principii militare;
3. s se afle in subordinea unui comandament responsabil care s exercite un control efectiv
asupra membrilor orgnizaiei;
4. organizaia s aparin unei Pri la conflict;
5. s fie supus unui regim de disciplin intern942.
Mercenarii943. Faptul c lupttorul acaparat de ctre statul inamic nu este cetean al statului
in ale crui fore armate a luptat, nu atrage dup sine, in mod obligator, lipsirea de statutul de
940 Convenia la care ne referim este in vigoare pentru Republica Moldova din 24 noiembrie 1993.
prizonier dac el face fa cerinelor stabilite in vederea obinerii acestui statut. Articolul 17 al
Conveniei de la Haga (V) Cu privire la drepturile i indatoririle statelor i puterilor neutre
(18 octombrie 1907) exclude in genere delimitarea intre persoanele luate in prizonierat in baza
criteriului ceteniei. Articolul 4 al Conveniei de la Geneva (III) Cu privire la tratamentul
prizonierilor de rzboi (12 august 1949) i articolele 43-44 ale Protocolului adiional nr. I
Referitor la protecia victimelor conflictelor armate internaionale (1977) de asemenea, nu fac
delimitarea pe care o urmrim.
Aceast regul, ins, are o anumit excepie prevzut in articolul 47 alin. I din Protocolul
adiional nr. I, care-i permite statului acaparator de a refuza recunoaterea statutului de combatant
i respectiv de prizonier de rzboi mercenarilor luai in captivitate. Norma, totui, nu poart un
caracter imperativ, deoarece statul acaparator nu poate fi obligat s-i lipseasc pe mercenari de
statutul la care ei pretind.
In dreptul internaional umanitar, noiunea de mercenar este legat de prezena semnelor
puse in articolul 47, alin. II din Protocolul amintit mai sus unde scrie c: Prin termenul de
mercenar se inelege orice persoan:
1) care este special recrutat in ar sau in strintate pentru a lupta intr-un conflict armat;
2) care, in fapt, ia parte direct la ostiliti;
3) care ia parte la ostiliti in special in vederea obinerii unui avantaj personal i creia ii este efectiv
promis, de ctre o Parte la conflict sau in numele ei, o remuneraie superioar aceleia promise sau
pltite combatanilor avand un grad i o funcie analoag in forele armate ale acestei Pri;
4) care nu este nici resortisant al unei Pri la conflict i nici rezident al teritoriului controlat
de o Parte la conflict;
5) care nu este membru al forelor armate ale unei Pri la conflict;
6) care nu a fost trimis de ctre un stat, altul decat o parte la conflict, in misiune oficial ca
membru al forelor armate ale statului respectiv.
Deci, o persoan implicat in aciuni militare poate fi recunoscut drept mercenar doar ca
rezultat al intrunirii obligatorii a tuturor elementelor indicate.
Doctrina dreptului internaional umanitar mai cuprinde constitutiv i un ir de elemente care,
luate impreun, caracterizeaz noiunea de mercenar. La acestea se refer: 1) caracterul privat al
angajamentului; 2) elementul de extranietate; 3) participarea direct i efectiv la ostiliti, 4)
incorporarea in forele armate; 5) mobilul944.
Actualmente, unele din trsturile mercenariatului indicate in articolul 47, alin. II, din
istoricul Protocol pomenit deja, se dovedesc a fi insuficiente i neadaptate la realitate datorit
faptului c:
1) este foarte greu a dovedi caracterul special al recrutrii, deoarece aciunile efectuate in
aceast direcie poart un caracter secret, iar cea mai mare parte a probelor ce se refer la acest
moment se afl dincolo de frontierele statului care efectueaz cercetrile;
2) lipsete definirea noiunii avantaj personal i deci i cristalizarea obiectivelor urmrite
de mercenari;
3) de cele mai multe ori, mercenarul nu obine o remuneraie superioar aceleia pltite
combatanilor naionali de acelai grad i care indeplinesc aceleai funcii, fiind obligat s accepte
condiii egale din cauza crizei economice sau a strii de omaj;
4) inscrierea sau includerea oficial a mercenarului in cadrul forelor armate ar duce automat
la dispariia statutului de care dispune;
5) practic este imposibil de a dovedi faptul primirii de ctre mercenar a unei sume de bani
mrite, aceste informaii fiind secrete i nereflectate in vreun document.
In aa fel, am reuit s demonstrm in linii generale ineficiena actualului mecanism de
combatere a implicrii mercenarilor in conflictele militare, i prezena lacunelor in definirea
noiunii de mercenar.
Reglementrile din domeniu exclud acordarea statutului de mercenar persoanelor puse la
dispoziia unei pri beligerante de ctre statele aliate sau prietene, de organizaiile internaionale.
Nu se acord acelai statut consilierilor militari strini, cetenilor unei pri la conflict precum i
rezidenilor de pe un teritoriu ocupat. Astfel, conform articolului 47, alin. II, pct. f, din Protocolul
adiional nr. I, nu poate fi considerat mercenar cel care a fost trimis de ctre un stat, altul decat o
parte la conflict, in misiune oficial ca membru al forelor armate ale statului respectiv.
Spionii945. Pentru intaia dat in dreptul internaional umanitar noiunea de spion este
intalnit in Regulamentul-anex la cea de-a IV-a Convenie de la Haga din 18 octombrie 1907
Cu privire la legile i obiceiurile rzboiului terestru. Articolul 29 al acestui document prevede
c: spion poate fi considerat individul care, lucrand pe ascuns sau sub pretexte mincinoase,
adun ori incearc s adune informaii in zone de operaii ale unui stat beligerant cu intenia de a
le comunica prii adverse. Conform acestei definiii, activitatea de spion se caracterizeaz prin
prezena urmtoarelor trei elemente:
clandestinitatea;
pretextul fals;
intenia de a comunica informaiile adunate prii inamice.
Noi reglementri pe terenul sancionrii activitii de spionaj apar in urma adoptrii
Protocolului adiional nr. I, care in articolul 46 conine urmtoarele prevederi referitor la
problema vizat:
1. In pofida oricrei alte dispoziii din Convenii sau din prezentul Protocol, un membru al
forelor armate ale unei Pri la conflict care cade in mainile unei pri adverse atunci cand se
ded la activiti de spionaj, nu are dreptul la statutul de prizonier de rzboi i poate fi tratat ca
spion;
2. Un membru al forelor armate ale unei Pri in conflict care culege sau caut s culeag, in
folosul acestei pri, informaii in teritoriul controlat de ctre o parte advers nu va fi considerat
c se ded unor activiti de spionaj dac, fcand aceasta, este imbrcat in uniforma forelor sale
armate;
3. Un membru al forelor armate ale unei Pri la conflict, care este rezident al unui teritoriu
ocupat de ctre o parte advers i care culege sau caut s culeag, in folosul prii de care depinde,
informaii de interes militar in acest teritoriu, nu va fi considerat ca dedandu-se unor activiti de
spionaj, in cazul in care, fcand aceasta, nu acioneaz sub pretexte ineltoare sau intr-un mod
deliberat clandestin. In plus, acest rezident nu pierde dreptul la statutul de prizonier de rzboi i
nu poate fi tratat ca spion decat in cazul unic in care este capturat atunci cand se ded la activiti
de spionaj;
4.Un membru al forelor armate ale unei Pri la conflict, care nu este rezident al unui teritoriu
ocupat de ctre o parte advers i care s-a dedat la activiti de spionaj in acest teritoriu, nu-i
pierde dreptul la statutul de prizonier de rzboi i nu poate fi tratat ca spion decat in cazul unic in
care este capturat inainte de a se fi reintors la forele armate de care aparine.
945 Spion persoan care caut i descoper secrete militare, politice, economice ale unui stat pentru a le
transmite altui stat.
Activitatea de spionaj efectuat in timpul aciunilor militare de ctre civili nu are ca efect
recunoaterea acestora drept combatani sau, mai mult ca atat, oferirea statutului de prizonier de
rzboi. Persoana antrenat in asemenea activitate poate fi arestat, anchetat, dar cu respectarea
normelor ce in de domeniul drepturilor omului i a garaniilor fixate in articolul 75 al Protocolului
adiional nr. I. Mai mult chiar: dac activitatea de spionaj este efectuat in terenul ocupat, apoi
spionul-persoan civil beneficiaz i de garaniile oferite de articolele 60-78 ale Conveniei de la
Geneva (IV) din 12 august 1949 Cu privire la protecia persoanelor civile in timp de rzboi946.
4. Protecia populaiei civile i a persoanelor civile
n caz de conflict armat
Pan la sfaritul celui de-al doilea rzboi mondial, dreptul internaional umanitar nu asigura
in mod practic, populaiei civile o protecie eficient in caz de conflict armat din motivul c ea nu
era implicat sau afectat direct.
Totui primele reguli cu caracter general sunt stipulate in Declaraia de la Sankt Petersburg
din 11 decembrie 1868, care prevedea: statele trebuie s aib un singur scop legitim de slbire a
forelor militare ale inamicului , unde poate fi interpretat ca populaia civil s se afle la adpost
de efectele directe ale rzboiului.
Aadar, violena armat nu trebuie folosit decat impotriva celui care o folosete, fiind unul
din principiile de baz. Populaia civil este alctuit din persoane care nu particip direct la
ostilitile militare i implicit impotriva sa nu este ingduit nici un act de rzboi.
Noi reglementri apar in secolul XX in care se interzice de a ataca sau bombarda prin orice
mod oraele, satele, locuinele sau cldirile care nu sunt aprate.947
Acestea au fost primele i singurele norme ce reglementau protecia populaiei civile pan
dup cel de-al doilea rzboi mondial. Perioada anilor 1939-1945 a demonstrat totala ineficien
a acestor norme948.
Problema proteciei populaiei civile a ridicat-o CICR949 care a adresat o not cu propunerea
ca Societatea Naiunilor s se preocupe de problemele referitoare la rzboi i in special de mijloacele
de-al face mai uman. In acest sens, la cea de-a X-a Conferin a CICR, inscrie principiul care
interzice abuzurile autoritilor de ocupaie impotriva populaiei civile, deportarea lor in mas,
luarea de ostatici, precum i orice tratament neomenos.
Dup izbucnirea celui de-al doilea rzboi mondial CICR a adresat tuturor statelor un apel
solemn, cerandu-le s confirme imunitatea general a populaiei civile i s defineasc obiectivele
militare, s renune la bombardamente nediscriminant i s se abin de la represalii, ins, formal
aprobat de 14 state, nu a fost aplicat.
O incercare de abordare a proteciei populaiei civile s-a inscris in 1946 prin Statutul Tribunalului
militar internaional de la Nurnberg. O serie de acte inumane enumerate interziceau
asasinatele, exterminarea in mas, supunerea la sclavie, deportrile, persecuiile pentru motive
politice, rasiale i religioase .a.
La 9 decembrie 1948 se adopt Convenia pentru prevenirea i reprimarea crimei de genocid,
care extinde actele comise atat pe timp de pace, cat i pe timp de rzboi.
In 1949, la Conferina diplomatic de la Geneva, a fost adoptat cea de-a IV-a Convenie
relativ950 privind protecia persoanelor civile in timp de rzboi951.
Dup materia pe care o reglementeaz, dispoziiile conveniei se divizeaz in dou mari grupe:
1) norme menite s protejeze persoanele civile impotriva abuzurilor puterii de ocupaie
asemntoare celor petrecute in cursul celui de-al doilea rzboi mondial;
2) norme care protejeaz persoanele civile impotriva anumitor efecte ale rzboiului.
Prima grup de norme este guvernat de principiile privitoare la tratamentul strinilor in
timp de pace.
In orice caz, li se vor garanta urmtoarele drepturi:
vor putea primi ajutoarele individuale sau colective, tratament medical i spitalizare in egal
msur cu cetenii statului respectiv;
li se va acorda dreptul s practice cultul lor i asistena spiritual a preoilor cultului lor;
vor fi scoi in afara oricrui pericol din zonele sau regiunile unde sunt aciuni militare;
copiii i femeile vor fi in special protejai impotriva oricrei atingeri a onoarei lor, mai ales
contra violului, constrangerii la prostituie i la orice atentat la pudoare;
copiii sub cincisprezece ani, femeile insrcinate i mamele cu copii pan la 7 ani vor beneficia
de o protecie in aceeai msur ca i cetenii statului interesat.
Cea de-a doua categorie de norme inscriu crearea de zone i localiti sanitare i de securitate952
i zone neutralizate.953
Dup adoptarea prezentei Convenii s-au produs anumite efecte juridice in problema
proteciei populaiei civile pe timp de rzboi; ea reprezint primul instrument inspirat din geneza
rzboaielor care consacr protecia persoanelor civile vulnerabile la aciunile militare.
Normele in cauz au fost elaborate ca s protejeze persoanele civile, dar nu populaia in
intregul ei, impotriva abuzurilor puterii deintoare prin pericole cauzate de bombardamentele
aeriene, de noile mijloace i metode de lupt, aprute in arsenalul statelor etc.
Practica conflictelor ulterioare a demonstrat totui neaplicarea unor norme ale conveniei cu
privire la crearea de zone i localiti sanitare, precum i zone neutre.
Protecia populaiei civile trebuie s porneasc de la situaiile in care se pot afla acestea, precum
i de la natura pericolelor care o pandete i anume:
1. Cand populaia i persoanele civile sunt direct expuse operaiunilor militare pe teritoriul
naional de care aparin prin bombardamente sau atacuri etc.
950 Intrucat unele state s-au opus unei reglementri complexe a problemei, conferina a trebuit s se
limiteze numai la un singur aspect: protecia persoanelor civile aflate sub autoritatea unei puteri ocupante.
951 Convenia a intrat in vigoare la 21 decembrie 1950, iar R. Moldova a aderat la Convenie prin H.P.
nr. 1318 din 02 martie 1993.
952 Aceste zone, localuri i localiti pot fi stabilite i in timp de pace sau imediat dup inceperea
ostilitilor militare pentru a pune la adpost persoanele din prima grup i ultima categorie.
953 Zonele neutralizate pun la adpost de pericolele aciunilor militare urmtoarele categorii a) rniii i
bolnavii, combatanii sau necombatanii; b) persoanele civile care nu particip la ostiliti i nu pun mana
pe arme i nu desfoar nici o activitate cu caracter militar in interiorul acestor zone.
2. Cand teritoriul naional este ocupat de trupele inamice i este supus abuzurilor din partea
autoritilor de ocupaie prin deportri, internri, luri de ostatici, rele tratamente, represalii .a.
3. La inceputul ostilitilor, pe teritoriul inamic autoritile desfoar aciuni de represalii
impotriva turitilor, rezidenilor, persoanelor aflate in misiuni, refugiailor sau apatrizilor etc.
Dac o persoan se bucur de protecia prezentei Convenii, dar este bnuit legitim de unele
activiti ce aduc daune securitii statului, persoana nu va putea s beneficieze de drepturile
conveniei.
In cazul in care o persoan protejat prin Convenie, este deinut ca spion sau sabotor
impotriva Puterii ocupante, acea persoan va putea s fie lipsit de drepturile de comunicare,
prevzute de Convenie.954
Va inceta aplicarea Conveniei la un an de la incheierea general a operaiunilor militare, iar
in cazul eliberrii, repatrierii stabilirea va avea loc dup aceste termene.
De la inceputul unui conflict, Prile beligerante i cele interesate vor putea incheia intre ele
acorduri955 pentru recunoaterea zonelor i a localitilor pe care le-ar stabili, in acest scop CICR,
sunt invitate s-i ofere bunele lor oficii pentru a inlesni stabilirea acestor zone.
In urma stabilirii zonelor, Prile vor dispune s pun la adpost de pericolele luptelor, fr
nici o distincie, urmtoarele persoane:
rnii i bolnavi, combatani sau necombatani;
persoanele civile care nu particip la ostiliti i nu presteaz nici o munc cu caracter militar
in aceste zone.
Spitalele civile organizate pentru acordarea de ingrijiri medicale rniilor, bolnavilor, infirmilor,
btranilor i altor categorii de persoane vor beneficia de un document care atest caracterul
lor de spital civil. Ele vor fi marcate, dac sunt autorizate de stat, prin emblema prevzut de
Convenia II ca in cazul imbuntirii soartei rniilor i bolnavilor din forele armate in campanie,
ele vor fi perfect vizibile forelor inamice, in vederea indeprtrii posibilitii oricrei aciuni
agresive.
Intreg personalul spitalelor civile956, inclusiv personalul destinat cutrii, ridicrii, transportrii
i ingrijirii rniilor i bolnavilor civili va fi respectat i protejat.
Toate mijloacele de transport vor fi protejate i respectate conform prevederilor Conveniei,
ce sunt utilizate de spitalele civile, aceste transporturi vor fi indrumate cat mai repede posibil, iar
statul care autorizeaz libera lor trecere va avea dreptul s fixeze condiiile tehnice in care trecerea
va fi autorizat.
Persoanele civile aflate pe teritoriul unei Pri in conflict, vor putea primi sau trimite membrilor
familiilor lor, oriunde s-ar gsi, veti cu caracter strict familial957.
Prile in conflict vor uura cercetrile intreprinse de membrii familiilor lor dispersate de
rzboi pentru a relua relaiile unii cu alii i, dac e posibil, s se intalneasc.
954 In toate aceste cazuri persoanele care se fac vinovate vor fi totui tratate cu omenie i in caz de
urmrire vor avea dreptul la un proces echitabil conform principiilor unanim recunoscute, art. 5 Titlul I al
Conveniei III.
Inovaia principal a Conveniei o constituie faptul c in structura dreptului internaional
umanitar aduce o serie de definiii ale conceptelor fundamentale ca elemente indispensabile i
eficiente proteciei.
In acest sens CICR a pregtit dou proiecte de protocoale adiionale la Conveniile de la Geneva
din 12 august 1949; unul privind protecia victimelor in conflictele armate internaionale i
altul-in cele neinternaionale.
Dup dezbaterile desfurate in patru sesiuni anuale la 8 iunie 1977, a fost adoptat Protocolul
I care in titlul IV stabilete statutul actual al proteciei populaiei civile.
Distincia intre persoanele care particip direct la ostiliti i cele care nu iau parte nemijlocit
la acestea constituie principiul de baz al dreptului internaional umanitar.
Datorit acestui fapt s-a propus astfel s se exclud din categoria de populaie civil persoanele
care particip direct la ostiliti, iar expresia participare direct la ostiliti, aciune
distinct de efortul de rzboi958, presupune comiterea unui act de rzboi, care lovete in mod
concret potenialul militar al inamicului.
Prin definiie este considerat civil orice persoan care nu face parte din forele armate i
care nu particip direct la ostiliti.959
In categoria de civili sunt incluse toate persoanele aflate pe teritoriul prilor in conflict
i nu fac parte din forele armate, fr a se ine cont de naionalitatea acestora. Se mizeaz pe
caracterul lor inofensiv i, in cazul apariiei vreunui dubiu, toate persoanele aflate pe teritoriul
prilor in conflict sunt recunoscute civile.
Un alt principiu de baz in protecia populaiei civile il constituie interzicerea atacrii acesteia.
Termenul de atac inseamn a incepe o lupt, a da primele lovituri, ins in Protocolul
adiional I al Conveniei III are un sens mai larg, ingloband toate aciunile care ar putea afecta
populaia civil atat pe cale ofensiv cat i defensiv. Combatanii sunt obligai s se diferenieze
de populaia civil atunci cand iau parte la un atac sau la o operaiune militar preliminar unui
atac960.
Protocolul adiional de la Geneva din 1977 a lsat neelucidate o serie de concepte utilizate
cum ar fi: operaiuni militare, ostiliti, acte de violen .a., toate avand legturi cu protecia ce
se dorete asigurat populaiei civile.
Persoanele protejate au dreptul in toate imprejurrile la respectarea onoarei, a drepturilor
familiale, convingerilor i practicii religioase, tratare cu omenie i protejare contra oricrui act de
violen sau de intimidare, contra insultelor i curiozitii publice961.
Conferina diplomatic de la Geneva, aplicabil in conflictele armate, prevede in mod expres
o norm cutumiar, conform creia civilii inofensivi trebuie s beneficieze de o protecie general
contra pericolelor ostilitilor.
Protocolul adiional privind Protecia populaiei civile (art. 51 din Protocol), consacr
printre cele mai importante dispoziii urmtoarele:
958 Efortul de rzboi se poate defini ca ansamblul activitilor care din apropiere sau de la distan,
contribuie
la continuarea ostilitilor. Populaia civil poate participa la efortul de rzboi fr s piard prin aceasta
dreptul la protecie.
1. Populaia civil i persoanele civile se bucur de o protecie general contra pericolelor ce
reies din operaiile militare, care vor trebui s fie respectate in toate imprejurrile.
2. Sunt interzise atacurile sau actele de ameninare cu violen ale cror scop principal este
de a rspandi teroarea printre populaia civil.
3. Persoanele civile se bucur de protecia acordat, dar cu excepia cazurilor in care particip
direct la ostiliti i numai pe durata acestei participri.
4. Sunt interzise: atacurile fr descriminare prin care se ineleg:
a) atacuri care nu sunt indreptate impotriva unui obiectiv militar determinat;
b) atacuri cu mijloace i metode de lupt ale cror efecte nu pot fi limitate dup cum le prescrie
Protocolul adiional I i care, in consecin, sunt capabile s loveasc fr deosebire, obiective
militare i persoane civile sau bunuri cu caracter civil.
5. Vor fi considerate atacuri fr discriminare, urmtoarele tipuri:
a) bombardarea prin orice metod sau mijloace utilizate,962 care consider ca obiectiv militar
unic un anumit numr de obiective militare distanate i distincte, situate in orice zon, coninand
o concentrare de persoane civile sau bunuri cu caracter civil;
b) atacuri, prin care se poate incidental cauza rnirea sau pierderi de viei omeneti in randul
populaiei civile, pagube de bunuri cu caracter civil in raport cu avantajul militar concret
ateptat.
6. Aciuni de represalii sunt interzise impotriva populaiei civile sau persoanelor civile.
7. Prezena sau micrile populaiei sau persoanelor civile nu pot fi utilizate in scop de a
pune la adpost anumite puncte sau zone de operaiune militar, sau s pun obiectivele militare
la adpost de atacuri, sau s se acopere, s favorizeze ori s afecteze operaiunile militare.
La randul lor, forele militare nu trebuie s dirijeze micrile populaiei sau persoanelor civile
in scopurile sus-menionate.
In acest sens, Prile la conflict armat vor lua msuri de precauie impotriva efectelor atacurilor
ce pot surveni:
a) se vor strdui s indeprteze din vecintatea obiectivelor militare populaia i persoanele
civile, precum i bunurile cu caracter civil ce sunt supuse autoritii lor;
b) vor evita amplasarea obiectivelor militare in interiorul sau in apropierea zonelor dens populate;
c) vor lua toate msurile de protecie ce sunt necesare pentru a proteja impotriva pericolelor
ce rezult din operaiile militare ce sunt supuse autoritii lor.
Conflictele armate au pus cu acuitate i problema proteciei unor categorii de persoane din
randul populaiei i persoanelor civile.
O prim categorie sunt persoanele civile care exercit o funcie umanitar ca: membrii personalului
sanitar civil, membrii personalului proteciei civile, ai proteciei bunurilor culturale i
alte persoane care au anumite relaii de activitate profesional.
A doua categorie sunt persoanele civile, datorit situaiei lor speciale: varsta inaintat sau
copiii, sexul, starea fizic sau mintal etc.
Scopul acestor reglementri nu este de a inltura definitiv aceste pericole, fapt absolut imposibil,
ci de a reduce la minimum riscurile ce se pot rsfrange asupra acestor categorii.
Se bucur de o protecie general contra pericolelor ce rezult din operaiunile militare in
sensul articolului 51 paragraful 1 din Protocol anumite categorii din randul populaiei civile.
Conceptul de operaiune militar963 nu este definit in dreptul internaional umanitar, dei
aproape toate conveniile care reglementeaz aceast materie fac referire la el.
Pericolele care amenin populaia civil, ca urmare a desfurrii operaiunilor militare,
sunt multiple, mai ales dac inem seama de faptul c in anumite operaiuni, atacurile celor trei
fore armate - terestr, aerian i naval - sunt combinate.
Msurile concrete de protecie pe care trebuie s le ia atat partea care atac, cat i cea care se
apr, sunt urmtoarele:
1. S identifice cu exactitate obiectivele militare pe care dorete s le ating. O asemenea
indatorire impune responsabiliti deosebite pentru combatanii militari, care trebuie s-i
instruiasc trupele in acest scop.
2. S foloseasc numai mijloace i metode de atac strict necesare pentru distrugerea obiectivelor
militare alese. Aceast norm are un sens dublu atat pentru atacator, care reduce cheltuielile
pentru armament i muniii cat i pentru partea atacat - o limitare a pierderilor i distrugerilor
obiectivelor militare. In consecin, prile trebuie s aib drept scop in urma acestor
msuri, reducerea la minimum a pierderilor de viei omeneti964.
3. S nu intreprind un atac in cazul in care ar ajunge la concluzia c acesta ar putea s
produc incidental pierderi de viei omeneti in randul populaiei sau persoanelor civile. Sunt
interzise numai atacurile intenionate indreptate impotriva populaiei civile, iar cele incidentale
nu vizeaz aceast indatorire.965 Dar obligaia de a intrerupe un atac cand ar putea produce incidental
pierderi de viei omeneti le aparine atat celor care pregtesc atacul (comandanii), cat i
celor ce-l execut (soldaii). In diverse cazuri este posibil s apar elemente noi in timpul lansrii
atacului, in care trebuie s inceteze atacul sau s nu-l declaneze.966
4. S avertizeze in timp util populaia civil inainte de declanarea atacului.
Uneori un asemenea avertisment prealabil ar putea compromite un atac, mai ales unul aerian,
de aceea aceast indatorire a fost circumstaniat, afar de cazul in care circumstanele
nu permit aceasta, iar respectarea ei are efecte benefice, care permite evacuarea sau adpostirea
populaiei civile sau declararea unor orae deschise. Avertismentul nu interzice ireteniile de
rzboi, cu condiia de a nu inela populaia sau persoanele civile pentru a le lipsi de protecie.
5. De a alege, dintre toate obiectivele militare, pe acelea care vor aduce aceleai avantaje militare
cu cel mai redus grad de pericol pentru populaia civil i bunurile cu caracter civil. Intr-un
sistem de obiective militare se pot ataca numai anumite elemente ale lui care duc la paralizarea
acestuia.
6. In aciunile militare navale sau aeriene, s ia aceleai msuri de precauie pentru protecia
populaiei civile i a bunurilor cu caracter civil.
Statutul persoanelor civile, aflate in perioada de conflict armat, in puterea prii adverse a
fost stabilit printr-un ir de reglementri internaionale967 care, cum s-a constatat din pcate, prevederile
acestor instrumente n-au fost luate in considerare in cazul mai multor conflicte recente.
Intru evitarea acestor situaii, Conferina diplomatic de la Geneva a urmrit s completeze
normele enunate in 1949. Astfel, in Protocolul I au fost adugate dou seciuni noi, in capitolul
IV seciunea a II-a intitulat: Ajutoare in favoarea populaiei civile i seciunea a III-a Tratamentul
persoanelor aflate in puterea unei pri la conflict.
Puterea ocupant va asigura, de asemenea, in intreaga msur, in afara obligaiilor enumerate
in articolului 55 al Conveniei a IV-a, fr nici o difereniere cu caracter defavorabil, furnizarea
de imbrcminte, aternuturi, mijloace de adpostire i alte furnituri eseniale supravieuirii
populaiei civile pe teritoriul ocupat.
Va beneficia de ajutor populaia civil aflat sub controlul inamicului pe un teritoriu ocupat,
care este insuficient aprovizionat, fr nici o difereniere cu caracter defavorabil, respectand
condiiile acestor aciuni de asisten.
Li se vor acorda prioritate la distribuirea de colete cu ajutoare copiilor, femeilor insrcinate,
mamelor care alpteaz copii.
Prile vor autoriza i facilita trecerea rapid i fr pierderi a tuturor trimiterilor; s
condiioneze aceast autorizare condiiei ca distribuirea asistenei s fie efectuat sub controlul la
faa locului a unei puteri protectoare.968
Personalul care particip la aciunile de ajutorare va trebui s aib agrementul prii pe teritoriul
creia ii exercit activitatea sa, neputand fi limitat sau restrans decat in caz de necesitate, cu condiia
s nu-i depeasc misiunile i s in seama de exigenele securitii teritoriului respectiv.
In concluzie, aceste amendamente in asistena populaiei civile din teritoriile ocupate s-au
extins benefic asupra intregii populaii, s-au adugat noi indatoriri in sarcina prilor la conflict,
acordandu-se o protecie expres personalului care particip la aciunile de ajutorare.
In categoria persoanelor foarte vulnerabile in caz de conflict armat femeile i copiii dein un
loc prioritar969.
Protocolul de la Geneva consacr trei reguli speciale femeilor aflate in puterea inamicului sau
pe un teritoriu ocupat.
1. Femeile vor fi protejate in special impotriva violului, constrangerii la prostituie i a
oricrei forme de atentat la pudoare.
2. Cu prioritate absolut vor fi examinate cazurile in care sunt femei insrcinate i mame cu
copii mici, care depind de acestea, ce sunt arestate, deinute sau internate in legtur cu conflictul
armat.
3. Femeile insrcinate sau mamele cu copii, ce depind de ele, vor fi exonerate de o pedeaps
cu moartea pentru o infraciune comis in legtur cu conflictul armat. O astfel de condamnare
la moarte nu va fi executat.
Protecia copiilor in Protocol are un caracter mai complex, mai larg, decat a fost reglementat
in Convenia a IV-a, prin urmtoarele reguli sau principii de reglementare:
1. Copiii vor trebui s beneficieze de un regim special i s fie protejai impotriva oricrei
forme de atentat la pudoare, li se vor acorda ingrijiri i ajutor dac au nevoe, inand cont de varsta
lor sau orice alt motiv.
2. Copiii sub 15 ani sub nici o form nu vor fi implicai s participe la ostilitile militare sau
s fie recrutai sau inrolai in forele armate.
3. In cazurile in care prile la conflictul armat inroleaz copii sub 15 ani devin prizonieri de
rzboi, acetea vor continua s beneficieze de protecia special acordat.
4. Dac copiii sunt arestai, deinui sau internai in legtur cu conflictul armat, vor fi pui
sub paz in localuri separate de aduli cu excepia cazului in care copii sunt cazai ca uniti familiale.
970
5. Copiilor care au svarit o infraciune in legtur cu conflictul armat i sunt condamnai
la moarte, nu li se aplic pedeapsa dac nu aveau 18 ani in momentul comiterii infraciunii.
Este interzis evacuarea ctre o ar strin a copiilor, cu excepia cazurilor in care acest lucru
este necesar pentru protejarea lor de pericolele sau efectele aciunilor militare sau de tratamentul
medical i numai cu consimmantul in scris al reprezentanilor lor legali, dac aceasta este posibil.
In cazul copiilor evacuai, autoritile rii gazd vor perfecta pentru fiecare copil o fi insoit
de fotografii pe care o vor trimite Ageniei Centrale de Depistare a Comitetului Internaional al
Crucii Roii.971
Localitile neaprate nu pot fi fcute obiectul unor atacuri in conflictele armate.
Autoritile vor putea s declare drept localitate neaprat orice loc populat, care se afl in
apropierea sau in interiorul unei zone in care forele armate sunt in contact i care este deschis
ocupaiei i trebuie s indeplineasc urmtoarele condiii:
a) s fie evacuate toate materialele militare i armamentul impreun cu forele armate;
b) instabilitile s nu fie utilizate in scopuri ostile ;
c) s nu se intreprind nici o activitate in sprijinul operaiunilor militare.
Forele care rman s menin ordinea public nu vor fi contra condiiilor de protecie.
Declaraia fcut prii adverse trebuie s determine i s indice limitele localitii neaprate; o
dat primit declaraia, trebuie s se confirme primirea i localitatea s fie tratat ca una neaprat.
Chiar dac n-au fost respectate toate condiiile enumerate mai sus, populaia civil i tot restul
de persoane civile vor beneficia de protecia regulilor dreptului internaional umanitar.
5. Statutul prizonierilor de rzboi
O prim ameliorare a soartei prizonierilor de rzboi consta in aceea c erau transformai in
sclavi, ins pan la acel moment erau in afara oricrei legi umanitare.
Incepand din secolul al XVII-lea se creeaz o cutum, conform creia comandanii militari
incheiau acorduri denumite carteluri, in care stabileau condiiile de eliberare a prizonierilor de
rzboi, inclusiv tariful de rscumprare, al crui cuantum varia in funcie de rangul prizonierului.
Astfel, se creeaz pe cale cutumiar principiul crurii, conform cruia prizonierii nu mai pot fi
ucii, ci internai ori schimbai contra unei rscumprri.
Unul din intemeietorii acestui obicei este Alexandru cel Mare, care a ajuns la apogeul
cuceririlor sale i a creat doctrina numit stoic, creand o er nou in lumea antic. El a pus baza
rscumprrii prizonierilor972.
Unii autori identific la aceast perioad i regula: dac invingtorul nu poate s prseasc
i s ia in captivitate prizonierii si, el nu-i poate ucide, ci trebuie s-i elibereze 973.
Secolul al XVIII-lea inregistreaz dou evenimente istorice deosebite in soarta prizonierilor de
rzboi. In primul rand, se cristalizeaz pe cale cutumiar principiul, dup care rzboiul este o relaie
intre state i nu intre cetenii acestora i, in al doilea rand, const in apariia unui numr mai mare
de combatani pe campul de lupt, iar soarta prizonierilor devine deja o preocupare statal.
Combatantul prins i dezarmat nu mai este considerat un inamic, ci un cetean care trebuie
tratat dup toate regulile de respect proprii fiinei umane974.
In secolul XIX sporete numrul inelegerilor bilaterale pentru schimbul prizonierilor de
rzboi ce sunt deosebit de semnificative pentru regularizarea rzboiului975.
Dac pe plan internaional problema nu face progrese resimite, atunci pe plan intern asistm
la o evoluie interesant.
Din acest punct de vedere, cunoscutul jurist Francis Lieber in Instruciunile pentru armatele
in campanie ale Statelor Unite, elaborate in 1863, acord 38 de articole problemei prizonierilor
de rzboi976.
In plan normativ statutul prizonierilor de rzboi a fost reglementat in patru instrumente
internaionale977 determinate pe de o parte, de necesitatea de a asigura protecia noilor categorii
de combatani, iar pe de alt parte, de a le ameliora soarta lor.
Conform articolului 43-44 ale Conveniei de la Geneva din 12 august 1949, conceptul de prizonier
de rzboi deriv din acela de combatant, unde persoanele care fac parte din componena
forelor militare aflate in conflict se consider combatani (adic au dreptul s participe nemijlocit
la aciuni militare) i orice combatant, fiind prins in prizonierat de partea advers, este prizonier
de rzboi978.
Esena acestei Convenii poate fi exprimat prin teza: Prizonierii de rzboi trebuie tratai
cu omenie.
In acest context, se bucur de protecie umanitar in calitate de prizonier de rzboi urmtoarele
categorii de combatani:
a) membrii forelor armate ale unei pri in conflict ai miliiilor i corpurilor de voluntari
fcand parte din aceste armate;
b) membrii altor miliii i membrii altor corpuri de voluntari, inclusiv cei din micrile de
rezisten organizate aparinand unei pri in conflict, acionand in afara sau in interiorul propriului
lor teritoriu, chiar dac acest teritoriu este ocupat979;
c) membrii forelor regulate care se pretind ale unui guvern ori ale unei autoriti nerecunoscute
de puterea deintoare;
d) Persoanele care urmeaz forele armate fr a face parte din ele, membrii civili ai echipajelor
unitilor de munc sau ai serviciilor insrcinate cu bunstarea forelor armate;
e) persoanele din randurile populaiei locale care iau benevol arma in maini pentru a opune
rezisten.
Protocolul I din 1977 extinde statutul de prizonieri de rzboi la toate forele, toate grupele
i toate unitile armate, care sunt plasate sub un comandament responsabil de conduita
subordonailor si fa de aceast Parte, chiar dac aceasta este reprezentat de un guvern sau
autoritate nerecunoscut de o Parte advers.
Includerea persoanelor menionate la statutul prizonierului de rzboi este raportat la
urmtoarele dou condiii:
s fi czut in puterea inamicului;
s aparin uneia din categoriile enumerate.
In concluzie, putem s menionm c capturarea unui prizonier de rzboi poate avea loc
numai in perioada ostilitilor active, stabilind categoriile de persoane ce pot obine statutul de
prizonier de rzboi cu excepia personalului militar, sanitar i religios.
Beneficiaz de statut de prizonier de rzboi i rezervitii, membrii micrilor de rezisten,
precum i membrii forelor armate in uniform care acioneaz pe teritoriul inamic in scopul
obinerii de informaii sau distrugerea unor obiective militare.
Nu se bucur de statutul prizonierilor de rzboi spionii, sabotorii, mercenarii i militarii care au
comis crime de rzboi, dup ce un tribunal competent a pronunat o sentin impotriva lor980.
Prizonierii de rzboi ii pstreaz statutul lor juridic din momentul capturrii lor pan la
repatriere.
Nici un fel de msuri din partea autoritilor care ii dein sau aciuni proprii ale lor nu pot
duce la pierderea de ctre ei a acestui statut in timpul captivitii.
Rspunderea de tratamentul care le este aplicat prizonierilor de rzboi, nu revine indivizilor
sau corpurilor de trup care i-au capturat, ci numai autoritii puterii inamice deintoare.
Ei nu pot fi transferai unei alte Puteri, iar dac au fost transferai, rspunderea aplicrii
Conveniei aparine Puterii care a acceptat s-i primeasc. In cazul in care aceast Putere nu-i
indeplinete obligaiile de a executa dispoziiile Conveniei, partea care i-a predat este in drept s
cear inapoierea prizonierilor de rzboi.
979 Participanii la micrile de rezisten aparinand unei pri in conflict trebuie s indeplineasc
urmtoarele
condiii:
a) s fie condui de o persoan responsabil pentru subordonaii si;
b) s aib un semn distinctiv fix i recunoscut clar de la distan;
c) s poarte deschis arma;
d) s respecte legile i obiceiurile rzboiului.
980 Numai persoanele care acioneaz cu inelciune sau care recurg intenionat la metode ascunse pot fi
considerate
spioni. Astfel militarii in inut nu pot fi considerai spioni, chiar dac ei incerc s adune informaii
necesare clandestin.
Orice act de agresiune sau omisiune ilicit care ar pune in pericol viaa sau sntatea unui
prizonier de rzboi de sub puterea sa va fi considerat ca o grav inclcare a Conveniei, ei nu vor
putea fi supui unei mutilri fizice sau experiene medicale de orice natur care nu ar fi justificat
de starea sntii lor981.
Protecia prizonierilor de rzboi trebuie s aib un caracter permanent, mai ales impotriva
oricrui act de intimidare, contra insultelor sau curiozitii publice982.
Orice inclcare a acestor reguli va antrena rspunderea statului respectiv i a celor care au
efectuat-o, orice act ilicit din partea puterii deintoare, antrenand moartea sau punand in pericol
grav sntatea prizonierilor vor fi considerate infraciuni grave i echivaleaz cu crime de
rzboi.
In mod gratuit va trebui s suporte Puterea deintoare cheltuielile pentru intreinere i ingrijiri
medicale i nu in ultimul rand statele membre la Convenie se oblig s adapteze normele
sale interne la Convenie.
Militarul sau o alt persoan care se bucur de protecia umanitar i beneficiaz de statutul
prizonierilor de rzboi, capturat pe campul de lupt, este predat superiorilor i condus in afara
aciunilor militare apoi supus unor formaliti de inregistrare983.
Incercarea de a induce in eroare autoritatea advers va fi sancionat cu restrangerea unor
drepturi ce decurg din statutul de prizonier, iar prizonierul care refuz s rspund nu poate fi
ameninat sau insultat sau, cu atat mai mult, supus unor constrangeri fizice sau psihice.
Prizonierilor de rzboi care sunt incapabili de a se prezenta datorit strii lor fizice sau psihice
vor fi transmii serviciului sanitar i identitatea lor va fi stabilit prin toate mijloacele posibile
i intr-o limb pe care acesta o cunoate.
Toate bunurile i obiectele prizonierului de rzboi vor rmane in posesia lui,984 iar bunurile
ridicate vor fi inapoiate in momentul punerii lui in libertate sau repatrierii lui.
Evacuarea985 se va face in cel mai scurt timp dup capturare, in lagre situate departe de zona
de lupt. Pe timpul evacurii Puterea deintoare va asigura prizonierii cu ap potabil i hran
suficient, imbrcminte, ingrijiri medicale necesare.
Puterea deintoare a prizonierului de rzboi va putea s le impun obligaia s nu treac
peste o anumit limit sau ingrdire.
Prizonierii de rzboi vor putea fi pui in libertate total sau parial, pe cuvant sau pe angajament
in msura in care legile naionale ale statelor beligerante accept aceast posibilitate.
Internarea se va efectua numai in incperi ce vor putea asigura toate garaniile cu privire
la igiena personal i salubritate, prizonierii care provin din zone cu clim cald sau rece vor fi
internai pe cat posibil in zone mai favorabile.
Localurile de internare a prizonierilor de rzboi vor dispune in aceeai msur ca i populaia
civil de adposturi contra bombardamentelor aeriene, in acest sens, prile beligerante ii vor
comunica reciproc prin intermediul Puterilor protectoare indicaiile utile asupra situaiei geografice
a lagrelor de prizonieri de rzboi.
Prizonierii de rzboi vor fi grupai in lagre dup naionalitate, sex, limba pe car o cunosc,
obiceiurile lor.
Lagrele de prizonieri de rzboi vor fi semnalizate in timpul zilei prin literele P.G. sau P.W.
aezate astfel incat vzute in mod distinct de la inlime sau prin alte mijloace de semnalizare
convenite intre prile beligerante.
Condiiile de cazare a prizonierilor de rzboi vor fi tot atat de favorabile, ca i condiiile rezervate
trupelor Puterii deintoare.
In ce privete dormitoarele, suprafaa total i volumul de aer minim, amenajarea i aternutul,
inclusiv pturile vor trebui s fie complet ferite de umiditate, suficient de inclzite i luminate,
precum i luate toate msurile contra incendiilor.
In ce privete cantitatea, calitatea i varietatea hranei, aceasta trebuie s fi satisfctoare pentru
a menine sntatea prizonierilor, se va ine seama i de regimul obinuit al prizonierilor986.
Prizonierilor de rzboi care lucreaz li se va da un supliment la hran, necesar pentru a
participa la munca la care sunt folosii.
Apa potabil va fi in cantiti suficiente i nu se va interzice fumatul.
Prizonierii au dreptul s participe la prelucrarea i fabricarea hranei lor precum i a alimentelor
de care dispun, in acest sens se vor amenaja sufragerii sau popote.
Puterea deintoare va asigura prizonierii de rzboi cu imbrcminte i inclminte
suficient, inand cont de clima in care se afl amplasat lagrul.
Prizonierii care muncesc vor primi i haine specifice muncii pe care o presteaz. Vor fi instalate
cantine unde prizonierii de rzboi vor putea cumpra alimente, obiecte uzuale, spun i
tutun, preul crora nu va depi preul pieei locale, iar beneficiile vor fi utilizate in folosul prizonierilor
de rzboi. La desfiinarea lagrului, acest fond va fi transferat unei organizaii umanitare
internaionale pentru a fi intrebuinat in profitul prizonierilor de rzboi de aceeai naionalitate.
In caz de repatriere, Puterea deintoare va pstra aceste beneficii, dac nu s-a convenit altfel.
In scopul asigurrii cureniei i pentru a preveni epidemiile, Puterea deintoare va lua toate
msurile de igien in cadrul lagrului de prizonieri.
Prizonierii vor dispune permanent de instalaii conform normelor de igien, ce vor fi inute
intr-o stare de curenie. De asemenea, li se va da ap suficient pentru a se spla i pentru
splarea rufelor, cu acordarea timpului necesar in acest scop.
In cadrul fiecrui lagr va activa o infirmerie corespunztoare cu un local separat pentru
prizonierii cu afeciuni molipsitoare sau mintale.
Bolnavii ce necesit o intervenie chirurgical sau spitalizare vor fi admii in orice formaiune
militar sau civil apt pentru a acorda ingrijirile medicale necesare, iar invalizii, in special orbii,
vor beneficia de inlesniri la repatriere.
Personalul medical poate fi format de Puterea deintoare de care depind i, dac e posibil,
de naionalitatea lor.
In scopul prevenirii rspandirii tuberculozei i a altor boli transmisibile specifice lagrelor se
vor organiza inspecii medicale nu mai rar de o dat pe lun. Acestea vor supraveghea in special
starea general a sntii, nutriia, curenia prizonierilor, prin diverse mijloace, cum sunt
microradiografia
periodic i altele.
Membrii personalului sanitar i religios, reinui de Puterea deintoare pentru a acorda asis ten
prizonierilor de rzboi, nu pot fi considerai prizonieri de rzboi, dar vor beneficia cel puin de
toate avantajele ca s acorde ingrijirile medicale, ajutor moral i religios prizonierilor de rzboi.
Personalul sanitar i religios reinut pentru misiunea sa va mai beneficia i de alte faciliti:
a avea dreptul s viziteze prizonierii care se gsesc in spitale sau in detaamente amplasate
in afara lagrului;
medicul militar cu cel mai inalt grad va fi responsabil de personalul sanitar reinut, va avea
acces la autoritile competente ale lagrului pentru soluionarea tuturor problemelor ce apar988;
acest personal reinut nu poate fi constrans s munceasc la alte munci, decat la cele incadrate
in misiunea sa medical sau religioas.
Duhovnicii reinui vor acorda asisten prizonierilor de rzboi prin autorizaia i ajutorul
acordat de Puterea deintoare de la pastorul lor ca s exercite liber contiina lor religioas.
Puterea deintoare va incuraja, respectand intru totul preferinele individuale ale fiecrui
prizonier i anume activitile intelectuale, sportive, educative, in acest scop punand la dispoziie
localuri corespunztoare i echipament necesar.
Pentru respectarea disciplinei in lagr este numit un responsabil, ofier de armat, care face
parte din fora deintoare989.
Cu excepia ofierilor lor990, toi prizonierii de rzboi sunt obligai la salut i la semnele exterioare
de respect, prevzute de regulamentele propriei lor armate fa de toi ofierii Puterii dei n toare,
in acest sens, fiind autorizat portul semnelor gradului i naionalitii, precum i al decoraiilor.
Vor fi afiate in fiecare lagr, textul prezentei Convenii cu anexele sale, prevzute in art. 6, in
limba cunoscut prizonierilor, iar la cerere ele vor fi comunicate prizonierilor aflai in imposibilitatea
de a lua cunotin de textul afiat.
La fel toate regulamentele, ordinele, avertismentele i publicaiile de orice natur vor fi afiate in
aceleai condiii ale Conveniei, iar o copie a lor i se va transmite reprezentantului prizonierilor. De
asemenea, ordinele i dispoziiile adresate individual vor fi scrise intr-o limb pe care o ineleg.
In cazul in care prizonierul de rzboi incalc aceste legi sau regulamente, ale Puterii
deintoare, aceasta este autorizat s ia msuri judiciare sau disciplinare asupra oricrui prizonier,
dar nu va fi autorizat nici o urmrire sau sanciune contrar dispoziiilor Conveniei.
Numai tribunalele militare vor putea judeca un prizonier de rzboi, cu excepia cazurilor in
care legislaia Puterii deintoare autorizeaz un tribunal civil in mod expres s judece un membru
al forelor armate991.
Pedeapsa cu moartea, in principiu, poate fi pronunat pentru infraciuni ce se pedepsesc cu
moartea in randurile forei armate ale Puterii deintoare. Dar, inand cont de faptul, c prizonierul
de rzboi se afl ca urmare a unor imprejurri independente de propria sa voin i nefiind
cetean al Puterii deintoare, nu are nici o obligaie de credin. In consecin, el nu va putea fi
pasibil de pedeapsa cu moartea fr acordul Puterii de care depind prizonierii.
In toate cazurile in care este posibil, pedeapsa cu moartea nu se pronun asupra femeilor
gravide sau cu copii minori, precum i asupra prizonierilor de rzboi care n-au implinit optsprezece
ani992.
Sanciunile disciplinare993 vor fi folosite in cele mai dese cazuri. Pedepsele disciplinare nu pot
fi pronunate decat de ctre un ofier imputernicit in acest scop.
Este unanim recunoscut c evadarea din lagrul de concentrare a prizonierilor nu incalc
principiile demnitii militare i brbiei, dragostea fa de patrie, de aceea sanciunile pentru
evadare vor fi destul de limitate994.
Evadarea se va considera reuit dac:
s-a alturat forelor armate ale puterii de care depinde sau de acelea ale unei Puteri aliate;
a prsit teritoriul aflat sub autoritatea Puterii deintoare sau a unei Puteri aliate acesteia;
a ajuns pe o nav care arboreaz pavilionul Puterii de care depinde sau ale unei Puteri aliate
cu condiia ca nava s nu se afle sub autoritatea Puterii deintoare.
In cazul in care prizonierii de rzboi au evadat i cad din nou in prizonierat, nu vor fi pasibili
de nici o pedeaps, iar in cazul incercrii nereuite de evadare - vor fi remii autoritilor militare
competente unde vor putea fi supui unui regim de supraveghere special, dar cu condiia c acest
regim s nu ating starea sntii lor995.
Comandantul lagrului va trebui s in o eviden a pedepselor disciplinare pronunate care
va fi pus la dispoziia reprezentanilor Puterii protectoare.
Prizonierii de rzboi vor putea fi folosii de Puterea deintoare ca muncitori, inand cont
de varsta, gradul, sexul, precum i de aptitudinile lor fizice i mai ales, de condiiile in care vor fi
supui muncii pentru a-i intreine intr-o stare de sntate fizic i moral bun.
Subofierii vor fi supui la munci de supraveghere, iar ofierii i celelalte categorii asimilate
lor, dac solicit o munc, le va fi acordat in msura posibilului, ins in nici un caz nu vor putea
fi constrani la munc.
Prizonierii vor fi pui doar la urmtoarele munci:
a) lucrri agricole;
b) lucrri legate de procedura sau extracia materiilor prime pentru industria prelucrtoare;
c) in administrare i lucrri de transport;
d) activiti comerciale artistice;
e) servicii publice sau casnice.
Condiiile de munc trebuie s fie convenabile, incat s se poat realiza procesul de lucru in
condiii similare cu cele prestate de cetenii Puterii deintoare folosii la munci similare, iar pentru
acele munci care necesit o protecie special, vor beneficia de mijloace de protecie respective. In
acest sens, prizonierii nu vor putea fi folosii la munci cu caracter periculos sau nesntos.
Regimul de munc zilnic nu va fi diferit de cel prevzut pentru muncitorii Puterii deintoare
dac aceasta din urm este de o durat mai lung996.
Capacitatea de munc va fi examinat cel puin o dat pe lun. Prizonierilor de rzboi, care
sufer de boal in urma unor accidente de munc sau obinut in procesul muncii, Puterea
deintoare le va elibera un certificat medical i vor primi toate ingrijirile necesare.
Aceste certificate medicale le va permite prizonierilor valorificarea drepturilor lor fa de
Puterea de care depind cu prezentarea unui dublicat Ageniei Centrale a Prizonierilor de Rzboi.
Comandantul lagrului de care aparin prizonierii au intreaga rspundere pentru intreinerea,
ingrijirea, tratamentul i plata indemnizaiei de munc.
Indemnizaia de munc, datorat prizonierilor de rzboi pentru munca prestat, va fi fixat
conform cuantumurilor direct de la autoritile deintoare, dar cuantumul nu va fi ins niciodat
inferior unui sfert de franc elveian pentru intreaga zi de lucru. Acest cuantum se va aduce la
cunotina Puterii protectoare.
De asemenea, vor beneficia de o indemnizaie de munc prizonierii de rzboi, care exercit
funcii sau munci meteugreti in legtur cu administraia, precum i prizonierii solicitai s
exercite funcii spirituale sau medicale.
Reprezentantul prizonierilor i ajutoarele sale vor beneficia de o indemnizaie dintr-un fond
alocat de beneficiile cantinei, cuantumul creia va fi aprobat de comandantul lagrului.
Prizonierilor de rzboi li se recunoate dreptul de a dispune de unele resurse bneti care
provin:
dintr-un avans din solda lunar vrsat de puterea deintoare in funcie de gradul prizonierului;
din sumele pe care prizonierii le-au avut asupra lor in momentul lurii in prizonierat;
din suplimentul trimis de statul de care depind prizonierii de rzboi;
din indemnizaiile de munc pltite de autoritile statului deintor;
din sumele pe care prizonierii le vor primi, individual sau colectiv, de la rude sau de la diverse
societi de caritate.
Convenia prevede posibilitatea autorizrii prizonierilor de a face cumprturi sau de a beneficia
de servicii contra plat, in afara lagrului.
Prizonierii au dreptul i la ajutoare materiale primite in form de colet potal individual sau
colectiv.
Convenia, totui, acord o prioritate mai larg coletelor potale colective cu dimensiuni
standard, al cror coninut reprezentanii prizonierilor il pot repartiza in mod egal tuturor997.
Militarii sau persoanele care au participat activ la ostilitile militare, fcui prizonieri cel
mult in termen de o sptman, vor putea s adreseze direct familiei lor sau Ageniei Centrale a
Prizonierilor de Rzboi o carte potal, informandu-i despre captivitatea sa998.
De regul, scrisorile vor fi scrise in limba matern a prizonierilor, ins Puterea deintoare
poate dispune corespondena i in alte limbi.
Cei care un timp indelungat n-au primit veti de la familia lor, din cauza unor imprejurri,
vor fi autorizai s expedieze telegrame, ale cror taxe vor fi trecute in debitul contului Puterii
deintoare, precum i in caz de urgen vor beneficia de acest drept cu taxe minime de expediere,
dac nu exist acorduri bilaterale dintre prile beligerante.
Dac prile beligerante, din cauza ostilitilor, nu pot asigura circulaia normal a cores pondenei,
coletelor, vor asigura transportul acestor trimiteri pe tot teritoriul ei aflat sub control, iar
in continuare acesta va fi asigurat de celelalte Puteri pe teritoriile lor.
Aceste mijloace de transport vor putea fi utilizate i pentru asigurarea:
expedierii listelor i rapoartelor schimbate intre Agenia Central de Informaii i birourile
naionale999;
expedierii rapoartelor privitoare la prizonierii de rzboi cu care Puterile protectoare vin in
ajutorul prizonierilor i care o poart cu propriii lor delegai sau cu prile in conflict.
Corespondena va putea fi supus unei cenzuri, dar numai din partea prilor beligerante i
numai pentru motive militare sau politice, i nu va putea fi decat temporar i de o durat cat mai
scurt cu putin.
In cazul transmiterii actelor, pieselor i documentelor destinate sau care eman de la prizonieri,
in special procurile i testamentele, Puterea deintoare va consulta un jurist cu luarea
msurilor necesare pentru atestarea autenticitii semnturilor.
In timpul aciunilor de ostilitate Convenia prevede repatrierea nemijlocit a rniilor i bolnavilor
care sunt scoi sau inapi pentru a relua poziiile de lupt.
Vor fi repatriai direct:
rniii i bolnavii incurabili cu o scdere important i permanent a strii intelectuale sau
fizice;
rniii sau bolnavii care necesit o ingrijire medical mai mare de un an i facultile fizice
sau mintale au suferit o scdere important;
rniii i bolnavii insntoii ale cror faculti intelectuale sau fizice par s fi suferit o
scdere continu important.
Vor putea fi spitalizai in ri neutre:
rniii i bolnavii a cror vindecare poate fi intrevzut in anul urmtor inceputului bolii,
dac se poate asigura un tratament mai sigur i eficient in ara neutr;
prizonierii de rzboi a cror sntate mintal este pus in pericol datorit strii de meninere
in captivitate i internarea intr-un stat neutru ar putea inltura acest pericol.
In general, vor fi repatriai prizonierii de rzboi spitalizai in ar neutr, care aparin
urmtoarelor categorii:
cei a cror sntate s-a agravat, astfel indeplinind condiiile repatrierii directe;
cei ale cror faculti intelectuale sau fizice rman dup tratament deosebit de sczute1000.
Comisiile medicale mixte1001 vor fi desemnate de la inceputul strii de beligeran, fiind
chemate s soluioneze ce categorii de prizonieri de rzboi, rnii sau bolnavi, urmeaz s fie
repatriai. Repatrierea prizonierilor grav bolnavi, indiferent de numrul i originea lor, vor fi
transportai numai in situaia in care o vor putea suporta.
Victimele unor accidente, cu excepia celor rnii voluntar, vor beneficia de repatriere sau
spitalizare intr-o ar neutr.
Cheltuielile vor fi suportate pan la hotarele Puterii deintoare a prizonierilor de rzboi i
nici un repatriat nu poate fi recunoscut ca militar activ al forelor armate.
Imediat dup ce s-a pus capt ostilitilor militare, prizonierii de rzboi vor fi eliberai i
repatriai.
In acest scop se vor respecta urmtoarele principii:
Puterea deintoare a prizonierilor de rzboi ii asum cheltuielile de transport in limitele
hotarelor in cazul in care cele dou Puteri sunt limitate;
in caz contrar, se vor suporta cheltuielile de transport pe teritoriul su pan la frontier sau
pan la portul su de imbarcare pan la cel mai apropiat port al Puterii deintoare.
Obiectele de valoare i sumele de bani strine neconvertite in moneda Puterii deintoare vor
fi restituite, iar cele ce n-au fost remise se restituie biroului de informaii.
O repartizare imediat nu este prevzut numai intr-o singur situaie. Prizonierii condamnai
sau supui urmririi penale pentru infraciunile svarite, pot fi reinui pan la terminarea
urmririi penale sau ispirea pedepsei1002.
Prizonierii au dreptul la intocmirea testamentului. Cadrul Conveniei prevede c testamentul
prizonierilor de rzboi trebuie s fie intocmit conform legislaiei rii lor de origine, care va lua
msurile necesare pentru a aduce aceste condiii la cunotina Puterii deintoare.
Prizonierii decedai in timpul prizonieratului vor fi inmormantai in mod onorabil, in cazurile
in care survine decesul in urma unor imprejurri suspecte se intenteaz o cercetare oficial
cu scopul stabilirii vinoviei, in parte, pentru o eventual compensare rudelor. Certificatele de
deces vor fi trimise de urgen Biroului de Informaie pentru prizonierii de rzboi1003.
Sunt bine cunoscute acele servicii pe care Agenia Central privind problemele prizonierilor
(actual Agenia Central de cutare) le-a acordat prizonierilor i familiilor lor in timpul celor
dou rzboaie mondiale i a nenumratelor conflicte ce au avut loc dup 1945.
Agenia are in arhivele sale peste 50 milioane de cartele, care alctuiesc un sistem unic de
informaie, ce permite a restabili drepturile prizonierilor i familiilor acestota.
In mod individual aceste cartele1004conin informaii referitor la prizonierii de rzboi, ce pot
ajuta la identificarea sau obinerea altor date concrete in legtur cu transferarea, eliberarea, repatrierea,
evadarea, internarea intr-un spital sau survenirea decesului prizonierului.
Convenia indic importana acestei activiti, care cere nu numai infiinarea birourilor oficiale
de colectare a informaiei cu privire la prizonieri, dar prevede i organizarea Ageniei Centrale
de Informaie pe un teritoriu neutru cu aceleai probleme.
Pentru a contribui la o bun organizare a activitii acestor Birouri i Agenii, prile beligerante
vor scuti de plata taxelor potale sau, eventual, vor institui o reducere semnificativ a
acestora1005.
Rudele au dreptul s cunoasc ce s-a intamplat sau care este soarta celor luai in prizonierat1006.
1) Imediat ce vor permite imprejurrile, i nu mai tarziu decat dup incetarea aciunilor militare,
fiecare parte la conflict, are obligaia de a organiza cutarea persoanelor date in cutare de
partea advers. In acest scop partea interesat va pune la dispoziie datele necesare pentru urgentarea
procesului de cutare.
La incheierea pcii, Agenia Central de informaii pentru prizonierii de rzboi1007 va inmana
fia individual (cartela) guvernului de care depind prizonierii, iar Biroul va aduna toate obiectele
personale, valorile, corespondena, soldele, semnele de identitate lsate de prizonierii evadai,
decedai i le vor transmite statelor interesate.
6. Protecia bunurilor culturale n caz de conflict armat.
Istoria culturii universale a cunoscut frecvente cazuri de discriminare fa de unele culturi
naionale, care datorit unor imprejurri mai puin favorabile, nu i-au putut afirma peste hotare
valorile lor. In unele cazuri, asistm la transferul ilicit de bunuri culturale, fapt ce a constituit una
din cauzele principale ale srciei patrimoniului cultural al rilor din care provin aceste bunuri i
nu in ultimul rand, la distrugerea iresponsabil a unor bunuri de o valoare inestimabil in situaii
de conflict armat1008.
Pe plan internaional a fost realizat i se afl intr-un proces de perfecionare un sistem de
protecie juridic, constand din norme, organizaii, organisme i mecanisme menite s reglementeze
relaiile culturale in scopul contracarrii pericolelor ce pot fi supuse bunurile culturale.
De-a lungul anilor s-a adoptat un ir de Convenii cu valoare universal, menite s reglementeze
colaborarea internaional. Totodat, in cadrul UNESCO au fost elaborate o serie de
recomandri1009 privind protecia bunurilor culturale i naturale.
Astfel, Convenia privind protecia bunurilor culturale1010 in caz de conflict armat divizeaz
bunurile culturale in trei grupe, dup genul bunurilor protejate:
a) prima categorie o constituie bunurile mobile sau imobile, care prezint o mare importan
pentru patrimoniul cultural al popoarelor; cum sunt: monumente de arhitectur, de art, istorice,
religioase sau laice, terenurile arheologice, grupurile de construcii ce prezint un interes istoric,
artistic sau arheologic, precum i coleciile de cri tiinifice, arhive sau reproducerea acestor
bunuri enumerate mai sus;
b) edificiile a cror destinaie principal i efectiv este de a conserva sau de a expune bunurile
culturale mobile prezentate in prima categorie, cum sunt: muzeele, marile biblioteci, depozitele
de arhive, precum i adposturile destinate s protejeze in caz de conflict armat bunurile
culturale mobile;
c) centrele in cuprinsul crora se afl un numr considerabil de bunuri culturale, prevzute
la alineatele precedente, denumite centre monumentale1011.
Prile contractante se oblig s pregteasc in timp de pace ocrotirea bunurilor culturale
de pe propriul lor teritoriu impotriva oricror aciuni posibile ale unui conflict armat. Locurile
i bunurile supuse proteciei nu vor fi utilizate in scopul care le-ar putea expune distrugerii sau
deteriorrii in caz de conflict armat sau orice act ostil.
In cazul de ocupare a unui teritoriu, forele de ocupaie vor depune toate eforturile s asigure
autoritilor locale naionale paza i pstrarea bunurilor culturale, iar dac autoritile naionale
a bunurilor culturale nu pot asigura aceast protecie, in urma unui anun prealabil, vor asigura
protecia.
Spre deosebire de reglementrile din 1907, care vizau bunurile culturale sub un dublu criteriu,
al distinciei i al naturii, Convenia din 1954 le protejeaz numai in raport de un singur
criteriu, i anume, dup importana lor pentru patrimoniul popoarelor.
Experii au constatat c din aceast enumerare lipsesc stilurile de o frumusee natural, drept
motiv pentru care UNESCO in 1972 adopt o asemenea Convenie special.
Rzboiul va fi purtat veghind la protejarea mediului natural impotriva daunelor intinse de
durat i grave; protecia include interdicia de a utiliza metode i mijloace de lupt care pot s
compromit ca urmare sntatea sau supravieuirea populaiei. Orice represalii impotriva bunurilor
culturale i impotriva mediului natural sunt interzise1012.
Bunurile culturale, conform dispoziiei conveniei, pot fi identificate cu un semn distinctiv,
in acest scop prile se oblig s prevad in regulamentele sau instruciunile pentru uzul trupelor
lor, dispoziii care s asigure respectarea din timp de pace, un spirit de respect fa de cultur i
debunurile culturale ale tuturor popoarelor1013.
Nu sunt protejate nici localurile de cult, chiar dac prezint o importan deosebit, intrucat
ele lipsesc din enumerare.
Pot beneficia de o protecie special un numr restrans de adposturi destinate s protejeze bunuri
culturale mobile in caz de conflict armat, centre monumentale de o importan foarte mare1014.
Aceste adposturi trebuie s intruneasc urmtoarele condiii:
a) s se gseasc la o distan suficient de un mare centru industrial sau de orice alt obiect
militar important ce prezint un pericol iminent (de exemplu: un aerodrom, o staie de radiodi-
fuziune, un stabiliment ce are drept scop aprarea naional, un port, o staie de cale ferat de o
anumit importan sau de o cale de comunicaie);
b) s nu fie folosite in scopuri militare.
Orice adpost acordat bunurilor culturale mobile poate fi pus sub protecie special, indiferent
de locul de amplasare, dac datorit construciei sale nu poate fi afectat de consecinele sau
efectele aciunilor militare. Un centru monumental este considerat c este utilizat in scopuri militare
i nu va beneficia de protecie in cazurile in care el este folosit pentru deplasri de personal
sau de mijloace militare, activiti legate direct de operaiile militare, de cantonare a personalului
militar sau de producerea materialelor de rzboi1015.
In cazul in care un bun cultural supus unei protecii speciale este situat in apropierea unor
obiective militare, prile ii asum obligaia de a nu folosi obiectivul in scopurile militare, dac
este vorba de un port, staie de cale ferat sau aerodrom, devierea traficului de bunuri sau fore
militare trebuie prevzut inc din timp de pace.
Protecia special se efectueaz prin inscrierea lor in Registrul internaional al bunurilor
culturale sub protecie special.
Inscrierea in Registru poate fi fcut numai in conformitate cu regulamentul de aplicare i cu
dispoziiile Conveniei1016.
Responsabil de inregistrare este Directorul general al ONU pentru Educaie, tiin i Cultur
care va emite copii, pentru prile implicate in conflictul armat i secretarului general al ONU.
Prile se oblig s asigure imunitatea bunurilor culturale ce au fost supuse unei protecii
speciale de orice act de ostilitate fa de ele i cu excepia cazurilor de utilizare a acestor bunuri
sau a imprejurimilor lor in scopuri militare, iar in cazul in care sunt violate aceste obligaii, partea
advers la conflict, va face o somaie prealabil de a se pune capt acestor inclcri intr-un termen
rezonabil, dup care este eliberat, atat timp cat aceast violare se menine, de obligaia ei de a
respecta imunitatea bunului cultural.
Retragerea imunitii se face numai in cazuri excepionale, determinate de necesitile militare
de neinlturat. Hotrarea de retragere a imunitii va fi notificat prii beligerante i comisarului
general pentru bunurile culturale cu suficient timp inainte sau in timpul cel mai scurt cu
putin.
Bunurile culturale supuse proteciei speciale vor beneficia i ele de o semnalizare i control
cu caracter internaional conform regulamentului de aplicare a conveniei.
Ori de cate ori va fi necesar, bunurile culturale mobile vor fi transportate i, la cerere1017, vor
fi supuse unei protecii speciale, iar transportarea se va face sub supravegherea internaional i
prile se vor abine de la orice acte de ostilitate fa de un transport supus proteciei.
Dac transferul este justificat, va fi desemnat un grup de inspectori care va verifica date din
cerere i va insoi transportul pan la locul de destinaie.
In cazul in care transportarea bunurilor culturale se face ctre o alt ar, transportul va fi supus
i urmtoarelor dispoziii, cu excepia celor prevzute in articolul 12 al Conveniei i articolul
17 al Regulamentului de aplicare:
a) bunurile culturale aflate pe teritoriul unui stat, altul decat cel naional, acesta din urm se
va considera depozitarul lor i va asigura o protecie ca i pentru propriile sale bunuri culturale;
b) bunurile vor fi inapoiate numai dup incetarea conflictului, dar nu mai tarziu de 6 luni de
la data depunerii cererii statului proprietar al bunurilor culturale;
c) la transportarea succesiv i in perioada depozitrii, bunurilor culturale pe teritoriul altui
stat, vor fi la adpost de orice msur de confiscare in care prile nu vor dispune de ele.
Depozitarul, cu consimmantul prealabil al depuntorului, dac este posibil, poate s transporte
bunurile culturale intr-o ar neutr sau ter, respectand condiiile prevzute de Regulamentul
de aplicare, iar statul ter trebuie s menioneze acordul favorabil asupra transportului ce
se indreapt ctre el.
Nu se va considera a fi o insuire ilegal a bunurilor culturale dac partea beligerant, care
se afl pe un teritoriu ocupat, le transport dintr-o zon in alta, i are certificat in scris privind
necesitatea acestei transportri1018.
Personalului antrenat in protecia bunurilor culturale, care cade in mainile Prii adverse, va
trebui s i se permit continuarea exercitrii funciilor sale1019. Persoanele nu pot fi private fr
nuci un motiv de drepturile sale legitime ce decurg din Convenie.
In urma dezmembrrii fostului imperiu sovietic, unde au aprut conflicte armate pe motivul
naionalismului, religiei sau politicii, s-a pus problema proteciei victimelor conflictelor militare
i, in primul rand, a populaiei civile din zonele in care se desfoar aciunile militare1020.
Prin aceasta statele i-au confirmat obligaiile lor care decurg din normele internaionale
cu privire la drepturile omului. Prile au facut trimitere la principiile umanitare i normele
Conveniilor de la Geneva din 1949. Referitor la protecia victimelor de rzboi i Protocoalele
adiionale la Convenii, prile s-au obligat s colaboreze in baza acordurilor bilaterale, pentru a
lua msuri de preintampinare a inclcrii drepturilor omului i normelor dreptului umanitar, in
acele regiuni in care apar conflicte militare.
9. ncetarea strii de beligeran i restabilirea pcii
Spre deosebire de ostiliti, care inceteaz prin armistiiu sau prin capitulare, prin acord tacit
sau prin acte interne, starea de beligeran poate fi inlturat numai ca rezultat al incheierii unui
tratat de pace.
Operaiei de incheiere a tratatelor de pace in trecut, premergea o etap intermediar, numit
preliminariile pcii. Aceasta lua forma unui tratat provizoriu, predeterminand clauzele tratatului
de pace definitiv1030, iar uneori juca chiar i rolul de armistiiu in baza i in msura claritii
misiunilor executate.
Tratatul despre care vorbim constituie demonstrativ documentul juridic care inltur starea
de beligeran, generand incetarea tuturor efectelor legate de rzboi. Adugm la cele spuse c
el se delimiteaz de actul de capitulare i armistiiu prin aceea c anuleaz totalmente starea de
lupt, dar nu se limiteaz doar la o simpl sau temporar incetare a ostilitilor. Fiind instrumente
juridice, tratatele de pace au o anumit structur i de cele mai multe ori includ:
1) Preambul;
2) Clauze generale;
3) Clauze speciale.
In preambulul oricrui tratat de pace se conin meniuni asupra prilor participante la acest
document, sunt reflectate indicaiile asupra restabilirii relaiilor diplomatice.
Clauzele generale in, de cele mai multe ori, de urmtoarele aspecte:
stabilirea frontierelor;
restabilirea tratatelor suspendate pentru perioada cat a existat starea de beligeran;
restituirea bunurilor confiscate i rechiziionate;
achitarea reparaiilor de rzboi;
preluarea temporar a administrrii statului invins (administrare panic);
garaniile instituite in vederea respectrii i executrii tratatelor de pace;
dezarmarea;
sancionarea criminalilor de rzboi.
Cat privete clauzele speciale, incluse in tratatele de pace, acestea nu sunt similare pentru toate
tratatele, nu pot fi stabilite in prealabil i variaz de la stat la stat, in dependen de circumstanele i
particularitile conflictului, de obiceiurile, tradiiile i cultura popoarelor implicate in diferend etc.
Teoretic, starea de beligeran mai poate inceta i independent de tratatul de pace prin aa
zisa debellatio. Prin debellatio se inelege actul prin care statul invingtor supune in intregime
statul invins. Aceasta presupune ocuparea total a teritoriului inamic, desfiinarea complet i
definitiv a organelor statale ale prii invinse, ceea ce duce la dispariia statului invins1031.