CURS BOLI INFECIOASE

SCARLATINA
Definiie : este o boal infecioas, acut i contagioas produs de streptococul beta-hemolitic grup a care
produce toxina eritrogen i care se caracterizeaz clinic prin angin, febr, erupie micropapuloas, pe
fond congestiv, urmat de descuamare. Face parte din grupul febrelor eruptive ale copilriei, alturi de
rueol, rubeol, varicel.
Etiologie : din multitudinea de streptococi existeni clasificai cei mai importani pentru patologia uman
sunt cei beta-hemolitici ! care produc hemoliz mare, complet, pe placa cu mediu de geloz-s"nge#. $e
baza structurii antigenice , streptococii beta-hemolitici au fost %mprii %n grupe !&,',(,etc.# i tipuri !),*,+,
,.#- dintre acetia, cei din grupul & sunt cei care produc infecii la om iar din acest grup doar cei care
produc toxin eritrogen !numit i toxina Dic.# sunt cei care dau scarlatin. /treptococul beta-hemolitic
este sensibil la antibiotice.
Epidemiologie : scarlatina este o boal cu larg rsp"ndire %n lume, cu precdere %n zonele temperate. De
la apariia penicilinei, epidemiile de scarlatin au un caracter endemic, cu creteri %n sezonul rece i %n
colectiviti de copii.
0ste o boal cu declarare nominal pe fie, cu internare obligatorie,.
Izvorul de infecie este doar omul !este o boal specific omului# i anume bolnavul %n primele zile de boal
!eliminare de germeni prin picturile Flugge %nceteaz dup primele doze de $enicilin# purttorii de
streptococi beta hemolitici gr.&.
Calea de transmitere este aerogen ! picturi Flugge#, dar i prin obiecte contaminate, prin particule de praf
ce conin germeni.. acest fapt impune ca s se efectueze dezinfecie continu %n camera bolnavului,
dezinfecie terminal %n !locuin# %ncperea %n care a stat pacientul p"n la izolarea %n spital, precum i %n
salonul de spital, la externarea bolnavului.
Imunitatea dup boal este durabil dar numai antitoxic put%nd fi receptiv la alte infecii streptococice cu
germeni cu antigen diferit.
Receptivitate maxim se semnaleaz la copiii cu v"rsta cuprins %ntre )-)1 ani.
Tablou clinic: incubaia este de +-2 zile, !cu limite %ntre )-)1 zile#-
debut brusc cu febr mare, angin, vrsturi uneori, cefalee- aceast perioad preeruptiv este scurt, de
)-* zile- urmeaz,
perioada de stare caracterizat prin:
Exantemul scarlatinos, care are urmtoarele caractere: erupia apare mai %nt"i pe g"t i pe torace,
generaliz"ndu-se %n *3 de ore- este o erupie micropapuloas cu fond rou difuz,aspr la pipit !spre
deosebire de erupia rueolic care este catifelat, cu piele de aspect normal %ntre maculopapule,
necongestionat ca la scarlatin#, este pruriginoas, iar %n zonele unde tegumentul este mai subire !plica
cotului, plica inghinal, etc# pot apare elemente purpurice care nu dispar la digitopresiune, cu aspect liniar,
i denumite ,,semnul 4rozovici-$astia5 !reputai medici rom"ni de la /pitalul (olentina de la %nceputul
secolului 66 #.
Faciesul bolnavului este caracteristic pentru scarlatin : zonele congestive 7 buze roii-carminate, obrai
roii - ,,plmuii5, sunt %n contrast cu restul faei care are o paloare dispus circum-nazo-oral !numit
,,masca Filatov5#,
Febra continu s fie intens,
Angina, roie iniial, apoi albicioas, este componenta infecioas a bolii, persist, !agentul patogen se
multiplic la nivelul faringelui i amigdalelor, de unde, secret %n organism toxina eritrogen responsabil de
apariia componentelor toxice ale bolii: febrei, cefalee, vrsturi, tahicardie- foarte rar poarta de intrare a
agentului patogen poate s fie extrafaringian: uterin, plag chirurgical, vezicul de la varicel,
suprainfectat#
/e descrie, %n scarlatin, un ciclul lingual caracteristic acestei boli, care are mare valoare diagnostic, mai
ales pentru stabilirea v"rstei scarlatinei, i are urmtoarea evoluie: %n ziua ) limba este sabural, apoi, %n
ziua *-+ se descuameaz %n sens anteroposterior, astfel c %n ziua 3 i 8 devine roie aprins, zmeurie, cu
reliefarea papilelor fungiforme rmase descoperite %n urma dezepitelizrii, %n zilele urmtoare limba se
reepitelizeaz, devenind rou-%nchis i lucioas.

Perioada de declin i convalescen %ncepe cu erupia care plete, devine stacoie i dispare, apare o
discret !escuamare tr"oas !furfuracee#, iar la sf"ritul bolii, se descuameaz %n lambouri mai ales la
nivelul extremitilor membrelor cu at"t mai intens cu c"t i erupia a fost mai intens- "ebra dispare o dat
cu erupia, angina este vindecat, starea general se amelioreaz. &ceast perioad care urmeaz este
deosebit de critic pentru bolnavii netratai sau tratai insuficient, pentru c apar complicaiile redutabile,
complicaii de tip imunoalergice. &ceste complicaii se instaleaz cam la )8-*8 .
Complicaiile sunt de trei feluri
Complicaii toxice : miocardit, nefroz, hepatit toxic cu icter, care apar la %nceputul bolii !s-a constatat %n
unele epidemii, nefiind obligatoriu apariia lor#
Complicaii septice care survin %n apropierea porii de intrare !de tip: otit, sinuzit, adeno-flegmon# sau la
distan !metastaze septice: meningit purulent, pleuro-pericardite supurate, peritonite#
(omplicaii alergice : glomerulonefrita acut difuz, reumatismul poliarticular acut !sau scarlatinos alergic#,
eritemul nodos i altele, apar t"rziu, la )8-*1 de zile dup producerea bolii.
Diagnosticul se pune pe
). date epidemiologice: proveniena suspectului dintr-o colectivitate cu infecii streptococice !angine,
otite, scarlatin#- contactul cu un purttor de streptococ beta-hemolitic grup &
*. date clinice sunt de multe ori convingtoare: debut brusc, febril, cu angin, cu ciclu evolutiv lingual i
erupia micropapuloas generalizat, terminat prin descuamaie.
+. examenele de laborator confirm diagnosticul prin : izolarea streptococului beta hemolitic grup & din
exudatul nazo-faringian- izolarea anticorpilor specifici prin reacia &/9:- formula leucocitar %n care
apare leucocitoz cu neutrofilie i eozinofilie.
3. se mai execut hemocultur, sumar de urin, 0;4, consult :<9, radiologic, etc. dup caz pentru
stabilirea complicaiilor
Tratament
Tratamentul etiologic este principalul tratament aplicat %n cazul scarlatinei i se face cu : un tip de $enicilin
timp de 2 zile- %n ultima zi se administreaz o $enicilin depozit !de tip =oldamin# care se repet dup > i
)3 zile. 9a persoanele alergice la peniciline, se administreaz cu un macrolid de tipul 0ritromicinei timp de
)1 zile %n doz de *1-+1mg?.g corp la copil i ),2-*g la adult, fracionat %n +-3 prize
Tratamentul simptomatic i patogenic se bazeaz pe: medicaie antitermic, antiinflamatoare !reechilibrare
hidroelectrolitic %n unele cazuri grave#. @n formele hipertoxice se administreaz
Tratamentul igienic are o importan maor:
- izolarea bolnavilor, obligatoriu pe v"rste de boal !scarlatine proaspete nu se interneaz %n acelai
salon cu cele mai vechi, pentru evitarea reinfectrii celor tratai cu noi tulpini de streptococi
- repaus la pat, %n camere aerisite i clduroase
- supravegherea bolnavilor . pentru evitarea complicaiilor, se asigur piamale groase i ciorapi %n
picioare %n perioadele cu temperatura camerei mai sczut. /ora de salon, trebuie s stea mai mult cu
copiii, s-i antreneze %n activiti plcute, care s le distrag atenia de la boal.
- Agiena tegumentelor se menine prin curarea zilnic, prin pudra cu talc mentolat, sau alte produse
antipruriginoase, !dac exist prurit cutanat#. Descuamaia final este uurat printr-o baie cald.
- Agiena mucoaselor se realizeaz prin gargar cu ceai cldu de plante, curirea secreiilor din nas cu
tampoane umezite. /ora va urmri aspectul i cantitatea de urin, pulsul, tensiunea arterial i
comportarea general a bolnavului.
Tratamentul dietetic trebuie condus cu atenie. 9a %nceput, regimul hidro-lacto-finos i zaharat, va fi lichid
%n primele zile deoarece bolnavul %nghite greu. /e vor introduce treptat alimente semisolide !pireuri, gri
sau orez cu lapte, etc.#. @n absena unei afectri renale, dup > zile de afebrilitate, se trece la un regim
complet.
Tratamentul complicaiilor este diferit dup felul complicaiei. (ele de tip alergic, cele mai redutabile, se
trateaz complex, pe l"ng doze mari i prelungite de $enicilin !retard#, acorticoizi, vitamine,repaus strict
la pat, evitarea frigului, regim sever !fr sare , fr proteine animale, cantiti moderate de lichide#.
#ro"ilaxie
/carlatina este o boal cu declarare nominal i internare obligatorie !celelalte infecii streptococice se
face la domiciliu#.
Msuri fa de izvorul de infecie:
$
-depistarea precoce a bolnavilor si suspectilor de scarlatina dar mai ales a bolnavilor cu alte infectii
streptococice !angine, erizipel, piodermite, impetigo# -
-declararea lor se face nominal si imediat
-izolarea in spital timp de > zile este obligatorie cu separarea cazurilor de scarlatina dupa vechimea in zile
a bolii !nu se interneaza in acelasi salon scarlatine noi cu scarlatine vechi#-
-suspectii vor fi izolat separat si tratati pana la venirea rezultatelor de la laborator.
-supravegherea contactilor )1 zile minimcu control clinic la *-+ zile si cu recoltari de exudate nazo-
faringiene urmate de tratament profilactic pana la venirea rezultatelor de la laborator
-tratamentul purtatorilor se face cu $enicilina sau 0ritromicina corect pana la completa lor sterilizare
confirmata prin examen de laborator negativ-
- depistare precoce a bolnavilor i a suspecilor
- declararea lor imediat
- izolarea %n spital timp de > zile obligatoriu, tratarea cu o form de penicilin pentru sterilizarea
bacteriologic- externarea se face dup descuamare i baia final deoarece nu mai sunt contagioi.
- (ontacii i purttorii sntoi de germeni din colectiviti vor fi tratai la fel ca cei bolnavi, cu control
bacteriologic la sf"rit, pentru vindecarea lor.
- /uspecii vor fi izolai separat, cel puin > zile i vor fi consultai clinic i bacteriologic !exudat
nazofaringian#
- &nginele streptococice se izoleaz i se trateaz la fel ca scarlatina.
Msuri fa de cile de transmitere
=asuri fata de caile de transmitere
-dezinfectia in focar este obligatorie de tip continuu si terminal cu formol 8B in solutie apoasa, cloramina )-
+B, solutii tensioactive de tipul bromocet)-*B, atat in colectivitati cat si la domiciliu.
-dezinfectia zilnica a obiectelor si a produselor patologice provenite de la bolnavi
-formolizarea camerei si a mobilierului la externarea bolnavului
- Dezinfecie zilnic a obiectelor .
- formolizarea camerei i a mobilierului la externarea bolnavului din spital !precum i la domiciliu
formolizarea camerei dup internarea %n spital#.
Msuri fa de masa receptiv
-ridicarea nivelului educatiei pentru sanatate privind atitudinile corecte
-chimioprofilaxia cu $enicilina timp de +-2 zile se aplica rareori si numai in familie, camine sau crese, clasa-
administrarea prelungita timp de 8 ani de penicilina sau =oldamin se aplica celor cu antecedente de
reumatism articular acut. $rofilaxia generala si in focar este aceeasi in cazul scarlatinei ca si in cazul altor
infectii streptococice, obiectivul principal fiind prevenirea complicatiilor tardive alergice.
- educaie sanitar, educaia pentru sntate , pentru evitarea aglomeraiilor i a contactului cu copiii din
colectivitile contaminate, previne %mbolnvirile
- antibioticoprofilaxia se aplic timp de +-2 zile !dup exudatul nazo-faringian# p"n la primirea
rezultatelor de laborator dup care se iau msurile corespunztoare !fie se aplic tratament complet ,
dac rezultatul e pozitiv, fie se %ntrerupe tratamentul, dac rezultatul de laborator e negativ#.
Profilaxia bolilor poststreptococice: mai ales pentru reumatismul articular acut i glomerulonefrita acut
difuz sunt necesare msuri complexe dintre care menionm c"teva:
- depistarea tuturor infeciilor cu streptococ grup & betahemolitic, prin examene de laborator mai ales %n
colectivitile de copii i %n familiile %n care au aprut cazuri de %mbolnviri !angine, otite, etc.#
- tratamentul corect al infeciilor streptococice : 2 zile penicilin urmate de o penicilin depozit %n ziua >, )3,
*).
- control clinic i cu laboratorul timp de cel puin + sptm"ni al celor care au avut scarlatin sau orice alte
infecii streptococice
- eliminarea i neutralizarea tuturor focarelor infecioase
- tria epidemiologic corect efectuat %n unitile colare i colectivitile de copii.
-depistarea precoce a bolnavilor si suspectilor de scarlatina dar mai ales a bolnavilor cu alte infectii
streptococice !angine, erizipel, piodermite, impetigo# -
%
-declararea lor se face nominal si imediat
-izolarea in spital timp de > zile este obligatorie cu separarea cazurilor de scarlatina dupa vechimea in zile
a bolii !nu se interneaza in acelasi salon scarlatine noi cu scarlatine vechi#-
-suspectii vor fi izolat separat si tratati pana la venirea rezultatelor de la laborator.
-supravegherea contactilor )1 zile minimcu control clinic la *-+ zile si cu recoltari de exudate nazo-
faringiene urmate de tratament profilactic pana la venirea rezultatelor de la laborator
-tratamentul purtatorilor se face cu $enicilina sau 0ritromicina corect pana la completa lor sterilizare
confirmata prin examen de laborator negativ-
=asuri fata de caile de transmitere
-dezinfectia in focar este obligatorie de tip continuu si terminal cu formol 8B in solutie apoasa, cloramina )-
+B, solutii tensioactive de tipul bromocet)-*B, atat in colectivitati cat si la domiciliu.
-dezinfectia zilnica a obiectelor si a produselor patologice provenite de la bolnavi
-formolizarea camerei si a mobilierului la externarea bolnavului
=asuri fata de masa receptiva
-ridicarea nivelului educatiei pentru sanatate privind atitudinile corecte
-chimioprofilaxia cu $enicilina timp de +-2 zile se aplica rareori si numai in familie, camine sau crese, clasa-
administrarea prelungita timp de 8 ani de penicilina sau =oldamin se aplica celor cu antecedente de
reumatism articular acut. $rofilaxia generala si in focar este aceeasi in cazul scarlatinei ca si in cazul altor
infectii streptococice, obiectivul principal fiind prevenirea complicatiilor tardive alergice.
&IFTERIA
Definiie : este o boal infecioass", acut, contagioas, cauzat de baciluldifteric, caracterizat
clinic de formarea de false membrane la poarta de intrare i printr-o simptomatologie toxic general grav,
!exotoxina fiind responsabil pentru manifestrile toxice generale, miocardice, nervoase i renale#
'olnavii sunt declarai nominal, pe fie de declarare, i sunt internai obligatoriu. @n prezent
importana difteriei a sczut mult datorit numrului sczut de cazuri ca urmare a campaniilor de vaccinare
continu !vaccinare obligatorie %ncep"nd cu varsta de * luni C vaccinul DD$ C diftero-tetano-pertusis#.
Dotui, circulaia bacililor difterici toxigeni persist %nc la nivelul purttorilor sntoi de germeni, de aceea
boala nu trebuie negliat a fi supravegheat.
0tiologie: bacilul difteric !corEnebacterium diphteriae# , este ca un picot, de *-3 microni, este imobil,
aerob, facultativ anaerob,grampozitiv, apare pe frotiu dispus ca o scriere chinez, prin colorare se vd
capetele bacilului cu granulaiile metacromatice, roii, numite corpusculii 'abe-0rnst.bacilul difteric rezist
ani de zile %n mediul extern. 0ste distrus de cldur, antiseptice, antibiotice de tipul penicilinelor,
macrolidelor i altele. $roduce o exotoxin deosebit de agresiv pentru om i cobai. /e disting trei tipuri de
bacili difterici: gravis, intermedius i mitis cu o gravitate descresc"nd- sunt i tulpini netoxigene care pot
deveni toxigene prin aciunea unor bacteriofagi. 0xotoxina afecteaz organismul la nivel celular prin
afectarea sintezei proteice !formeaz complexe ireversibile# la nivelul miocardului, rinichilor i la nivelul
celulei nervoase.
0pidemiologie : izvorul de infecie este omul bolnav sau purttorul de germeni
(alea de transmitere este aerogen sau prin obiecte recent contaminate, alimente. 'acilul difteric rm"ne
cantonat la poarta de intrare de unde elimin exotoxina. $oarta de intrare este cel mai frecvent la nivelul
mucoasei faringiene dar poate fi i la nivel cutanat, otic, nazal, etc.
<eceptivitatea este general i universal, dar se epuizeaz prin vaccinare, care confer exclusiv imunitate
antitoxic, nu i antibacterian, astfel c persoanele imune pot fi purttori de bacili difterici. $"na la + luni,
sugarul este proteat antitoxic de anticorpii de la mam.
Dabloul clinic difer %n funcie de poarta de intrare.
&IFTERIA FARIN'IAN( )AN'INA &IFTERIC(#
Ancubaia este scurt !*-8 zile# i asimptomatic
Anvazia !debut# tot scurt, *-+ zile, lent, cu febr moderat, !+Fgrd.#, inapeten, oboseal
progresiv, paloarea feei, apatie, disfagie !dureri la deglutiie#- la examen obiectiv se constat faringe
rouu, cu exudat translucid-opalin.
$erioada de stare are o durat variabil, de )-+- sptm"ni, cu simptome locale i generale:
/imptomele locale:
*
- falsele membrane, formate din exudatul opalin, de pe o amigdal, ce se extinde pe luet, apoi trece pe
cealalt amigdal- seamn cu ,,albuul de ou fiert5 sau cu ,,oricul de porc5- sunt foarte aderente i
rapid extensive
- adenopatia satelit, moderat dureroas, cu edem %n ur, realizeaz uneori aspect de ,, g"t proconsular5
/imptomele generale sunt de intoxicaie ce se accentueaz prin
- facies palid !%n contrast cu febra#, ochi %ncercnai, buze livide-
- somnolen,astenie marcat !nu se ridic din pat#
- anorexie, greuri, vrsturi
- tahicardie puls slab, hipotensiune arterial-
@n formele grave, febra este mare !31 grd# chiar de la debut,edemul i falsele membrane sunt brun murdare,
se adaug hemoragii, insuficien circulatorie, hepatosplenomegalie, oligurie i deces cu tot tratamentul
aplicat
$erioada de declin i convalescen apare dup terapia specific
- febra scade brusc, %n *3 ore,
- falsele membrane nu se mai extind, se resorb, sau se elimin
- adenopatia satelit regreseaz, ceva mai lent
- semnele de intoxicaie dispar, copilul devine vioi, pulsul i tensiunea arterial se normalizeaz, revine
apetitul.
DAFD0D<A& 9&<AG4A&GH ! crupul difteric#
<eprezint localizarea infeciei pe mucoasa laringian
Debutul se produce lent, cu manifestri catarale laringiene:
- febr moderat , %n ur de +Fgrd(
- vocea rguit, apoi voalat !disfonia#, se poate instala chiar afonia
- tusea banal la %nceput, devine persistent, suprtoare, aspr, ltrtoare.
Perioada de stare se instaleaz repede !%n )-+ zile# prin:
- formarea de false membrane, care str"mtoreaz progresiv orificiul glotic
- febra i disfonia persist,
- apare dispneea i semnele de stenoz laringian, tradus prin trei semne caracteristice: cornajul, o
respiraie greoaie, prelungit, zgomotoas- stridorul, o inspiraie uiertoare- tirajul, vizibil prin
%nfundarea regiunilor suprasternale, supraclaviculare, epigastric i a spaiilor intercostale, %n efortul
inspirator.
Dac nu se intervine energic i eficient, se produce cianoza, urmat de asfixia i deces.
Alte locali+ri ale in"ec,iei !i"terice pot fi: difteria nazal !coriza difteric#, conunctival, anal,
vulvovaginal i cutanat, dar sunt mai rare.
(omplicaiile difteriei se datoresc fie aciunii exotoxinei difterice, fie unor infecii supraadugate
- complicaiile toxice cardio-vasculare : miocardita difteric!precoce sau tardiv# i colapsul periferic sunt
de obicei mortale
- complicaiile toxice nervoase sub form de: paralizia vlului palatin, paralizii oculare i polinevrite
periferice !tardive# sunt, de regul, reversibile
- complicaiile toxice renale se manifest sub forma unei nefroze toxice difterice, cu albuminurie masiv,
care se vindec-
- complicaiile prin infecii bacteriene suprapuse: bronhopneumonie !frecvent la copilul mic dup crupul
difteric#, otite, mastoidite, otoantrite, cu diveri germeni care agraveaz evoluia bolii.
&iagnostic
Drebuie s fie pus c"t mai precoce.
&iagnosticul e-i!emiologic , este greu de stabilit contactul cu bolnavi sau purttori mai ales la primul caz,
dac acesta apare dup un interval lung de timp !ani#, %n care, %n teritoriu, nu s-au mai semnalat cazuri
sporadice de difterie. /e cerceteaz antecedentele vaccionale ale bolnavului !dac a fost vaccinat D.D.$.
corect#.
&iagnosticul clinic se pune pe caracterul falselor membrane!groase, aderente, rapid extensive#,
adenopatia regional, manifestri toxice generale- %n cazul crupului, disfonia, semnele de stenoz
laringian !corna, stridor, tira# i semnele toxice generale.
.
&iagnosticul !e laborator este cel care confirm diagnosticul prin punerea %n eviden a bacililor
difterici. <ecoltarea se face din nas, i de pe orice leziune suspect, inainte ca bolnavul s se spele.
&sistenta va pregti cele necesare pentru recoltarea !de sub falsa membran# i %nsm"narea s se fac
%n bune condiii, la patul bolnavului.
0ste util hemoleucograma complet, sumarul de urin, 0;4 i consult :<9.
Fiind o boal rar /nt0lnit %n ultimii ani datorit vaccinrii %n mas, angina difteric trebuie
difereniat !diagnostic diferenial# de alte angine, de alte etiologii- crupul difteric se va diferenia de
laringitele virale, spasmul laringian, de edemul glotic alergic, de corpii strini intralaringieni, etc.
Tratamentul !i"teriei este eficace numai aplicat de urgen.
Tratamentul etiologic are rolul hotr"tor. /e administreaz tripla asociere:
- ser antitoxic antidifteric strict necesar pentru a neutraliza toxina difteric. 0ste un ser heterolog i
trebuie inectat cu precauie pentru evitarea ocului anafilactic
- anatoxina antidifteric, inectat subcutan %n alt loc dec"t serul. 0a produce imunizare activ !difteria nu
las imunitate#
- antibiotice: macrolide !eritromicina# ori betalactamine !peniciline# %n doze mari, timp de >-)1 zile, cu rolul
de a distruge bacilul difteriei.
Tratament sim-tomatic i patogenic se face cu : antitermice, antialgice, antiinflamatoare
!nesteroidiene sau steroidiene dup caz#, vitamine !complex ', vit.(, vit.;)#, tonice cardiovasculare,
eventual reechilibrare hidroelectrolitic, etc.
Tratamentul igienic este important pe toat durata bolii
- repaus la pat va fi prelungit p"n t"rziu %n perioada de convalescen !81-21 zile calculat de la debutul
bolii#, pentru a evita complicaiile , %n primul r"nd a miocarditei toxice-
- izolarea bolnavului se va face %n camere spaioase, aerisite, curate, inclzit suplimentar dac e cazul,
cu atmosfer umidificat,
- igiena mucoaselor i a tegumentelor va fi meninut cu atenie: secreiile nazale se vor %ndeprta
umed, apoi se vor face instilaii cu soluii dezinfectante. 9eneria de corp i de pat va fi schimbat ori de
c"te ori este nevoie.
- $ermanent se vor aplica prinie la g"t.
Tratamentul !ietetic ) deosebit de important pentru toate bolile infecioase#, va respecta:
- regim hidro-lacto-zaharat cu adaos de finos, %n perioada febril. =esele vor fi mici cantitativ i dese
!2-F pe zi#. &limentele vor fi de consisten lichid sau semisolide pe toat perioada %n care exist
tulburri de deglutiie. /e exclud pulberile. 9a cei care prezint paralizie de vl palatin se interzic
alimentele lichide !la care lichidele reflueaz pe nas#. @n convalescen, regimul va fi complet, bogat
caloric, vitaminizat.
- $entru cei cu crup difteric, %n plus este necesar asigurarea permeabilitii cilor respiratorii prin:
umidificarea atmosferei din camer, traheostomie !nu trebuie tergiversat#, corticoterapie %n doze mari
pe perioad scurt.
#ro"ilaxie
Difteria este o boal cu declarare obligatorie, pe fis i anunare telefonic imediat
Msuri contra izvorului de infecie:
- bolnavii depistai sunt raportati nominal, izolati obligatoriu in spital si tratati pana la vindecare !externare
dupa trei rezultate negative pentru exudat nazofaringian#purtatorii convalescenti se supravegheaza
epidemiologic cat este nevoie.
- /uspectii sunt izolati si tratati ca bolnavi pana la infirmare sau confirmarea de laborator
- (ontactii sunt supravegheati clinic si bacteriologic
- $urtatorii vor fi spitalizati pentru sterilizarea bacililor difterici
Masuri contra modului de transmitere
-dezinfectia zilnica riguroasa a obiectelor bolnavului
dezinfectia terminala a camerei prin formolizare !la domiciliu atunci cand bolnavul este internat la spital si
apoi salonul de spitalizare, externare din spital#
Profilaxia specifica sau masuri pentru masa receptiva
Iaccinarea obligatorie inca de la varsta de * luni conform calendarului de vaccinari obligatorii in <omania
aprobat in cadrul programelor de sanatate ale =inisterului /anatatii.
1