ENIGMA OTILIEI- roman realist balzacian, interbelic

Ca teoretician al romanului romanesc, G. Calinescu respinge

proustianismul si pledeaza pentru realismul clasic.
Al doilea dintre cele patru romane scrise de G Calinescu este un
roman de critic, in care realismul, balzacianismul si obiecti!itatea au
de!enit un program estetic".
Opera literara Enigma Otiliei" de G. Calinescu este un roman realist
de tip balzacian, cu elemente moderniste, apartinand prozei interbelice. #e
asemenea este un roman social si citadin.
$omanul este creatia epica in proza, de mare intindere, cu actiune
comple%a si complicata, la care participa un numar mare de persoan&e intre
care se nasc con'licte puternice( actiunea romanului se des'asoara pe mai
multe planuri narati!e, intr-un spatiu !ast si intr-un timp indelungat si o'era
o imagine ampla si pro'unda asupra !ietii.
)roza realist-obiecti!a se realizeaza prin naratiunea la persoana a III a
*non'ocalizata+. ,iziunea dindarat" presupune un narator obiecti!, detasat,
care nu se implica in 'aptele prezentate. Naratorul omniscient stie mai mult
decat persona&ele sale si, omniprezent, controleaza e!olutia lor ca un regizor
uni!ersal. El plasmuieste traiectoriile e%istentei persona&elor, dar acestea
actioneaza automat, ca niste marionete.
#esi adopta un ton obiecti!, naratorul nu este absent, ci comunica,
prin postura de spectator si comentator al comediei umane reprezentate, cu
instante narati!e.
)rin tema, romanul este balzacian si citadin. Caracterul citadin este un
aspect al modernismului lo!inescian. -resa a burg.eziei bucurestene de la
inceputul secolului //, prezentata in aspectele ei esentiale, sub determinare
social-economica, imaginea societatii constituie 'undalul pe care se
proiecteaza 'ormarea0maturizarea unui tanar care, inainte de a-si 'ace o
cariera, traieste e%perienta iubirii si a relatiilor de 'amilie. $oman al unei
'amilii si istorie a unei mosteniri, romanul este realist-balzacian prin moti!ul
mostenirii si al paternitatii.
Titlul initial, )arintii Otiliei", re'lecta ideea balzaciana a paternitatii,
pentru ca 'iecare dintre persona&e determina cum!a soarta or'anei Otilia, ca
niste parinti". Autorul sc.imba titlul din moti!e editoriale si deplaseaza
accentul de la un aspect realist, traditional, la te.nica moderna a re'lectarii
poliedrice, prin care este realizat persona&ul titular.
$omanul, alcatuit din douazeci de capitole, este construit pe mai
multe planuri narati!e, care urmaresc destinul unor persona&e, prin
acumularea detaliilor1 destinul Otiliei, al lui -eli%, al membrilor clanului
Tulea, al lui 2tanica etc. 3n plan urmareste lupta dusa de clanul Tulea pentru
obtinerea mostenirii lui Costac.e Giurgiu!eanu si inlaturearea Otiliei
Marculescu. Al doilea plan prezinta destinul tanarului -eli% 2ima care,
ramas or'an, !ine la 4ucuresti pentru a studia medicina, locuieste la tutorele
lui si traieste iubirea adolescentina pentru Otilia. Autorul acorda interes si
planurilor secundare, pentru sustinerea imaginii ample a societatii citadine.
2uccesiunea sec!entelor narati!e este redata prin inlantuire
*respectarea cronologiei 'aptelor+, completata prin insertia unor microactiuni
in structura romanului.
Incipitul romanului realist 'i%eaza !eridic cadrul temporal *intr-o
seara de la inceputul lui iulie 5676"+ si spatial *descrierea strazii Antim,a
ar.itecturii casei lui mos Costac.e, a interioarelor+, prezinta principalele
persona&e, sugereaza con'lictul si traseaza principalele planuri epice. -inalul
este inc.is prin rezol!area con'lictului si este urmat de un epilog. 2imetria
incipitului cu 'inalul se realizeaza prin descrierea strazii si a casei lui mos
Costac.e, din perspecti!a lui -eli%, intrusul din 'amilia Giurgiu!eanu, in
momente di'erite ale e%istentei sale *adolescenta si apro%imati! zece ani mai
tarziu1 dupa razboi"+.
Actiunea romanului incepe cu !enirea tanarului -eli%, or'an, absol!ent
al Liceului Internat din Iasi, la 4ucuresti, in casa unc.iului si a tutorelui sau
legal, pentru a urma -acultatea de Medicina. Costac.e Giurgiu!eanu este un
rentier a!ar, care o creste in casa lui pe Otilia Marculescu, 'iica sa !itrega, cu
intentia de a o in'ia. Aglae o considera un pericol pentru mostenirea 'ratelui
ei.
E%pozitiunea este realizata in metoda realist-balzaciana1 situarea
e%acta a actiunii in timp si spatiu, !eridicitatea sustinuta prin detaliile
topogra'ice, descrierea strazii in maniera realista, 'inetea obser!atiei si
notarea detaliului semni'icati!.
)atruns in locuinta, -eli% il cunoaste pe unc.iul sau, un omulet straniu
care ii raspunde balbait1 nu-nu sta nimeni aici, nu cunosc", pe !erisoara
Otilia si asista la o scena de 'amilie1 &ocul de table. 2unt realizate portretele
'izice ale persona&elor, cu detalii !estimentare si 'iziologice care sugereaza,
in maniera clasica, trasaturi de caracter, si este prezentata, in mod direct,
starea ci!ila, statutul in 'amilie, elemente de biogra'ie. Toate aceste aspecte
con'igureaza atmos'era neprimitoare, imaginea mediului in care patrunde
tanarul si pre'igureaza cele doua planuri narati!e si con'lictul. $eplicile
Aglaei anticipa con'lictul succesoral, iar atitudinea protectoare a Otiliei
moti!eaza atasamentul lui -eli%.
Intriga se dez!olta pe doua planuri care se intrepatrund1
I. istoria mostenirii lui Costac.e Giurgiu!eanu
II. destinul tanarului -eli% 2ima.
I.Competitia pentru mostenirea batranului a!ar este un prile& pentru
obser!area e'ectelor, in plan moral, ale obsesiei banului. Clanul Tulea
urmareste succesiunea totala a a!erii lui, plan periclitat ipotetic de in'ierea
Otiliei. #esi are o a'ectiune sincera pentru 'ata, batranul amana in'ierea ei,
de dragul banilor si din teama de Aglae. Initial intr-un plan secundar, 2tanica
$atiu urmareste sa par!ina, !izeaza a!erea clanului Tulea, dar smulge banii
lui mos Costac.e. )retutindeni prezent, di!ers in'ormat, amestecandu-se
oriunde crede ca poate obtine ce!a bani sau poate da lo!itura !ietii lui,
persona&ul sustine in 'ond intriga romanului, pana la rezol!area in
deznodamant1 Olimpia il paraseste pe 2tanica, Aurica nu-si poate 'ace o
situatie, -eli% o pierde pe Otilia.
Alaturi de a!aritie, lacomie si par!enism, 'enomene sociale supuse
obser!atiei si criticii in romanul realist, sunt in'atisate aspecte ale 'amiliei
burg.eze1 relatia dintre parinti si copii, relatia dintre soti, casatoria, or'anul.
Casatoria 'ace parte din preocuparile unor persona&e1 Aurica, 'ata batrana,
are obsesia casatoriei( Titi se tulbura erotic si traieste o scurta e%perienta
matrimoniala( )ascalopol doreste sa aibe o 'amilie si se casatoreste cu Otilia(
2tanica se insoara cu Olimpia pentru zestrea niciodata primita( -eli% se !a
casatori, ratand prima iubire, dupa ce isi !a 'ace o cariera. 4anul per!erteste
relatia dintre soti. 2tanica se insoara pentru a-si 'ace o situatie materiala, dar
nu-si asuma rolul de sot sau de tata. In clanul Tulea, rolurile sunt in!ersate1
Aglae conduce autoritar, 2imion brodeaza, iar mai tarziu este abandonat in
ospiciu. Moti!ul paternitatii este in'atisat di'erentiat. Or'anii au doi
protectori1 Costac.e si )ascalopol. Mos Costac.e este zgarcit, dar isi iubeste
sincer 'iica, desi n-o adopta legal, in timp ce Aglae, ade!aratul a!ar al
romanului, stri!este personalitatea copiilor sai, anulandu-le sansa implinirii
matrimoniale.
II. )lanul 'ormarii tanarului -eli%, student la medicina, urmareste
e%perientele traite de acesta in casa unc.iului sau, in special iubirea
adolescentina pentru Otilia. Este gelos pe )ascalopol, dar nu ia nicio decizie,
'iindca primeaza dorinta de a-si 'ace o cariera. Otilia il iubeste pe -eli%, dar
dupa moartea lui mos Costac.e ii lasa tanarului libertatea de a-si implinii
!isul si se casatoreste cu )ascalopol, barbat matur, care ii poate o'erii
intelegere si protectie. In epilog, a'lam ca )ascalopol i-a redat cu
generozitate libertatea de a-si trai tineretea, iar Otilia a de!enit sotia unui
conte e%otic, cazand in platitudine. Ea ramane pentru -eli% o imagine a
eternului 'eminin, iar pentru )ascalopol o enigma.
Con'lictul romanului se bazeaza pe relatiile dintre doua 'amilii
inrudite, care sugereaza uni!erul social prin tipurile umane realizate. O
'amilie este a lui Costac.e Giurgiu!eanu, posesorul a!erii, si Otilia
Marculescu, adolescenta or'ana, 'iica celei de-a doua sotii decedate. Aici
patrunde -eli% 2ima, 'iu surorii batranului, care !ine la 4ucuresti pentru a
studia medicina si locuieste la tutorele sau legal, mos Costac.e. 3n alt intrus
este Leonida )ascalopol, prieten al batranului, pe care il aduce in 'amilia
Giurgiu!eanu a'ectiunea pentru Otilia, pe care o cunoaste de mica si dorinta
de a a!ea o 'amilie care sa-i umple singuratatea.
A doua 'amilie, !ecina si inrudita, care aspira la mostenirea a!erii
batranului, este 'amilia surorii acestuia, Aglae. Clanul Tulea este alcatuit din
sotul 2imion Tulea, cei trei copii ai lor1 Aurica, Olimpia si Titi. In aceasta
'amilie patrunde 2tanica $atiu pentru a obtine zestrea ca sot al Olimpiei.
Istoria unei mosteniri include doua con'licte succesorale1 primul este
iscat in &urul a!erii lui mos Costac.e *ad!ersitatea mani'estata de Aglae
impotri!a Otiliei+, al doilea destrama 'amilia Tulea *interesul lui 2tanica
pentru a!erea batranului+. Con'lictul erotic pri!este ri!alitatea adolescentului
-eli% si a maturului )ascalopol pentru mana Otiliei.
)entru portretizarea persona&elor, autorul alege te.nica balzaciana a
descrierii mediului si 'izionomiei pentru deducerea trasaturilor de caracter.
)ortretul balzacian porneste de la caractere clasice *a!arul, ipo.ondru,
gelosul+, carora realismul le con'era dimensiunea sociala si psi.ologica,
adaugand un alt tip uman, ari!istul. $omanul realist traditional de!ine o
ade!arata comedie umana, plasand in conte%t social persona&e tipice.
Tendinta de generalizare conduce la realizarea unei tipologii1 mos Costac.e-
a!arul iubitor de copii, Aglae- baba absoluta 'ara cusur in rau", Aurica- 'ata
batrana, 2imion- dementul senil, Titi- debilul mintal, in'antil si apatic,
2tanica $atiu- ari!istul, Otilia- coc.eta, -eli%- ambitiosul, )ascalopol-
aristocratul ra'inat.
$omancierul depaseste insa estetica realista si pe cea clasica.
O trasatura a 'ormulei estetice moderne este ambiguitatea
persona&elor. Mos Costac.e nu este un a!ar dezumanizant. El nu si-a pierdut
instinctul de supra!ietuire *c.eltuieste pentru propria sanatate+ si nutreste o
iubire paterna sincera pentru Otilia. El este o combinatie intre doua caractere
balzaciene1 a!arul *mos Grandet+ si tatal *mos Goriot+. )ascalopol o iubeste
pe Otilia in acelasi timp patern si !iril. -eli% nu este ambitiosul lipsit de
scrupule, ci un adolescent or'an capabil de a iubi dezinteresat, dar .otarat sa-
si 'aca o cariera, se bazeaza pe luciditate si pro'unzime intelectuala.
Ari!istul 2tanica este si demagog al ideii de paternitate, escroc si principial,
.ot si sentimental.
Autorul dispune persona&ele in planuri antitetice, prin re'lectare
in!ersata. Or'anii -eli% si Otilia au corespondenti, prin ras'rangere in!ersata,
in zona uratului, pe tinerii din clanul Tulea1 inteligenta lui -eli% in contrast
cu imbecilitatea luin Titi, 'eminitatea misterioasa a Otiliei cu uratenia
Auricai.
E%ceptie 'ace portretul Otiliei, realizat prin te.nici moderne1
comportamentismul si re'lectarea poliedrica. )ana in capitolul al /,I lea,
Otilia este prezentata e%clusi! prin comportamentism *'apte,gesturi,replici+,
'ara a-i cunoaste gandurile din perspecti!a unica a naratorului, cu e%ceptia
celor marturisite c.iar de persona&. Aceasta te.nica este dublata, pe acelasi
spatiu narati!, de re'lectarea poliedrica a personalitatii Otiliei in constiinta
celorlalte persona&e, ceea ce con'era ambiguitate persona&ului, iar in plan
simbolic sugereaza enigma, misterul 'eminitatii.
Enigma Otiliei" este un roman realist balzacian prin1 prezentarea
critica a unor aspecte ale societatii bucurestene de la inceputul secolului //,
moti!ul paternitatii si al mostenirii, structura, speci'icul sec!entelor
descripti!e *obser!atia si detaliul semni'icati!( rolul !estimentatiei si al
cadrului in caracterizare+, realizarea unor tipologii, !eridicitatea, utilizarea
naratiunii la persoana a III a. #ar depaseste modelul realismului clasic, prin
spiritul critic si polemic, prin elemente ale modernitatii * ambiguitatea
persona&elor, interesul pentru procesele psi.ice de!iante, te.nicile moderne
de caracterizare- comportamentism, re'lectarea poliedrica, realizarea scenica
a capitolului al /,III lea+.