Sunteți pe pagina 1din 2

Freud foloseste termenul melancoie, si o defineste ca pe o reacie fa de pierderea unei persoane

iubite sau unei abstracii puse n locul acesteia (S. Freud, 1915, p.21, fiind le!at de pierderea
real sau simbolic a unei persoane dra!i, are similtitudini clinice cu melancolia" tristee, durere
moral, de#interes fa de lumea e$terioar. %elancolia este un doliu care nu se poate reali#a
conform etapelor obi&nuite n care obiectul pierdut este nlocuit treptat, printr'un proces psi(olo!ic,
n fa)oarea noilor centre de interes sau de iubire care se substituie acestuia. *n ca#ul doliului,
obiectul pierdut este recunoscut de subiect. %elancolia, cu toate c, este impre!nat de ambi!uitate,
trebuie s fie neleas ca o ntoarcere a afecti)itii (libidoului dinspre lumea e$terioar subiectului
spre cea interioar. %ai t+r#iu, dup ce a formulat conceptul de Supraeu, Freud a artat c
culpabilitatea melancolic pro)ine dintr'un conflict ntre e$i!enele ,ului &i a Supraeului. -stfel
depresia este urmarea unui conflict de a!resiuni intrasistemice ntre o anumit repre#entare a
Sinelui, &i anume Supraeul (con&tiina &i restul ,ului. .otr+tor este c acest conflict se nc(eie
ne!ati) pentru ,u, iar acela care pierde, ,ul, depune armele. Freud scria n 192/" 0eama de moarte
a melancoliei permite o sin!ur e$plicaie, c ,ul se pred, deoarece este ur+t &i persecutat de
Supraeu n loc s se simt iubit.
Freud foloseste termenul de melancolie" reactia fata de pierderea unei persoane dra!i sau i!norarea
acesteia. 1!noranta sau abstractia are similitudini clinice cu melancolia" tristete, durere morala,
de#interes fata de lumea e$terioara. %elancolia este un doliu, care datorita noilor centre de interes
sau de iubire poate fi depasita treptat printr'un proces psi(olo!ic, unde obiectul pierdut este inlocuit
treptat si recunoscut de subiect. %elancolia desi este impre!nata de ambi!uitate, are un rol in)ers al
afecti)itatii(libidouluidinspre lumea e$terioara a subiectului spre cea interioara. Freu dupa ce a
formulat conceptul de Supraeu, a aratat ca culpabilitatea melancolica pro)ine dintr'un conflict intre
e$i!entele ,ului si Supraeului. -stfel depresia este urmarea unui conflict de a!resiuni intrasistemice
intre o anumit repre#entare a Sinelui, &i anume Supraeul (con&tiina &i restul ,ului. 2onflictul se
inc(eie ne!ati) pentru ,u, si de aici ,ul se preda, asa cum a scris Freud in 192/" 30eama de moarte
a melancoliei permite o sin!ura e$plicatie, ,ul se preda, deoarece este urat si persecutat de Supraeu
in loc sa se simta iubit.
-lbert ,llis afirma ca reacia noastr la blocarea obiecti)ele noastre (sau c(iar posibilitatea de a fi
blocate este determinat de con)in!erile noastre. 4entru a ilustra acest lucru, 5r. ,llis a de#)oltat
un simplu format -62 s'i n)ee pe oameni cum !andurile lor cau#ea#a rspunsurile lor
emoionale &i comportamentale"
-. 2e)a se nt+mpla
6. -)ei anumite !anduri cu pri)ire la situaia respecti)a
2. -)ei o reacie emoional la ceea ce !anditi despre situatia respecti)e
-lbert ,llis &i 7,60 susin c, de&i cu toii suntem iraionali cateodata, putem lucra la eliminarea
acestei tendinte. ,ste puin probabil sa reusim )reodat sa eliminam tendina de a !+ndi iraional in
intre!ime, dar putem reduce frec)ena, durata,si intensitatea !andurilor noastre iraionale. ,ste
ne)oie de practica, multa practica.
-lbert ,llis afirma ca reacia la blocarea obiecti)ele noastre (sau c(iar posibilitatea de a fi blocate
este determinat de con)in!erile noastre. 4entru a arata acest lucru, 5r. ,llis a de#)oltat un simplu
format -62 s'i n)ee pe oameni cum !andurile lor cau#ea#a rspunsurile lor emoionale &i
comportamentale"
-. 2e)a se intampla
6. -)eti anumite !anduri cu pri)ire la situatia respecti)a
2. -)eti o reactie emotionala la ceea ce !anditi despre o anumita situatie.
-lbert ,llis &i 7,60 sustin ca desi oamenii sunt de neinteles cateodata, ar putea totusi sa
elimine aceasta stare. 8u )om reusi sa eliminam in totalitate aceasta stare de a !andi
irational, dar putem reduce freec)enta, durata si intensitatea !andurilor noastre irationale,
dar este ne)oie de foarte multa practica.