Sunteți pe pagina 1din 10

M. Alt ar, C. Necula, G.

Bobeic a
Modelarea deciziilor nanciar-monetare.
Note de curs
5 Modelarea deciziei de consum n conditii de
incertitudine
Sunt numeroase procesele de decizie n care agentii economici nu cunosc cu certi-
tudine consecintele (rezultatele) actiunilor pe care le iau. Lipsa de certitudine m-
brac a diverse forme: cunoasterea complet a a distributiei rezultatelor, cunoasterea
unor caracteristici ale distributiei rezultatelor, cum ar media sau dispersia,
cunoasterea valorilor posibile ale rezultatelor, dar nu a probabilit atilor acestora
etc.
Structura preferintelor prezentat a n sectiunile anterioare se poate extinde n
conditii de incertitudine, caracterizat a prin existenta a k st ari posibile ale naturii,
st arii i, 1 i k indu-i asociat vectorul de consum x
i
= (x
i
1
, . . . , x
i
n
) R
n
.
Acesta poate considerat drept rezultatul (premiul sau recompensa) pe care l
obtine consumatorul (agentul economic) n cazul realiz arii st arii naturii i.
Obiectul procesului de decizie n conditii de incertitudine este vectorul de prob-
abilit ati q = (q
1
, . . . , q
k
), cu q
i
0, 1 i k si
P
k
i=1
q
i
= 1, numit loterie sau
joc
14
. n conditii de certitudine consumatorul alegea ntre dou a posibilit ati de
consum x
1
si x
2
, ind sigur c a n urma actiunii de consum a posibilit atii i va
obtine rezultatul x
i
. n conditii de incertitudine actiunea consumatorului nu mai
are rezultate sigure. Dac a alege actiunea 1, consumatorul poate obtine rezultatul
x
1
cu probabilitatea q
1
, rezultatul x
2
cu probabilitatea q
2
etc., respectiv dac a
alege actiunea 2, consumatorul poate obtine rezultatul x
1
cu probabilitatea p
1
,
rezultatul x
2
cu probabilitatea p
2
etc. Prin urmare, alegnd s a actioneze ntr-un
anumit mod, n conditii de incertitudine consumatorul alege, de fapt, ntre loteriile
q = (q
1
, . . . , q
k
) si p = (p
1
, . . . , p
k
).
Def. 5.1 Fie mul timea rezultatelor posibile X =

x
1
, . . . , x
k

R
k
. q = (q
1
, . . . , q
k
),
cu q
i
= q (x
i
) 0, 1 i k si
P
k
i=1
q
i
= 1 se nume ste loterie simpla.
Rezultatele posibile ale unei loterii simple sunt certe. Dac a rezultatele posibile
ale unei loterii sunt alte loterii, se obtine o loterie compus a.
Def. 5.2 Fiind date m loterii simple q
1
, . . . , q
m
si probabilita tile
1
, . . . ,
m
cu

i
0, 1 i m si
P
m
i=1

i
= 1. Loteria q pentru care se ob tine loteria q
i
cu
probabilitatea
i
se nume ste loterie compusa.
Pentru orice loterie compus a se poate calcula loteria redus a ca ind loteria
simpl a care genereaz a aceeasi distributie a rezultatelor certe posibile. O loterie
compus a se poate reprezenta n dou a etape. n prima etap a se obtine loteria simpl a
14
Desi este, poate, mai sugestiv, pentru a nu se confunda cu notiunea de "joc" din Teoria
Jocurilor, vom utiliza n continuare denumirea de loterie.
[Versiune preliminar a.] 44
M. Alt ar, C. Necula, G. Bobeic a
Modelarea deciziilor nanciar-monetare.
Note de curs
q
i
= (q
i
1
, . . . , q
i
k
) cu probabilitatea
i
, iar n a doua etap a se obtine rezultatul x
j
cu
probabilitatea q
i
j
. Prin urmare, probabilitatea obtinerii rezultatului x
j
n loteria
redus a este
q
j
=
1
q
1
j
+
2
q
2
j
+. . . +
m
q
m
j
=
m
X
i=1

i
q
i
j
. (5.1)
Exemplul 5.3 Sa consideram, de exemplu, loteriile q
1
cu rezultatele posibile (1; +1)
si probabilita tile aferente

1
2
;
1
2

si q
2
cu rezultatele posibile (3; 2; 1; +1; +2; 3).
Prima poate sa corespunda unui joc n care se arunca o moneda, cea de a doua
unuia n care se da cu zarul. Avem, prin urmare, 6 stari posibile ale naturii
(3; 2; 1; +1; +2; 3), iar q
1
si q
2
sunt
q
1
=

0, 0,
1
2
,
1
2
, 0, 0

si q
1
=

1
6
,
1
6
,
1
6
,
1
6
,
1
6
,
1
6

.
Loteria compusa q cu rezultatele posibile q
1
cu probabilitate
1
2
si q
2
cu proba-
bilitate
1
2
va avea rezultatele nale certe (3; 2; 1; +1; +2; 3), ind echivalenta
cu loteria simpla

1
12
,
1
12
,
1
12
+
1
4
,
1
12
+
1
4
,
1
12
,
1
12

.
n mod similar cazului cert, se deneste o relatie de preferint a ntre loterii.
Pentru a descrie problema consumatorului n conditii de incertitudine, relatia de
preferint a denit a pe spatiul loteriilor este dotat a cu propriet atile care asigur a
existenta unei functii de utilitate: completitudine, tranzitivitate si continuitate.
Ad augnd o proprietate suplimentar a: independenta n raport cu alternativele
irelevante, functia de utilitate a unei loterii se va putea scrie ca o combinatie a
utilit atilor ec arui rezultat.
5.1 Modelarea mediului incert
Presupunem c a agentul economic este interesat exclusiv de distributia rezultatelor
nale certe. Astfel, acesta este indiferent ntre o loterie compus a si loteria redus a
corespunz atoare. n consecint a, multimea loteriilor simple este sucient a pentru a
reprezenta alternativele consumatorului.
Def. 5.4 Spatiul loteriilor asociat mul timii de rezultate X =

x
1
, . . . , x
k

reprez-
inta mul timea tuturor vectorilor de probabilita ti
L(X) =
(
q = (q
1
, . . . , q
k
) ; q
i
= q

x
i

; 0 q
i
, 1 i k si
k
X
i=1
q
i
= 1
)
. (5.2)
[Versiune preliminar a.] 45
M. Alt ar, C. Necula, G. Bobeic a
Modelarea deciziilor nanciar-monetare.
Note de curs
Spatiul loteriilor include submultimea loteriilor degenerate e
i
= (0, . . . , 0, 1, 0, . . . , 0),
corespunz ator situatiei n care se obtine n mod sigur vectorul de consum x
i
.
Pe spatiul loteriilor L(X) se deneste relatia de preferint a ntre loterii: :
L(X) L(X) .
Exemplul 5.5 Rela tia de preferin ta pentru uniformitate
unif
: L(X) L(X) se
dene ste prin
(p
1
, . . . , p
k
)
unif
(q
1
, . . . , q
k
)
k
X
i=1

p
i

1
k

k
X
i=1

q
i

1
k

2
. (5.3)
Exemplul 5.6 Rela tia de preferin ta lexicograca
lex
: L(X) L(X) se dene ste
prin
(p
1
, . . . , p
k
)
lex
(q
1
, . . . , q
k
) (p
1
, . . . , p
k
)
lex
(q
1
, . . . , q
k
) . (5.4)
Exemplul 5.7 Rela tia de preferin ta n func tie de utilitatea medie
um
: L(X)
L(X) se dene ste prin
(p
1
, . . . , p
k
)
um
(q
1
, . . . , q
k
)
k
X
i=1
p
i
u

x
i

k
X
i=1
q
i
u

x
i

. (5.5)
Pentru a ordona spatiul loteriilor, relatia de preferint a trebuie s a e complet a,
reexiv a si tranzitiv a.
Axioma 5.8 (Completitudine) q, r L(X) :
q r sau r q. (5.6)
Axioma 5.9 (Reexivitate) q L(X) :
q q. (5.7)
Axioma 5.10 (Tranzitivitate) p, q, r L(X) :
p q
q r

p r. (5.8)
Continuitatea functiei de utilitate necesit a continuitatea relatiei de preferint a.
Axioma 5.11 (Continuitate) Rela tia de preferin ta denita pe spa tiul loteri-
ilor L este continua daca p, q, r L mul timile
{ [0, 1] ; p + (1 ) q r}
si
{ [0, 1] ; r p + (1 ) q}
sunt nchise.
[Versiune preliminar a.] 46
M. Alt ar, C. Necula, G. Bobeic a
Modelarea deciziilor nanciar-monetare.
Note de curs
Altfel spus, modic ari mici n probabilit atile ce compun dou a loterii nu modic a
ordinea de preferint a ntre acestea.
Din Teorema de existent a a functiei de utilitate rezult a c a rationalitatea si
continuitatea relatiei de preferint a denit a pe spatiul loteriilor implic a existenta
unei functii de utilitate u : L R care reprezint a aceast a relatie:
q r u(q) u(r) . (5.9)
Def. 5.12 Func tia de utilitate u : L R se poate reprezenta sub forma de util-
itate medie (anticipata) daca exista numerele (u
1
, . . . , u
k
) a.. u
i
= u(x
i
) si
pentru orice loterie simpla q = (q
1
, . . . , q
k
) L avem
u(q) = q
1
u
1
+. . . +q
k
u
k
. (5.10)
O functie de utilitate ce se poate reprezenta sub form a de utilitate medie se
mai numeste functie de utilitate anticipat a de tip von Neumann
15
-Morgenstern
16
.
Relatia (5.10) arat a c a functia de utilitate de tip von Neumann-Morgenstern este
liniar a n probabilit atile ce compun o loterie.
Prop. 5.13 O func tie de utilitate u : L R se poate reprezenta sub forma de
utilitate medie (anticipata) daca si numai daca este liniara:
u

m
X
i=1

i
q
i
!
=
m
X
i=1

i
u

q
i

, (5.11)
pentru orice set de m loterii q
i
L,i = 1, . . . , m si probabilita tile (
1
, . . . ,
m
),

i
0 cu
P
m
i=1

i
= 1.
Dem. Presupunemc a functia de utilitate este liniar a. Orice loterie q = (q
1
, . . . , q
k
)
se poate scrie ca o combinatie convex a a loteriilor degenerate

e
1
, . . . , e
k

:
q =
k
X
i=1
q
i
e
i
.
u(q) = u

k
X
i=1
q
i
e
i
!
=
k
X
i=1
q
i
u

e
i

=
k
X
i=1
q
i
u
i
.
15
John von Neumann (1903-1957): matematician maghiar cu contributii n zica cuantic a,
economie, hidrodinamic a si statistic a. Este fondator al teoriei jocurilor si a fost membru al
Proiectului Manhattan, n cadrul c aruia s-a dezvoltat prima bomb a atomic a.
16
Oskar Morgenstern (1902-1977): economist austriac, n ascut n Germania, co-fondator al
teoriei jocurilor.
[Versiune preliminar a.] 47
M. Alt ar, C. Necula, G. Bobeic a
Modelarea deciziilor nanciar-monetare.
Note de curs
Dac a functia u se poate reprezenta sub form a de utilitate anticipat a, consid-
er am loteria compus a q =
P
m
i=1

i
q
i
. Loteria compus a q are forma redus a
(q
1
, . . . , q
j
, . . . , q
k
) ,
unde q
j
=
P
m
i=1

i
q
i
j
.
u

m
X
i=1

i
q
i
!
=
k
X
j=1

m
X
i=1

i
q
i
j
!
u
j
=
m
X
i=1

k
X
j=1
q
i
j
u
j
!
=
m
X
i=1

i
u

q
i

.
O functie de utilitate ce se poate reprezenta sub form a de utilitate medie (an-
ticipat a) este unic a pn a la o transformare an a.
Prop. 5.14 (Invarianta functiei de utilitate la transformari ane) Fie
u : L R o func tie de utilitate ce se poate reprezenta sub forma de utilitate
medie. u = f (u) : L R reprezinta aceea si rela tie de preferin ta ca u daca si
numai daca exista > 0 si astfel nct
f (x) = x +. (5.12)
Dem. Pentru a evita unele complicatii, presupunem c a exist a loteriile b si w a..
b q w, pentru orice q L. Presupunem, de asemenea, o form a de monotonie
a relatiei de preferint a denit a pe spatiul loteriilor, conform c areia dac a
Dac a b w, atunci orice functie de utilitate este constant a si este sucient ca
= 1 si = 0.
Fie u o functie de utilitate de tip von Neumann-Morgenstern si u(q) = u(q)+
. Pentru loteria compus a q =
P
m
i=1

i
q
i
u

m
X
i=1

i
q
i
!
= u

m
X
i=1

i
q
i
!
+.
Avnd n vedere c a =
P
m
i=1

i
.
u

m
X
i=1

i
q
i
!
= u

m
X
i=1

i
q
i
!
+
m
X
i=1

=
m
X
i=1

q
i

=
m
X
i=1

i
u

q
i

,
[Versiune preliminar a.] 48
M. Alt ar, C. Necula, G. Bobeic a
Modelarea deciziilor nanciar-monetare.
Note de curs
deci u este liniar a. Din propozitia (5.13) rezult a c a u se poate reprezenta sub
form a de utilitate medie.
Dac a u si u sunt dou a functii de utilitate de tip von Neumann-Morgenstern ce
reprezint a aceeasi relatie de preferint a, exist a si a..

u(b) = u(b) +
u(w) = u(w) +
. (5.13)
si sunt solutiile sistemului (5.13):
=
u(b) u(w)
u(b) u(w)
> 0 si = u(b)
u(b) u(w)
u(b) u(w)
.
Fie q L. Din continuitatea relatiei de preferint a rezult a c a exist a
q
[0, 1]
a..
q
q
b + (1
q
) w.
u(q) = u[
q
b + (1
q
) w] .
Cum u este liniar a,
u(q) =
q
u(b) + (1
q
) u(w)
=
q
[u(b) +] + (1
q
) [u(w) +]
= [
q
u(b) + (1
q
) u(w)] +
= u(q) +,
din liniaritatea lui u.
dd
d
d
d
d
d
dd
5.2 Problema pseudo- 6/49
Consider am urm atoarea loterie:
X :

W 0
q 1 q

,
unde W = 5 10
6
si q = (C
6
49
)
1
. Care este pretul p pe care este dispus s a
l pl ateasc a un individ, cu averea initial a A = 10
5
, pentru a putea participa la
[Versiune preliminar a.] 49