Ce este biomecanica?

Ce este biomecanica?
Aplicatia
Aplicatia
principiilor mecanice
principiilor mecanice
in studiul
in studiul
organismelor vii
organismelor vii
Biomecanica = Bio + Mecanica

Bio -
Bio -
organisme vii
organisme vii

Mecanica
Mecanica
studiul actiunii fortelor asupra particulelor si
studiul actiunii fortelor asupra particulelor si
sistemelor mecanice
sistemelor mecanice

o ramura a fizicii
o ramura a fizicii
Sub-ramuri ale biomecanicii
Sub-ramuri ale biomecanicii

cinematica:
cinematica:
studiul apartiei sau al descrierii
studiul apartiei sau al descrierii
miscarii
miscarii

cinetica:
cinetica:
studiul actiunii fortelor
studiul actiunii fortelor

statica:
statica:
studiul sistemelor cu o miscare la care
studiul sistemelor cu o miscare la care
viteza este constanta
viteza este constanta

dinamica:
dinamica:
studiul sistemelor supuse la o miscare
studiul sistemelor supuse la o miscare
accelerata
accelerata
Teme de baza in Biomecanica
Teme de baza in Biomecanica

Siguranta Siguranta: prevenirea leziunilor : prevenirea leziunilor

Eficacitate Eficacitate: maximizarea eficientei miscarilor : maximizarea eficientei miscarilor

Eficienta Eficienta: cost minim de energie : cost minim de energie

Pentru ce este folosita Biomecanica?
Pentru ce este folosita Biomecanica?

Imbunatatirea performantelor sportive Imbunatatirea performantelor sportive

tecnica mai buna tecnica mai buna
ecipament mai bun ecipament mai bun

Prevenirea leziunilor sportive Prevenirea leziunilor sportive

identificarea unor tenici mai bune identificarea unor tenici mai bune
dezvoltarea ecipamentului de protectie dezvoltarea ecipamentului de protectie
!
Pentru ce este folosita Biomecanica?
Pentru ce este folosita Biomecanica?

Prevenirea leziunilor ocupationale "dureri lombare# Prevenirea leziunilor ocupationale "dureri lombare#
traumatisme ale mainii sau articulatiei mainii$ traumatisme ale mainii sau articulatiei mainii$

%eabilitarea leziunilor Identificarea momentului optim de %eabilitarea leziunilor Identificarea momentului optim de
reluare a activitatii reluare a activitatii

Imbunatatirea mobilitatii "postoperator$ Imbunatatirea mobilitatii "postoperator$

%educerea deteriorarii fizice sau functionale "rarefierea %educerea deteriorarii fizice sau functionale "rarefierea
osului la persoanele in varsta sau la cele aflate in spatiu$ osului la persoanele in varsta sau la cele aflate in spatiu$

Produse "pantofi Produse "pantofi de de atletism# proteze# articulatii artificiale$ atletism# proteze# articulatii artificiale$
Studiul problemelor in Biomecanica
Studiul problemelor in Biomecanica

calitativ: calitativ: se refera la calitate "fara a utiliza numerele$ se refera la calitate "fara a utiliza numerele$

cantitativ: cantitativ: se folosesc numerele se folosesc numerele

Analiza
Evaluare/
Testare
Performanta
Interventie
NOTIUNI CU CARE OPEREAZA BIOMECANICA NOTIUNI CU CARE OPEREAZA BIOMECANICA
Conventional, pentru a fi posibila orientarea corecta a Conventional, pentru a fi posibila orientarea corecta a
segmentelor si organelor, s-a acceptat o pozitie initiala segmentelor si organelor, s-a acceptat o pozitie initiala
denumita pozitia anatomica, o serie de planuri anatomice si de denumita pozitia anatomica, o serie de planuri anatomice si de
termeni orientativi, necesari a fi cunoscuti. termeni orientativi, necesari a fi cunoscuti.
I. I. POZITIA ANATOMICA POZITIA ANATOMICA corespunde pna la un punct cu corespunde pna la un punct cu
pozitia de drepti din gimnastica. Adica, n ortostatism, pozitia de drepti din gimnastica. Adica, n ortostatism,
membrele inferioare sunt lipite cu picioarele la unghi drept pe membrele inferioare sunt lipite cu picioarele la unghi drept pe
gambe, genunchii si soldurile extinse. Membrele superioare gambe, genunchii si soldurile extinse. Membrele superioare
sunt lipite pe partile laterale ale trunchiului, cu coatele n sunt lipite pe partile laterale ale trunchiului, cu coatele n
extensie, antebratele sunt rotate n afara, iar palmele si extensie, antebratele sunt rotate n afara, iar palmele si
degetele n extensie privesc nainte. degetele n extensie privesc nainte.
II. II. PLANURILE ANATOMICE PLANURILE ANATOMICE sunt suprafete care sectioneaza, sunt suprafete care sectioneaza,
imaginar, corpul omenesc sub o anumita incidenta. le sunt imaginar, corpul omenesc sub o anumita incidenta. le sunt
frontale, sagitale si transversale. frontale, sagitale si transversale.
1. Planurile frontale 1. Planurile frontale sunt dispuse paralel cu fruntea, deci sunt dispuse paralel cu fruntea, deci
vertical si laterolateral si mpart corpul ntr-o parte anterioara si vertical si laterolateral si mpart corpul ntr-o parte anterioara si
o parte posterioara. !lanul frontal o parte posterioara. !lanul frontal
care mparte greutatea corpului ntr-o "umatate anterioara si o care mparte greutatea corpului ntr-o "umatate anterioara si o
"umatate posterioara este planul medio-frontal. "umatate posterioara este planul medio-frontal.
2. Planurile sagitale 2. Planurile sagitale sunt dispuse vertical si antero-posterior sunt dispuse vertical si antero-posterior
si mpart corpul ntr-o parte stnga si o parte dreapta. !lanul si mpart corpul ntr-o parte stnga si o parte dreapta. !lanul
sagital care mparte greutatea corpului sagital care mparte greutatea corpului
ntr-o "umatate dreapta si o "umatate stnga este planul medio- ntr-o "umatate dreapta si o "umatate stnga este planul medio-
sagital. sagital.
3. 3. Planurile transersale Planurile transersale sunt dispuse orizontal si mpart sunt dispuse orizontal si mpart
corpul ntr-o parte superioara si o parte inferioara. !lanul corpul ntr-o parte superioara si o parte inferioara. !lanul
transversal care mparte greutatea corpului transversal care mparte greutatea corpului
ntr-o "umatate superioara si o "umatate inferioara este planul ntr-o "umatate superioara si o "umatate inferioara este planul
medio- transversal. medio- transversal.
Centrul !e greutate Centrul !e greutate poate fi definit ca punctul masei corpului poate fi definit ca punctul masei corpului
asupra caruia actioneaza rezultanta liniilor fortelor gravitationale. asupra caruia actioneaza rezultanta liniilor fortelor gravitationale.
Adica, gravitatia actioneaza asupra corpului sub forma unui Adica, gravitatia actioneaza asupra corpului sub forma unui
manunchi de linii de forta verticale, diri"ate spre centrul manunchi de linii de forta verticale, diri"ate spre centrul
pamntului. pamntului.
#a intersectia
#a intersectia
planurilor medio-
planurilor medio-
frontal,
frontal,
medio-sagital si
medio-sagital si
medio-transversal
medio-transversal
este situat
este situat
"entrul !e greutate
"entrul !e greutate
$de gravitatie%.
$de gravitatie%.
&oate aceste forte, asociate vertical, au o
&oate aceste forte, asociate vertical, au o
rezultanta care actioneaza asupra centrului de
rezultanta care actioneaza asupra centrului de
greutate.
greutate.
Cum gravitatia este exprimata de acceleratia g
Cum gravitatia este exprimata de acceleratia g
datorita greutatii
datorita greutatii
$',() m*s
$',() m*s
+ +
% si rezulta din actiunea fortelor
% si rezulta din actiunea fortelor
gravitationale $,% asupra masei corpului $M%,
gravitationale $,% asupra masei corpului $M%,
reiese ca-
reiese ca-
, . M/g
, . M/g
Astfel, pentru a determina forta gravitationala,
Astfel, pentru a determina forta gravitationala,
vom nmulti masa corpului $M% cu acceleratia
vom nmulti masa corpului $M% cu acceleratia
$g%.
$g%.
0aca corpul respectiv este perfect simetric si
0aca corpul respectiv este perfect simetric si
are o densitate uniforma $ex.- mingea de
are o densitate uniforma $ex.- mingea de
biliard%, centrul de greutate se suprapune
biliard%, centrul de greutate se suprapune
centrului lui geometric.
centrului lui geometric.
Corpul omenesc nu este simetric, iar
Corpul omenesc nu este simetric, iar
segmentele lui au densitati diferite, de aceea
segmentele lui au densitati diferite, de aceea
centrul de greutate nu coincide cu centrul
centrul de greutate nu coincide cu centrul
geometric.
geometric.
1n plus, corpul poate lua pozitii diferite ceea ce
1n plus, corpul poate lua pozitii diferite ceea ce
atrage o modificare a punctului n care se
atrage o modificare a punctului n care se
aplica asupra lui rezultanta liniilor de forte
aplica asupra lui rezultanta liniilor de forte
gravitationale.
gravitationale.
0e aceea, centrul de greutate al corpului nu
0e aceea, centrul de greutate al corpului nu
ocupa o pozitie fixa, ci variaza de la individ la
ocupa o pozitie fixa, ci variaza de la individ la
individ si de la pozitie la pozitie.
individ si de la pozitie la pozitie.
III. III. TERMENII ORIENTATI#I TERMENII ORIENTATI#I privesc orientarea diferitelor privesc orientarea diferitelor
organe sau segmente n raport cu centrul de greutate. organe sau segmente n raport cu centrul de greutate.
Median Median $medial, intern% 2 spre centrul corpului sau segmentului $medial, intern% 2 spre centrul corpului sau segmentului
#ateral #ateral $extern% 2 n afara fata de centrul corpului sau $extern% 2 n afara fata de centrul corpului sau
segmentului segmentului
0orsal 0orsal $posterior% 2 n spate $posterior% 2 n spate
3entral 3entral $anterior% 2 n fata $anterior% 2 n fata
!roximal !roximal $cranial, superior% 2 n sus fata de centrul $cranial, superior% 2 n sus fata de centrul
segmentului. segmentului.
0istal 0istal $caudal, inferior% 2 n "os fata de centrul segmentului $caudal, inferior% 2 n "os fata de centrul segmentului
4adial 4adial 2 spre radius 2 spre radius
Cubital Cubital 2 spre cubitus 2 spre cubitus
&ibial &ibial 2 spre tibie 2 spre tibie
5ibular 5ibular 2 spre peroneu $fibula% 2 spre peroneu $fibula%
#ongitudinal #ongitudinal 2 n sensul axei lungi 2 n sensul axei lungi
&ransversal &ransversal 2 n sensul axei transversale 2 n sensul axei transversale
Mis"arile $ot fi% Mis"arile $ot fi%
Abductie Abductie 2 n afara fata de axa longitudinala 2 n afara fata de axa longitudinala
Adductie Adductie 2 nauntru fata de axa longitudinala 2 nauntru fata de axa longitudinala
5lexie 5lexie 2 ndoire 2 ndoire
xtensie xtensie 2 ntindere 2 ntindere
4otatie 4otatie 2 n "urul axei lungi $interna si externa% 2 n "urul axei lungi $interna si externa%
Circumductie Circumductie 2 miscare complexa, n care segmentul trece 2 miscare complexa, n care segmentul trece
succesiv prin pozitiile de flexie, abductie, extensie, adductie si succesiv prin pozitiile de flexie, abductie, extensie, adductie si
revine la pozitia de flexie revine la pozitia de flexie
!ronatie !ronatie 2 rasucirea palmelor n "os 2 rasucirea palmelor n "os
6upinatie 6upinatie 2 rasucirea palmelor n sus. 2 rasucirea palmelor n sus.
Axele de miscare
Axele de miscare
&
'xa : linie imaginara in (urul careia are loc miscarea 'xa : linie imaginara in (urul careia are loc miscarea
perpendiculara pe planul anatomic perpendiculara pe planul anatomic

)edial-*ateral )edial-*ateral

'nterior-Posterior 'nterior-Posterior

Cranial-Caudal Cranial-Caudal
Plan Plan Axa Axa Miscare Miscare
Sagital Sagital Medial-ateral Medial-ateral !lexie / Extensie !lexie / Extensie
"orsiflexie / !lexie plantara "orsiflexie / !lexie plantara
Inclinare a pelvisului Anterior / Posterior Inclinare a pelvisului Anterior / Posterior
!rontal !rontal
#$oronal% #$oronal%
Anterior- Anterior-
Posterior Posterior
A&ductie / Adductie A&ductie / Adductie
!lexie aterala / Inclinare aterala !lexie aterala / Inclinare aterala
Inversie / Eversie Inversie / Eversie
Transversal Transversal $ranial-$audal $ranial-$audal 'otatie Interna / Externa 'otatie Interna / Externa
Pronatie / Supinatie Pronatie / Supinatie
A&ductie / Adductie orizontala A&ductie / Adductie orizontala
NOTIUNI &E 'IZICA APLICATE LA OR(ANI)MUL UMAN NOTIUNI &E 'IZICA APLICATE LA OR(ANI)MUL UMAN
5izica studiaza aspectele cele mai generale ale fenomenelor- 5izica studiaza aspectele cele mai generale ale fenomenelor-
miscarea mecanica, miscarea mecanica, caldura, electricitatea, radiatiile, caldura, electricitatea, radiatiile,
proprietatile generale si structura corpurilor. proprietatile generale si structura corpurilor.
Marile realizari ale tehnicii moderne au la baza date stiintifice Marile realizari ale tehnicii moderne au la baza date stiintifice
furnizate de furnizate de fizica si chimia fizicala. fizica si chimia fizicala.
7 parte a fizicii o reprezinta mecanica ale carei legi 7 parte a fizicii o reprezinta mecanica ale carei legi
fundamentale au fost formulate de Isaac 8e9ton $):;+-)<+<%. fundamentale au fost formulate de Isaac 8e9ton $):;+-)<+<%.
!rin aceste legi se exprima legatura si interactiunea dintre forte !rin aceste legi se exprima legatura si interactiunea dintre forte
si efectele lor, legi cu importanta deosebita pentru dezvoltarea si efectele lor, legi cu importanta deosebita pentru dezvoltarea
biomecanicii. biomecanicii.
*.1. Legile +e"ani"e ale +is"arilor% *.1. Legile +e"ani"e ale +is"arilor%
Pri+a lege a +e"ani"ii ,legea inertiei- s$une% Pri+a lege a +e"ani"ii ,legea inertiei- s$une%
7rice corp si mentine starea de repaus sau de miscare 7rice corp si mentine starea de repaus sau de miscare
rectilinie si uniforma, daca nu este obligat de forte aplicate rectilinie si uniforma, daca nu este obligat de forte aplicate
asupra lui sa si-o modifice. asupra lui sa si-o modifice.
xemple- un vagon de cale ferata ramne pe loc, daca nu xemple- un vagon de cale ferata ramne pe loc, daca nu
intervine locomotiva sa-l puna n miscare= omul ramne imobil intervine locomotiva sa-l puna n miscare= omul ramne imobil
daca forta musculaturii nu-l face sa se deplaseze. Cauza care daca forta musculaturii nu-l face sa se deplaseze. Cauza care
determina mentinerea starii de repaus sau de miscare poarta determina mentinerea starii de repaus sau de miscare poarta
numele de inertie. numele de inertie.
a actioneaza constant asupra corpurilor, att n repaus, ct si a actioneaza constant asupra corpurilor, att n repaus, ct si
n miscare. n miscare.
A !oua lege a +e"ani"ii ,legea a""eleratiei- s$une%
Marimea fortei care, actionnd asupra unui corp, i imprima o
anumita acceleratie, este egala cu produsul dintre masa
corpului si marimea acceleratiei.
0eci ' . M / a ' . M / a
unde-
' ' . forta este cauza care produce acceleratie=
M M . masa corpului=
a a . este acceleratia.
Cnd o forta actioneaza asupra unui corp, de cele mai multe ori
ea l pune n miscare. xista nsa si numeroase cazuri cnd
aplicarea unei forte nu produce miscare, ci deformarea corpului,
adica schimbarea formei sau a volumului acestuia.
0eformarile corpurilor apar la comprimare $presiune%, dilatare,
ncovoiere, rasucire.
5ortele actioneaza la distanta sau prin contact direct= exemple 5ortele actioneaza la distanta sau prin contact direct= exemple
de forte care actioneaza de la distanta- forta de gravitatie, fortele de forte care actioneaza de la distanta- forta de gravitatie, fortele
magnetice, fortele electrice. magnetice, fortele electrice.
!rin contact direct avem- n ciocnire, comprimare, ntindere, ele !rin contact direct avem- n ciocnire, comprimare, ntindere, ele
sunt forte care produc deformarea corpului. 1n cazul unei sunt forte care produc deformarea corpului. 1n cazul unei
comprimari, n interiorul corpului comprimat, apar forte contrarii comprimari, n interiorul corpului comprimat, apar forte contrarii
care se opun, numite forte elastice. care se opun, numite forte elastice.
5ortele se masoara n >ilogram-forta $>gf% 8e9ton $8% si se 5ortele se masoara n >ilogram-forta $>gf% 8e9ton $8% si se
reprezinta prin vectori. reprezinta prin vectori.
Cnd asupra unui corp actioneaza forte diferite, acceleratiile Cnd asupra unui corp actioneaza forte diferite, acceleratiile
sunt direct proportionale sunt direct proportionale
cu intensitatile acestora, o forta mai mare produce o acceleratie cu intensitatile acestora, o forta mai mare produce o acceleratie
sporita si invers. sporita si invers.
A treia lege a +e"ani"ii ,legea intera"tiunii- s$une% A treia lege a +e"ani"ii ,legea intera"tiunii- s$une%
Actiunile reciproce a doua corpuri sunt totdeauna egale ca Actiunile reciproce a doua corpuri sunt totdeauna egale ca
marime si de sens contrar. marime si de sens contrar.
xemple- toate corpurile din natura actioneaza unele asupra xemple- toate corpurile din natura actioneaza unele asupra
altora, iar fortele altora, iar fortele
sunt de sens contrar= omul poate executa sarituri mpotriva sunt de sens contrar= omul poate executa sarituri mpotriva
fortei lui de greutate. fortei lui de greutate.
Atta timp ct omul sta cu picioarele pe sol, fortele care Atta timp ct omul sta cu picioarele pe sol, fortele care
actioneaza asupra lui se echilibreaza reciproc. actioneaza asupra lui se echilibreaza reciproc.
!rin contractia musculara, omul poate actiona asupra solului !rin contractia musculara, omul poate actiona asupra solului
cu o forta mai mare dect greutatea lui, surplusul de forta cu o forta mai mare dect greutatea lui, surplusul de forta
imprimndu-i o miscare n sus. imprimndu-i o miscare n sus.
?n alt exemplu- prin miscarea elicei unui avion sau vapor, ?n alt exemplu- prin miscarea elicei unui avion sau vapor,
acesta actioneaza asupra aerului sau a apei care, la rndul lor, acesta actioneaza asupra aerului sau a apei care, la rndul lor,
potrivit legii a treia a mecanicii, actioneaza asupra elicei. 1n potrivit legii a treia a mecanicii, actioneaza asupra elicei. 1n
consecinta, vasul se deplaseaza n sens opus. consecinta, vasul se deplaseaza n sens opus.
+or,ele sunt m-rimi vectoriale .i sunt caracterizate de: +or,ele sunt m-rimi vectoriale .i sunt caracterizate de:
-
m-rime/ m-rime/
-
direc,ie/ direc,ie/
-
sens0 sens0
'
'
B
B
Compunerea for,elor: Compunerea for,elor:
1ac- au aceea.i direc,ie# 1ac- au aceea.i direc,ie#
se aduna sau se scad# se aduna sau se scad#
2n func,ie de sens0 2n func,ie de sens0
1ac- au direc,ii diferite 1ac- au direc,ii diferite
for,a rezultant- se for,a rezultant- se
determin- cu rtegula determin- cu rtegula
paralelogramului paralelogramului
Tensiunea din fir
'tunci c3nd de un fir "cablu sau bar- $ se suspend- un corp sau se trage cu o for - #
se spune c- firul se tensioneaz-0 1ac- firul se taie iar taieturile se leag- de capetele
unui dinamometru# acesta din urma va indica o for - 0'ceasta for - poart- numele de
tensiune din fir0
!ora de reaciune normal(
'tunci c3nd un corp este aezat pe un altul# sau mai general# pe o suprafa -
oarecare# asupra corpului va aciona o for - perpendicular- pe suprafaa de spri(in0
'ceast- for - poart- numele de reaciune normal-0
!ora gravitaional(
Toate eforturile lui 4e5ton# care s-au concretizat 2n fondarea mecanicei
clasice# au avut ca obiectiv explicarea mic-rii planetelor 2n (urul Soarelui i a
*unii 2n (urul P-m3ntului0 )eritul s-u deosebit const- 2n aceea c- a intuit
faptul c- forele de interaciune dintre oricare dou- corpuri# nu doar planete#
reprezint- manifestari ale unei fore universale de atracie: fora
gravitaional-
6n mecanic- se demonstreaz- c- 2n ceea ce privete aciunea
gravitaional- extern-# un corp cu simetrie sferic- acioneaz- ca i
cum toat- masa sa este concentrat- 2n centru0
1irecia acestei fore este dat- de direcia firului cu plumb0 6n
vecin-tatea suprafeei P-m3ntului aceasta este direcia vertical- "este
direcia definit- de dreapta care trece prin centrul corpului din plumb i
prin centrul P-m3ntului$0
+ora gravitaional- scris- sub forma 78mg poart- numele de
greutate a corpurilor0
!recarea extern(
+recarea la alunecare dintre dou- corpuri ale c-ror suprafe e aflate 2n
contact nu au fost lubrifiate poart- numele de frecare uscat-# 2n timp ce
frecarea la alunecare 2ntre corpurile ale c-ror suprafe e 2n contact sunt
lubrifiate poart- numele de frecare fluid-0
6n cazul existen ei unui corp rotund pe o suprafa -# acesta se poate rostogoli
doar dac- exist- frecare 2ntre suprafe ele aflate 2n contact0
!recarea intern(
*a viteze mici de curgere# fluidele "licidele sau gazele$ pot fi
considerate ca fiind alc-tuite din p-turi de fluid care alunec- unele peste altele
cu viteze diferite0
9iteza de curgere diferita a dou- straturi de fluid vecine este datorat- frec-rii
interne dintre straturi# numit- v3scozitate0
Corespunz-tor# for elor de frecare intern- poart- numele de for a de frecare
v3scoas-0 Cauza apari iei v3scozit- ii este transportul de impuls de c-tre
moleculele fluidului# la trecerea acestora dintr-un strat 2n altul0
A. A. Mari+i nere!u"ti0ile Mari+i nere!u"ti0ile $ce nu pot fi reduse, simplificate si nu $ce nu pot fi reduse, simplificate si nu
sunt specifice biomecanicii% sunt specifice biomecanicii%
2 2 ti+$ul fi1i" ti+$ul fi1i" 2 o marime fizica continuu crescatoare. 2 o marime fizica continuu crescatoare.
@iomecanica lucreaza numai cu durata $t%. a reprezinta @iomecanica lucreaza numai cu durata $t%. a reprezinta
diferenta dintre doua momente din scurgerea continua a diferenta dintre doua momente din scurgerea continua a
timpului. &otdeauna are valoare pozitiva. 6e masoara n timpului. &otdeauna are valoare pozitiva. 6e masoara n
secunde. secunde.
2 2 s$atiul fi1i" s$atiul fi1i" 2 n biomecanica este notiunea de pozitie. a se 2 n biomecanica este notiunea de pozitie. a se
raporteaza la coordonatele x, A, z, fata de un sistem de raporteaza la coordonatele x, A, z, fata de un sistem de
referinta prestabilit. 0iferenta dintre doua referinta prestabilit. 0iferenta dintre doua pozitii este o lungime pozitii este o lungime
sau spatiu $6% propriu-zis. 6uccesiunea de spatii reprezinta o sau spatiu $6% propriu-zis. 6uccesiunea de spatii reprezinta o
traiectorie, iar cel mai scurt spatiu dintre doua pozitii este o traiectorie, iar cel mai scurt spatiu dintre doua pozitii este o
distanta. distanta.
Tipuri de m(rimi
Biomecanics I
:;
2 2 +asa +asa 2 corpurile materiale au un volum si o densitate a 2 corpurile materiale au un volum si o densitate a
materiei ce ocupa volumul respectiv. 6e noteaza cu M. materiei ce ocupa volumul respectiv. 6e noteaza cu M.
2 2 forta forta !e greutate !e greutate 2 reprezinta produsul dintre masa unui 2 reprezinta produsul dintre masa unui
corp si acceleratia gravitationala $g . ', () m*s%. 1n corp si acceleratia gravitationala $g . ', () m*s%. 1n
biomecanica se mai numeste si greutate. Ca orice marime biomecanica se mai numeste si greutate. Ca orice marime
vectoriala are un punct de aplicatie, o directie, un sens si o vectoriala are un punct de aplicatie, o directie, un sens si o
marime, se masoara n >gf. marime, se masoara n >gf.
B. B. Mari+i re!u"ti0ile Mari+i re!u"ti0ile $ce se pot reduce% $ce se pot reduce%
2 2 !e$lasarea !e$lasarea $d%, ca forma practica a miscarii si ca expresie a $d%, ca forma practica a miscarii si ca expresie a
schimbarii de pozitie a unui corp sau segment corporal. schimbarii de pozitie a unui corp sau segment corporal.
2 2 ite1a ite1a $v% miscarii, ca raportul ntre traiectoria sau distanta $v% miscarii, ca raportul ntre traiectoria sau distanta
deplasarii $d% si durata acesteia. deplasarii $d% si durata acesteia.
0e ex.- daca deplasarea este o alergare a unui sportiv pe 0e ex.- daca deplasarea este o alergare a unui sportiv pe
distanta de )BB m, iar timpul de alergare este de )+ s, atunci distanta de )BB m, iar timpul de alergare este de )+ s, atunci
viteza este v . d*t v . )BB*)+ . (.CC m*s $n medie% viteza este v . d*t v . )BB*)+ . (.CC m*s $n medie%
2 2 lu"ru +e"ani" lu"ru +e"ani" 2 travaliul efectuat pentru deplasarea unei 2 travaliul efectuat pentru deplasarea unei
greutati pe )BB m. 6e exprima n "ouli $D%. greutati pe )BB m. 6e exprima n "ouli $D%.
# . > / , / 6 # . > / , / 6
unde > este coeficient de proportionalitate ce include n valoarea unde > este coeficient de proportionalitate ce include n valoarea
lui si rezistenta aerului n care se deplaseaza individul. lui si rezistenta aerului n care se deplaseaza individul.
2 2 $uterea $uterea $!% 2 produsul dintre forta si viteza. 6e masoara n $!% 2 produsul dintre forta si viteza. 6e masoara n
Eatt Eatt
! . ,/ v ! . ,/ v
2 2 energia energia 2 puterea eliberata pe unitate de timp. 6e exprima n 2 puterea eliberata pe unitate de timp. 6e exprima n
"ouli $D%. "ouli $D%.
. ,/ v/t . ,/ v/t
LUCRUL MECANIC2 ENER(IA )I PUTEREA LUCRUL MECANIC2 ENER(IA )I PUTEREA


1. INTRO&UCERE 1. INTRO&UCERE

Analiza biomecanica impune cu necesitate luarea in considerare si a Analiza biomecanica impune cu necesitate luarea in considerare si a
variabilelor ce descriu energetica miscarii. variabilelor ce descriu energetica miscarii.
5luxurile de energie reprezinta cauza directa a miscarilor ce se observa, 5luxurile de energie reprezinta cauza directa a miscarilor ce se observa,
absenta lor conducand in mod direct la absenta miscarii. absenta lor conducand in mod direct la absenta miscarii.
valuarea corecta a mersului patologic depinde direct de luarea in valuarea corecta a mersului patologic depinde direct de luarea in
considerare a transferurilor de putere in articulatii, acestea completand considerare a transferurilor de putere in articulatii, acestea completand
datele furnizate de evaluarile electromiografice $M,% sau cele privind datele furnizate de evaluarile electromiografice $M,% sau cele privind
fortele si momentele ce se dezvolta. fortele si momentele ce se dezvolta.
Calcularea corecta a lucrului mecanic este esentiala nu numai in scop de Calcularea corecta a lucrului mecanic este esentiala nu numai in scop de
diagnostic ci si in evaluarea capacitatilor de munca si aprecierea diagnostic ci si in evaluarea capacitatilor de munca si aprecierea
performantelor sportive. performantelor sportive.
Conceptele de baza privind energetica miscarii sint energia, lucrul mecanic Conceptele de baza privind energetica miscarii sint energia, lucrul mecanic
si pu si puterea. terea.
ENER(IA )I LUCRUL MECANIC ENER(IA )I LUCRUL MECANIC

nergia si lucrul mecanic au aceleasi unitati de masura $ nergia si lucrul mecanic au aceleasi unitati de masura $ D Doul-ul - D% dar au oul-ul - D% dar au
intelesuri diferite. intelesuri diferite.
nergia este o masura a capacitatii unui corp, la un moment de timp, de a nergia este o masura a capacitatii unui corp, la un moment de timp, de a
efectua lucru mecanic. efectua lucru mecanic.
0e exemplu, un corp avind o energie cinetica de +BBD si o energie 0e exemplu, un corp avind o energie cinetica de +BBD si o energie
potentiala de )FBD poate efectua un lucru mecanic de CFBD. potentiala de )FBD poate efectua un lucru mecanic de CFBD.
#ucrul mecanic, pe de alta parte, este o masura a fluxului de energie de la #ucrul mecanic, pe de alta parte, este o masura a fluxului de energie de la
un corp la altul, acest transfer necesitand un timp pentru ca lucrul mecanic un corp la altul, acest transfer necesitand un timp pentru ca lucrul mecanic
sa fie efectuat. sa fie efectuat.
0aca fluxul de energie este directionat de la corpul A la corpul @ se spune 0aca fluxul de energie este directionat de la corpul A la corpul @ se spune
ca A poate efectua lucru mecanic asupra lui @, sau muschiul A poate ca A poate efectua lucru mecanic asupra lui @, sau muschiul A poate
efectua lucru mecanic asupra segmentului @ daca fluxul este diri"at de la efectua lucru mecanic asupra segmentului @ daca fluxul este diri"at de la
muschi spre segment. muschi spre segment.
LE(EA CON)ER#ARII ENER(IEI LE(EA CON)ER#ARII ENER(IEI

#egea conservarii energiei se aplica tuturor punctelor din corp in toate momentele #egea conservarii energiei se aplica tuturor punctelor din corp in toate momentele
de timp. 0e exemplu, orice segment de corp va schimba energia sa numai daca de timp. 0e exemplu, orice segment de corp va schimba energia sa numai daca
exista un flux de energie inspre sau dinspre orice structura adiacenta $tendoane, exista un flux de energie inspre sau dinspre orice structura adiacenta $tendoane,
ligamente sau suprafete articulare%. ligamente sau suprafete articulare%.
In fig.)a, este prezentat un segment cuplat cu segmentele adiacente prin suprafete In fig.)a, este prezentat un segment cuplat cu segmentele adiacente prin suprafete
articulare si prin patru muschi ce isi au punctele de insertie la nivelul sau. 0aca articulare si prin patru muschi ce isi au punctele de insertie la nivelul sau. 0aca
lucrurile mecanice efectuate in aceste puncte, intr-o perioada de timp foarte scurta lucrurile mecanice efectuate in aceste puncte, intr-o perioada de timp foarte scurta
Gt, sunt valorile reprezentate in fig.) se poate scrie legea conservarii energiei care Gt, sunt valorile reprezentate in fig.) se poate scrie legea conservarii energiei care
stabileste egalitatea dintre suma algebrica a tuturor fluxurilor de energie si variatia stabileste egalitatea dintre suma algebrica a tuturor fluxurilor de energie si variatia
de energie G de energie G
s s
a segmentului considerat- a segmentului considerat-

G G
s s
. ; H +.; H F.C 2 ).<2 B.+ 2 C.( . ; H +.; H F.C 2 ).<2 B.+ 2 C.(
. : D . : D
4ezulta deci posibilitatea calcularii variatie de energie G 4ezulta deci posibilitatea calcularii variatie de energie G
s s
pentru un segment cu pentru un segment cu
conditia determinarii in prealabil a fluxurilor de energie in fiecare din punctele de conditia determinarii in prealabil a fluxurilor de energie in fiecare din punctele de
contact cu elementele anatomice adiacente $in cazul prezentat exista sase puncte contact cu elementele anatomice adiacente $in cazul prezentat exista sase puncte
de contact%. @alanta energetica nu va fi exacta din cauza erorilor de masurare, pe de contact%. @alanta energetica nu va fi exacta din cauza erorilor de masurare, pe
de o parte, si a imperfectiunilor date de ipotezele luate in calcul la realizarea de o parte, si a imperfectiunilor date de ipotezele luate in calcul la realizarea
modelului cu segmente articulate. modelului cu segmente articulate.
7 a doua cale de cercetare a balantei energetice este cea prin luarea in considerare 7 a doua cale de cercetare a balantei energetice este cea prin luarea in considerare
a puterilor si de cercetare a fluxurilor de energie ce intra si ies din segment, obtinind a puterilor si de cercetare a fluxurilor de energie ce intra si ies din segment, obtinind
in acest caz viteza de variatie a energiei segmentului. in acest caz viteza de variatie a energiei segmentului.
Astfel, pentru un timp Gt. +Bmsec se va obtine, pentru cazul reprezentat in figura Astfel, pentru un timp Gt. +Bmsec se va obtine, pentru cazul reprezentat in figura
)b- )b-
W 300 190 10 85 265 120 200
t
E
s
= + + =

In fiecare segment are loc si un alt aspect al conservarii energiei dat de tipul de In fiecare segment are loc si un alt aspect al conservarii energiei dat de tipul de
energie ce se inmagazineaza in el. Asfel, energia G energie ce se inmagazineaza in el. Asfel, energia G
s s
a segmentului, in orice a segmentului, in orice
moment de timp, ar putea fi data de o combinatie oarecare de energie potentiala si moment de timp, ar putea fi data de o combinatie oarecare de energie potentiala si
cinetica ce pot fi chiar independente de debitele de energie ce intra sau ies din cinetica ce pot fi chiar independente de debitele de energie ce intra sau ies din
segment segment
LUCRUL MECANIC INTERN )I E3TERN LUCRUL MECANIC INTERN )I E3TERN

6ingura sursa de generare a energie mecanice in corpul uman este constituita de 6ingura sursa de generare a energie mecanice in corpul uman este constituita de
muschi acestia reprezentind totodata si cel mai important loc de absorbtie a energiei. muschi acestia reprezentind totodata si cel mai important loc de absorbtie a energiei.
7 foarte mica parte din energie este disipata in caldura ca rezultat al frecarii si 7 foarte mica parte din energie este disipata in caldura ca rezultat al frecarii si
viscozitatii tesuturilor de legatura de la nivelul articulatiilor. viscozitatii tesuturilor de legatura de la nivelul articulatiilor. 6e poate spune, astfel, ca 6e poate spune, astfel, ca
energia mecanica este intr-o continua curgere inspre si dinspre muschi si de la energia mecanica este intr-o continua curgere inspre si dinspre muschi si de la
segment la segment. segment la segment.
!entru indeplinirea unei sarcini exterioare pot avea loc numeroase variatii de energie !entru indeplinirea unei sarcini exterioare pot avea loc numeroase variatii de energie
in segmentele ce intervin intre sursa $in cazul nostru corpul uman% si sarcina in segmentele ce intervin intre sursa $in cazul nostru corpul uman% si sarcina
exterioara. exterioara.
Intr-o sarcina de ridicare a unei greutati Intr-o sarcina de ridicare a unei greutati
$fig.+% variatia de lucru mecanic ar genera $fig.+% variatia de lucru mecanic ar genera
o putere de +BBE dar variatia de lucru o putere de +BBE dar variatia de lucru
mecanic necesara cresterii energiei mecanic necesara cresterii energiei
intregului corp de catre sursa musculara a intregului corp de catre sursa musculara a
membrului inferior ar putea fi de :BBE. membrului inferior ar putea fi de :BBE.
0eci suma variatiilor de lucru mecanic 0eci suma variatiilor de lucru mecanic
intern si extern ar putea fi de (BBE, intern si extern ar putea fi de (BBE,
aceasta generare de energie fiind produsa aceasta generare de energie fiind produsa
de mai multe surse musculare dupa cum de mai multe surse musculare dupa cum
este aratat. este aratat.
In timpul multor activitati de miscare, precum mersul si alergarea, nu exista In timpul multor activitati de miscare, precum mersul si alergarea, nu exista
insa nici o sarcina externa, toate generarile si absorbtiile de energie fiind insa nici o sarcina externa, toate generarile si absorbtiile de energie fiind
cerute doar pentru miscarea segmentelor corpului. cerute doar pentru miscarea segmentelor corpului.
&rebuie facuta, deci, o distinctie intre lucrul mecanic efectuat asupra &rebuie facuta, deci, o distinctie intre lucrul mecanic efectuat asupra
segmentelor corpului $lucrul mecanic intern% si cel efectuat asupra sarcinilor segmentelor corpului $lucrul mecanic intern% si cel efectuat asupra sarcinilor
externe $lucrul mecanic extern%. externe $lucrul mecanic extern%.
In consecinta, ridicarea greutatilor, impingerea unei masini sau pedalarea In consecinta, ridicarea greutatilor, impingerea unei masini sau pedalarea
unui ergometru au sarcini externe bine definite. 7 exceptie de la definitia unui ergometru au sarcini externe bine definite. 7 exceptie de la definitia
lucrului mecanic extern include ridicarea propriei greutati corporale la o noua lucrului mecanic extern include ridicarea propriei greutati corporale la o noua
inaltime. Astfel, alergarea in sus pe un deal implica atit lucru mecanic extern inaltime. Astfel, alergarea in sus pe un deal implica atit lucru mecanic extern
cit si lucru mecanic intern. cit si lucru mecanic intern.
#ucrul mecanic extern poate fi negativ daca o forta externa este exercitata #ucrul mecanic extern poate fi negativ daca o forta externa este exercitata
pe corp si corpul se retrage. In sporturile de contact lucrul mecanic extern pe corp si corpul se retrage. In sporturile de contact lucrul mecanic extern
este de obicei efectuat pe "ucatori prin impingere sau apucare. 7 mingie de este de obicei efectuat pe "ucatori prin impingere sau apucare. 7 mingie de
baschet efectueaza lucru mecanic asupra celui care o prinde, in timp ce baschet efectueaza lucru mecanic asupra celui care o prinde, in timp ce
mina acestuia si bratele se retrag. mina acestuia si bratele se retrag.
LUCRUL MECANIC MU)CULAR POZITI# LUCRUL MECANIC MU)CULAR POZITI#

#ucrul mecanic pozitiv este lucrul mecanic efectuat in timpul unei contractii #ucrul mecanic pozitiv este lucrul mecanic efectuat in timpul unei contractii
concentrice c concentrice c nd momentul muschiului actioneaza in aceeasi directie cu nd momentul muschiului actioneaza in aceeasi directie cu
viteza unghiulara. viteza unghiulara.
0aca muschiul flexor determina o scurtare 0aca muschiul flexor determina o scurtare, , putem considera ca momentul putem considera ca momentul
flexor este pozitiv si viteza de asemenea pozitiva. !rodusul dintre momentul flexor este pozitiv si viteza de asemenea pozitiva. !rodusul dintre momentul
muscular si viteza unghiulara este pozitiv si deci puterea va fi la rindul ei muscular si viteza unghiulara este pozitiv si deci puterea va fi la rindul ei
pozitiva dupa cum rezulta si din fig. a. pozitiva dupa cum rezulta si din fig. a.
Invers, daca un moment muscular extensor este negativ si viteza unghiulara Invers, daca un moment muscular extensor este negativ si viteza unghiulara
de extensie tot negativa, produsul va fi tot pozitiv $ fig. b%. de extensie tot negativa, produsul va fi tot pozitiv $ fig. b%.
LUCRUL MECANIC NE(ATI# AL MU)C4ILOR LUCRUL MECANIC NE(ATI# AL MU)C4ILOR
#ucrul mecanic negativ este lucrul mecanic efectuat in timpul unei contractii #ucrul mecanic negativ este lucrul mecanic efectuat in timpul unei contractii
excentrice cind momentul muscular actioneaza in directie opusa cu miscarea excentrice cind momentul muscular actioneaza in directie opusa cu miscarea
articulatiei. articulatiei.
Aceasta are loc, de obicei, cind o forta externa 5 Aceasta are loc, de obicei, cind o forta externa 5
ext ext
actioneaza pe un segment si este actioneaza pe un segment si este
astfel incit creaza un moment in articulatie mai mare decit momentul muscular. 5orta astfel incit creaza un moment in articulatie mai mare decit momentul muscular. 5orta
externa ar putea include fortele gravitationale sau reactiunea solului. ?tilizind externa ar putea include fortele gravitationale sau reactiunea solului. ?tilizind
conventia de semn anterioara, se obine, conform f conventia de semn anterioara, se obine, conform figurii igurii, un moment flexor pozitiv si o , un moment flexor pozitiv si o
viteza unghiulara de extensie negativa. viteza unghiulara de extensie negativa.
!rodusul dintre moment si viteza, deci puterea, rezulta in acest caz negativ astfel !rodusul dintre moment si viteza, deci puterea, rezulta in acest caz negativ astfel
incat lucrul mecanic efectuat in timpul acestei modificari unghiulare este negativ. incat lucrul mecanic efectuat in timpul acestei modificari unghiulare este negativ.
In mod similar, cind exista un moment extensor negativ in timpul unei modificari In mod similar, cind exista un moment extensor negativ in timpul unei modificari
unghiulare de flexie produsul este de asemenea negativ. unghiulare de flexie produsul este de asemenea negativ.
In acest caz, lucrul mecanic este efectuat asupra muschilor de catre fortele In acest caz, lucrul mecanic este efectuat asupra muschilor de catre fortele
exterioare si reprezinta un debit de energie de la membre spre muschi, deci o exterioare si reprezinta un debit de energie de la membre spre muschi, deci o
absorbtie de energie. absorbtie de energie.
PUTEREA MECANICA MU)CULARA PUTEREA MECANICA MU)CULARA

3iteza de lucru realizata de ma"oritatea muschilor este rareori constanta in timp. 3iteza de lucru realizata de ma"oritatea muschilor este rareori constanta in timp.
0atorita modificarilor rapide in timp a fost necesara calcularea puterii musculare ca 0atorita modificarilor rapide in timp a fost necesara calcularea puterii musculare ca
functie de timp $ftman,)'C'= IuanburA, )'<F= Cappozzo, )'<:= Einter si functie de timp $ftman,)'C'= IuanburA, )'<F= Cappozzo, )'<:= Einter si
4obertson, )'<'%. 4obertson, )'<'%.
#a o articulatie data, puterea musculara este produsul dintre momentul muscular net #a o articulatie data, puterea musculara este produsul dintre momentul muscular net
si viteza unghiulara- si viteza unghiulara-
! !
m m
. M . M
" "
/ / J J KEL KEL
in care- ! in care- !
m m
. puterea musculara KEL= M . puterea musculara KEL= M
" "
. momentul muscular net K8.mL= . momentul muscular net K8.mL=
J J . viteza unghiulara Krad*secL. . viteza unghiulara Krad*secL.
0upa cum a fost descris puterea musculara poate fi pozitiva sau negativa. Chiar si in 0upa cum a fost descris puterea musculara poate fi pozitiva sau negativa. Chiar si in
timpul celor mai simple miscari , puterea isi va schimba semnul de mai multe ori. timpul celor mai simple miscari , puterea isi va schimba semnul de mai multe ori.
In timpul extensiei initiale exista un moment extensor si o viteza unghiulara In timpul extensiei initiale exista un moment extensor si o viteza unghiulara
extensoare in timp ce tricepsii efectueaza lucru mecanic pozitiv asupra antebratului. extensoare in timp ce tricepsii efectueaza lucru mecanic pozitiv asupra antebratului.
In timpul fazei finale de extensie antebratul este decelerat de bicepsi, momentul fiind In timpul fazei finale de extensie antebratul este decelerat de bicepsi, momentul fiind
flexor. In acest caz bicepsii efectueaza lucru mecanic negativ, prin absorbtie de flexor. In acest caz bicepsii efectueaza lucru mecanic negativ, prin absorbtie de
energie mecanica. 7data ce antebratul este oprit, el incepe sa accelereze in directia energie mecanica. 7data ce antebratul este oprit, el incepe sa accelereze in directia
data de flexie, fiind inca sub actiunea momentului creat de bicepsi care efectueaza data de flexie, fiind inca sub actiunea momentului creat de bicepsi care efectueaza
acum lucru mecanic pozitiv. In final, la sfirsitul miscarii, tricepsii decelereaza acum lucru mecanic pozitiv. In final, la sfirsitul miscarii, tricepsii decelereaza
antebratul in timp ce muschii extensori se lungesc, puterea devenind negativa. antebratul in timp ce muschii extensori se lungesc, puterea devenind negativa.
LUCRUL MECANIC AL MU)C4ILOR LUCRUL MECANIC AL MU)C4ILOR

Avind in vedere ca putere reprezinta viteza de efectuare a lucrului mecanic rezulta Avind in vedere ca putere reprezinta viteza de efectuare a lucrului mecanic rezulta
ca se poate obtine lucrul mecanic prin integrarea puterii pe un interval de timp. ca se poate obtine lucrul mecanic prin integrarea puterii pe un interval de timp.
0eci , lucrul mecanic poate fi calculat ca produs dintre putere si timp, unitatea sa de 0eci , lucrul mecanic poate fi calculat ca produs dintre putere si timp, unitatea sa de
masura fiind "oulul- masura fiind "oulul-
)D . )E. )sec )D . )E. )sec
daca, spre exemplu un muschi genereaza o putere de )BBE in timp de B.) sec va daca, spre exemplu un muschi genereaza o putere de )BBE in timp de B.) sec va
rezulta un lucru mecanic de )BD. Aceasta inseamna ca )BD din energia mecanica a rezulta un lucru mecanic de )BD. Aceasta inseamna ca )BD din energia mecanica a
fost transferata de la muschi catre segmentele membrului. fost transferata de la muschi catre segmentele membrului. ! !uterea este variabila uterea este variabila
continuu in timp. 0eci lucrul mecanic efectuat trebuie calculat prin integrarea in timp continuu in timp. 0eci lucrul mecanic efectuat trebuie calculat prin integrarea in timp
a ariei de sub curba de variatie a puterii. a ariei de sub curba de variatie a puterii.
#ucrul mecanic efectuat de un muschi pe o perioada t #ucrul mecanic efectuat de un muschi pe o perioada t
) )
-t -t
+ +
este dat de relatia - este dat de relatia -

KDL KDL

=
2
1
t
t
m m
dt P W
In exemplul descris, lucrul mecanic efectuat in intervalul t In exemplul descris, lucrul mecanic efectuat in intervalul t
) )
-t -t
+ +
este pozitiv, negativ pe este pozitiv, negativ pe
t t
+ +
-t -t
C C
, pozitiv pe t , pozitiv pe t
C C
-t -t
; ;
si din nou negativ pe t si din nou negativ pe t
; ;
-t -t
F F
. 0aca ante . 0aca anteb bratul se reintoarce in pozitia ratul se reintoarce in pozitia
initiala, lucrul mecanic net efectuat de muschi este nul, ceea ce inseamna ca initiala, lucrul mecanic net efectuat de muschi este nul, ceea ce inseamna ca
integrala de timp a puterii pe intervalul t integrala de timp a puterii pe intervalul t
) )
-t -t
F F
este si ea zero. este si ea zero.
4ezulta de aici dificultatea calcularii lucrului mecanic pozitiv si negativ prin 4ezulta de aici dificultatea calcularii lucrului mecanic pozitiv si negativ prin
imposibilitatea determinarii cu exactitate a momentelor de timp in care puterea isi imposibilitatea determinarii cu exactitate a momentelor de timp in care puterea isi
inverseaza polaritatea. inverseaza polaritatea.
LUCRUL MECANIC E'ECTUAT PE O )ARCINA E3TERIOARA LUCRUL MECANIC E'ECTUAT PE O )ARCINA E3TERIOARA

Cind o parte oarecare a corpului exercita o forta pe un segment adiacent sau pe un Cind o parte oarecare a corpului exercita o forta pe un segment adiacent sau pe un
corp exterior, el poate efectua lucru mecanic doar daca se misca. corp exterior, el poate efectua lucru mecanic doar daca se misca.
In acest caz, lucrul mecanic efectuat este definit ca produsul dintre forta ce In acest caz, lucrul mecanic efectuat este definit ca produsul dintre forta ce
actioneaza pe corp si deplasarea corpului pe directia fortei aplicate. actioneaza pe corp si deplasarea corpului pe directia fortei aplicate.
#ucrul mecanic dE efectuat cind o forta determina o deplasare infinitezimala ds este #ucrul mecanic dE efectuat cind o forta determina o deplasare infinitezimala ds este
dat de relatia- dE . 5 . ds dat de relatia- dE . 5 . ds
sau, lucrul mecanic efectuat cind forta actioneaza pe o distanta s sau, lucrul mecanic efectuat cind forta actioneaza pe o distanta s
) )
va fi - va fi -
E . E .
0aca forta nu este constanta 2 cazul cel mai frecvent 2 atunci vor fi doua variabile ce 0aca forta nu este constanta 2 cazul cel mai frecvent 2 atunci vor fi doua variabile ce
se modifica cu timpul. ste deci necesar sa se calculeze puterea ca o functie de timp se modifica cu timpul. ste deci necesar sa se calculeze puterea ca o functie de timp
si sa se integreze curba de putere in raport cu timpul pentru a obtine lucrul mecanic si sa se integreze curba de putere in raport cu timpul pentru a obtine lucrul mecanic
efectuat. efectuat.
!uterea este viteza de efectuare a lucrului mecanic sau dE*dt, deci- !uterea este viteza de efectuare a lucrului mecanic sau dE*dt, deci-
! . ! .
in care- ! . puterea instantaneeKEL= 5 . forta K8L= v . viteza Km*secL. in care- ! . puterea instantaneeKEL= 5 . forta K8L= v . viteza Km*secL.
Avind in vedere ca atit forta cit si viteza sunt vectori trebuie efectuat mai intii Avind in vedere ca atit forta cit si viteza sunt vectori trebuie efectuat mai intii
produsul scalar sau produsul dintre forta si componenta de viteza de pe directia produsul scalar sau produsul dintre forta si componenta de viteza de pe directia
fortei. 6e va obtine- fortei. 6e va obtine-
! . 5.v.cos M . 5 ! . 5.v.cos M . 5
x x
.v .v
x x
H 5 H 5
A A
.v .v
A A
In care - M . unghiul dintre forta si viteza in planul definit de acesti vectori= In care - M . unghiul dintre forta si viteza in planul definit de acesti vectori=
5 5
x x
,5 ,5
A A
. fortele in girectia x,A= . fortele in girectia x,A=
v v
x x
,v ,v
A A
. vitezele in directia x,A. . vitezele in directia x,A.
1
s
0
s F ds F
1
=

v F
dt
ds
F
dt
dW
= =
TRAN)'ERUL &E ENER(IE INTRE )E(MENTE TRAN)'ERUL &E ENER(IE INTRE )E(MENTE

5iecare segment exercita forte pe segmentele vecine si daca exista o miscare de 5iecare segment exercita forte pe segmentele vecine si daca exista o miscare de
translatie a articulatiilor, exista un transfer de energie mecanica intre segmente. Cu alte translatie a articulatiilor, exista un transfer de energie mecanica intre segmente. Cu alte
cuvinte, un segment poate efectua lucru mecanic pe un segment adiacent printr-o cuvinte, un segment poate efectua lucru mecanic pe un segment adiacent printr-o
deplasare a fortei prin centrul articulatiei $IuanburA, )'<F%. Acest lucru mecanic se deplasare a fortei prin centrul articulatiei $IuanburA, )'<F%. Acest lucru mecanic se
adauga lucrului mecanic descris in paragrafele anterioare. adauga lucrului mecanic descris in paragrafele anterioare.
cuatiile prezentate in capitolul precedent pot fi utilizate pentru calcularea vitezei de cuatiile prezentate in capitolul precedent pot fi utilizate pentru calcularea vitezei de
transfer a energiei, deci a puterii, prin centrul articulatiei. transfer a energiei, deci a puterii, prin centrul articulatiei.
#a nivelul articulatiei dintre doua segmente adiacente $fig.:%, forta de reactiune5 #a nivelul articulatiei dintre doua segmente adiacente $fig.:%, forta de reactiune5
") ")
a a
segmentului + asupra segmentului ), actioneaza la un unghi M segmentului + asupra segmentului ), actioneaza la un unghi M
) )
fata de vectorul viteza v fata de vectorul viteza v
" "
. .
!rodusul 5 !rodusul 5
") ")
.v .v
" "
.cos M .cos M
) )
este pozitiv, indicind un transfer de energie in segmentul ). este pozitiv, indicind un transfer de energie in segmentul ).
Invers, produsul 5 Invers, produsul 5
"+ "+
.v .v
" "
.cos M .cos M
+ +
este negativ ,indicind un transfer de energie de la este negativ ,indicind un transfer de energie de la
segmentul +. Avind in vedere ca ! segmentul +. Avind in vedere ca !
") ")
. - ! . - !
"+ "+
, rezulta ca fluxul de iesire din segmentul + , rezulta ca fluxul de iesire din segmentul +
egaleaza fluxul de intrare in segmentul ). egaleaza fluxul de intrare in segmentul ).

Tip de
articula ie
Mi carea articula iei Exemple Structur
Balama Balama Flexie/Extensie Cot/Genunchi Articula ie balama
Pivot Rota ia unui os pe altul Atlas pe Axis Articula ie tip p ivot
Tipuri de articula)ii Tipuri de articula)ii
Tip de
articulaie
Micarea articulaiei Exemple Structur
Sferic Flexie/Extensie
Adducie/Abducie
Rotaie Intern/Extern
Umr/old Articulaie sfer !n
cup
a Flexie/Extensie
Adducie/Abducie
"ircumducie
"arpo#
metacarpian
Articulaie tip a
Tip de
articulaie
Micarea articulaiei Exemple Structur
"ondiloid
Flexie/Extensie
Adducie/Abducie
"ircumducie
Articulaia m$inii Articulaie
elipsoidal
%e alunecare %e alunecare Micri de alunecare
Intercarpian Articulaie plan