CUPRINS

INTRODUCERE..pag.1
Capitolul I-Corelatia dintre fericire si irtute la !ristotel..pag. "
1.1 Consideratii generale cu privire la conceptele:agathon , ergon,
eudaimonia,placere si virtute.pag. #
1.2 Psihologia morala. Geneza si clasificarea virtutilor.. .. pag. 1$
Capitolul II- Conceptul de virtute etica la ristotel.. pag. %&
2.1 .!efinitia vitutilor etice "##, $,%&pag. %1
2.2 .Clasificarea virtutilor etice. pag. "#
2.'. (ducatia morala la ristotelpag. ''
Capitolul III ()eoria aristotelica a virtutilor in contemporanitate.pag.')
'.1. )eoria aristotelica a virtutilorpag.#&
lasdair *acintr+e,)ratat de morala,!upa virtute
'.2.#mportanta studierii teoriei etice a lui ristotel..pag.#*
Capitolul I+- -(.(. /P(C)( *()0!#C(
I N T R O D U C E R E
REPERE ,ENER!-E DESPRE !UTOR

.I ETICA NICOMAHIC
/copul acestei lucr1ri este studierea pro2lemei virtu3ii si fericirii in (tica
-icomahic1 a lui ristotel, a rela3iilor lor reciproce 4i a actualit13ii acestei
pro2lematici.
0pera lui ristotel a fost enorm1 at5t prin dimensiunile ei, c5t 4i prin geniul
autorului sau care a a6uns sa fie considerat de posteritate drept mintea cea mai
vasta si mai ascu3ita a antichit13ii. ceasta nu inseamn1,desigur, c1 nu a avut si
detractori 2ucuro4i s1,l huleasc1 4i s1,l considere un om gol la minte,cum
zicea, 2un1oar1,)hoecrtitos din Chios. -e este insa greu sa accept1m c1 era gol
la minte un om in contul caruia !iogenes 7aertios trece 18$ titluri,domeniile
descoperite fiind spectacular de diverse9de la telogie la fizic1,la logic1,teoria
cerului,psihologie,2otanic1 si zoologie,metodologie,retoric1,estetic1,etic1 si
politic1,educa3ie,legisla3ie,muzic1 etc. :i toate aceastea c5nd disciplinele a2ia se
constituiau.( greu de considerat gol la minte omul pe umerii c1ruia s,au
in1l3at, in 2un1 parte , nu numai flosofia ci 4i 4tiin3ele occidentale a4a cum le
avem noi.
/e vor2e4te de dou1 feluri de lucr1ri aristotelice:mai ;nt5i , sunt lucrrile
exoterice , scrise pentru pu2licul larg si 2eneficiind se pare de o lung1 circula3ie
p5n1 in secolul # ;.e.n 9 apoi sunt lucrrile acromatice,scrise pentru avansa3i9
pentru elevii din 7+<eion.!oar ultimele s,au p1strat,din p1cate ,dup1 o
aventuroas1 istorie ;n care au stat ascunse ;n su2solurile unei case,s,au degradat
la umezeal1,au fost ref1cute,traduse,redactate si editate succesiv,a4a ;nc5t nu se
mai 4tie azi cu precizie c5t din imperfec3iunile lor apar3in autorului 4i c5t
editorilor 4i traduc1rilor ulteriori.(le au aparen3a unor lucr1ri neterminate, mai
degra21 a unor caiete pentru uzul dasc1lului9stilul este in genre necizelat,unele
fragmente se suprapun,unele teze sunt nefiresc de eliptice 4i ;nso3ite de goluri ;n
argumentare,;n fine, nu lipsesc incongruen3ele si contradic3iile.
=(tica nicomahic1 e o astfel de oper1 4i unii consider1 c1 =este cea mai
str1lucit1 colec3ie de note de curs ce s,a scris vreodat1 ". *acint+re& ;n ciuda
tuturor discu3iilor puse pe seama autenticit13ii sau neautencit13ii sale.

, 1 ,
#n cuvintele lui ristotel, =7ucrarea de fa31 nu are un scop theoretic,pentru c1 nu
urm1rim s1 4tim ce este virtutea ci cum s1 devenim virtuo4i9astfel ca nu ne,ar fi
de nici un folos ristotel, (tica nicomahic1 "11>'2,2?&
.(a e,;ntr,adev1r,esen3ialmente o lucrare de etic1 normativ1"un proiect
de ;ntemeiere naturalist1 a eticii 4i de fundamentare a unor reguli empirice
pentru =stapanirea caracterului "1>@$a,1>A
!iscursul despre fericire cu toate c1 e aproape haotic e divers poate avea o
;ntemeiere ra3tional1 pentru c1, ristotel atrage aten3ia de la 2un ;nceput c1
=eBist1 o deose2ire ;ntre ra3ionamentele ce pornesc de la principii 4i acelea care
conduc spre principii "1>@$a,'1&
Ceea ce,l conduce pe ristotel spre principii pare a fi credin3a c1 omul are o
;nclina3ie natural1 spre = adev1r 4i de aceea opiniile oamenilor pe o tem1
dat1,mai ales opiniile ;n3elep3ilor,merit1 s1 fie analizate 4i aduse la coeren31
maBim1 purific5ndu,le de imprecizii,am2iguit13i 4i contradic3ii pentru c1,spune
el:-ici un filosof an naturii nu a sesizat propriu,zis adev1rul,dar fiecare s,a
ciocnit de o parte a lui,prin urmare,dintr,o colec3ie a opiniilor acestora,ne,am
putea a4tepta s1 adun1m o parte de adev1r."*etafizica @@' 2, trad. Carnes&
Partea de adev1r despre care discut1 ristotel nu este alta dec5t analiza unor
concepte precum fericire,virtute,dreptate etc.
Ca metod1 de cercetare risotel se aBeaz1 pe dialectic1 sau a4a numita
metod1 diaporematic1 care presupune parcurgere a patru trepteD :
i & identificarea pro2lemei 4i a ariei de studiu"e.g. fericirea sau nest1p5nirea
de sine&9
ii& listarea solu3iilor date p5n1 acum de c1tre sim3ul comun sau de c1tre al3i
filosofi9
iii& notarea tuturor contradic3iilor si dificulta3ilor care apar9
iv&rezolvarea acestor aporii cat mai 2ine posi2il
ceast1 modalitate de lucru va reprezenta un criteriu fundamental pentru analiza
pro2lematicii a2ordate ;n paginile urm1toare.En primul capitol voi introduce
conceptul de =virtute etic1 sta2ilind corela3ia dintrea aceasta si =fericire
"eudaimonia& care e tema central1 a =Etice nicomahice.En capitolul al doilea
definirea virtu3ilor etice,clasificarea acestora si pro2lema educa3iei morale la
ristotel. Capitolul al treilea cuprinde teoria aristotelic1 a vitu3ilor in
contemporaneitate 4i importan3a studierii teoriei etice a lui ristotel.Finalul
lucrarii prezint1 c5teva aspecte metodice ale pred1rii 4i evalu1rii filosofiei in
liceu.

C!PITO-U- I
C o r e l a / i a d i n t r e
0 e r i c i r e 1 i i r t u t e
- a ! r i s t o t e l
1.1 Consideratii fenerale cu priire la conceptele 2
3agat4on5 6 3ergon5 6 3eudai7onia5 6
3pl8cere5 1i 3irtute5
1.% Psi4ologia 7orala. ,ene9a si clasificarea
+irtu/ilor
:inele o7ului e altcea2 el e 3actiitatea
sufletului confor78 cu irtutea sa5
"ps+ches energeia <atGareton&
(tica nicohamic1 "1>@Ha,1%&

#ar
+irtu/iile indiiduale-ingredient esential
al fericirii indiiduale-nu sunt inn8scute6
ci 3 se do;<ndesc prin e=perien/8
1.1 Considera/ii generale cu priire la conceptele2
3agat4on5 6 3ergon5 . 3endai7onia5 3pl8cere5
1i 3irtute5.
Etica nicomahic este o lucrare de filosofie practic1 I nu teoretic1 I despre
fericire. Fericirea ca tem1 a filosofiei nu a fost inven3ia lui ristotel. (l a plasat,
o ;ns1 ;n centrul eticii sale 4i a dezvoltat,o ;n cadrul unei teorii a virtu3ii.
stfel,;nc1 Platon, ;n (ut+demos "2?Ha,'& se ;ntrea21 retoric:
=-oi, oamenii, oare nu dorim sa fim ferici3iJD. #ar ;n Banchetul "2>$a,2,'&K
pare s1 r1spund1 astfel la ;ntre2are : = -u mai e nevoie s1 ;ntre21m de ce vrea s1
fie fericit cel ce vrea aceasta9 r1spunsul pare a pune punct aici ;ntre21rilor .
C1ci fericirea este marele ideal al reflec3iei etice pare un lucru su2;n3eles pentru
Platon.
ristotel merge mai departe sus3in5nd c1 fericirea "eudaimonia& este =scopul
ultim al omului "1>@?a, '>,2 , %&L , el spune chiar c1 e singurul lucru dorit ;n
sine , tot restul fiind dorit ;n vederea fericirii "11>2a, 2,' &. /pun5nd aceasta,
ristotel se 2azeaza pe maBima c1 o parere universal ;mp1rt14it1 nu poate fi
gre4it19 or =mul3i oameni sunt ;n 2un1 m1sur1 de acord c1 fericirea e 2inele
suprem9dac1 difer1 , ei difer1 numai ;n ceea ce prive4te sensul acestui 2ine
"11'$2 , 2$,H&.
Practic to3i filosofii antici au acceptat aceast1 tez1 cu privire la via3a uman1
4i, cum o2serv1 C. MirNan =destinul a vrut ca, ;n cele sapte secole care au urmat,
ma6oritatea filosofilor s1 fie de acord cu ristotel
8
ugustin, de eBemplu , se ;ntre21 in Confesiuni "1>. 2>. 2@& : = -u e oare
via3a fericit1 ceea ce,4i dore4te fiecareJ . #ar O./. *ill , ;n secolul al .#.,lea ,
punea ca principiu al eticii sale principiul =celei mai mari fericiri.
!iferen3ele care apar ;ntre ace4ti autori se refer1 doar la sensul fericirii .
Pevenind la ristotel :dac1 eBist1 un acord cvasiunanim c1 fericirea fiecarei
persoane e cel mai mare 2ine pentru acea persoan1,atunci,rezult1 c1 r1spunsul
adecvat la pro2lema fundamental1 a eticii "=Cum s,ar cuveni s1 tr1imJ& este: /,
ar cuveni s1 ne anga61m ;n acele activita3i care compun pentru fericirea noastr1.
!ar apare inevita2il o alt1 ;ntre2are ;n ce const1 fericirea uman1J 7a aceasta
;ntre2are op3iunile au fost foarte diferite.
7a ristotel eudaimonia nu e o stare pasager1 de satisfac3ie saz eBaltare ci
dimpotriv1,o situa3ie o2iectiv1 de durat1,mai eBact un mod de via31
;mplinit,;nfloritor, reu4it. En plus,nici m1car o via3a de pl1ceri nu poate fi =2inele
cel maeN deoarece 2inele cel mai mare tre2uie s1 fie complet sau autarhic, dar
o via31 placut1 nu e complet1 din moement ce ad1ug5ndu,i ;n3elepciunea,de
pild1,o vom face 4i mai de dorit9dar =nici un adaos n,ar putea face 2inele suprem
s1 devin1 mai de dorit dec5t este . "11?22,'2&
ristotel caut1 un r1spuns near2itrar ;ntemeiat ra3ional la ;ntre2area =ce este
eudaimoniaJ,iar intre2area =ce este o via31 2un1J pare a cere o refolmurare
despre o stare o2iectiv1 a lucrurilor = Care este 2inele omuluiJ .
!ealtfel,corela3ia dintre conceptele de fericire 4i virtute nu poate fi posi2il1
f1r1 a ne opri la enigmatica formulare a primului pasa6 al Eticii nicomahice
0rice art1 4i orice investiga3ie,ca 4i orice ac3iune 4i orice decizie,par s1 tind1
spre un anume 2ine "agathon)9de aceea pe 2un1 dreptate s,a afirmat c1 2inele
este cel spre care aspir1 toate "1>@8a&
Pasa6ul sugereaz1 c1 no3iunea pivot a lucr1rii e aceea de =2ine "agathon),in
particular de =2ine uman sau de =2ine al omului sau =2ine pentru om sau
=2ine in cazul omului "cum a fost tradus tanthropinon agathon&,termen ce va fi
identifivat mai 6os cu =fericirea "eudaimonia&
$
.
-u este vor2a aici de a c1uta ceea ce este =omul 2un,ci de a l1muri ce este
=2inele omului.
/ensul termenului agathon "2ine& e unul sui generis, legat de terminologia
metafizicii aristotelice.
:i de data aceasta,ristotel procedeaz1 tot inductiv descifr5ndu,ne misterul
;n legatur1 cu acest sens al 2inelui. cest gen de =2ine e un fel de =scop asa
cum sugereaz1 ;n pasa6ul imediat urm1tor.
=pare ;ns1 o deose2ire ;n ceea ce prive4te scopurile urm1rite :uneori ele
constau ;n activitatea ;ns14i,alteori ;ntr,un produs dincolo de activitate "1>@8
a,$, trad.#rNin&,iar in pasa6ul "1>@?a,21& se precizeaz1 eBplicit c1 =2inele
discutat aici e ;ntr,adev1r un =scop "telos& sau un anume fel de scop.
naliza conceptual1 a celor doi termeni se realizeaz1 ;n conteBul mai larg
al Metafizicii 4i al Fizicii, ;ns1 Etica nicomahic este interesat1 doar de acel 2ine
realiza2il de c1tre un om ce este caracteristic domeniului praBis,ului 4i
=cunoa4terii practice ";n particular,celei politice&. cesta este 2inele omului
Ce ;nseamn1,mai eBact acest 2ine definitoriuJ
#n #,?, ristotel propune precizarea acestui concept pe 2aza no3iunii de
=ergon sau =funcie sau activitate caracteristitic
Ceea ce caut1 ristotel ;n #,?, este func3ia omului ca om,eidos,ul omului.
:i aceasta e via3a ra3ional1 4i e unic1.(a distinge specia om de speciile =animal
4i =vegetal ale geneului =organism viu.
Entr,un anumit sens,omul are mai multe func3ii,dar ca om.el are o singur1
func3ie definitorie
En Etica nicomahic #,?, se caut1 defini3ia func3ional1 a omului:
= Qom putea l1muri mai u4or ce este fericirea uman1 dac1 vom sta2ili care este actul "ergon& specific omului.
C1ci,a4a cum pentru un flautist,pentru un sculptor,ca 4i pentru orice artizan 4i ;n general pentru orice activitate
sau o ;ndeletnicire anume, se pare c1 2inele 4i perfec3iunea rezid1 ;n lucr1rile lor,tot astfel tre2uie s1 fie 4i pentru
om,dac1 eBist1 un act anume care,i este specific " 1>@?2,2$R2@&

:i ;n acest caz lucrurile se complic1 pentru c1 eBist1 interpret1ri diferite.
!e pild1,dupa traducere /telei Petecel, a lui Poss 4i a lui Carnes =2inele unui
lucru pare a fi chiar func3ia sa caracteristic1,scopul s1u esen3ial.!up1 al3i
autori,#rNin,Peeve,Gomez,7o2o 4i Qalentin *ure4an ,identitatea dintre 2inele
specific 4i func3ia caracteristic1 este numai par3ial1 pentru c1 traducerea lor este
=Cinele i.e. 2una activitate pare s1 depind1 de func3ia lucrului "1>@?2,2%& c1ci
=2inele unui lucru e legat ;n mod evident ;n unele pasa6e de eBecutarea
=des1v5rsit1 a func3iei caracteristice,nu de simpla eBercitare a ei,care poate fi 4i
nedes1v5r4it1 "1>@Ha,1>,1?&.
=Pe 2un1 dreptate s,a confirmat c1 2inele este cel spre care tind toate "nu la
care a6ung necesarmente toate&,"(-.1>@8a& 4i mai departe se afirm1
aca in activitatea caracteristic !ergon) a unei fiine umane este o activitate a sufletului "n acor# cu raiunea
sau cel puin nu fr raiune $i #ac spunem c activitatea caracteristic a oricrui lucru aparine aceluia$i
gen cu cea a unui lucru %un #e acela$i tip,ca "n cazul unui c&ntre la lir $i a unui c&ntre la lir %un $i a$a
mai #eparte "n legatur cu orice,superioritatea celui %un "n ce prive$te virtutea fiin# o a#ugire la activitatea
caracteristic,prin urmare a$a stau lucrurile $i #ac consi#erm c activitatea caracteristic a unei fiine
umane este un anume gen #e via $i #ac suntem #e acor# c aceste gen #e via e activitatea sufletului $i
aciunile "n acor# cu raiunea ,iar activitatea caracteristic a persoanei %une e s fac acest lucru %ine $i no%il
$i #ac suntem #e acor# e o activitate caracteristic a persoanei %une e s fac acest lucru %ine $i no%il $i #ac
suntem #e acor# c o activitate caracteristic e excecutat nome atunci c&n# e executat "n acor# cu virtutea
care'i este proprie,atunci #ac lucrurile stau a$a ,%inele omului se #ove#e$te a fi activitatea sufletului "n acor#
cu virtutea $i #ac exist mai multe virtui ,"n acor# cu cea mai %un $i mai complet!()*+a,+'(+),
!eci,un lucru %un "in sens ad6ectival& e un lucru care posed1 acele propriet13i
"numite virtu3i&care ;l fac s1 fie ceea ce este,un mem2ru propriuR+is al speciei
care care,i des1v5r4esc natura
%
.
Sn lucru r1u e un lucru care se dep1rteaz1 de la natura sa"de la cauza sa final1&
datorit1 viciilor posedate.
Sn om %un e acel om care eBercit1 #esv&r$it sau arhetipic func3ia caracteristic1
oamenilor 4i o eBercit1 astfel datorit1 virtu3ilor pe care le posed1 4i in
concordan31 cu acestea.
En concluzie,corela3ia dintre cele dou1 concepte aristotelice ale Eticii
nicomahice -fericire 4i virtute I nu este posi2il1 f1r1 analiza precedent1 4i f1r1
precizarea preliminar1 a faptului c1 C#-(7( 0*S7S# "agathon& e funcia
omului %un,func3ia omului eBercitat1 des1v5r4it,e func3ia omului eBercitat1
conform virtuilor sau celei mai ;nalte dintre ele
#at1 teBtul lui ristotel
!a) Funcia omului e activitatea sufletului care exprim raiunea !ca av&n# ea "ns$i raiune) sau presupune
raiunea !ca supun&n#u'se raiunii), !%) Funcia lui F , e,g, a unui harpist care este aceea$i ca gen , #up cum
rezult #in felul "n care vor%im,cu funcia unui excelent F , e,g, a unui excelent harpist, !c) .cela$i lucru e
necon#iionat a#evrat "n fiecare caz atunci c&n# a#ugm exercitarea ei superioar care exprim virtutea/cci
funcia unui harpist este s c&nte la harp,iar a unui harpist %un e s fac acest lucru, !#) 0oi consi#erm
funcia omului ca fiin# un anume gen #e via $i consi#erm aceast viat ca fiin# activitatea $i aciunea
sufletului care exprima raiunea, ! e) 12rin urmare, #in !c) $i !#) rezult c3 funcia omului #esv&r$it e s fac
acest lucru frumos $i %ine, !f) Fiecare funcie e exercitat %ine atunci c&n# exercitarea ei exprima virtutea
proprie, !g) 2rin urmare 1#in !#) ,!e ) $i !f) 3%inele uman se #ove#e$te a fi activitatea sufletului care exprim
virtutea !E0, ()*4., 5'(+)
*erit1 su2liniat ;n acest loc c1 funia omului nu e un scop tranzitiv "un rezultat,o
=opera "Nor<& & ci unul imanent "o activitate,energeia, o =sarcin1 sau
"=activitate caracteristic1, =act sau =func3ie&, i.e. e =activitatea sufletului
conform1 cu ra3iunea, =act sau =func3ie&, i.e. e =activitatea sufletului
conform1 cu ra3iunea. "1>@Ha,%&
7a aceasta concluzie empiric1 ,ristotel a6unge prin induc3ie sus3in5nd c1 "i&
=fiecare specie animal1 i4i are func3ia proprie "11?%a,$& 4i c1 "ii& eBist1 trei
feluri de via31:nutri3ia 4i cre4terea9senza3ia9activitatea a ceea ce are
ra3iune"espre suflet, 81'a,2>&9toate aceste concluzii sunt cu eviden31 rezultatul
cercet1rilor sale 2iologie. poi, ;ntregul regn animal are o func3ie proprie"i.e.
activitatea 2iovital1 2azat1 pe cre4tere si nutri3ie "1>@Ha,'&
Func3ia omului e acest mod de via31 sau activitatea vital1 "zoe& ce const1 ;n
activitatea a ceva ce posed1 ra3iune "sufletul omenesc&,el fiind de altfel singurul
care o posed1
?.
Binele omului e eBercitarea optim1 a acestei func3ii sau =activitatea sufletului ;n
acord cu virtutea "1>@Ha,1?&,e ;mplinirea omului ca fiin31 social1.
tunci ,de ce nu ar fi acesta 4i idealul pe care el tre%uie s1,l urmeze9 de ce nu
am numi =fericit1 o via31 care reu4e4te s1 ;mplineasc1 esen3a uman1,aflat1 ;n
poten31 ;n fiecare dintre noi,c1ci, optimizarea func3iei omului nu e un proces
care are loc printr,o necesitate natural1,ci e rezultatul realizat prin str1dania
omului,prin eBerci3iul social 4i prin studiuJ En concluzie ,poate conchide
ristotel:
TBinele omului e viaa fercit,
:i dac1 pornim de la analiza conceptului de =endaimonia se procedeaz1 tot
apel5nd la metoda diaporetmic1 4i se a6unge ;n acelasi punct. stfel, este
necesar1 prezentarea unor opinii contradictorii.#at1 c5teva opinii concurente:
,Fericirea e i#entic cu plcerea "cum sus3ine (udoBos "11?22,1>&,dar 4i
=mul3imea cea mai o2tuz1&
ristotel respinge aceast1 tez1 ;n forma ei direct1 "c1ci pl1cerea nu e un 2ine
autarhic deci nu poate fi un 2ine ;n sine& dar o accept1 intr,o form1 modificat19
fericirea e ;nso3it1 ;ntotdeauna de pl1cere,mai eBact de un anume fel de
pl1cere,precizare la care m1 voi opri in paginile urm1toare.
,Fericirea e i#entic cu virtutea etic!6,7) e o alt1 opinie,respins1 de /tagirit ;n
aceast1 form1:c1ci cineva care a c1zut prad1 nenorocirilor sau ar dormi ;ntreaga
via31,fiind ;n acela4i timp "latent& virtuos,ar tre2ui considerat fericit, ceea ce e
a2surd9opinia men3ionat1 nu e totu4i respins1 totalmente,ci e acceptat1 ;ntr,o
form1 modificat1:fericirea nu e posi2il1 f1r1 virtutea etic1"11>1a&.
'Fericirea este o stare final %eatific, ristotel respnge aceast1 opinie comun1
pe motivul c1 fericirea nu e rezultatul unui 8inesis,ci e o energeia:fericirea se
manifest1 pe parcursul unei ;ntregi vie3i,nu ;ncheie apoteotic o via31"1>@Ha, 1H,
1@&.
,Fericirea e i#entic cu %ogia material,!e4i e foarte r1sp5ndit1,aceast1
opinie e respins1 pentru c1 2og13ia material1 nu e un scop ;n sine,;n timp ce
fericirea este "#,$&,cu toate c1 tre2uie sa accept1m c1 2og13ia material1 nu e un
lucru de ignorat,ci un =2un eBterior indispensa2il fericirii.
Confrunt5nd aceste opinii comune cu privire la fericire 4i ;ncerc5nd s1 g1seasc1
;n fiecare s5m2urele de adev1r,ristotel dega6eaz1 ceea ce el consider1 c1 ar fi
rezona2il s1 accept1m ca defini3ie verita2il1 a eu#aimoniei9
Binele uman !fericirea) e activitatea sufletului ce exprim virtutea,:i #ac exist mai multe virtui,%inele va
exprima virtutea cea mai %un $i mai #esv&r$it!complet),:i,"n plus, pe parcursul vieii "ntregi/cci cu o
r&n#unic nu se face primvar, !()*4a(7';))
4
TU.Vardie parafrazeaz1 astfel aceast1 defini3ie :eu#aimonia,2inele
uman"agathon),este activitatea sufletului "ps<che) conform1 cu virtutea "arete)
4i dac1 eBist1 mai multe virtu3i ,conform1 cu virtutea cea mai 2un1 4i cea mai
des1v5r4it1 "teleia& 4i, "deoarece cu o r5ndunic1 nu se face prim1var1&de,alungul
unei ;ntregi vie3i. "1>@Ha,1%,2>&
Prin urmare,fericirea "eu#aimonia& nu e un hexis,nici un 8inesis
*
,nici o stare
final1,nici o stare afectiv1 , ce o energeia a unei "unor& virtu3i a "ale& sufletului.
( o modalitate de a tr1i , un =mod de via31 optimizat de virtu3ile sufletului.*ai
precis, eu#aimonia e o activitate sau actualizare compleB1 a unor
virtu3i,activitate care e pentrur om un scop ;n sine: =Fericirea tre2uie situat1
printre activit13ile demne de dorit ;n sine9 c1ci fericirea nu are nevoie de
nimic,ea ;4i a6unge sie4i I;4i e =autosuficient1 sau e =autarhic1 "11?%2,$,%&.
(a e actualizarea unei "unor& p1r3i ale sufletului,anume ale unei"unor& virtu3i ale
sale. 0scila3ia lui ristotel ;ntre o virtute 4i mai multe virtu3i a dat na4tere la
intrepret1ri diferite ale sensului =eu#aimoniei interpret1ri pe care prof.
Q.*ure4an le nume4te =interpretare eBclusivist1 , respectiv =interpretare
inclusivit1 a fericirii ,dar pe care nu le voi dezvolta ;n detaliu aici.
En concluzie eu#aimonia este un anume mod de via31 anume, e ansam2lul
acelor energeiai care sunt optimizate de virtu3ile omului sau,
Tcum spune ristotel intr,o formul1 mai compact1, e =activitatea sufletului
conform1 cu virtutea "ps<ches energeia 8at=areten) sau =ce eBprim1 virtutea
cum traduce #rNin "1>@H2,'2&.
*ai precis fericirea este:
,un anume mo# #e via compus dintr,o singur1 activitate sau o mul3ime de
activit13i ale sufletului care sunt activ1ri ale =virtu3ii des1v5r4ite "teleia& "teleia
poate ;nsemna perfect1,cea mai ;nalt1,sau complet1,adic1 una ce include toate
virtu3ile&9
,;nso3it1 de plcerile corespunz1toare activit13ilor 4i care completeaz1 sau
=des1v5r4esc fiecare gen de activitate9
,nu lipsit1 de =2unuri eBterioare "na4tere 2un1,avu3ie material1,prieteni,etc.&
folosite ;ns1 cu =m1sur1 "11?@a&9
,care dureaz1 "ntreaga via ,nu apare 4i nu dispare accidental.
ristotel invoc1 viziunea lui /olon asupra fericirii "larg ;mp1rt14it1 de atenieni& ,
ca fiind ceva nesigur,supus hazardurilor eBisten3ei 4i care , tocmai de
aceea,poate fi apreciat1 la adev1rata sa valoare numai la sf5r4itul vie3ii.

Corela/ia dintre fericire 1i pl8cere
=Persoana fericit1 e aceea care, ;nzestrat1 cum se cuvine cu 2unuri eBterioare,se
implic1 ;n activit13i care sunt ;n acord cu virtutea complet1,nu doar pentru o
perioad1 limitat1 de timp,ci pe parcursul ;ntregii vie3i. "(-, 11>1a,1>&
!e4i nucleul fericirii este format din =activit13ile ;n acord cu virtutea din
=2inele sufletului , pe l5ng1 acestea ea mai con3ine 4i tipuri de =2ine care sunt
=cerute ;n mod complementarpentru a avea o via31 pe deplin fericit1."11>>2,1>&
cestea par a fi =2inele corpului ca 4i anumite =2unuri eBterioare
"1>@H2,1$&.7a toate acestea adaug1 =norocul c1ci o via31 plin1 de ne4ans1 nu
poate fi numit1 fericit1."11$'2,1H&.
:i pentru o list1 complet1 el nu uit1 =pl1cerea "1>@@a,1>&,c1ci e greu de
conceput o via31 fericit1 ;nso3it1 de intermina2ile 4i cople4itoare dureri.
Pentru a avea un concept complet de fericire,mai tre2uie s1 ad1ug1m o serie de
condi3ii complementare.En >etorica #,$ autorul aran6eaz1 ;n felul urm1tor
=p1r3ile constituente ale fericirii :
Cunuri interne: 2unurile sufletului 4i ale corpului
Cunuri eBterioare:o na4tere 2un1,prieteni 2uni,2ani si onoruri
-orocul,
Prin urmare radiografia fericirii nu ar fi complet1 dac1 nu ar fi luat1 ;n
considerare 4i pl1cerea.!iscu3ia despre pl1cere ;ncepe in Cartea Q## 4i ocup1
patru capitole,imediat dupa aceea despre nest1p5nirea de sine,f1r1 s1 fie prea
clar1 leg1tura dintre ele.ceste patru capitole sunt 4i destul de
nesistematice,concentrandu,se mai cu seam1 pe natura pl1cerii.0 discu3ie mai
sistematizat1 ;ncepe a2ia in Cartea . ,diferen3ele dintre cele dou1 p1r3i
suger5ndu,ne c1 ar fi vor2a de teBte scrise ;n perioade diferite 4i a4ezate ;n acest
fel de editori ulteriori.
!e4i ristotel respinge opinia c1 fericirea se reduce la pl1cere,pl1cerea
constituie totu4i un su2iect important pentru l1murirea fericirii umane. (a
intervine ;n discu3ia,direct1 sau indirect1,despre eu#aimonia ;n cinci ipostaze:
1. Ca acel ceva ce =;nso3e4te "sau =urmeaz1& afectele,afecte care
constituie =o2iectul virtu3ii etice"11>$2,2>&.
2. Ca mi6loc de educare a virtu3ii etice su2 forma recompensei "pl1cere& 4i
pedepsei "durere&"11?2a,2>&.
'. Ca factor pertu2ator al ra3iunii ;n definirea dispozi3iilor st1p5nirii 4i
nest1p5nirii de sine "Q##,1,1>&.
8. Ca unul dintre candida3ii pentru ceea ce ristotel nume4te =2inele
omului,eu#aimonia"pozi3ia hedoni4tilor,de pild1 a lui (udoBos& ".,2&
$. Ca element al defini3iei aristotelice a fericirii.
En interpretarea lui ristotel,pl1cerea "he#one& nu e identic1 cu dorin3a
"orexis) de4i este alaturi de ea ca o calitate inso3itoare.C1ci dorin3a unei activit13i
poate fi distins1 de activitate at5t ;n timp "acum doresc o activitate,apoi fac acea
activitate& c5t 4i ca natur1"dorin3ele sunt specii de pathos,activit13ile sunt
energeiai&,pe c5nd pl1cerile sunt at5t de str5ns legate de activit13i ;nc5t sunt
greu de deose2it de ele"(-,11$?C,''&.Pl1cerea nu e devenire "genesis),nici
proces "8inesis) deoarece procesul ia timp,se deruleaz1 mai iute sau mai ;ncet 4i
are un scop tranzitiv "care urmeaz1 procesului&,fiind complet "des1v5r4it& doar
atunci c5nd s,a a6uns la scop.!impotriv1 pl1cerea nu ia timp "ea nu are 2uc13i& 4i
e complet1 ca =form1 " e pl1cere& ;n orice moment al ei. !e eBemplu pl1cerea
de a vedea un peisa6 ;nc5nt1tor e pl1cere ;n fiecare moment al activit13ii
respective,actul vederii nefiind urmat de pl1cere odat1 cu ;ncheierea lui.Prin
urmare,pl1cerea nu e un proces ci o activitate "energeia) 4i un scop imanent,un
scop ;n sine ".,8&.
Fiecare tip de activitate are asociat un tip de pl1cere :eBist1 pl1ceri ale
sim3urilor,ca 4i pl1ceri morale sau ale contempl1rii ori gandirii.
Caracteristica pl1cerilor ca activit13i este aceea de a =des1v5r4i activitatea cu
care sunt asociate9aceasta ;nseamn1 c1 pl1cerea =urmeaz1 acelei
activit13i,precum 2u6orii ;n o2ra6ii tinerilor "11?82,'$911?$a,@&. =des1v5r4i o
activitate ;nseamn1 a o face s1 ai21 loc ;n cel mai 2un mod cu putin31 4i aceasta
se ;nt5mpl1 c5nd su2iectul activit13ii e ;n cea mai 2un1 condi3ie "e plin de virtu3i&
4i acivitatea se desf14oar1 ;n leg1tur1 cu cel mai 2un o2iect al ei, adic1 nu ;n
leg1tur1 cu unul impropriu,care s1 o =st5n6eneasc1.
En concluzie, pl1cerile proprii des1v5r4esc activit13ile 4i le stimuleaz1.!ar
=via3a e un tip de activitate9 aceast1 activitate e si ea =des1v5r4it1 atunci c5nd
su2iectul ei se afl1 ;n cea mai 2un1 stare "c5nd ea e optimizat1 de virtu3i& 4i se
eBercit1 spre o2iectele cele mai 2une:un om drept spre activit13i drepte ,un
filosof spre ceea ce studiaz1, etc. :i nu putem sim3i pl1cerea unui om drept f1r1
a fi drep3i.Pl1cere de a fi drept nu apare independent de activitatea de a face
dreptate.!ar ea "nsoe$te ;ntotdeauna activit13ile unui om drept.En general ,
pl1cerile reale sunt pl1cerile unui om virtuos9cele aparente sunt pl1cerile omului
vicios. =Pl1cerile des1v5r4esc activit13ile pe care "oamenii& le doresc 4i, prin
urmare 4i via3a.( de aceea ra3ional pentru oameni s1 urm1reasc1 pl1cerea c1ci ;n
cazul fiec1rei persoane ea ;i des1v54e4te via3a"11?$a,1$&.C1ci =acela care
sus3ine c1 persoana care e torturat1 sau persoana care a nimerit s1 tr1iasc1 ;n
vreumuri de restri4te e fericit1 dac1 e o persoan1 2un1,spune,voit sau unu,
nonsensuri"11$'2,2>&.(a mai tre2uie s1 fie 4i scutit1 de acele dureri.ctivit13ile
care constituie fercirea sunt des1v5r4ite 4i stimulate de pl1cerile lor specifice.
Fericirea, ;n concluzie =presupune pl1cerea f1r1 a se reduce la pl1cere.
En concluzie, fericirea nu este sinonim1 cu pl1cerea ;n viziunea lui ristotel
"etica sa nu este o specie de hedonism cum vi utilitarismul&,;ns1 printre
elementele componente care intr1 ;n via3a unui om fericit intr1 4i pl1cerea.
ristotel sus3ine c1 eBist1 numeroase condi3ii necesare ale fericirii care nu
sunt p1r3i ale fericirii.cestea sunt :virtu3ile corpului,2og13iile materiale,
pl1cerile ce ;nso3esc ac3iunile ,hrana,copiii,prietenii. :i .*acint+re, pe urmele
lui ristotel face o prezentare c5t se poate de conving1toare 4i pertinent1 a
acestora.numite tipuri de pl1ceri ,cum ar fi prestigiul ,statutul ,puterea,2anii,
sunt desigur 2unuri eBterioare. -u orice pl1cere are 2ucuria care survine ;n
timpul desf14ur1rii activit13ii,unele dintre ele sunt induse de st1ri psihologice sau
fizice 4i nu de o activitate.
stfel de pl1ceri,cum ar fi de pild1 cea a senza3iilor pe care le produce
succesiunea rapid1 4i de com2ina3ia de stridii de Colchester,piper de Ca+enne 4i
4ampanie Qeuve ChiWuat asupra cerului gurii,pot fi urm1rite ca 2unuri
eBterioare,ca r1splat1 eBterioar1 care poate fi o23inut1 cu 2ani sau ;n virtutea
unui prestigiu.!eci,pl1cerile se ;mpart precis 4i adecvat conform clasific1rii, ;n
2unuri eBterioare 4i interne.
1>
*a6oritatea comentatorilor au atras aten3ia c1 sensul fericirii la ristotel
"eudaimonia& nu e acela4i cu sensul modern 4i curent legat de sentimentul de
pl1cere.
!in aceste motive unii cercet1tori au propus s1 se traduc1 eudaimonia cu
=;nflorire sau =prosperitate mai degra21 dec5t cu =fericire.-oi vom r1m5ne la
traducerea cu termenul =fericirea.
1.% Psi4ologia 7oral8 a lui !ristotel >I61"?.
,ene9a 1i clasificarea irtu/ilor
Printre concluziile importante ale capitolului anterior se num1r1 4i aceea c1
=2inele "esen3ial& al unui lucru const1 ;n eBercitarea optim1 a func3iei sale
caracteristice,adic1 ;n eBercitarea func3iei caracteristice conform virtuilor
lucrului.)ermenul grecesc pentru=virtute e arete tradus de regul1 prin
=virtute"cum voi face 4i eu&, dar 4i prin =perfec3iune " a unui lucru& sau prin
=eBcelen31"a unui lucru&.En particular,a rezultat c1 2inele omului este un mod
de via31 conform virtuilor specific umane' 4i acest 2ine se cheam1
eu#aimonia.0 asemenea viziune moral1 e numit1 ;n genere =perfec3ionism etic,
deoarece ea concepe 2inele moral ;ntr,un sens o2iectiv, ca pe un fel de
ideal,ideal care nu reprezint1 o simpl1 conven3ie social1 ci chiar "mplinirea,
#esv&r$irea sau perfecionarea naturii umane,
En concep3ia /tagiritului,omul este o com2ina3ie de corp 4i suflet: =0rice corp
natural care are o via31 poate fi o su2stan31 compus1 "din materie 4i form1& 9
=deci sufletul tre2uie s1 fie o su2stan31 ;n sensul de form1 a unui corp natural
care are poten31 de via31 "espre suflet , 812a&.
/ufletul nu e ,a4adar,ca la Platon,o su2stan31 separat1 de corp care
supravie3uie4te corpului,ci acel ceva I =form1, ce structureaz1 un corp viu
fc&n# #in el ceea ce este 4i conferindu,i dinamismul vie3ii. = /ufletul e .
Xce,ul esen3ialY al unui corp "espre suflet,8122,1>&.Prin analogie,dac1 am
presupune c1 ochiul e un organism animal, atuncivederea ar fi sufletul s1u,c1ci
vederea e su2stan3a sau esen3a ochiului "espre suflet,8122,2>&. En
consecin31,dac1 vrem s1 4tim ce este fericirea specific uman1,admi35nd c1
aceasta e legat1 de virtu3ile omului, este clar c1 va tre2ui s1 cercet1m virtu3ile
eseniale ale omului,cele care ;l distrug ca om,anume virtu3ile sufletului s1u,nu
virtu3ile corpului.!e aceea studiul virtu3ilor etice tre2uie s1 fie precedat de
stu#iul psihologiei umane
=e virtute se pare c se preocup "n gra#ul cel mai "nalt $i a#evratul om politic,pentru c el urmare$te s
fac #in ceteni oameni capa%ili si o%e#ieni fa #e legi/?,, Evi#ent , virtutea pe care tre%uie s'o examinm
este cea specific uman,a$a cum %inele pe care'l cautm este cel specific uman $i fericirea #e asemenea,0umim
"ns virtute uman nu pe cea a corpului,ci pe cea a sufletului/iar fericirea o privim ca activitate a sufletului,.$a
st&n# lucrurile,este #e la sine "nteles c omul politic tre%uie s ai% cunostiine privitoare la suflet,la fel cum
cel ce trateaz ochii tre%uie s cunoasc "ntre corpul , ?,,.$a#ar , #up cum me#icii cei mai "nzestrai #epun
multe str#uine pentru cunoa$terea general a corpului,$i omul politic tre%uie s acor#e atenie celor
privitoare la suflet,#ar s fac aceasta "n scopul precizat mai sus $i "n msura "n care "i este necesar pentru
ceea ce urmre$te/cci a examina amnunit toate acestea ar fi poate un lucru mult mai #ificil #ec&t ceea ce $i'a
propus, "11>2a,1>,2$&
Capitolul #,1' e un succint interludiu de psihologie moral.(ticianul 4i omul
politic sunt privi3i, de altfel, ca un fel de medici ai sufletului.
m conchis,a4adar,c1 virtu3ile etice sunt virtui ale sufletului.ristotel ;ncepe
;nvestigarea lor cu analiza faptului comun,pe care,l accept1 ca su2;n3eles,c1
virtu3ileZviciile etice sunt dispozi3ii psihice,adic1 anumite calit13i ale sufletului
pentru care suntem lu#ai sau %lamai "11>%a,$&.En orice caz ,aceasta p1rea s1
fie opinia comun1 cu privire la virtutea moral1 4i ea p1stra aroma vechiului sens
al lui arete de calitate ce ;3i confer1 prestigiu pu2lic,un ;nalt statut social: a fi
virtuos ;nsemna ;n vechime a fi un om ales , a fi un om no%il .v5nd a face
a4adar cu virtu3i ale sufletului va tre2ui s1 ne ;ntre21m mai ;nt5i ce este
sufletul,care e configura3ia psihic1 a omuluiJ Cum func3ioneaz1 omul ca fiin31
animat1 sui generisJ #at1 pro2lema lui ristotel din # ,1' .(tica sa e 2azat1 ;n
acest fel pe o teorie cu privire la natura uman,
/ufletul este o poten31 care se actualizeaz1 ;n activit13i vitale,;n ceea ce
numim via,(l e principiul sau sursa vie3ii organismelor 2iologice
1'
.
ctivit13ile vitale care indic1 prezen3a sufletului sunt:autonutri3ia ,
cre4terea,degenerarea, senza3ia 4i g5ndirea.!e eBemplu,vom spune c1 plantele
triesc ;n sensul c1 au ;n ele o capacitate prin care se nutresc singure ,cresc 4i
degenereaz1.ceste procese vitale interne au desigur manifest1ri eBterne care
pot fi o2servate.Plantele au doar capacitatea nutri3iei,animalele o au 4i pe cea a
senza3iei iar omul are ;n plus capacitatea g5ndirii ra3ionale.!eci numai omul
poate =returna o datorie , ;n sensul c1 numai el are capacitatea de a face o
aciune raional prin care ;4i respect1 ;n mod inten3ionat un anga6ament luat
anterior.Compendiul de psihologie moral1 aristotelic1 prezentat ;n (-
postuleaz1 dou1 =p1r3i ale sufletului :partea ira3ional1 4i partea
ra3ional1.Cuv5ntul =p1r3i nu tre2uie ;n3eles aici ;ntr,un sens fizic,spa3ial,ci ;n
unul mai degra21 logic:ceea ce e distincti2il =prin defini3ie.Prin analogie,
=figur1 geometric1 4i =triunghi nu sunt dou1 entit13i fizic,distincte,c1ci nu
eBist1 figuri geometrice separate de triunghi ,p1trat,etc.9dar ele sunt distincte
=prin defini3ie ;n sensul c1 putem a2strage o defini3ie foarte general1 a
conceptului de =figur1 geometric1 , diferit1 de cea a =triunghiului. 7a fel stau
lucrurile cu sufletul: "n fapt , ma6oritatea capacit13ilor sufletului nu pot eBista
separat, sufletul funcion&n# integrat, dar ele pot fi #istinse prin #efiniie9
eBcep3ie face capacitatea ra3ional1,singura care,dup1 p1rerea lui ristotel ,poate
eBista izolat de celelalte p1r3i ,c1ci ea pare distinct1 de celelalte printr,o
diferen31 ontologic1,asem1n1toare aceleia care face s1 difere =eternul de ceea ce
este pieritor "espre suflet,81'2,2$& 9ea pare,astfel spus,o urm1 a divinului ;n
om.
#at1 o prezentare grafic1 a h1r3ii sufletului ;n viziunea lui ristotel
18
:

/uflet"#,1'9Q#,1,2,12,1'&


Partea ira3ional1 Partea ra3ional1

Partea pur Partea dezirant1 Partea deli2erativ1 Partea
#ra3ional1 sau etic1 sau refleBiv1 epistemic1
"facultatea vegetativa
11>22,1,'>&
re ca dispozi3ii re ca dispozitii re ca dispozi3ii
=virtutea natural1
"dispozi3ie
sem1n1toare =Qirtutea etic1 Phronesis 2ilitatea )ehne (pisteme -ous
cu virtutea& propriu zis1 natural1
"1188a2$& /ophia
=Qirtute etica Phronesis
Propriu,zis1
Prin interen/ia @ntelepciunii
Practice irtutea natural8 se
transfor78 @n irtute propriu-
9is8 >11'';61"-1*?
Prin interen/ia irtu/ii etice
a;ilitatea se transfor78 @n
@ntelepciune practic8 >11''a6
%)-""?
En aceast1 schem1 putem constata c1 partea iraional a sufletului con3ine o
parte pur iraional i.e. principiile nutriiei 4i cre$terii care sunt comune tuturor
organismelor vii,nu doar omului "4i crede ristotel.sunt active mai ales ;n
somn&9o,fericirea uman1 e legat1 de zoe , de =via31,adic1 de activitatea
sufletului ,nu de st1rile lui de pasivitate.!e aceea =facultatea pur vegetativ1 nu
intereseaz1 etica 9ea =nu particip1 la virtutea uman1"11>22,11&.!ar partea
ira3ional1 a sufletului mai con3ine,pe l5ng1 partea sa vegetativ1,4i o parte
=apetitiv1 4i dorin3a ;n genere "epithumeti8on,8ai holos ore8ti8on) "11>22,'>&,
parte deose2it de relevant1 pentru etic1 deoarece de ea sunt legate virtu3ile
specific etice9aceasta nu e o parte pur ira3ional1 4i nici nu poate eBista separat de
ra3iune,ci e una care =particip1 la ra3iune ;n du2lul sens c1 "i& se supune ra3iunii
"i.e. pl1cerile, dorin3ele sunt controlate ra3ional 4i ;ndreptate spre un scop 2un ;n
cazul oamenilor virtuo4i& sau "ii& nu se supune ra3iunii ;n cazul oamenilor
vicio4i. ceast1 parte dezirant1"orectic1& sau eticp posed1 anumite =facult13i
"sau =capacit13i sau =poten3e ,#<nameis), adic1 =;nzestr1ri sau =putin3e
naturale de a face ceva, de pild1 de a sim3i datorit1 posed1rii facult13ii sim3ului.
ceste facult13i sunt =virtu3ile naturale "i.e. anumite ;nzestr1ri ;nn1scute care,l
fac pe om capa2il s1 devin1 lesne o persoan1 virtuoas1 ;n sens moral,;nzestr1ri
pe care ast1zi le studiaz1 etologii&. Pe fondul 2iologic al virtu3ilor naturale se pot
forma, printr,un eBerci3iu socio,pedagogic adecvat I=virtu3ile etice propriu,
zise care nu sunt =facult13i naturale "#<nameis) , ci =dispozi3ii ha2ituale
!hexeis),o specie de =dispozitii "#iatheseis& sau #e caliti #ispoziionale "adic1
de calit13i ce eBist1 latent 4i se pot actualiza sau activa ;n circumstan3e adecvate,
orient5nd comportamentul dup1 un patern tipic&. !ispozi3iile etice sunt
artificiale , ele sunt o2iceiuri formate prin antrenament social ,o2i4nuin3e , feluri
de a fi ,ha%itu#ini "lat:ha2itudo9 fr:ha2itude9 engl:ha2it& sau dispozi3ii
ha2itudinale "sau ha2ituale&,moduri de reac3ie 4i patternuri comportamentale
ad5nc intrate ;n o2icei 4i care sunt greu de schim2at.ristotel folose4te pentru
ele cuv5ntul =heBis "pl.heBeis&.)re2uie su2liniat aici c1 partea dezirant1
"ore8ti8on) sufletului, ;n care se ;nr1d1cineaz1 virtu3ile etice,e totodat1 partea sa
activ1 ,cea care iniiaz mi$crile corpului , adic1 aciunile privite ca episoade
eBterne o2serva2ile.-ici senza3iile 4i nici cunoa4terea ra3ional1 nu imprim1
misc1ri corpului,ci =doar dorin3a decide suveran asupra acestor mi4c1ri
"espre suflet,8'22,&.!ar virtu3ile etice nu sunt virtu3i complet ira3ionale doar
pentru c1 apar3in p1r3ii ira3ionale a sufletului, c1ci ele au o latur1 ra3ional1,;n
ciuda faptului c1 posed1 o r1d1cin1 orectic1.
2artea iraional a sufletului are 4i ea doua su2,p1r3i : partea deli2erativ1 4i
cea epistemic1.2artea #eli%erativ e aceea care posed1 capacitatea deli2er1rii
corecte asupra scopurilor 4i ac3iunilor contingente9 ea e apt1 s1 ai21 mai multe
dispozi3ii ha2ituale: arta "i.e.dispozi3ia ha2itual1 de a produce anumite lucruri
eBterioare,anumite tipuri de produse sau =opere&,a%ilitatea natural "i.e.
facultatea natural1 "#<namis) de a atinge eficace un scop oarecare& 4i
inelepciunea practic !phronesis)!i.e. o dispozi3ie ha2itual1 ce d1 form1
ra3ional1 virtu3ii etice 4i const1 ;n capacitatea de alegere deli2erat1 a mi6loacelor
adecvate pentru atingerea eficace a unui scop 2un&. Pe de alt1 parte, partea
epistemic "i.e. sufletul capa2il de g5ndire teoretic1,de cunoa4terea a ceea ce e
necesar&are drept posi2ile dispozi3ii ha2ituale episteme"capacitatea de a face
4tiin31& 4i nous "intelectul intuitiv, capacitatea theoretic1 de a =vedea
principiile& care ;mpreun1 ,formeaz1 sophia ";n3elepciunea speculativ1 ,
capacitatea mintal1 de a filosofa&. ristotel distinge dou1 clase de virtu3i:
virtu3ile etice "acele heBeis ale p1r3ii dezirante a sufletului =care particip1 ;ntr,un
fel la ra3iune& 4i virtu3ile dianoetice "acele heBeis ale p1r3ii sufletului =dotat1 cu
ra3iune&. m2ele vor 6uca un rol ;n l1murira sensului fericirii umane.
m putea spune deci c1 virtu3ile etice sunt virtu3i ale acelei p1r3i ira3ionale
"dezirante& a sufletului uman care se afl1 ;n armonie cu ra3iunea practica
"phronesis).(le nu sunt pur naturale "cum sunt virtu3ile ochiului&,ci produsul
=deprinderii , al imit1rii de modele 4i al practic1rii activit13ilor
corespunz1toare,pe un fond 2iologic favora2il furnizat de a4a,zisele =virtu3i
naturale.!in scurta trecere ;n revist1 a acestei teorii a sufletului rezult1 c1 ar fi
gre4it s1 zicem c1 virtutea etic1 e o form1 de ;n3elepciune practic1 "phronesis& I
a4a cum zicea /ocrate 2un1oar1,deoarece cele dou1 sunt dispozi3ii ha2ituale
diferite ale unor p1r3i distincte ale sufletului.!ar tre2uie s1 spunem c1 virtutea
etic1 presupune ;n3elepciunea practic19astfel c1 phronesis este f1r1 dar 4i poate o
con#iie necesar a virtu3ii etice : =virtutea etic1 propriu,zis1 nu poate eBista
f1r1 ;n3elepciunea practic1 "11882,1?,22&.*ai mult cele dou1 se unesc ;n
realitate ;ntr,o singur1 capacitate compleB1,virtute etic1,fiind distincti2ile numai
=prin defini3ie "sau pe plan conceptual&,nu ;n realitate: =nu este posi2il s1 fii
virtuos ;n adev1ratul ;n3eles al cuv5ntului f1r1 ;n3elepciunea practic1 , nici s1
posezi ;n3elepciune practic1 f1r1 virtutea moral1 "11882,'1,''&,c1ci numai
facultatea apetitiv1 e capa2il1 s1 declan4eze ac3iunea "espre suflet,8'2a,& 4i
numai ;n3elepciunea practic1 e apt1 s1 umanizeze dorin3a,conferindu,i o
dimensiune ra3ional1.
,ene9a irtu/ii etice
En Cartea a ##,a,primele patru capitole sunt dedicate chestiunii genezei virtuii
etice,form1rii caracterului.)eza central1 a lui ristoel e c1 virtu3ile etice nu sunt
un dat natural al omului,ele fiind malea2ile 4i fluctuante ,nu fiBe 4i omogene
precum virtu3ile fizice: =piatra c1reia natura i,a dat o mi4care descendent1 nu ar
putea fi desprins1 cu o mi4care invers1 "11>'a,2>& 9;n schim2 virtu3ile morale
pot fi =perfec3ionate prin #eprin#ere "11>'a,2$&.)re2uie su2liniat c1 e vor2a de
#eprin#ere sau o2i4nuin31 sau =practicare sau =eBerci3iu "trening& 4i nu de
;nv13are prin studiu,a4a cum ;nve3i filosofia ori matematica "nu prin asimilare de
principii& "11>$2,18&,deoarece virtu3ile sunt calit13i ale p1r3ii iraionalea
sfuletului.Prin urmare,numai fc&n# acte asemntoare virtuii poi #eveni
virtuos "11>'a,'1911>'2,21&,mai ;nt5i su2 influen3a unui model sau a unor
constr5ngeri eBterne"p1rin3i,familie,4coal1,comunitate&,apoi tot mai independent
p5n1 c5nd ;n ele ;3i devin o a doua natur1"a4a cum numai c5nt5nd la pian devii
pianist, numai practic5nd cura6ul,4i nu doar citind ;n #liada despre faptele
cura6oase ale eroilor,devii cura6os&.!ar domeniul practicului e domeniul
contingentului ,nimic nefiind necesar aici.:i a4a cum prin practicarea c5ntatului
la pian pot rezulta piani4ti %uni sau piani4ti sla%i , prin practicare ac3iunilor
virtuoase pot rezulta caractere mai mult sau mai puin virtuoase . (4ecurile nu
sunt eBcluse. Caracterul moral al omului e un lucru ce se modeleaz1 4i se
perfec3ioneaz1 ;n permanen31,dar 2azele lui sunt puse ;n cea mai fraged1
copil1rie.
(Bist1 totu4i un dat natural anterior achizi3ion1rii virtu3ilor etice, o
=aptitudine de a le primi,4i anume acea facultate natural1 pe care ristotel o
numea =virtute natural1 9ea este o calitate a p1r3ii dezirante a sufletului,lipsit
"ns #e un control raional, !ispozi3ii naturale au 4i copiii 4i animalele ,dar
ace4tia nu 4tiu alege ;ntre actualiz1rile lor 2une 4i cele rele. 0mul e dotat de la
na4tere cu =facult13i "capacit13i naturale& care,l fac apt s1 fie virtuos, =dar
aceste capacit13i pot fi folosite cu prioritate pentru scopuri opuse "2ol.
12$'a,'2&, tot a4a cum soluri diferite fac s1 rodeasc1 mai 2ine sau mai r1u
s1m5n3a"11?@2,2%&. =Qirtutea propriu,zis1 e o perfec3ionare prin educa3ie a
=virtu3ii naturale su2 influen3a ;n3elepciunii practice"ra3iunii&.
!up1 acest pream2ul ,ristotel trece la a2ordarea unei pro2leme
conceptuale:defini3ia virtu3ii etice dup1 schema defini3ional1 uzual1 la /tagirit,
prin gen proBim 4i diferen3a specific1.Ce caut1 o pro2lem1 conceptual1 ;ntr,o
lucrare ;n care autorul sus3ine c1 nu il intereseaz1 = ce este virtutea, ci =cum s1
devenim virtuo4iJ ceasta vom vedea 1n capitolul urm1tor al aceste lucr1ri.
C!PITO-U- II
Conceptul de irtute etic8
l a ! r i s t o t e l
%.1 !efini3ia virtu3ii etice "##,$,%&
%.% Clasificarea virtu3ilor etice.
Sn eBemplu de virtute etic1.Cura6ul
%." (duca3ia moral1 la ristotel
%.1 Defini/ia irtu/ii etice (o a;ordare preli7inar8
En Cartea ##,% ristotel ne ofer1 ceea ce am putea numi #efiniia final a virtuii
etice !!&.
!) @irtutea este a$a#ar , o #ispoziie ha%itual #o%&n#it "n mo# voluntar,const&n# "n msura Aust "n
raport cu noi,#eterminat #e raiune,$i anume "n felu "n care o #etermin posesorul "nelepciunii practice
!E0,(()+B, B+')
!efini3ia "!& vrea s1 spun1 c1 virtutea etic1 e dispozi3ia de a alege media ;n
raport cu noi9aceasta ;nseamn1, ;n termeni mai vagi,media =determinat1 de
ra3iune sau =determinat1 de un principiu ra3ional sau =determinat1 pe 2aza
unui criteriu9sau,;n termeni mai preci4i,media determinat1 de ;n3elepciunea
practic1 prin capacitatea acesteia de a fi o 6udecat1 6ust1 "ortos logos& ;n
asemenea chestiuni practice
1$
,adic1 de a putea sesiza media ;n afecte 4i ac3iuni.
Qirtutea etic1 este chiar aceast1 capacitate afectiv,ra3ional1 de a seseza media,nu
o dispozi3ie =separat1 care se supune 4i respect1 #in exterior 6udecata 6ust1
1%
.
m putea sintetiza acum o formul1 mai eBact1 a defini3iei finale a virtu3ii
etice:
@irtutea etica este,a$a#ar, o #ispoziie ha%itual !hexis) capa%il #e alegerea #eli%erat !prohairesis)
a miAloacelor !aciunilor) necesare actualizrii me#iei peste noi "n afecte !$i aciuni)
(5
.
Pe scurt,virtutea etic1 este un hexis prohaireti8e "11>%2,'$&.rta "techne& este
definit1 ca un hexis poieti8e "o dispozi3ie ha2itual1 av5nd ca o2iect produc3ia
!poiesis) 4i capa2il1 de a produce "poieta& de un anumit tip&. :tiin3a "episteme)
este un hexis apo#ei8ti8e "o dispozi3ie ha2itual1 av5nd ca o2iecr 6udec13ile de
predica3ie 4i capa2il1 de cunoa4tere demonstrativ1&. !ar este oare aceasta chiar
#efiniia virtu3ii eticeJ


Defini/ia irtu/ii etice2genul pro=i7 >II 6 #?
En opinia lui Q. *ure4an, e stranie p1rerea acelor comentatori care nu v1d prea
multe leg1turi ;ntre Etica nicomahic 4i organon'ul oric1rei cercet1ri practice
eBpuse de ristotel cu 2inecunoscuta,i acri2ie ;n Copica. 7a o privire mai atent1
Etica nicomahic ;i apare lui Q.*ure4an ca o lucrare de dialectic1 aplicat1 4i de
aceea ne propune o lectur1 prin prisma Copicii. /1 urm1rim aceast1 lectur1 ;n
leg1tur1 cu defini3ia virtu3ii etice.
Conform unei tradi3ii interpretative,/tagiritul ;4i propune s1 gaseasc1
defini3ia virtu3ii etice ;n capitolele ##,$ 4i %.!in punctul de vedere al metodei
dialectice,aceast1 presupune lucruri foarte eBacte:anume aplicarea tuturor
=locurilor comune necesare identific1rii defini3iei corecte a termenului de
=virtute etic1.*ai ;nt5i ,ce este aceea o defini3ieJ =!efini3ia este o enun3are
"logos) care eBprim1 esen3a unui lucru ")op.1>2a&.!efini3ia
este,a4adar,eBprimarea adecvat1 a ceea'ce'este'realmente lucrul definit. Forma
defini3iei propuse este aici cea standard prin gen proxim $i #iferen specific :
primul element identific1 =materia "natura esen3ial1 generic1 a lucrului definit&,
al doilea =forma "esen3a speciei&.
Cea dint5i sarcin1 ce revine dialecticianului este ,a4adar,s1 g1seasc1 genul
proxim al lucrului definit.Pentru aceasta,regula metodei sale ;l ;ndeamn1 s1
;nceap1 ci identificarea genului maxim sau =categoriei su2 care st1 lucrul
definit. 0 mare parte a Copicii e consacrat1 din acest motiv eBpunerii =locurilor
comune "topoi& pentru g1sirea genului. Ceea ce ristotel nume4te =cercetarea
4tiin3ific1 a genului utilizeaz1 ca topos ,;ntre multe altele , procedeul c1ut1rii
categoriei "a genului cel mai ;ndep1rtat& c1ruia i se su2ordoneaz1 corect specia
definit1 de noi,virtutea etic1 "Cop, ()5a).)eBtul Eticii nicomahice ##,$ e s1rac ;n
detalii pe acest su2iect particular,dar demersurile lui ristotel pot fi reconstitute
coro2or5nd teBtele mai multor lucr1ri: Copica,Metafizica, espre suflet,
Categorii,)ravaliul de =descriere a ceea ce este virtutea din punctul de vedere al
genului "11>%a,1'&este descris de Q.*ure4an ;n comentariul s1u 4i nu il voi
reda aici.(Bist1 dealtfel 4i alte interpret1ri ale acestei pro2lematici.
Pezultatul la care ristotel a6unge ar putea fi sintetizat ;n schema urmatoare
fect"pathos& "##,$&
Calit13i ale sufletului Facultate"d+namis&

@irtutea !arete)Dviciul !Q##,1&

!ispozi3ie ha2itual1 /t1p5nirea de sineZnest1p5nirea
!e sine"a<rasia&

!ispozi3ia eroic1"divin1&
Z2estialitatea
!eci,virtutea e un anume fel de dispozi3ie ha2itual1"heBis& ce ;nseamn1 concepte
implicate aici:
.fect !pathos) desemneaz1 la /tagirit calitatea sufletului de a =putea fi
afectat de ceva, afectare ce se poate schim2a rapid su2 influen3a unui stimul
eBtern 4i care e ;nso3it1 de pl1cere sau durere"11>$2,21&9e o mi4care trec1toare,
pasager1, a p1r3ii dezirante a sufletului:de pild1,m&nia e o astfel de tul2urare
trec1toare a sufletului" *etaf.1>222& .Cel ce se m5nie e mi4cat suflete4te pe
nea4teptate de gestul neloial al unui,prieten,de pild1,dar se poate calma la fel de
repede.lte eBemple de afecte se g1sesc la 11>$2,28: dorin3a ira3ional1
"epithumia&,teama,;ncrederea,invidia ,2ucuria,iu2irea,ura ,regretul,emula3ia,mila.
Facultate !#<namis) semnific1,;n acest conteBt etic,o proprietate natural
"11>'a,2H,'$911>%a& a sufletului ;n virtutea c1reia noi suntem capa%ili s1
resin3im ;ntr,un anume fel afectele "e.g. s1 ne m5niem mai repede sau mai
greu& 9dac1 . are facultatea de a face F,atunci el poate s1 fac1 F "chiar dac1 nu
face F acum& 4i va face F ;n toate circumstan3ele adecvate "Metaf,1>8Ha&
1H
./pre deose2ire de (- ,ristotel ofer1 ;n (( 122>2,1? o list1 de calit13i mintale
pe care le consider1 =facult13i : =irasci2il =flegmatic =senzual =timid
=neru4inat.
!ar virtutea etic1"arete) nu e o facultate,ci o calitate a sufletului ce reprezint1
o specie #e #ispoziie,anume ea e o =dispozi3ie ha2itual1.!ispozi3ia ha2itual1
"heBis& e,a4adar, o specie de =dispozi3ie "diathesis& ,aceasta din urm1 fiind acea
calitate dispozi3ional1 care =orienteaz1 ;ntr,un fel pe posesorul ei,de4i e ;nc1
insta2il1 4i u4or de schim2at "Cat, HC,@a&9dispozi3ia ha2itual1 e ;n schim2,o
dispozi3ie sta2ilizat1
1@
.
Facultatea =este un alt soi de calitate dec5t cea c1reia ;n apar3in dispozi3ia
ha2itual1 4i dispozi3ia" Cat,4%)
ispoziia ha%itual !hexis)
;)
e un termen ce desemneaz1 o inclina3ie a
sufletului, =mai statornic1 4i mai dura2il1 dec5t simplele dispozi3ii, care e
#o%&n#it prin deprindere,adic1 printr,o pedagogie "virtu3ile dianoetice& se
formeaz1 prin studiu ,iar cele ale p1r3ii apetitive a sufletului prin deprindere
"ethos&,de unde deriv1 4i cuv5ntul =caracter "ethos&, un fel de a fi al omului
format prin desprindere "11>'a,1$,1@&.!ispozi3iile ha2ituale sunt dispozi3ii mai
sta2ile,mai dura2ile 4i mai greu de ;nl1turat,dar nu toate dispozi3iile sunt de acest
tip "Cat.@a&.
!ispozi3ia ha2itual1 relevant1 pentru etic1 este "i& o =perfec3ionare prin
deprindere a unei =facult13i ra3ionale numit1 =virtute natural1 ,"ii& ;n care
intervin "spre deose2ire de =facult13ile ira3ionale& =dorin3a ra3ional1 sau
=alegerea deli2erat1 "Metaf, 1>8Ha&, "iii& 4i care nu mai e o pur1 =facultate de a
resim3i afectele "pl1cerea 4i durerea&, ci e #ispoziia de a e ne raporta 2ine sau
r1u la afecte"11>$2,2%&,"iv&4i aceasta ;ntr,un mod sta2ilizat,intrat ad5nc ;n
o2i4nuin31,4i care poate fi schim2at cu greu.!e eBemplu,dispozi3ia ha2itual1
numit1 =cump1tare se formeaz1 prin deprindere su2 influen3a p1rin3ilor 4i a
societ13ii 4i te face apt s1 controlezi adecvat"2ine,ra3ional& afectul =m5niei,
evit5nd eBcesel 4i pastrandu,te ;n limitele =dreptei ra3iuni sau =6udec13ii 6uste
"orthos logos) 9 lipsa acestei tr1s1turi de caracter te face s1 reac3ionezi inadecvat
"fie violent,fie prea sla2&.0 asemenea dispozi3ie ha2itual1 e un eBemplu de
virtute etic1.-u posedarea unei anumite facult13i naturale face ca o persoan1 s1
fie numit1 cumptat "moral1& ,ci numai posedarea unei dispozi3ii ha2ituale de a
alege deli2erat un anume gen de 2ine, c1ci ceea ce confer1 unei ac3iuni
caracterul s1u specific moral e tocmai inten3ia deli2erat1 !prohairesis) cu care e
f1cut1 ;n mod o2i4nuit ac3iunea "112?2,1$&.
Q.*ure4an face o remarc1 suplimentar1 cu privire la diferen3a pe care o
sta2ile4te ristotel intre virtute "arete)4i me4te4ug sau art1 "techne)
;(
, !istinc3ia
e important1 pentru spiritul ;n care teoria aristotelic1 a virtu3ii evolueaz1
moralitatea unei ac3iuni.-oi putem antena pe cineva s1 desprind1 me4te4ugul
"arta& pianului sau fot2alului dar ;l putem antrena 4i s1 deprind1 virtutea
drept13ii.!iferen3a dintre cele dou1 cazuri e discutat1 de ristotel la 11>$a,2$,
'$. (l spune aici c1 noi putem aprecia dac1 un t5n1r a do25ndit me4te4ugul
pianului dupa calitatea pro#usului rezultat de pe urma eBercit1rii acelui
me4te4ug:dac1 o2serv1m c1 el c5nt1 2ine,vom zice c1 e un 2un artist.)otul
depinde de calitatea produsului.
lfel spus,produsele artei con3in valoarea ;n ele ;nsele.!impotriv1,produsul
virtu3ii etice,ac3iunea virtuoas1,nu con3ine valoarea moral1 ;n el ;ns14i,nici ;n
consecin3ele sale: =!ar ac3iunile f1cute ;n acord cu virtu3ile"putem spune c1&
sunt f1cute intr,un mod drept sau cump1tat nu pur 4i simplu pentru c1 au o
anume calitate intrinsec1 ,ci mai degra21 dac1 agentul ac3ioneaz1 afl5ndu,se
;ntr,o anume stare"dispozi3ie ha2itual1& "11>$a,'>&. Ceea ce vrea s1 spun1
ristotel este c1 pentru a spune c1 un om a f1cut o ac3iune moral1 nu e suficient
s1 ne uit1m la ceea ce a facut el afectiv,ci la cauza ac3iunii,care e virtutea sau
viciul care au generat,o.0 ac3iune care are toate aparen3ele unei ac3iuni drepte
nu e ;ntr,adev1r dreapt1 dac1 e activarea unui viciu "e.g. a fi mincinos&. 0
ac3iune e moral1 "virtuoas1& numai atunci c5nd e f1cut1 ;n conformitate cu
virtutea,;n modul ;n care ar face,o un om recunoscut ca virtuos "11>$2,$&.
ceast1 caracteristic1 e inclus1 ;n chiar defini3ia final1 a virtu3ii etice."de la
11>?a&
!emonstra3ia tezei c1 virtu3ile etice sunt o specia a genului =dispozitie
ha2itual1 e facut1 printr,un argument prin eliminare "##,$&: se pleac1 de la
presupunerea "de fapt o generelizare apar3in5nd teoriei sufletului& c1 toate
calit13ile sufletului sunt cele trei men3ionate anterior 4i se conchide c1,dac1
virtu3ile";n ipostaza de calit13i ale sufletului& nu sunt nici afecte 4i nici
facult13i,ele tre2uie s1 fie dispozitii ha2ituale. 0ri:

"1& Qirtu3ile etice nu sunt afecte
fectele se spune c1 ne mi4c1,ne tul2ur1,ne st5rnesc emo3ii9a fi
virtuos nu ;nseamn1 ;ns1 a fi mi4cat,ci a fi ;ntr,o anumit1 con#iie
"constant1&,a fi pus ;n dispozi3ia de a ac3iona constant ;ntr,un
anume fel"e.g. este felul tu #e'a fi s1 fii cura6os&
Qirtu3ile presupun un control al ra3iunii ,pe c5nd afectele sunt
spontane ,sc1pate de su2 controlul ra3iunii9dac1 am ;n fa31 un scop
2un 4i altul r1u 4i tre2uie s1 aleg ;ntre ele,afectele "e.g. furia& te
;mping la ac3iune numai instinctual,nereflectat ,spre oricare dintre
ele9virtu3ile,;n schim2,te orienteaz1 spre 2ine 4i anume ;ntr,un mod
reflectat9
Pentru virtu3i suntem l1uda3i,dar nu pentru afecte"nu suntem
l1uda3i sau 2lama3i pentru c1 ne ;nfurie,ci pentru c1 ne ;nfuriem
;ntr,un anume mod&"aceasta nu este dec5t o generalizare empiric1&
"2& Qirtu3ile etice nu sunt facult13i:
Pentru virtu3i nu suntem l1uda3i9ori ,noi nu suntem l1uda3i pentru
facult13i:acestea sunt un dat natural pentru care nu avem nici un merit
"e.g.nu suntem l1uda3i pentru un anumit temperament cu care ne,a
;nzestrat natura&9
Facult13ile sunt ;nn1scute,;n timp ce virtu3ile etice sunt do25ndite prin
ha2ituare"eBerci3iu&
Prin urmare,virtu3ile 4i viciile tre2uie s1 fie #ispoziii ha%ituale,calit13i
dispozi3ionale speciale,ad5nc ;nr1d1cinate 4i foarte sta2ile ale sufletului.
!ar dac1 dispozi3iile ha2ituale nu sunt afecte, ele =se afl1 "totu4i& ;n legatur1
cu afectele "11>%2,1?,2$&.*ai eBact, dispozi3iile ha2ituale care sunt numite
virtu3i etice au ca =o2iect sau domeniu de manifestare afectele "11882,28&.
ristotel consacr1 capitolul ##,' argument1rii acestei teze .7ui i se pare evident
c1 oamenii considera3i mai grosolani fac ac3iuni rele din cauza placerilor 4i nu
fac adesea ac3iuni 2une tocmai din cauz1 c1 li se pare nepl1cute9apoi,noi spunem
c1 un om 2ine educat g1se4te ;ntotdeauna pl1cere ;n a face acte 2une 4i nepl1cere
;n a face acte rele.!eci este clar c1 virtu3ile etice au o leg1tur1 cu afectel.En plus,
dac1 virtu3ile au a face cu ac3iunile 4i accept1m c1 afectele sunt motorul
ac3iunii,atunci virtu3ile tre2uie s1 ai2a a face 4i ele ;ntr,un fel sau altul cu
afectele.!up1 cum se vede,argumentele /tagiritului ;n acest sens sunt multiple.
Concluzia e ;ns1 una:virtu3ile 4i viciile morale sunt dispozitii psihici manifestate
;n leg1tura cu afectele "pathe& 4i ac3iunile "praBeis& "11>%2,1$,911>@a,2>&.
Peferitor la aceast1 concluzie p1rerile sunt ;mp1r3ite.(Bist1 autori care sus3in
c1 ele pot fi virtu3i etice,dar 4i virtu3i intelectuale.
/1 urm1rim acum diferen3a specific1 a virtu3ii etice pentru a vedea cum
puteam avea o defini3ie propriu,zis1.
Defini/ia irtu/ii etice2diferen/a specific8>II6A?
!ac1 =dispozi3ie ha2itual1 capa2il1 de alegere deli2erat1 cons4tient1 4i
corect1este genul proBim al virtu3ii etice, ;ntre2area care urmeaza ;n mode
firesc este ce fel #e dispozi3ie ha2itual1 capa2il1 de deli2erare con4tient1 corect1
e virtutea etic1 "ethi8e arete)E C1ci 4i en8rateia este o dispozi3ie ha2itual1
capa2il1 de deli2erare con4tient1 corect1.!ar noi tre2uie s1 spunem nu doar c1
ea este o stare "hexis) ,cum am facut,o de6a ,ci ce fel #e stare este"11>%a,18&.
Capitolul ## % e dedicat de aceea determin1rii diferen3ei specifice,nu at5t ;n
raport cu viciul,c5t cu st1p5nirea de sine.
!iferen3a specific1 e acea calitate care separ1 specia ;n interiorul genului
proBim: =0rice diferen31 specific1 constituie ;mpreun1 cu genul o specie
0rice specie const1 ;n gen 4i diferen31 "Cop. 18'2&.!iferen3a specific1 rezid1 ;n
notele definitului care ;i apar3in ;n mod esenial sau necesar 9 =)re2uie de
asemenea s1 cercet1m dac1 diferen3a nu apar3ine accidental definitului.C1ci
niciodat1 diferen3a,precum nici genul,nu fac parte dintre accidente, deoarece nu
este posi2il ca o diferen31 totodat1 s1 apar3in1 4i sa nu apar3in1 unui lucru ")op.
188a&.!e eBemplu,dac1 definim specia =om ca =animal ra3ional ,atunci
=animal e genul proBim 4i =ra3ional e diferen3a specific1. =Pa3ional e prin
urmare o proprietate ce apar3ine cu necesitate "nu poate s1 nu apar3in1&tuturor
mem2rilor speciei =om 4i o distinge de alte specii ale genului =animal9
=propriul e acea tr1s1tur1 care apar3ine numai omului ,nu altor specii ale
genului =animal, dar nu e esen3ial1,unii oameni put5nd s1 o ai21,al3ii nu "de
eBemplu a ;nv13a gramatic1& 9 iar =accidentul e acea tr1s1tur1 care poate s1
apar3in1 4i poate sa nu apar3in1 omului sau altor specii de animale "de
eBemplu :a avea ochii al2a4trii&.!ac1 defini3ia nu cuprinde diferen3ele genului
atunci ea e gre4it1.!ar g1sirea diferen3ei specifice presupune punerea la lucru a
unei ;ntregi tehnologii dialectice,iar capitolul ##,% e un eBemplu ;n acest
sens.4adar, ce fel de dispozi3ie ha2itual1 capa2il1 de alegere deli2erat1
con4tient1 4i corect1 e virtutea etic1J
!ar eBist1 doua sensuri ale =m1surii 6uste "mediei, meson): un sens a2solut
sau aritmetic "=m1sura 6ust1 ;n raport cu lucru4l ;n sine& 4i un sens relativ 4i
fleBi2il "=m1sura 6ust1 ;n raport cu noi&
22
.ceasta din urm1 =nu esti nici
unic1,nici aceea4i pentru to3i"11>%a,'>&.( evident prin induc3ie din eBemple
particulare "e.g. profesorul de gimnastic1,11>%2,1,$& c1 ;n cazul nostru nu putem
utiliza conceptul a2solut,ci numai pe cel relativ,adic1 media pentru noi
2'
Copica
ne cere ca aceast1 medie pentru noi s1 fie dat1 printr,o serie de =determin1ri
c1ci =dac1 omitem vreo determinare nu mai red1m esen3a lucrului "Cop. 18%2&.
!e eBemplu,dac1 definim =cutremurul ca fiind =o mi4care de p1m5nt ,vom
putea o2serva imediat c1 nu orice fel de =mi4care a p1m5ntului se nume4te
cutremur,ci numai unele av5nt anumite =determin1ri ,luate dup1 diversele
categorii :cantitate,calitate ,loc,timp etc. "Cop. 18%2&.7a fel stau lucrurile cu
virtutea etic1 :nu e virtuoas1 alegerea pur 4i simplu a =mediei ;n afecte"4i
ac3iuni& , ci numai aceea ;n care m1sura 6ust1 ;n afecte e realizat1 =atunci c5nd
tre2uie,fa31 de cine tre2uie,pentru ce tre2uie ,cum tre2uie "11>%2,22&. =C1ci
f1r1 m1sur1 este socotit acel care este st1p5nit nu de o pl1cere oarecare,ci de o
anumit1 pl1cere. )re2uie deci s1 ad1ug1m la ce cantitate 4i la ce calitate a
lucrului respectiv se aplic1, ;n ce loc s,a petrecut 4i din ce cauz1 "Cop,18%2&.
-e,am putea ;ntre2a de ce =media ;n afecte nu e rezultatul unui calcul
ra3ional precis 4i a4 unei deli2er1ri o2iectiveJC1ci atunci c5nd vor2im despre
=media sau =mi6locul ;ntre 2 4i 1>,este c5t se poate de clar c1 el e precis
calcula2il 4i anume e vor2a de %,pentru c1 % e egal dep1rtat de respectivele
eBtreme. En materie de afecte 4i ac3iuni,;ns1, lucrurile sunt mai complicate.*edia
despre care vor2e4te ristotel ;n cazul lor este =media ;n raport cu noi
"11>%2,%& , nu =media ;n raport cu lucrul ;nsu4i ca ;n eBemplul aritmetic. En
acest caz, =virtutea e un fel de medie ;n sensul c1 ea tin#e la ceva ce e
intermediar "11>%2,2@,trad. #rNin&. *edia etic1 e o =medie pentru noi,;n
sensul c1 e relativ la conteBt 4i deci varia2il1:ea e sta2ilit1 diferit ;n func3ie de
timp"=c5nd tre2uie& , de motriv"= pentru ce tre2uie&, de cantitate" =c5t
tre2uie&, de persoan1 "=fa31 de cine tre2uie& 4i de modalitate"=cum tre2uie&
"11>%2,2>&.En consecin31 ,media aritmetic1 poate sa difere de media pentru noi
"media etic1&: 2un1oar1,un eBces al m5niei e virtuos ;n fa3a unei crime comise cu
cruzime9 nu reac3ia =intermediar1 pare a fi ;n acest caz m1sura 6ust19apoi
,unele afecte 4i ac3iune se pare c1 nu au pur 4i simplu medie "de pild1,adulterul,
furtul 4i homicidul sunt considerate rele "n sine& "11>?a,1>&.*ai mult, media
pentru noi poate s1 nici nu fie =6um1tatea dintre dou1 eBtreme 4i ea poate varia
de la om la om.
*edia ;n raport cu noi, care e produsul =6udec13ii"ra3iunii&6uste "orthos
logos), pare s1 nici nu poat1 fi determinat1 printre formule generale: = (Bplica3ia
la nivelul particularilor "ac3iunilor particulare& este 4i mai precis1. C1ci ele nu
cad ;n sfera nici unei arte sau mul3imi de reguli: agen3ii tre2uie s1 ai21 gri61
;ntotdeauna de ceea ce e specific fiec1rui caz ;n parte,a4a cum fac doctorii 4i
navigatorii"11>8a,$,trad.Crisp& . 4a se eBplic1 aparenta lips1 de standarde
o2iective de evaluare,adic1 de standarde intersu2iectiv vala2ile, din etica
aristotelic1,sugerat1 de opaca formul1:ceea ce e moral depinde de felul ;n care
;l determin1 posesorul ;n3elepciunii practice. )otu4i ,/tagiritul nu e at5t si2linic:
=vom ;ncerca totu4i s1 oferim un anume spri6in cititorului,adaug1 el ;n cele din
urm1. :i ;ntr,adev1r ,se va vedea c1 din criteriul mediei va rezulta un set
minimal de regului ale me#iei,cu caracte empiric,deci oric5nd infirma2ile,cum
ar fi de eBemplu:a2tin5ndu,ne de la pl1ceri devenim tempera3i , =o2i4nuindu,
ne s1 dispre3uim 4i s1 ;nfrunt1m ceea ce ne produce teama devenim cura6o4i ,
=3ine,te departe de eBtreme etc. "11>8a,'$911>@2&. !ar ele nu sunt nota
distinctiv1 a eticii lui ristotel. Finalul 2oliticii con3ine de asemenea multe
reguli utile pentru formarea caracterului. cestea nu sunt totu4i reguli de
evaluare a unor ac3iuni singulare ";n sensul =datoriilor eticienilor deontologi4ti
de mai t5rziu&,ci reguli empirice #e pe#agogie moral, Postul teoriei etice
aristotelice este tocmai s1 orienteze 4i s1 asigure un fundament ra3ional acestei
educa3ii. /tandardul de evaluare a ac3iunilor e chiar produsul acestei educa3ii,
phronimos, ;n3eleptul practic,4i nu un set de reguli cu vala2ilitate universal1.
-e,am mai putea ;ntre2a de ce consider1 ristotel c1 =media "4i nu eBtrema,
2un1oar1& este indicatorul virtu3ii eticeJ
28
/tagiritul nu face dec5t s1 preia o idee ce plutea ;n atmosfera cultural1 a vremi
4i s1 o ridice la rangul de =m1sur1 6ust1 ca indicator al virtu3ii etice. ceasta
eBplic1 de ce ristotel nu s,a str1duit s1 6ustifice ;n am1nunt legarea virtu3ii
etice de c1utarea ra3ional1 a =m1surii 6uste :un asemenea fapt era pentru el 4i
pentru contemporani,unanim acceptat 4i deci su%"neles. En interepretarea prof.
Q. *ure4an se citeaz1 c5teva conteBte pre,aristotelice,aristotelice 4i post,
aristotelice care sugereaz1 c5t de veche 4i c5t de persistent1 e aceast1 idee. )oate
acestea ofer1 o 2aza ideal1 pentru induc3ie.
2$

Putem spune,;n concluzie, c1 ideea 2inelui practic ;n3eles ca respectare a
m1surii 6uste ;n tot ceea ce ;ntreprinde omul a fost, 4i este ;nc1,at5t de r1sp5ndit1
4i at5t de ad5nc ;nr1d1cinat1 ;n mintea comun1 4i ;n min3ile savante,;nc5t
ristotel o adopt1 ca pe o premis1 inductiv1 nepro2lematic1 a teoriei sale.
tunci , am putea conchide c1 diferen3a specific1 a virtu3ii etice se refer1 la
o2iectele ;n leg1tur1 cu care se eBercit1 aceasta dispozi3ie ha2itual1 4i mai ales la
felul acestei rela3ii: =Encepem cercetarea noastr1 cu ;ntre2area dac1 persoana
st1p5n1 pe sine 4i cea nest1p5na pe sine difer1 de alte persoane prin lucrul cu
care au ele de a face sau prin felul acestui raport "118%2,2>&.
@irtutea e calitatea sufletului care dispune omul spre realizarea scopului
realmente 2un "media pentru noi ;n afecte&,originea sau cauza ac3iunii const5nd
;n alegerea deli2erat1 ;ns14i,4i o face cu u4urin31 ,c1ci omul virtuos ";n3eleptul
practic, phronimos& 4i,a cl1dit un asemenea caracter echili2rat ;nc5t nu simte
dorin3e ira3ionale rele care s,ar putea opune ra3iunii.
Ftp&nirea #e sine e o calitate a sufletului care dispune omul spre
realizarea scopului 2un "media pentru noi ;n afecte&, originea sau cauza ac3iunii
const5nd ;n alegerea deli2erat1 ;ns14i,dar o face cu dificultate, c1ci omul st1p5n
pe sine are un caracter oarecum =2olnav , el fiind vulnera2il la dorin3ele
ira3ionale rele ce se opun ra3iunii,chiar dac1 e suficient de tare 4i nu se las1
condus de ele.Compararea celor doi merit1 citat1 din nou:
=Cci at&t cel stp&n pe sine c&t $i cumptatul sunt genul #e oameni care nu fac nimic "mpotriva
raiunii #e #ragul plcerilor trupe$ti,ar cel stp&n pe sine are #orine iraionale rele,pe c&n# cel
cumptat nu are / $i cumptatul e genul #e om cae nu simte nici o plcere "mpotriva raiunii,pe c&n#
cel stp&n pe sine e genul #e om care simte o asemenea plcere,#ar nu e con#us #e ea !((7;a),
!efini3ia final1 a virtu3ii etice de la 11>?a pare s1 spun1 acela4i lucru anume
c1 , virtutea etic1 este dispozi3ia ha2itual1 capa2il1 de alegere deli2erat1 ce
vizeaz1 media ;n raport cu noi ;n afecte 4i ac3iuni, determinat1 de ra3iune
"conform alegerii deli2erate&,adic1 a4a cum o determina ;n3eleptul practic
"netul2urat de dorin3e ira3ionale&.
Concluzia la care a6unge Q. *ure4an ;n leg1tur1 cu diferen3a specific1 a
virtu3ii este urm1toarea
Qirtutea etic1 este [dispozi3ia ha2itual1 capa2il1 de alegere deli2erat1
con4tient1 4i corect1\ ;n leg1tur1 cu afectele "4i ac3iunile&, urm1rind
=conform alegerii deli2erate media ;n raport cu noi ;n acestea "scopul
2un&.
Qiciul etic este [dispozi3ia ha2itual1 capa2il1 de alegere deli2erat1
necon4ient1 4i incorect1\;n leg1tur1 cu afectele "4i ac3iunile&,urm1rind
=conform alegerii deli2erate eBcesul 4i insuficien3a acestora "scopul r1u&
<rasia este [dispozi3ia ha2itual1 capa2ila de alegere deli2erat1 con4tient1
4i corect1\ ;n leg1tur1 cu afectele"4i ac3iunile& urm1rind =contra alegerii
deli2erate eBcesul 4i insuficien3a acestora "scopul r1u&
(n<rateia este [dispozi3ia ha2itual1 capa2il1 de alegere deli2erat1
con4tient1 4i corect1\ ;n leg1tur1 cu afectele"4i ac3iunile& urm1rind =contra
alegerii deli2erate media ;n raport cu noi ;n acestea "scopul 2un&
/e vede de aici c1 diferen3ele specifice ale acestor patru termeni relativi sunt ele
;nsele relative "adic1 rela3oo cu lucrurile fa31 de care sun de la natur1 relativi&,
a4a cum cere ristotel ;n Copica"18$a&.En cazul nostru,diferen3a specific1 e
formulat1 ;n termenii eBceselor sau mediei ;n afecte "4i ac3iuni& 4i a felului ;n
care dispozi3iile ;n cauza se raporteaz1 la aceste scopuri.Qirtutea este o
#ispoziie ha%itual capa%il #e alegere #eli%erat ,con$tient $i corect
"n#reptat spre me#ia "n raport cu noi "n afecte $i aciuni,cauz&n# aciunea prin
alegerea #eli%erat scutit #e influenele pertur%atoare ale #orinelor
iraionale
;+
.
Putem eBplica #efiniia final a virtuii etice de la 11>? a. :i iat1 cum :
, o dispozi3ie ha2itual1 capa2il1 de alegere deli2erat1 con4tient1 4i corect1
"gen proBim&
, urm1rind realizarea msurii Auste ;n raport cu noi ;n afecte "4i ac3iuni & ;n
modul =determinat de ra3iune
2?
,adic1 a4a cum o face ;n3eleptul practic
"i.e. numai =din alegere deli2erat1 , imun1 la pertur2a3iile dorin3elor
ira3ionale& "diferen3a specific1&9
+oluntarul 1i inoluntarul >III616#6 +6$6)?
=Prin urmare,virtutea este legat1 de pasiuni 4i ac3iuni.cestea se 2ucur1 de
laud1 sau 2lam atunci c5nd sunt voluntare 4i de iertare pro chiar de compasiune
atunci c5nd sunt involuntare.Pezult1,a4adar, c1 pentru a cerceta virtutea tre2uie
s1 definim mai ;ntai voluntarul 4i involuntarul "11>@a,'>&.

Cartea a ##,a ;ncepe cu ela2orarea tezei,prezent1 implicit ;n formula diferen3ei
specifice a virtu3ii etice, c1 pentru a fi realmente virtuos,un act tre2uie s1 fie
=voluntar,altfel ele e virtuos prin acci#ent"11'$a,1%&.En Etica eu#emic aceea4i
ideea e prezentat1 mai clar :domeniul ac3iunilor practice nu e domeniul
necesit13ii sau inevita2ilit13ii,ci domeniul accidentalului,a ceea ce poate sau nu
s1 ai21 loc9c5nd o ac3iune are loc,ea are loc pentru c1 a fost produs1 de agent9
ac3iunile voluntare sunt cele a c1ror cauz1 e agentul 4i anume acelea cauzate prin
alegerea deli2erat19 alegerea deli2erat1 fiind o ;nsu4ire a virtu3ii etice , rezult1 c1
=at5t virtutea c5t 4i viciul tre2uie s1 ai21 de a face cu lucrurile care sunt
voluntare "((,122'a,1$,2>&
ristotel va c1uta acum s1 precizeze defini3ia conceptelor de =voluntar 4i
=involuntar ;ncep5nd cu delimitarea ceie de,a doua no3iuni:involuntare sunt
ac3iunile comise prin constr&ngere sau din ignoran,
0 ac3iune involuntar1 e f1cut1 prin constr&ngere dac1 principiul "cauza& sa e
eBterioar1 4i eBecutantul nu are nicio contri2u3ie la ac3iune. !e eBemplu, atunci
c5nd v5ntul ;3i aduce cora2ia undeva9sau c5nd e4ti o2ligat s1,3i tr1dezi patria prin
amenin3are,;mpotriva voin3ei tale.En practic1 e ;ns1 greu de decis,;n fiecare caz
;n parte,ce ac3iune e f1cut1 prin constr5ngere 4i care e voluntar1.C1ci s,ar putea
spune c1 ;n unele cazuri nu ar tre2ui s1 ne l1s1m constr5n4i s1 tr1d1m,oric5t de
dureroas1 ar fi opozi3ia noastr1,ci mai degra21 ar tre2ui s1 alegem moartea
"11>1a,2$&.lteori ,ac3iunile se afl1 cumva la 6um1tatea distan3ei dintre voluntar
4i involuntar "prin constr5ngere&, cu alte cuvinte ele sunt =miBte "111>a,1>&, ca
atunci c5nd ;mpre6ur1rile eBterioare te contr5ng s1 faci o ac3iune ;mpotriva
voin3ei tale de4i comiterea propriu,zis1 a ac3iunii e aleas1 li2er:e.g. atunci c5nd
un terorist care 3i,a r1pit copiii ;3i cere s1 furi 2ani pentru a,i r1scump1ra 4i,3i
spune c1 dac1 refuzi s1 furi 2anii ;3i vei condamna copiii la moarte "111>a,$,
1>&.En acest caz a fura sau nu 2anii e un act voluntar "ales li2er&,dar scopul s1u e
fiBat in ;mpre6ur1ri care nu depind de agent.!ar nu toate ;mpre6ur1rile eBterioare
tre2uie considerate ;n mod firesc =constr5ngeri:de pild1 nu cele care stimuleaz
;n mod plcut la comiterea actului.Constr5ngerea e ;n mod normal negativ1 4i
cel care ac3ioneaz1 din constr5ngere su2 imperiul ;mpre6ur1rilor eBterioare o
face suferin#, include prea mult su2 conceptul de =constr5ngere ;nseamn1 a,l
dilua 4i a,l face inutiliza2il.
Pe de alt1 parte ,o ac3iune involuntar1 e facut1 #in ignorant ;n doua sensuri :
=din ignoran31 pur 4i simplu "i.e. ac3iunea e cauzat1 de ignorarea
circumstan3elor particulare ;n leg1turp cu care ea are loc, descoperirea ulterioar1
a ceea ce a f1cut agentul antren5nd remu$carea &,respectiv =;n ignoran31 f1r1 a
fi con4tient de ce face 4i deci f1r1 a regreta,cum e de pild1 omul 2eat sau
m5nios: ;n acest din urm1 caz,ac3iunea pare a fi cauzat1 de 2e3ie sau de m5nie,nu
de ignoran31,de4i e facut1 ;n ignoran31,adic1 nu ;n cuno4tin31 de cauz1
"111>2,2$&. !ar nu orice fel de ignoran31 e cauza involuntarului ,ci numai
ignoran3ta cu privire la =circumstan3ele particulare ;n care are loc ac3iunea9
ignorarea principiilor generale "a scopului 2un& nu e cauza involuntarului, ci a
viciului "care e uncaz al voluntarului& "111>2,'>,'$&.
Ce ;nseamn1 acum,prin contrast, o ac3iune volunar1J (a ;nseamn1 trei lucruri:
i& c1 e o ac3iune care #epin#e #e agent, i.e. ;4i are originea
;n agent9actele ce depind de al3ii sau de natura
eBterioar1 nu sunt voluntare
ii& c1 e o ac3iune f1cut1 "n cuno$tin #e cauz , i.e.
cunosc5nd o2iectul ac3iunii,mi6loacele 4i scopul " c5nd
tre2uie , pentru ce tre2uie,cum tre2uie&9
iii& C1 e o ac3iune facut1 neacci#ental "de pild1 , nu din
ignoran31& 4i neconstr&ns
Prin urmare,pot eBista acte "aparent& nedrepte "e.g. a nu returna datoriile& dar
care nu sunt =propriu,zis nedrepte "11'$a,22& 4i aceasta pentru c1 nu sunt
voluntare ci, s1 zicem ,f1cute prin constr5ngere.
cum 4i ac3iunile voluntare sunt divizate de ristotel ;n dou1 clase:ac3iuni
voluntare preme#itate ";n care cauza ac3iunii e alegerea deli2erat1,prohairesis& 4i
ac3iuni voluntare nepreme#itate "f1cute ;n cuno4tin31 de cauz1,dar ne#eli%erat,
deci av5nd alte cauze cum ar fi m5nia ori alte pasiuni&: = Snele dintre ac3iunile
noastre voluntare sunt f1cute de noi prin alegere deli2erat1,anume cele ce sunt
consecin3a unei deli2er1ri anterioare9altele, cele ce nu sunt consecin3a unei
asemenea deli2er1ri anterioare,le facem f1r1 alegere deli2erat1"11'$2,1>&.
cestea din urm1 pot fi ac3iuni virtuoaseZvicioase, de pild1 ac3iunile f1cute din
impuls sau din alte afecte,dar ;n cuno4tint1 de cauz1,f1r1 ca prin aceasta 4i
agentul ;nsu4i s1 fie virtuosZvicios, c1ci virtuteaZviciul e cauza acestor acte
"11'$2,28&. Prin urmare =putem comite o nedreptate f1r1 a fi ;nc1 o persoan1
nedreapt1 "11'$2,'$&. :i la fel pentru celelalte vicii sau virtu3i.
Pezult1 din aceast1 discu3ie c1 putem distinge trei caziro de ac3iuni ce ar putea
fi numite, cu trei nuan3e diferite,virtuoase,de pild1 drepte.En primul r5nd, vom
numi =ac3iune dreapt1 ac3iunea e cauzat1 de virtutea drept13ii 4i deci e o ac3iune
voluntar1 premeditat19;n al doilea r5nd dac1 are aceea4i descriere,vom numi tot
=dreapt1 ";ntr,un sens mai sla2& o ac3iune care nu e cauzat1 de virtutea
drept13ii,ci de un impuls sau de un alt efect,dar e totu4i voluntar1
"nepremeditat1&. ristotel le nume4te pe am2ele =drepte pentru c1 le consider1
ca fiind tipul de motiv voluntar care le cauzeaz1 "premeditat
respectiv,nepremeditat& "11'822@,11'8%a&.En al treilrea r5nd,dac1 are aceea4i
descriere, vom numi =dreapt1 prin acci#ent o ac3iune care e involuntar1.
c3iunile involuntare pot fi, la r5ndu,le,gre4eli c5nd o2iectul,mi6locul 4i
scopul nu satisfac condi3ia "ii&,c5nd ac3iunea e f1cut1 din ignoran31 4i cauza
ignoran3ei se afl1 ;n agent,2un1oar1 atunci c5nd cineva nu face nici ac3iunea pe
care credea c1 o face,nici ;n raport cu persoana cu care credea c1 o face,nici cu
instrumentul 4i nici cu scopul presupuse "11'$2,11&,e.g c5nd vrei s1 amenin3i o
persoan1 cu cu3itul pentru a o speria , nu pentru a o omor;,dar din ;ntamplare o
omori.
c3iunile involuntate mai pot fi 4i =accidente nefericite ,c5nd sunt f1cute din
ignoran31 dar cauza ignoran3ei se afl1 ;n afara agentului 4i pre6udiciul se face cu
totul neprev1zut. En cazul =gre4elii , pre6udiciul "omorul& nu e cu totul
neprevizi2il,dar se ac3ioneaz1 f1r1 inten3ia de a,l produce "11'$2,1>,2>&.
!ar numai ac3iuniule voluntare preme#itate pot fi ac3iuni virtuoaseZvicioase
;n sensul tare al cuv5ntului ,adic1 ac3iuni f1cute de o persoan1 virtuoas1Zvicioas1
C1ci virtu3iileZviciile sunt dispozi3ii ha2ituale capa2ile de alegerea deli2erat1,
deci capa2ile s1 produc1 acte voluntare premeditate. !e pild1, nu are sens s1
vor2im de caracterul =nedrept "vicios& al ac3iunii de a nu returna un ;mprumut
21nesc ;n condi3iile unei amenint1ri cu moartea sau ;n situa3ia ;n care agentul
ignor1 c1 returnarea ;mprumutului nu s,a f1cut. ceste ac3iunii nu sunt cazuri
de imoralitate,c1ci reprezint1 ac3iuni involuntare, Pe de alt1 parte,atunci c5nd
;mprumutul nu e returnat ;n deplin1 cuno4tin31 de cauz1 din pricina unei
iz2ucniri pasagere de m5nie "i.e. un act voluntar nepremeditat&,vom spune c1
actul e nedrept "vicios&,c1ci el a produs un pre6udiciu caracteristic nedrept13ii9
dar nu vom spune din acest motiv c1 4i autorul lui e nedrept,pentru c1 nu o
dispozi3ie ha2itual1 a cauzat actul,ci un impuls de m5nie.C5nd ;ns1 actul e
cauzat de un hexis al caracterului,deci implicit de o alegere #eli%erat !fiind
prin urmare,o ac3iune voluntar1 preme#itat&, el e un act nedrept 4i autorul lui e
de asemenea nedrept "11$'2,2>,&. Ceea ce mi se pare c1 tre2uie su2liniat aici
este c1 acest ultim sens e sensul tare, propriu,zis etic,al comiterii unui act vicios,
ca act ce ;4i are originea ;ntr,un caracter vicios 4i se manifest1 ca atare ;n mod
constant, iar nu accidenta4 sau fluctuant cum e cazul actelor vicioase comise ;n
mod voluntar dar din cauza unui impuls ira3ional pasager. Caracterul vicios al
acestora din urm1 e eBterios 4i accidental,c1ci =a comite o nedreptate nu este
acela4i lucru cu a practica ";n mod constant& nedreptatea "11'%a,2%&. (tica
virtu3ii de tip aristotelic nu se ocup1 de aciunile nedrepte "comise ;n mod
accidental sau efemer&,ci de comportamentele sta2ile nederepte ale oamenilor
nedrep3i , i.e. de ;nclina3ia constant1 de a comite ac3iuni nedrepte:
ac cineva provoac preAu#eci "n mo# preme#itat,el comite o ne#reptate,iar actele ne#repte #e
acest fel fac #in autorul lor un om cu a#evrat ne#rept,c&n# prin ele violeaz proporia $i egalitatea,
%.% Clasificare irtu/ilor etice

ristotel porne4te prin a ilustra 4i testa teoria sa despre virtute printr,o
eBaminare detaliat1 a virtu3ilor.
(l precizeaz1 c1 virtu3ile etice privesc afectele 4i actiunile.!omeniul lor este
uneori definit prin referire la un tip de afect,alteori prin referire la un tip de
ac3iune,dar acest lucru este doar o chestiune de convenien319 =o virtute este o
n1zuin31 de a st1p5ni o animit1 clas1 de afecte 4i de a ac3iona corect ;ntr,o
anumit1 situa3ie.
7ista virtu3ilor este prezent1 la sf5r4itul acestui capitol,iar ;n lucrarea Etica
nicomahic ristotel realizeaz1 mai ;nt5i o prezentare succint1 a acestora" C ## ,
Q## pag. 82,8%,trad. /telei Petecel 4i lucrarea lui !avid Poss
2H
&.
Constat1m c1 eBist1:
1& trei virtu3i ce constau ;n atitudinea 6ust1 ;n privin3a afectelor primare de
team1,pl1cere,manie9
2& patru virtu3i ce privesc dou1 dintre principalele scopuri ale omului ;n
societate,urm1rirea averii 4i cea a onoarei9
'& trei virtu3i ce privesc rela3iile sociale9
8& dou1 calit13i ce nu sunt virtu3i,odat1 ce nu sunt dispozi3ii ale voin3ei.
En concluzie ristotel analizeaz1 ca virtu3i moral:

1?. Cu7p8tarea >C III61&-1"?
%?. CuraBul >C III 6 1-)C1&-1%?
"?. ,enero9itatea >C I+61-%?
'?. D8rini7ia > C I+6%-"?
# ?. ,randoarea sufleteasc8> C I+6"-'?
A?. :l<nde/ea >C I+6 #-)?
*?. Dreptatea > C +6 1-11?
$? Prietenia > C +III6 1-1)? ETC.
En continuare voi ;ncerca s1 redau succint c5teva elemente esen3iale ale acestor
virtu3i oprindu,m1 la analiza mai detaliat1 a cura6ului.
Cump1tarea este domeniul c1ruia ristotel ;i confer1 un spa3iu mai restr5ns.
=(a reprezint1 m1sura 6ust1 ;n ceea ce prive4te anumite pl1ceri "(-, 111?2,2$&
/e spune c1 ea se refer1 la pl1ceri 4i dureri,;ns1 ;n realitate este limitat1 la
cele dint5i.
Pl1cerile mentale sunt primele eBcluse.
Pentru cei ce sunt sclavii acestora,noi avem 4i alte nume dec5t cel de =desfr5u.
Pl1cerile v1zului ,auzului,mirosului sunt 4i ele eBcluse:cump1tarea se refer1
doar la acele sim3uri ce sunt savurate direct at5t de animalele inferioare c5t 4i de
om,adic1 4i de om,adic1 sim3ul tactil 4i al gustului.-u sunt incluse ;ns1 toate
pl1cerile pip1itului 4i ale gustului ci doar cele pur animalice,ca acelea ale
m5ncatului,21utului 4i rela3iilor seBuale "111Ha,'>&.
/ingurele dureri care intr1 ;n sfera de preocupare a cump1t1rii sunt cele
cauzate de dorin3a ne;mplinit1 pentru astfel de pl1ceri "111H2,'>,111@a,$&.
En afara spa3iului restr5ns oferit acestei virtu3i mai este de re3inu un e4ec par3ial
al doctrinei c1ii de mi6loc./e recunoa4te c1 viciul datorat insuficien3ei 9
=insuficien3a poate s1 fie o insensi2ilitate ;nn1scut1,pentru care cineva nu poate
fi 2lamat,sau ascetism,ceea ce nu este sclavie fa31 de instinct,ci supunerea
instinctului unei regului.
Grandoarea sufleteasc1 ,sau dup1 cum am mai putea s1 o numim,m5ndria
proprie sau respectul de sine,ocup1 un loc special pe lista virtu3ilor.
0mul cu grandoare sufleteasc1 este acel ale c1rui merite 4i preten3ii sunt la fel de
mari.Prin urmare,aceast1 virtute le presupune pe celelalte 4i le d1 str1lucire 9 ea
este un fel de =coroan1 a virtu3ilor "1128a&.
Ceea ce acest om pretin#e este onoarea,#ar marile onoruri,chiar $i cele conferite #e oamenii
%uni,"i vor face #oar cu mo#eraie plcere,#eoarece,"n cel mai fericit caz,el prime$te ceea ce i se
cuvine, Cu toate acestea,el le va accepta, ele fiin# lucrul cel mai mare pe care semenii si i'l pot oferi,
El va #ispreui onorurile #in partea oamenilor #e r&n# $i nu mai puin #ezonoarea,ac s'a
nscut #intr'o familie aleas,are putere sau %ogie,aceste "i vor mri sentimentul propriei valori,
!((;G%,;7)
)r1s1turile descrise ;n teBtele aristotelice sunt minunate,dar imaginea este una
nemul3umitoare,ea fiind o anticipare a ;n3eleptului stoic c1ruia ;i lipse4te ;ns1
auto;n6osirea ;n fa3a idealului datoriei.Caracterul ofensiv al acestei imagini este
;ndulcit,de4i nu 4i ;nl1turat,pentru ;nceput de cele mai mari merite posi2ile.
Cl5nde3ea Generozitatea 4i *1rinimia ocup1 spa3iile cele mai restr5nse,iar
ristotel ezit1 ;n a preciza sau a numi concret care este calea de mi6loc a
acestora.
=Cl5nde3ea,de pild1,este calea de mi6loc pentru m5nie "112$2,
'>&9Generozitatea este tratat1 ;n raport cu risipa 4i avari3ia "1121a,1$&, iar
*1rinimia se aproprie de generozitate,dar ristotel precizeaz1 4i ceea ce le
diferen3iaz1.
reptatea este prezentat1 ;n Cartea a Q,a.ristotel ;ncepe prezentarea prin
recunoa4terea celor dou1 sensuri ale cuv5ntului dreptate"112@a,2?&:prin
=dreptatea generic1 "sau universal1& 4i =dreptatea distri2utiv1"11'>2,2?&.
Purcede apoi la analiza fiec1rui tip de dreptate,iar analiza acestei virtu3i se
;ncheie la sf5r4itul c1r3ii a Q,a.
Prietenia este tratat1 pe parcursul c1r3ii a Q###,a dar defini3ile 4i compara3iile
fac deliciul acestei p1r3i.#nteresant1 este defini3ia dat1 ;n "11$$a,'>& =Snii
oameni care sunt capa2ili de virtute sunt capa2ili 4i de prietenie. Prietenia,
spune ristotel, nu se 2azeaz1 pe pl1cere sau interes ci doar pe valoarea
personal1,valoare care nu poate apar3ine dec5t =oamenilor de virtute."11$?a,2>&
#at1 un ta2lou general al virtu3ilor 4i viciilor prezentat ;n (tica eudemic1:
!fectul E=ces Dedia Deficien/8
Frica 4i ;ncrederea
;n sine
)emeritatea
nes12uin3a
"thras+tes&
Cura6ul "andreia& 7a4itatea"deilia&
Pl1cerea 4i
durerea senzual1
!esfr5ul
"a<olosia&
Cump1tarea
"sophros+ne&
#nsensi2ilitatea
"anaisthesia&
!area 4i primirea
de 2unuri
materiale "minor1&
Pisipa "asotia& Generozitatea
"eleutheriotes&
vari3ia "aneleutheria&
!area 4i primirea
de 2unuri
materiale "ma6or1&
Qulgaritatea
"apeiro<alia&
*1rinimia
"megalopepeia&
*eschin1ria
"mi<roprepeia&
0noarea 4i
dispre3ul onoarei
"ma6or1&
Qanitatea
"chaunotes&
Grandoarea
sufleteasc1
"megalops+chia&
*icimea sufleteasc1
"mi<rops+chia&
0noarea 4i
dispre3ul onoarei
"minor1&
m2i3ia
"philotimia&
m2i3ia verita2il1 7ipsa am2i3iei
"aphilotimia&
*5nia #rasci2ilitatea
"orgilotes&
Cl5nde3ea
"praotes&
patia "aorgesia&
(Bprimarea
convingerii fa31 de
al3ii
71ud1ro4enia
"alazoneia&
/inceritatea
"aletheia&
!isimularea "eironeia&
Pl1cerea ;n
conversa3ie
Cufoneria
"2omolochia&
Qeselia
"eutrapelia&
Grosol1nia "agroi<ia&
Conduita pu2lic1
pentru a pl1cea
7ingu4eala
"ares<eia&
ma2ilitatea
"philiaJ&
Srsuzenia "dus<olia&
Pu4inea )imiditatea
"<atapleBis&
!ecen3a "aidos& -eru4inarea
"anaisch+intia&
#ndignarea #nvidia
"phthonos&
Ousta indignare
"nemesis&
P1utatea
"epichaire<a<ia&
Pl1cerea dat1 de
c54tig "pleoneBia&
C5stig nemeritat !reptatea
distri2uitiv1 "ceea
ce se cuvine&
Pierdere nemeritat1
PleoneBia -edreptatea prin
Posedarea ;n
eBces
!reptate corectiv1
"egalitatea,
nep1rtinirea
-edreptatea prin
deposedare
Celelalte afecte
manifestate ;n
rela3iile cu al3ii
-edreptate !reptatea generic1 -edreptate
Finalul acestei discu3ii este consacrat analizei mai detaliate a =cura6ului
CUR!EU-
Qom ;ncerca s1 refacem ;n acest paragraf, ;ntr,o form1 mai detaliat1 4i mai
sistematic1,analiza pe care o face ristotel virtu3ii cura6ului"andreia& "###, %,@&,
conform schemei realizate de prof. Q. *ure4an analiza se va prezenta astfel :
Care este mai ;nt5i o2iectul "sau domeniul& virtu3ii cura6uluiJ omeniul
comun e afectul pl1cerii 4i durerii.!ar,spre deose2ire de teza general1 c1 virtutea
e ;nso3it1 de pl1cere 4i viciul de durere,ristotel conchide c1 virtutea cura6ului
=este asociat1 cu durerea "111?a'8& 9 prin urmare, =nu ;n orice virtute ac3iunea
e ;nso3it1 de pl1cere "111?2,1%&.!ar adaug1 el : =ac3iunea e ;nso3it1 de pl1cere
numai ;n m1sura ;n care ;4i atinge scopul 9Cel ce ;nfrunt1 cu 2ucurie,sau cel
pu3in f1r1 suferin31,pericolele,este cura6os pe c5nd cel ce sufer1 ;nfrunt5ndu,le e
un la4"11>82,@&. Srmson este de p1rere c1 ristotel ;ncearc1 s1 salveze aic
=m1car o versiune modificat1 a doctrinei sale "ini3iale&.0mul cura6os va g1si
ac3iunea nepl1cut1 dar,ca 2oBerul care accept1 de 2un1voie lovituri dure, el
ac3ioneaz1 astfel pentru c1 scopul e pl1cut.
omeniul specific al virtu3ii cura6ului e un afect specific:teama "4i ;ncrederea
;n sine&,cura6ul vizeaz1 =linia de mi6loc cu privire la team1 !pho%os) 4i
;ncrederea ;n sine !tarros) "111$a,$&. ")raducerea acestui paragraf ;n edi3ia
rom5n1 a (- e gre4it1,sesizeaz1 prof. Q.*ure4an,pentru c1 =Cura6ul..
reprezint1 linia de mi6loc ;ntre team1 4i temeritate 9 =temeritatea !thras<tes) e
un viciu,nu un afect,iar =teama e un afect,nu un viciu:deci =cura6ul nu poate fi
linia de mi6loc ;ntre team1 4i temeritate&.
/itua3ia pare a fi deci urm1toarea:
!0ECTU- EFCES DEDIE INSU0ICIENGH
)eam1 7a4itate Cura6 F1r1 nume
Encrederea ;n sine )emeritate Cura6 7a4itate
Foluia ar putea fi g1sit1 la 111$a:cura6ul are ca o2iect =teama 4i =;ncrederea ;m
sine iar =;ncrederea ;n sine e considerat1 a fi opusul temei 4i e definit1 atfel:
= o stare de 2un1 dispozi3ie sau speran31, determinat1 de ideea c1 salavarea ne
st1 la ;ndem5n1,4i c1 nu eBist1 nimicic care s1 inspire team1 sau c1 pericolul e
departe !>et, 1'H'a,1?&.#ar =teama e definit1 ca =a4teptare a unui r1u
"111$a,@&.!eci am putea spune c1 virtutea =cura6ului are ca domeniu specific
un singur afect: teama "sau ceea ce e acela4i lucru,a2sen3a temei,i.e. ;ncrederea
;n sine&.
cum scopul virtu3ii cura6ului,via3a cura6oas1, care e actualizarea mediei pentru
noi ;n afectul temei sau al a2sen3ei temei,e eBlicat de ristotel printr,o analiz1
deli2erativ1 a sa !%ouleusis) ;n raport cu toate #eterminaiile !111$2,1?,2>&9
afl1m astfel ;n final ce ;nseamn1 =a fi cu adev1rat cura6os "cazuri4le de cura6
=aparent din ###, H nu respect1 tocmai aceste =determina3ii,a se corela cu
distinc3ia =2ine adev1ratZ =2ine aparent din ###,8& . Cu alte cuvinte,odat1 ce am
fiBat scopul "o via31 ce eBprim1 media ;n afectul temei&, ne putem ;ntre2a acum
care sunt elementele defini3iei sale "=naturii sale ,111?2,11& ci prezen3a ei ;ntr,
o propor3ie controlat1 ra3ional:
, a,3i fi team1 #e ce tre%uie:oare a nu te teme de 2oal1,de s1r1cie,de
dezonoare,de lipsa prietenilor,de moarte ,s1 reprezinte cura6ulJ"111$a11&.
ristotel elimin1 pe r5nd o parte din aceste variante ca =asem1n1toare
cura6ului e.g. a nu te teme de dezonoare nu ;nseamn1 cura6 ci =indecen31
"toate aceste 6udec13i calitative sunt o su2limare teoretic1 a mentalit13ii
morale a epocii 4i sugereaz1 maniera ;n care ra3iunea omului poate
deli2era "%ouleusis) pentru a determina ce tre2uie f1cut pentru a fi
cura6os&. Cura6ul ;nseamn1 a te teme de r1ul cel mai mare :moartea9dar
nu de orice fel de moarte:de pild1,nu de moarte ;n fa3a c1reia nu ai ce
face "e.g. care e cauzat1 de 2oal1 sau naufragiu&,ci de una pe care o po3i
=;nfrunta 21r21te4te , fapt ce ;3i = aduce glorie "111$a2$,
111$2$&:aceasta nu poate fi alta pentru greci dec5t moartea pe c&mpul #e
lupt "111$a'>&.Cura6ul era pentru contemporanii lui ristotel o virtute
r1z2oinic1.
, ,3i fi team1 c&n# tre%uie:c5nd te afli ;n fa3a celor mai mari 4i mai
glorioase pericole "111$a'19111%21%&.
, ,3i fi team1 cum tre%uie:a suporta ;nfruntarea mor3ii =ferm, =cum o
cere ra3iunea "111$212&,a avea o atitudine =no2il1 "111$a21& a fi
=prompt ;n ac3iune 4i =calm "111%a1>&.
, ,3i fi fric1 pentru ce tre%uie "scopul& :pentru =frumosul moral, pentru
cura6ul ;nsu4i "111$21',2>,2$&,nu pentru c1 e4ti constr5ns, e.g. =0mul
cura6os ;nfrunt1 pericolele pentru c1 e frumos s1 o fac1 4i a nu o face ar fi
dezonorant "111%a12&,
cestea sunt determina3iile generice ale cura6ului.En3eleptul practic, omul de
caracter,6udec1 lucrurile dup1 acest model,dar el tre2uie s1 mai ia ;n
considerare toate particularit13ile circumstan3elor concrete ;n care se
afl1.Qor rezulta ac3iuni particulare "a fi prompt,ferm etc. ;n cutare ac3iune
sau ;mpre6urare& care se leag1 ;ntre ele 4i duc,;n cazul ideal,la o prim1
ac3iune aflat1 ;n puterea noastr1 care declan4eaz1 comportamentul eBterior
de tip cura6os printr,un act de alegere deli2erat1,
C1ci un in care ar fi gata s1 facp ac3iuni imposi2ile "e.g. s1 aleag1 deli2erat
omor5rea du4manilor prin tr1znet & nu va fi considerat propriu,.zis cura6os
,ci mai degra21 demn de mil1.
Prin contrast, viciul la$itii ar putea fi caracterizat astfel:
, a te teme de ce nu tre%uie9 =se teme de toate "111%a,'&9
, a te teme c&n# nu tre%uie 9 e.g. c5nd pericolul te cople4e4te "111%2,1%&
, a te teme cum nu tre%uie :e.g. fugind de pe c5mpul de 21taie "111%2,1?&
=ignor5nd pericolul "111?a,2'&
, a te teme pentru ce nu tre%uie 9 a ;ndura moartea =pentru a fugi de un
r1u "e.g. pentru a sc1pa de suferin31,cazul sinuciderii&,nu pentru cp e
moral s1 1 faci "111%a,1$&./au de a ;ndura moartea =din constr5ngere Ie
cazul =cura6ului civic "111%28&.
Cel1lalt viciu asociat cura6ului,temeritatea,e de asemenea caracterizat prin
eBcese ;n felul ;n care tr1im afectul fricii:temerarul =eBagereaz1 prin
;ndrazneal1 ;n fa3a pericolelor "111$2,2@&9el se teme de ce nu tre2uie "de
pericole aparente&,c5nd nu tre2uie"nu ;n func3ie de pericole ci pentru a,l
imita pe cura6os&,cum nu tre2uie "2rav5nd cura6ul, =f1c5nd pe viteazul&etc.
Hmul curaAos spune despre ac3iunile ce rezult1 prin strunirea fricii la
msura ei Aust c1 acestea reprezint1 concep3ia lui despre ce ;nseamn1 a
ac3iona %ine ,a,3i aduce %ine via3a "scopul vizat de %oulesis), 0mul cura6os
crede c1 e o virtute moral1 s1 fi cura6os,iar ac3iunile cauzate de aceast1
virtute reprezint1 pentru el un mod cu adev1rat 2un de a tr1i. !oar el poate
tr1i ra3ional acest scop c1ci doar cel ce are virtutea cura6ului poate dori
ra3ional cura6ul9la4ul #ore$te raional o via31 la41 iar a<raticul #ore$te
iraional o via31 las1.0mul cura6os e de asemenea singurul capa2il de 2una
deli2erare,adic1 #e strunirea fricii at&t c&t tre%uie,pentru cine tre%uie,c&t
timp tre%uie,etc,
Hmul la$ este gata s1 afirme despre ac3iunile ce rezult1 din diminuarea
durerii prin evitarea oricrui pericol c1 reprezint1 concep3ia lui despre ceea
ce ;nseamn1 a face tre2urile 2ine "eupraxia) , a proceda 2ine ;n via31 ,c1
acesta e modul de via31 pe care el ;l dore4te.7a4ul nu vrea s1 spun1 prin
aceasta c1 la4itatea e o virtute moral1 ci doar c1 acesta e un mod 2un de a
proceda ;n via31 care eBprim1 felul s1u de a vedea via3a,ceea ce, din punctul
de vedere al ;n3eleptului practic,al omului ce are un caracter 2ine construit,e
doar un 2ine aparent. Qiciosul nu e ;ns1 capa2il,din cauza caracterului s1u
deformat,s1 vad1 2inele autentic.(l tr1ie4te ;n iluziile propriului s1u caracter.
cest travaliu analitic al lui ristotel asupra virtu3ilor etice tre2uie privit
;ns1 numai ca o tentativ1 teoretic1 de eBplicare a mecanismului lor, a horos,
ului ra4tiunii 6uste"11'H2,'$&
2@
.En realitate agentul moral ideal "phronimos&
reac3ioneaz1 cvasi,spontan la circumstan3e,printr,un fe4 de
=percep3ieglo2al1 2un1 a situa3iei ,virtutea func3ion5nd ca un fel de nous
practic integrat care permite sesizarea,;ntr,o situa3ie particular1 a scopului
2un ;n sens generic "a =vedea c1 acest asa4t a4 cet13ii e un act de cura6,nu de
temeritate&9care permite de asemenea sesizarea ac3iunii sau ac3iunilor
"arhai' =ultimii termeni& adecvate care compun scopul sau =conduc la
scop printr,un fel special de percep3ie care ;i permite sp decid1 : =cest asalt
,f1cut acum, ;n aceste circumstan3e,va fi un act de cura6. =C1ci ultimii
termeni sunt primele principii ;n vederea atingerii scopului,deoarecem
a6ungem la universali pornind de la particulari.)re2uie,a4adar,s1 avem o
percep3ie a tuturor acestora 4i acesta este intelectul "nous) "118'2,$&.En
ac4iunea concret1,a4adar, noi reconstituim conceptul de scop esen3ial al
virtu3ii "via3a cura6oas1& din instan3e particulare ale lui "universalii sunt
deriva3i din particulari& 4i posesia virtu3ii ne confer1 un fel de intui3ie
"percep3ie& practic1 ;n recunoa4terea at5t a scopului c5t 4i a ac3iuilor care,l
compun.!ar =nous'ul practic "118'2,'& nu e infaili2il precum cel
speculativ deoarce ace4ti universali practici "via3a
cura6oas1,cump1tat1,etc.&,spre deose2ire de cei teoretic,sunt ineBac3i 4i
fleBi2ili,nefiind posi2il1 redarea lor su2 forma unor regului precise 4i
universale.!e aceea vom spune despre omul ;n3elept c1 are =discern1m5nt
'>
sau intui3ie practic1, un ochi eBperimentat care,i permite s1 vad1 corect
"(- ,118'a,'2,2,1$&,nu c1 respect1 datoriile morale,
En capitolul Q, H ristotel ;4i continu1 analiza cura6ului identific5nd cinci
feluri aparente de cura6,vehiculate de con4tiin3a pu2lic1,dar pe care se simte
nevoit s1 le resping1 ,cel pu3in ;n parte.( vor2a de =cura6ul civic, de
=eBperien31 , de =m5nie "mai eBact, =impuls It<mos),de =;ncredere ;n
sine "cu =;ncrederea ;n sine s,a tradus tarros , care e un afect9 aici avem
mai degra21 =optimism,,eulpi#es) 4i de =ignorarea pericolului.ceasta e o
2un1 eBemplificare a felului ;n care ristotel vedea metoda de identificare a
sensului adev1rat al unei virtu3i 4i de aplicare a teoriei sale la diferite tipuri
de ac3iuni.
!e ce nu e curaAul civic realmente cura6J Prin =cura6 civic ristotel
;ntelege ;nfruntarea pericolelor de =teama pedepsei legilor sau atunci c5nd
oamenii sunt =constr5n4i de mai marii lor ,sau c5nd o fac pentru =a se
distinge ;n fa3a o24tei 4i nu #in virtutea curaAului, *otivul cura6ului civic e
altul dec5t dispozi3ia ha2itual1 descris1 mai sus.
/ocrate considera cura6ul drepte $tiin , a 4ti s1 ;nfrun3i pericolele 4i nu
s1 te arunci or2e4te ;n ele.!ar experiena sau expertiza ;n lupt1 a solda3ilor ;i
face s1 par1 uneori cura6o4i,c1ci ei pot s1 se av5nte ;n situa3ii despre care
4tiu c1 sunt lipsite de pericol 4i s1 par1 cura6o4i celor nepricepu3i9sau s1 dea
lovituri f1r1 s1 primeasc1 pentru c1 sunt eBper3i ;n m5nuirea armelor.!ar
solda3ii de profesie,oric5t de eBperimenta3i 4i a2ili ar fi,i4i dau arama pe fa31
4i devin la4i atunci c5nd pericolul ;i cople4e4te9cura6o4i cu adev1rat sunt ;ns1
numai aceia care r1m5n pe loc p5n1 la ultima suflare,c1ci pentru ei a fugi e
dezonorant.(Bperien3a raz2oinic1 manifestat1 ostentativ poate fi,prin
urmare, numai o spoial1 de cura6.
6mpulsul sau furia mai e uneori confundat cu cura6ul.C1ci su2 impulsul
furiei oamenii se arunc1 de o2icei or2e4te asupra du4manului,4i aceast1
hot1r5re eBtrem1 e considerat1 cura6.!ar ea nu este nici pe departe astfel,e
de p1rere /tagiritul,c1ci furia e doar o reac3ie natural1 care poate deveni
=cura6 adev1rat numai dac1 e strunit1 de o =alegere deli2erat1 4i de o
=motiva3ie adecvate "nu furia ori durerea,ci frumosul moral& . = !eci nu
este cura6os cel ce se av5nt1 spre pericol datorit1 durerii sau furiei.!ar acest
fel de cura6,cel stimulat de furie,pare cel mai natural,4i dac1 este ;nso3it de o
alegere ra3ionale 4i de o motiva3ie,devine cura6 adev1rat "111?a,8,%&.!e4i
cura6ul ca de altfel orice virtute,presupune alegerea deli2erat1,el nu
;nseamn1 a calcula ;nainte pericolul,ci a poseda o anumit1 deprindere
"dispozi3ie ha2itual1& care d1 na4tere unei rea3ii imediate ;n fa3a unul pericol
ma6or 4i nea4teptat .( un fel de a fi , o =stare a caracterului Inu o regul1
opera3ional1, care genereaz1 nemi6locit solu3ia optim1 la pro2lem practic1
cu care te confrun3i "111?a,1H,2'&.
:i cei ce manifest1 un ne31rmuit optimism !eulpi#es),cei ce manifest1
siguran31 de sine ;n fa3a pericolelor,au aparen3a oamenilor cura6o4i de4i nu
sunt.(i au ceva din omul cura6os c1ci siguran3a de sine e o caracteristic1 a
acestuia,dar manifestat1 atunci c5nd tre2uie,cum tre2uie ,fa31 de cine
tre2uie, etc. .0r ,cei ce sunt doar siguri pe sine 4i optimi4ti sunt astfel numai
pentru c1 sunt mai ;ncrezu3i , =pentru c1 se cred mai puternici 4i la ad1post
de suferin3e "11??a,18&.(i sunt asem1n1tori celor ;n stare de e2rietate,care
ignor1 ceea ce li se ;nt5mpl1 4i sunt anima3i de o ;ncredere ira3ional1.7a
primul e4ec,;ns1,dau ;napoi.0mul realmente cura6os nu face asta,pentru c1 o
asemenea cedare ar fi =dezonorant1.
sem1n1tori cu cei de mai sus sunt cei ce ignor pericolul ;n fun3ie de
propriile lor reprezent1ri "iluzii& 4i o fac ;ntr,o form1 ;nc1 mai primitiv1,f1r1
s1 ai21 vreun criteriu de apreciere.(i sunt inferiori celorlal3i pentru c1 la
primul e4ec o iau la fug1 ,speria3i c1 au fost ;n4ela3i ;n a4tep1rile lor.!ar pot
avea aparen3a cura6osului prin incon4tien3a implic1rii lor.
!iscu3ia lui ristotel despre =cura6 este un 2un eBemplu de aplicare a
metodei sale dialectice la opiniile curente referitoare la ce este omul cura6os9
scopul s1u e =dezlegarea aporiilor care su2zist1 ;n acest c5mp al discu3iei.
Pezultatul e o defini3ie a cura6ului "111?2,22& care . la fel ca defini3ia
eu#aimoniei e considerat1 de unii comentatori ca un arche/e ;ns1 greu s1 o
plas1m astfel c1ci ea e,;ntr,un fel, ulterioar defini3iei generale a virtu3ii
etice 4i ela2orat1 pe 2aza ei9 un =principiu ;ns1 nu are un statut derivat. Prin
urmare,metoda dialectic1 pare s1 nu duc1 numai de la en#oxa la archai ci 4i
la concepte 4i teze de ordin secun#ar, (Berci3iul analitic al lui ristotel arat1
c1 nu e suficient s1 spui "in mod indeterminat& c1 a ac3iona moral ;nseamna a
ac3ionatot a4a cum ar face,o ;n3eleptul practic,ci e util s1 4i eBplici ra3ional
ce ;nseamn1 aceast1 =6udecat1 6ust1 "orthos logos& a ;n3eleptului practic ;n
anumite genuri de cazuri particulare: =-u este de,a6uns s1 faci aceast1
afirma3ie corect1 despre dispozi3iile 2a2ituale ale sufletului9tre2uie s1
mergem mai departe 4i s1 determin1m care e natura 4i limitele "defini3ia&
6udec13ii 6uste "11'H2,'$&. (ste eBact ceea ce face ristotel cu analiza sa
dialectic1 a virtu3ilor caracterului.

%." Educa/ia 7oral8 a lui !risotel
=Ceea ce ne face s1 devenim 2uni este,dup1 unii,natura,dup1
al3ii,deprinderea ,dup1 al3ii ;nv1t1tura "11?@2,21&.!ar e aproape evident c1
virtutea etic1 nu e o dispozi3ie natural1 infleBi2il1,ci e ceva modela2il,ceva
ce depinde de noi "11>'a,2$&.Pe de alt1 parte,spre deose2ire de ceea ce
credea /ocrate,virtutea etic1 nu e pur 4i simplu o form1 de cunoa4tere,o
virtute intelectual1 Iea e o virtute a p1r3ii iraionale a sufletului "care
particip1 la ra3iune& I 4i de aceea nu poate fi achizi3ionat1 din c1r3i : = pentru
do25ndirea virtu3ilor "etice& cunoa4terea ;nseamn1 pu3in sau chiar nimic
"11>$2&.)ocmai de aceea ni se atrage aten3ia c1 =lucrarea de fa31 nu are ,ca
altele,un scop teoretic,pentru c1 nu urm1rim s1 eBamin1m natura virtu3ii,ci
s1 devenim virtuo4i"11>'2,2H&./,a tras de aici concluzia eBagerat1 c1
investigarea naturii virtu3ii etice ar fi str1in1 demersului din Etica
nicomahic 4i nu ar avea nici un rol ;n educa3ia moral1.C1ci educa3ia
moral1,nu,i a4a, e o chestiunde eBclusiv1 de =deprindere,de formare a
unuor o2i4nuin3e comportamentale prin ;nf1ptuirea repetat1 a unor ac3iuni
2une 4i evitarea sistematic1p a unora rele p5n1 c5nd genul adecvat de rea3ie
;3i devinie o a doua natur1,prin metoda recompensei 4i a pedepsei 9or ,;n
acest proces,teoria sistematic1 4i argumentul ra3ional nu par s1 6oace nici un
rol.
Cred c1 punctul de vedere al lui ristotel cu privire la specificul educa3iei
morale e mult mai nuan3at 4i face loc at5t ;ntre21rilor de tipul ce este
virtutea "indiscuta2il prezente ;n (-&c5t 4i a pro2lematicii form1rii virtu3ilor
prin deprindere.)eBtul Eticii nicomahice sus3ine aceast1 interpretare.
#at1,2un1oar1,ultimul capitol al C1r3ii a .,a,;n care ni se vor2e4te pe larg
despre educa3ia moral1.Cu toate c1 /tagiritul sus3ine c1,;n genere, dar mai
ales pentru mul3imea oamenilor de r5nd care nu au un caracter 2ine format,
argumentele 4i eBplica3iile ra3ionale nu au nici o influen31,totu4i el
recunoa4te c1 ele au o putere de influen3are asupra celor ce 4i,au format de6a
un caracter moral prin deprindere,prin asimilarea de ha2itudine
comportamentale din mediul social,su2 influen3a p1rin3ilor,a educatorilor 4i
a legilor.
ar a$a cum arat lucrurile, ele !argumentele) ?, 2ar s ai% o anume putere #e a influena $i
#e a "ncuraAa pe acei tineri care pose# o generozitate a spiritului $i poate #e a face sensi%il la
virtute un caractere care e %ine crescut $i iu%e$te cu a#evrat ceea ce e no%il !((5*%,5'()),
*asa needucat1 ,incapa2il1 s1,4i perfec3ioneze comportamentrul prin efectul
corectiv al sentimentului ru4inii 4i care e sensi2il1 numai la pedeaps1 nu are
nici o idee de ceea ce este virtutea 4i nici nu poate fi ;nv13at1 acest lucru.
Pentru ca o persoan1 ,indiferent de v5rst1,s1 studieze natura virtu3ii 4i s1
ac3ioneze moral "n cuno$tiint #e cauz ,ea tre2uie s1,4i =preg1teasc1
sufletul dinainte,form5ndu,4i deprinderile morale corespunz1toare su2
influen3a unui educator9c1ci numai pe un sol feril poate ;nflori virtutea
"11?@2,2$,''&.#deea unei educa3ii morale ;n dou1 trepte e surprins1 ;nc1 din
Cartea#,8:
=C1ci tre2uie s1 ;ncepem de la ceea ce este familiar,iar familiarul poate fi
luat ;n dou1 sensuri: unele lucruri sunt familiare pentru noi,altele sunt
familiare ;n sesns a2solut.m putea presupune,a4adar,c1 noi tre2uie s1
pornim de la lucrurile familiare pentru noi, cesta e motivul pentru care
tre2uie s1 fim 2ine crescu3i ;n spiritul unor o2iceiuri 2une dac1 vrem s1
audiem cu folos prelegerile despre lucrurile no2ile 4i drepte 4i, ;n
general,despre tre2urile politice.C1ci ;nceputul "punctul de plecare& este
Xc1Y,ul 4i dac1 acesta e suficient de clar pentru o persoan1 ea nu va avea
nevoie ;n plus de Xde ce Y . 0 asemenea persoan1 posed1 sau poate poseda
u4or,;nceputurile "punctele de plecare& ;n timp ce aceea care nu are nimic
"i.e. nici c1,ul , nici de ce Iul& s1 asculte cuvintele lui Vesiod: =0mul
des1v5r4it e cel ce 4tie totul el insu4iZCun e 4i acela care accept1 sfatul
;n3elept al altuia9Z !ar omul care nici nu 4tie el insu4i,nici nu pune la inim1Z
Cele spuse de al3ii,acela nu e 2un de nimic "1>@$2,2,12&.
*.F.Curn+eat crede c1 ristotel pune aici ;n contrast a 4ti sau a crede c1 un
anume lucru e a4a 4i a4a cu ;n3elegerea lui de ce este el a4a 4i a4a,0mul care
stie =de ce,ul este omul ce posed1 ;n3elepciunea practic19cel1lalt e omul ce
4i,a format deprinderile prin educa3ia social1,dar nu posed1 4tiin3a
mortalit13ii,nu poate ;n3elege de ceea ce a fost ;nv13at s1 fac1 este realmente
2ine.4a ;nc5t afirma3ia lui ristotel c1 =scopul politicii nu este cunoa4terea
teoretic1,ci ac3iunea "1>@$a,%& tre2uie interpretat1 nuan3at:ea nu vrea s1
spun1 c1 eticianul 4i ;n3eleptul practic nu sunt deloc interesa3i de cunoa4terea
principiilor,punctelor de plecare sau a =de ce,urilor eticii, acestea fiind
apana6ul eBclusiv al celui ce face 4tiin31"episteme& dimpotriv1 ,ei sunt
profund interesa3i ;n aceasta 4i Etica nicomahic se ocup1 ;n mod v1dit
chiar cu a4a ceva.ristotel vrea s1 spun1 c1 etica 4i politica nu sunt
preocup1ri strict cognitive 2azate pe metoda silogismul demonstrativ,cum e
teoria cerului,de eBemplu,ci ele sunt preocup1ri cognitive sui generis
orientate ;n ultima instan31 spre un scop practic,formarea caracterului, (l
mai vrea s1 spun1 ,contrar tradi3iei socratice,c1 virtutea etic1 nu poate fi
;nv13at1 din c1r3i 4i ca educa3ia moral1 e ,;n prima instan31,o chestiune de
formare a unor deprinderi prin mecanismaul cvasi,pavlovian al recompensei
4i al pedepsei "tocmai de aceea el e partizanul metodei spartane de a educa
moral masa indivizilor prin legi severe9etica sa e departe de a fi una complet
indiferent1 la legi& .Caracterul omul e,;n prim1 instan31,produsul
deprinderii,al unei model1ri diri6ate social.!ar ,;n acela4i timp,pentru cei ce
4i,au consolidat de6a un caracter prin aceast1 metod1,treapta superioar1 a
educa3iei morale const1 ;n accesul la principii,iar accesul la principii poate fi
dat numai de o 4tiin31 morala, de o =cunoa4tere universal1 a ceea ce e 2ine
"11H>2&.:i cu toate c1 educa3ia moral1 de prim nivel poate fi facut1 4i de cei
ce nu posed1 o asemenea cunoa4tere "de p1rin3i analfa2e3i de eBemplu& ,la
nivelul ;ntregii comunit13i un asemenea lucru nu poate fi realizat dec5t de un
legiutor ferm car e, totodat1, ;ncoroporarea ;n3elepciunii practice. (tica lui
ristotel este tocmai un curs menit s1 =;ncerce dezvoltarea capacit13ii de
legislare "11H>2,'>& pentru tinerii care au am2i3ii politice.4a se 4i eBplic1
efortul autorului de a defini virtutea,ca 4i analizele sale detaliate cu privire la
virtu3i ori ;ncercarea sa de a compati2iliza toate aceste lucruri ;ntr,un
concept comprehensiv de via31 fericit1. (duca3ia moral1 nu are doar sensul
unei condi3ion1ri a comportamentului moral prin repetarea unor ac3iuni
morale su2 presiunea ;nt1ritoare a recompensei 4i a pedepsei,ci presupune 4i
o dimensiune cognitiv1,de pild1 o eBplicit1 ;n3elegere a sensului termenilor
morali.
)a2elul general al virtu3ilor 4i viciilor aristotelice a fost prezentat la pagina
'H a lucr1rii.
r fi ;ns1 gre4it s1 interpret1m Etica nicomahic dup1 standardele cu care
ne,au o2i4nuit teoriile etice moderne anume ca o schem1 conceptual1
eBplicativ1 a ac3iunii sau persoanei morale care ne ofer1,;n plus,un test
o2iectiv 4i universal al moralit13ii ac3iunilor.(a e mai degra21 o lucrare
despre sensul adev1rat al vie3ii omene4ti reu4ite "eu#aimonia) su2ordonat1
unei pe#agogii morale de nivel superior.
En rezumat,s,ar putea spune c1 ipoteza ini3ial1 a lui ristotel e aceea c1
omul 2eneficiaz1 de o dotare psihic1 apt1 sa,i determine comportamentul
moral9aceast1 dotare psihic1 nu e ;nn1scut1,ci educat1.Ceea ce pune teoria sa
;n eviden31 sunt articula3iile interioare ale acestui aparat psihic cu scopul de
a oferi o eBplica3ie cauzal1 motiva3iei ac3iunii morale.En plus,ea eBplic1 felul
;n care se poate deprinde acest compleB motiva3ional: i& prin deprinderea
unor ha2itudini"dispozi3ii ha2ituale&;n urma eBerci3iului ac3iunilor
corespunz1toare,su2 presiunea ;nt1ritoare a pedepselor 4i recompenselor9
ii&prin ;n3elegerea superioar1,critic1,a ra3iunilor acestor ha2itudine 4i
eBplicarea ;ntregului mecanism moral cu a6utorul unei teorii etice "politice&
care s1 poat1 furniza, ;n ultim1 instan31,temeiul ela2or1rii unei legislaii
morale menite s1 asigure educa3ia mul3imii.
Pegulile morale,su2limate ;n =legi care au asociate penaliz1ri,6oac1 un rol
important ;n etitca artistotelic1.tunci c5nd /tagiriul afirm1 ;n ##,2 c1
evaluarea ac3iunilor particuluare e lipsit1 de precizie 4i =nu cade su2 nici o
mul3ime de reguli,fiind la ;ndem5na eBclusiv1 a ;n3eleptului practic,el nu
vrea s1 spun1 c1 regulile nu 6oac1 nici un rol ;n etic19el vrea s1 spun1 doar c1
evaluarea moral1 a ac3iunilor nu se poate face pur 4i simplu prin raportarea
lor la reguli morale eBterioare "la datorii& deoarece acestea ar oferi numai un
standard rigir care nu 3ine seama de circumstan3ele varia2ile 4i,;n plus ,
deoarece criteriul ac3iunii etice e,cum am v1zut, motivul ac3iunii,iar nu
standardul social:
=/1 spunem mai ;nt5i c1 aceste st1ri"virtu3ile Icum le nume4te
prof.Q.*ure4an & tre2uie s1 fie demne de ales ;n sine ,chiar #ac nici una nu
ar pro#uce ceva vreo#at,deoarece fiecare este o virtute a uneia dintre cele
dou1 p1r3i ale sufletului. . /punem c1 anumi3i oameni care fac ac3iuni
drepte nu sunt drep3i9de eBemplu,aceia care fac ceea ce e sta2ilit de legi fie
;n mod involuntar sau din ignoran31 ori dintr,un alt motiv 4i nu de drafgul
ac3iunilor ;nsele"cu toate c1 ei fac efectiv ceea ce tre2uie s1 fac1 4i ceea ce se
cere unei persoane 2une&.En mod similar,pare s1 eBiste o cale prin care o
persoan1 poate face fiecare ac3iune astfel ;nc5t s1 fie 2un1,anume ca rezultat
al alegerii deli2erate 4i de dragul ac3iunilor ;nsele "1188a,1.2$&.
En plus, legile sunt la r5ndul lor produsul ;n3eleptului practic.(le au asociate
penaliz1ri care duc,cu mai mult1 sau mai pu3in1 aproBima3ie la formarea
unui caracter 2un.)ocmai de aceea ristotel e partizanul metodei spartane
de educare moral1 a conunit13ii prin legi ferme,impuse de un rege ;n3elept,4i
care depl5nge l1sarea fenomenului educa3iei morale la voia ;ntampl1rii ,a4a
cum se ;nt5mpl1 din p1cate ;n ma6ortatea cet13ilor.
Cu precizarea c1 nici educa3ia prin legi generale nu i se pare cea mai 2un1
solu3ie posi2il1,c1ci ea risc1 s1 ignore particularitile fiec1rui individ,tot
a4a cum un medic nu poate aplica mecanic re3etele generale,ci tre2uie s1 3in1
cont ;n tratamentele sale de particularit13ile pacientului.!e aceea conchide
/tagiritul,cel mai 2ine ar fi ca aceste legi s1 fie concepute 4i aplicate de un
autoritar ;n3elept practic,de o persoan1 care posed1 4tiin3a polticii,dar 4i
suficient1 putere pentru a,i impune regulile
'1
,c1ci =legile par s1 fie produsul
4tiin3ei politice "11H12&.En lipsa lui,a4a cum se putea u4or constata ;n via4a
de fiecare zi,vor ;ncerca s1 fac1 acest lucru 4i unii oameni care nu au
;n3elegerea principiilor eticului,dar se pot m5ndri cu o 2ogat1 =eBperien31:
4ansele lor de succes vor fi ;ns1 destul de reduse.(viden3a teBtual1 ;n
favoarea rolului legilor ;n educa3ia pu2lic1 4i a importan3ei ela2or1rii 4i
studierii teoriei politice "etice& ;n vederea unei 2une form1ri a caracterelor
'2
e
masiv1 ;n capitolul final al lucr1rii.
Pentru ristotel,a4adar,scopul cercet1rii etice nu const1 ;n formularea unui
standard sau test o2iectiv 4i universal al 6udec1rii morale prin apel la care s1
decid1 valoara ac3iunilor particulare,ci "n formularea acelui caracter care s1
fie capa2il de o asemenea decizie./copul eticianului "omului politic& e s1
eBplice 4i s1 modeleze un aparat pshic ce posed1 capacit13ile necesare pentru
a decide valoarea etic1 a unei ac3iune particulare ;n func3ie de circumstan3e.
(tica lui ristotel e fundamentul teoretic al legisla3iei 4i al pedagogiei
morale.
Capitolul III
Teoria aristotelic8 a irtu/ilor @n
Conte7poraneitate
'.1 )eoria aristotelic1 a virtu3ilor ".*acint+re&
'.2 #mportan3a studierii teoriei etice a lui ristotel