CUPRINS

INTRODUCERE ...2
CAPITOLUL I
ETIOLOGIE .4
CAPITOLUL II
ELEMENTE DE DIAGNOSTIC PENTRU ADHD13
CONCLUZII ..17
BIBLIOGRAFIE18
1
Intr!"#$r$
ADHD - tulburare cu deficit de atenie, hiperactivitate/impulsivitate este o
afectiune comportamentala, de natura neurobiologica, destul de frecvent intalnita la
copii si adolescenti fiind caracterizat de un set de manifestari implicand lipsa de
atentie, agitaia excesiv i impulsivitatea
!n copil sare si topaie, lovindu-se de pereti, transformand sala de clasa sau
propria casa intr-o arena !n altul nu poate citi sau memora tabla inmultirii sau se
rataceste adeseori pe coridoarele scolii pentru ca incurca stanga cu dreapta Altul nu
poate arunca sau prinde o minge si se impiedica la tot pasul,fiindu-i greu sa
navigheze prin spatiul incon"urator Apoi mai sunt si acei copii care au caderi
nervoase si emotionale deoarece sunt cronic prea stimulati sau excitati de lumina si
zgomot
#oti acesti copii sufera de ADHD $attention deficit h%peractivit% disorder&,
d%slexia $copilul are probleme de invatare' dificultate in recunoasterea si
intelegerea limba"ului scris& si d%spraxia $incoordonare musculara totala sau
partiala& #ulburarea deficit de atenie i hiperactivitate/impulsivitate poate afecta
toate aspectele vieii unui copil (n plus, impactul este puternic i asupra prinilor
i frailor, fiind uneori cauza apariiei problemelor )n familie
*opilul afectat de ADHD poate fi la fel de inteligent, creativ i iubitor ca i ceilali
*u toate acestea, un copil cu ADHD care nu este diagnosticat la timp se va
confrunta cu multe probleme acas i )n societate +a )ncepe sa fie perceput ca
diferit fa de ceilali copii, se va izola de grup, )i va pierde prietenii, fiind respins
de ctre colegi *u timpul nu va mai avea )ncredere )n el insui iar rezultatele
colare se vor )nruti
,anifestrile ADHD sunt diferite )n funcie de perioada de dezvoltare a
copilului, variind de la slaba concentrare, nivel ridicat de agresivitate i
2
impulsivitate la copilul precolar, p-n la o percepie distorsionat a sinelui i
apariia unor comportamente antisociale i agresive la adolescent
!n numar mare de copii scolari are probleme comportamentale, "umatate
dintre ei prezent-nd probleme legate de hiperactivitate sau atentie Deseori, medicii
sunt rugati sa evalueze si sa trateze copii care merg mai greu la scoala, au relatii
necorespunzatoare cu colegii sau sfideaza disciplina impusa de parinti
ADHD este o tulburare cronica tratabila mai eficient cu cat este depistata mai
devreme .ediagnosticata si netratata la timp poate avea consecinte grave asupra
vietii copilului $rezultate scolare slabe, depresie, dificultati in a-si face prieteni, etc&
dar si probleme in dezvoltarea sa ulterioara ca adolescent si ca adult De asemenea
impactul este puternic si asupra parintilor si fratilor, fiind uneori cauza aparitiei
problemelor )n familie
!n copil cu ADHD care nu este diagnosticat i tratat la timp se va confrunta
cu multe probleme acas i )n societate/ Din cauza comportamentului la coal va
fi izolat de grup, va fi respins de colegi 0rofesorul )l va certa pentru c nu e atent
Acas, simindu-se ei )nii vinovai, prinii )i vor revrsa i ei angoasele pe copil
*u timpul, at-t situaia de la coal, c-t i cea de acas vor )nruti simptomele, iar
)n lipsa tratamentului, copiii cu ADHD devin agresivi, dezvolt-nd comportamente
antisociale i prezint un risc crescut de consum de droguri
3
*apitolul 1
Et%&'%$
*auza precisa a ADHD rm-ne nedeterminat, )ns noi studii aduc lumina
asupra potentialilor factori de risc ADHD ram-ne un diagnostic comportamental
2-au propus numeroase etiologii, dar, din cauza heterogenitat ii afectiuniii, este
putin probabil sa se gaseasca o singura etiologie care sa se aplice )n mod
satisfacator la toate cazurile *-nd etiologia este mai bine )nteleasa, este posibil sa
fie considerata multipla $multifactoriala&, fie )ntre cazuri, fie )n cadrul aceluiasi caz
sau ambele, adica un caz poate fi determinat de un alt
0hilip 2ha3, medic in psihiatrie infantila la .ational 1nstitute of ,ental
Health 4 2!A, si colegii sai au studiat gena D5D6 la 789 copii cu ADHD si la 78:
copii fara ADHD *opiii aveau varsta de 78 ani, la momentul demararii studiului
*ercetatorii au scanat creierul copiilor folosind imagistica de rezonanta magnetica
$,51& Deasemenea, creierul a ;< de copii a fost scanat si sase ani mai tarziu
Astfel doctorii au observat ca, minorii care aveau ADHD erau predispusi la o
variatie a genei D5D6, fata de copiii care nu manifestau simptomele specifice
ADHD Dar, nu toti copiii aveau acea variatie particulara a genei D5D6 1n schimb,
variatia acestei gene, D5D6, era prezenta mai ales la copiii care aveau un nivel 1=
mai ridicat ,ai mult, aceasta variatie a genei D5D6 era prezenta printre copiii a
caror simptome ADHD s-au redus in timp
/*oncluzia cea mai importanta este aceea ca pana acum, cel mai important
factor de risc genetic pentru ADHD $forma <-de repetare a genei pentru receptorul
dopaminic D6& a fost corelata cu simptome clinice mai bune in timp, si cu un nivel
de inteligenta crescut intr-un grup vast de copii cu ADHD,> spune 2ha3 2canarile
efectuate asupra creierului ar putea constitui un indiciu, legat de aceasta
imbunatatire a simptomelor *opiii cu ADHD care aveau aceasta variatie a genei
D5D6, prezentau un cortex mai subtire, la nivelul regiunilor legate de atentie,
4
atunci cand incepuse studiul, dar cortexul in aceste regiuni s-a ingrosat in
urmatoarea perioada /2tudiul coreleaza genele cu simptomele clinice, precum si cu
dezvoltarea creierului,> adauga 2ha3 Deasemenea el sublinieaza ca ma"oritatea
copiilor au luat medicamente ADHD la un moment dat in timpul studiului, dar ca
aceste medicamente nu pot explica concluziile acestui studiu
?chipa lui 2ha3 spune ca gena D5D6 nu este singura gena responsabila de
ADHD, si ca probabil mult mai multe gene influenteaza acest sindrom
.ora +ol@o3, doctor la .ational 1nstitute on Drug Abuse 4 2!A, si echipa sa,
au studiat activitatea dopaminica intr-o serie de teste care au inclus in"ectii
intravenoase, cu substanta activa din medicamentul pentru ADHD numit 5italin
#estele au aratat ca adultii cu ADHD aveau un sistem de secretie a dopaminei
foarte lent
/0rin studierea subiectilor cu ADHD, a caror activitate dopaminica scazuse,
putem intelege de ce medicamente ca 5italin si Adderall, care ridica nivelul
dopaminei din creier, ar fi benefice subiectilor cu ADHD, prin intarirea semnalelor
neuronale dopaminice de la nivelul creierului,> spune +ol@o3 /Deasemenea ne
furnizeaza probe ca ADHD este o boala care ia nastere prin distrugerea sistemului
dopaminic,> mai adauga +ol@o3 ?a mai sublinieaza ca din moment ce /droguri ca
nicotina sau cocaina maresc activitatea dopaminica de la nivelul creierului, aceste
studii ne a"uta sa intelegem de ce subiectii cu ADHD prezinta un risc crescut de
abuz de droguri>
De mult timp se cunoaste ca ADHD apare grupat )n familii 2tudiile pe gemeni
sau copii adoptati au dovedit ca aceasta agregare familiala este de cauza genetica si
nu dob-ndita 5udele de gradul 1 si 11 ale pacientilor cu ADHD au riscul cel mai
mare pentru ADHD $de 9 ori mai mare pentru rudele de gradul 1 fata de rudele celor
din grupul de control& De asemenea, acestia au risc mai mare pentru tulburarile
antisociale, depresie ma"ora, dependenta de droguri si anxietate Alte dovezi sunt
sugerate de sindromul #ourette, care se crede a fi determinat de o gena dominanta
(
cu penetranta variabila Aumatate dintre pacientii cu sindrom #ourette au si ADHD,
dar asocierea genetica specifica nu este clara
.u s-a descoperit un model genetic )nnascut pentru ADHD, desi cercetatorii
studiaza genele pacientilor Analizele genetice sunt complicate )nsa de )nalta
comorbiditate si de varietatea de simptome din cadrul populatiei Deocamdata, prin
studii de biologie moleculara, sindromului ADHD i-au fost asociate : gene (n
7BB:, Hauser si colab arata ca aproximativ 68C dintre adultii si <8C dintre tinerii
cu rezistenta generalizata la hormonii tiroidieni $generalized resistance to th%roid
hormone, D5#H&, o boala rara, autozomal dominanta, determinata de o mutatie la
nivelul genei de pe cromozomul : pentru receptorul tinta tisular E, au un profil
simptomatic si comportamental compatibil cu diagnosticul de ADHD #otusi,
aceasta este o cauza rara de ADHD $F-:C&
(n 7BB9, *oo@ si colab raporteaza asocierea )ntre ADHD si o forma specifica a
genei transportorului de dopamina $perechea de baze alele DA#7 6G8&, fapt )ntarit
si de Dill si colab $7BB<& #ransportorul de dopamina detine un rol important )n
ADHD )ntruc-t este locul celei mai importante actiuni farmacologice a
metilfenidatului sau a altor agenti blocanti ai recaptarii dopaminei, eficace )n
ADHD (n c-teva studii s-a asociat ADHD cu o forma particulara a receptorului
dopaminergic tip 6 $D5D6-<&, care contine un segment particular de AD. repetat
de < ori $Hahoste, 7BB;I 23anson, 7BBG& Aproximativ :8C din indivizii cu ADHD
prezinta alela repetata )n timp ce )n populatia generala se )nt-lneste aproape la
"umatate din frecventa mentionata Ha adult, aceasta se asociaza cu un
comportament de cautare a noului si determina un raspuns intracelular slab la
dopamina Acesta a fost socotit model pentru o posibila legatura )ntre
comportamentul asociat ADHD $cercetarea noului& si mecanismele dopaminergice
de neurotransmitere
5ecent, cercetatorii au crescut soareci carora le lipsesc unul dintre cei 9
receptori dopaminergici $D7 sau D:& sau transportorul dopaminergic responsabil de
recaptarea dopaminei Acesti soareci au un exces de dopamina la nivelul sinapsei si
)
prezinta activitate motorie crescuta Joarecii carora le lipsesc receptorii DF sau D6
au avut o diminuare a activitatii motorii Kaldman $7BB<& a raportat o asociere
diferentiata )ntre gene si domeniul simptomelor, simptomele de neatentie fiind mai
puternic prezise de asocierea cu gena D5D6 si simptomele de hiperactivitate-
impulsivitate asociate cu gena DA#
De asemenea, domeniul tulburarilor de atentie este puternic predictiv pentru
afectare academica si )n familie, independent de problemele
hiperactivitateimpulsivitate 2e pare ca exista mai multe forme de ADHD,
independente din punct de vedere genetic, care difera )n severitatea domeniului
simptomelor definite de D2,-1+ si )n modelul de comorbiditate Aceasta
sugereaza ca folosirea criteriilor de diagnostic D2,-1+ pentru studii genetice poate
fi problematica 0robabil folosirea altor definitii pentru fenotip va permite
identificarea mai multor subtipuri omogene din punct de vedere genetic pentru
studiu ,ai mult, aceste rezultate pot aduce o explicatie pentru raspunsul diferit la
tratament al diferitilor copii Lormele de boala genetic diferite s-ar putea sa
raspunda la variate interventii
(n ciuda puternicelor dovezi )n favoarea unei etiologii genetice, exista si cazuri
sporadice fara istoric familial al simptomelor
Desi unele studii arata ca serotonina "oaca un rol )n impulsivitate, mai ales )n
impulsivitatea cu agresivitate, aceasta nu pare sa "oace un rol central )n
simptomatologia ADHD, desi inhibitorii receptarii serotoninei s-au dovedit a fi
eficienti )n trialurile desfasurate
At-t rolul geneticii c-t si al neurotransmitatorilor )n etiologia ADHD trebuie sa
fie )n continuare cercetat pe modele animale
#eoriile noi )n neuropsihologia ADHD se concentreaza asupra disfunctiei de
emisie $procesare incorecta a informatiilor& ca fiind opusa disfunctiei de perceptie
$neatentia& ADHD ar fi trebuit sa se numeasca deficit de intentie 1ntentia reflecta
pregatirea pentru actiune, adica ce se petrece )ntre detectarea semnalului si raspuns
*a si memoria activa, intentia este parte componenta a functiei executive 2tudiile
7
neuropsihologice demonstreaza deficienta pacientului )n inhibarea raspunsurilor ca
si )n programarea si reglarea acestora Ear@le% $7BB<& a propus un model etiologic
)n care ADHD este )n mod primar un deficit )n dezvoltarea raspunsului inhibitor al
comportamentului
Abilitatea de a inhiba comportamentul include a nu raspunde imediat la un
stimul, capacitatea de a )ntrerupe raspunsurile )n desfasurare si de a ram-ne
concentrat pe un g-nd sau actiune )n prezenta unui factor de distragere 2e
considera ca aceasta inhibare are efect direct de blocare a raspunsurilor motorii
imediate, furniz-nd timp pentru ca cele 6 functii executive ma"ore sa opereze
eficient
Acestea includ memoria lucrativa non-verbala $capacitatea de a reprezenta
vizual informatia )n memorie, constientizarea timpului, pregatirea pentru
evenimente ulterioare, rezolvarea decalata a componentelor unei sarcini&, memoria
lucrativa verbala $abilitatea de a vorbi cu sine )nsusi )n timpul rezolvarii unei
probleme, )ntelegerea textului citit&, autoreglarea $stap-nirea reactiilor emotionale,
obiectivitatea si autoreglarea actiunilor directionate catre o tinta/scop& si
reconstituirea $analiza, sinteza, sintaxa si fluenta comportamentului, creativitatea
dirrectionata spre o tinta& (n acest model, cele 6 functii executive moduleaza
controlul motor, fluenta si sintaxa
#otusi, acest model nu poate fi urmarit prin structuri neuroanatomice specifice
sau validat de teste neuropsihologice ale functiei executive $0lisz@a, 7BBB&
(n ciuda gradului mare de transmitere ereditara a ADHD, si factorii de mediu
pot influenta expresia acestuia Aceasta idee e sustinuta de faptul ca, nici )ntre
gemenii monozigoti, ereditatea ADHD nu e de 788C 5ezultatele studiilor arata
influenta mai mare a factorilor de mediu individuali )n determinarea ADHD dec-t a
celor comuni Lactorii de mediu comuni includ factori biologici sau sociali, iar
factorii de mediu individuali ar fi categoria sociala si caracterele parintilor .u este
clar daca factorii de mediu pot fi determinati )n anumite circumstante specifice sau
daca actioneaza doar ca al F-lea atac asupra unui individ de"a predispus
8
M serie de in"urii cerebrale asociaza un risc crescut de ADHD, dar nu s-a
putut demonstra )n mod cert acest fapt la ma"oritatea copiilor cu ADHD si, invers,
nu toti copiii care au suferit insulte de acest fel au dezvoltat ulterior ADHD Acesti
factori includ hipoxiaperi si neonatala si alte traume obstetricale, rubeola
congenitala si alte infectii sau boli parazitare, encefalita si meningita postnatala,
traumatismele craniene
#oxicele, inclusiv plumbul, alcoolul si fumul de tigara par a fi capabile sa
contribuie la simptomatologia ADHD Dieta a fost considerata un alt tip de insulta
cerebrala, mult mai subtila Aceasta ar interveni fie prin componentele sale toxice,
fie prin deficient e subclinice subtile 1poteza cea mai populara a fost elaborata de
Een"amin Leingold, )n anii N<8, care considera ca unii copii erau sensibili sau
alergici la salicilatii sau aditivii alimentari, cum ar fi colorantii, conservantii si
aromele artificiale Ha ma"oritatea copiilor cu ADHD, studiile controlate nu au
aratat ca aceasta ar fi o problema importanta, dar asemenea studii sunt foarte greu
de condus
*ea mai populara ipoteza legata de dieta a fost cea a deficitului
ortomolecular, care considera ca persoanele cu ADHD au un necesar constitutional
mult mai mare pentru vitamine si alte elemente nutritive, dar rezultatele studiilor
asupra deficitelor de fier, acizi grasi esentiali, zinc sau alte minerale si legatura )ntre
comportament si continutul )n proteine si hidrati de carbon din dieta sugereaza ca
sunt necesare cercetari ulterioare )n aceasta directie
M mentiune merita acordata fierului, care este coenzima )n productia
catecolaminelor si care s-a dovedit a fi util )n ameliorarea comportamentului c-nd a
fost administrat suplimentar )n cazurile cu deficit usor ,ediul psihosocial poate fi
important *opiii care au suferit pierderi sau separare la v-rste mici au prezentat
simptome ADHD Hiperactivitatea a fost considerata ca una dintre posibilele
sechele ale deprivarii materne 1ntuitia clinica sugereaza ca asemenea factori de
stress social trebuie sa contribuie )ntr-un fel la dezvoltarea sau severitatea
simptomelor 2tudiile au aratat ca un comportament matern negativ este mai
*
degraba rezultatul si nu cauza dificultatilor )n comportamentul copilului, desi
anumite interac- tiuni specifice parinte-copil pot fi utile sau daunatoare pentru
exprimarea simptomelor De aceea, aceasta este o arie importanta pentru tratament
0rezenta simptomelor ADHD la populatia cu nivel socio-economic scazut,
deprivata, negli"ata sau abuzata poate fi considerata dovada care sustine aproape
oricare ipoteza etiologica' pe l-nga socializare, modelare si stress psihodinamic,
poate sustine ipoteza genetica, traumatica $mediu )ncon"urator mai periculos&, a
pierderilor legate de nastere $sanatate si )ngri"ire perinatala slaba&, a infectiilor 2.*
$expunere mai mare o data ce sistemul imun este stresat socio-economic&, toxica
$de exemplu, expunere mai mare la plumb& si a dezvoltarii cerebrale
Aceasta ipoteza sugereaza ca ADHD ar putea fi vazuta ca un set de raspunsuri
adaptative care cauzeaza unele probleme )n anumite medii Ha )nceputul vietii, )n
epoca preistorica, supravietuiau aceia care erau impulsivi, foarte vigilenti, activi,
rapizi, )n cautare de noi stimuli, capabili sa-si comute atentia si sa raspunda Acest
model nu mai este adaptativ, mai ales la stilul de viata, inclusiv situatiile scolare
Aceleasi calitati pot face o persoana mult mai vulnerabila la stress-ul societatii
moderne
Astfel, cu c-t mediul )ncon"urator devine mai complex si cere din ce )n ce mai
mult, cu at-t mai multi copii vor prezenta simptomele si vor )ndeplini criteriile
ADHD, nu neaparat din cauza unor modificari biologice, ci din cauza ca atentia este
din ce )n ce mai solicitata )n societatea moderna Acest model sugereaza ca unii
indivizi pot pastra aceste trasaturi din cauza ram-nerii )n urma a remodelarii
genomului
?ste posibil, de asemenea, ca mediul )ncon"urator actual, complex, sa fie
suprastimulant *opiii care primesc o portie zilnica de "ocuri video, televizor,
numeroase activitati extrascolare sau au parinti grabit i si schimba frecvent
persoanele care )i )ngri"esc pot avea sistemul atentional reglat la un nivel mai "os, ca
un mod de a reduce zgomotul ?i se pot obisnui cu avalansa de noutati, stimuli
1+
complecsi si pot sa nu raspunda la stimuli de nivel inferior implicati )n activitatea
academica
,,,otivul pentru care copiii notri nu urmeresc sensul unei prezentiri sau
discuii, afirm profesorii americani, este acela c ei ii schimb rapid centrul
atentiei, aceasta fiindu-le furat foarte repede de alt stimul, lucru sau g-nd Aceti
copii nu mai ascult nu mai pot urmri ?i sunt puternic stimulai de vizionarea #+,
prin ascultare la cti )nc-t s-au obinuit s fie stimulai numai din afar OP *red
c micuii s-au deprins cu obiceiul vizionrii, iar atunci c-nd profesorul vorbete, ei
nu-l mai aud> Aceastea sunt c-teva din mrturiile profesorilor din lumea
occindetal
Doctorul 5ussel Earlde%, autor al crii Q*opii hiperactivi> susine c
problema aceastor copii nu este numai aceea a concentrrii ateniei ci i
incapacitatea urmririi sau ascultrii ?i au nevoie de un impuls mult mai puternic
pentru a se concentra asupra sarcinii
Din cauza ca nici una dintre ipotezele etiologice nu poate explica toate cazurile
de ADHD, poate fi utila crearea unui model etiologic sintetic, cu care sa se lucreze
temporar, )n scopuri clinice 2imptomele ADHD sunt exacerbate de obicei de
stress, de situatii dezorganizate si de cererile complexe )n scopul performant ei !n
adult care ofera un mediu organizat, suportiv, poate adesea sa suprime manifestarile
exagerate la un copil Dar un copil cu o predispozitie genetica este posibil sa aiba
parinti care sa nu poata organiza o asemenea structura sau sa nu fie eficienti din
cauza propriei lor )ncarcaturi genetice
*asa poate fi haotica )n ciuda bunelor intentii ale parintilor De aceea,
ma"oritatea copiilor care au nevoie de structuri suportive nu le obtin, iar mediul
psihosocial scoate la iveala predispozitia genetica Alti factori de stress sau insulte
cum ar fi alergiile, intoxicatiile subclinice cu plumb, nutritie sub nivelul optim,
traumatismele sau abuzul, pot creste nivelul simptomelor p-na la punctul la care sa
fie diagnosticate ca boala prin afectarea aditionala a functionalitatii unui 2.* de
granita din punct d evedere genetic ?ste posibil ca )ntr-un astfel de model sa fie
11
suficient stress si insulte care sa creasca nivelul simptomelor peste nivelul de
diagnostic, chiar fara o predispozitie genetica !n copil cu o oarecare predispozit ie
genetica ar fi mai susceptibil la stress, )n timp ce altul cu )ncarcatura genetica
severa ar manifesta boala chiar )n cel mai suportiv mediu
12
*A01#MH!H 11
ELEMENTE DE DIAGNOSTIC PENTRU ADHD
*onform Diagnostic and 2tatistical ,anual of ,ental Disorders $D2,-1+-
#5&, simptomele ADHD se )mpart )n trei categorii' inatenie , hiperactivitate i
impulsivitate , put-nd surveni i )n form combinat
T%,"& %n-t$nt
Diagnosticul este stabilit )n condiiile )n care copilul prezint ase sau
mai multe simptome de inatenie
*opilul inatent nu se poate concentra, face adesea greeli din negli"en,
nu ascult p-n la capt atunci c-nd i se adreseaz cineva, nu finalizeaz sarcinile,
nu respect instruciunile, evit efortul intelectual susinut
T%,"& .%,$r-#t%/0%1,"&2%/
Diagnosticul este stabilit )n condiiile )n care copilul prezint ase sau
mai multe simptome de hiperactivitate - impulsivitate
2imptomatologia include neast-mpr, vorbire excesiv, agitaie fizic )n
momente nepotrivite, )ntreruperea persoanelor care vorbesc i dificultatea )n a-i
atepta r-ndul
T%,"& #13%n-t
Diagnosticul este stabilit )n condiiile )n care copilul prezint ase sau mai
multe simptome de inatenie sau ase sau mai multe simptome de hiperactivitate -
impulsivitate
#oi copiii se comport )n moduri care ar putea fi interpretate ca inatenie,
hiperactive sau impulsive , simptome centrale ale ADHD De fapt, toi vism cu
ochii deschii, )i )ntrerupem pe alii, rspundem ne)ntrebai, ne pierdem rbdarea
sau suntem agitai, dar nu toi suferim de ADHD
*riteriile ADHD conform D2,-1+ sunt'
debutul simptomelor sa aiba loc nainte de vrsta de 7 ani;
13
simptomele sa fie prezente de cel putin ; luni de zileI
simptomele sa fie pervazive si sa se manifeste )n cel putin F locuri
diferite $scoala sau serviciu si acasa&I
frecventa si severitatea simptomelor sa fie mai mari dec-t cele de la
copiii cu acelasi nivel de dezvoltareI
simptomele sa determine o afectare semnificativa a functionalitatii la
nivel social, academic sau ocupationalI
simptomele sa nu apara exclusiv )n cursul unor afectiuni de dezvoltare,
schizofrenie sau alte psihoze si sa nu se explice mai bine prin alte tulburari
mentale $de exemplu fective, anxioase, de personalitate&I copilul tebuie sa
prezinte cel putin ; din criteriile de inatentie si/sau
hiperactivitate/impulsivitat

Simptomele ADHD se )mpart )n dou categorii principale' inatentie
i hiperactivitate - impulsivitate Diagnosticul de ADHD se bazeaz pe
numrul, persistena i istoricul simptomelor ADHD, i totodat pe msura )n
care acestea produc modificri ale comportamentului copilului, )n mai mult
dec-t un singur context
S%1,t1$&$ !$ %n-t$n4%$ $B itemi&
a deseori esueaza )n a acorda atentie detaliilor sau face greseli din neatentie
la temele de la scoala, )n munca sau alte activitati
b. deseori are dificultati )n sustinerea atentiei la sarcinile date sau la "oaca
c deseori nu pare sa asculte c-nd i se vorbeste direct
d deseori nu urmeaza instructiunile si nu reuseste sa-si termine temele la
scoala, treburile sau )ndatoririle la locul de munca $nedator-ndu-se unui
comportament opozitionist sau ne)ntelegerii instructiunilor&
e deseori are dificultati )n organizarea sarcinilor si activitatilor
14
f deseori evita, nu )i place sau e refractar la anga"area )n sarcini care
necesita efort mental sustinut $cum ar fi temele de la scoala sau de acasa&
g deseori pierde lucrurile necesare pentru sarcini sau activitati $de exemplu
"ucarii, notitele de la scoala, creioane, carti sau unelte&
h deseori este usor de distras de stimuli externi
S%1,t1$&$ !$ .%,$r-#t%/%t-t$0%1,"&2%/%t-t$ $; itemi&
H%,$r-#t%/%t-t$-
a deseori agita m-inile sau picioarele sau se rasuceste )n scaun
b deseori paraseste locul )n clasa sau )n alte situatii )n care ar trebui sa stea
asezat
c deseori umbla dintr-un loc )n altul $)ncoace si-ncolo& sau se catara excesiv
)n situatii )n care nu este adecvat $la adolescent sau adult poate fi limitata
la senzatia subiectiva de neliniste&
d deseori are dificultati la "oaca sau )n anga"area )n activitati libere )n liniste
e deseori este pe picior de plecare sau actioneaza ca si cum ar avea un
motor
f deseori vorbeste excesiv
I1,"&2%/%t-t$-$: itemi&
a deseori raspunde grabit, )nainte de a se termina )ntrebarea
b deseori are dificultati )n a-si astepta r-ndul
c deseori )ntrerupe sau deran"eaza pe ceilalti $de exemplu, se baga )n
conversatie, "ocuri&
A5$#4%"n% #-r$ ,t -,6r$- 7n ,-r-&$& #" ADHD
,uli copii cu ADHD sufer i de alte boli care pot complica diagnosticul i
tratamentul *ele mai frecvente afeciuni care pot coexista cu ADHD sunt'
D%8-3%&%t64%&$ !$ 7n/64-r$
1(
Dizabilitile de )nvare includ dizabiliti de citire, probleme la matematic
i la formulrile scrise 0acienii cu dizabiliti de )nvare obin scoruri sensibil
mai mici dec-t cele considerate normale )n conformitate cu v-rsta, colarizarea i
nivelul de inteligen (n plus, aceste caracteristici includ autoapreciere i abiliti
sociale reduse
T"&3"r-r$- ,8%4%n%21"&"% ,r/#-tr 9 ODD : Oppositional Defiant
Disorder ; <% t"&3"r-r$- !$ #n!"%t6 9 CD : Cn!"#t D%2r!$r;
*onform National Institute of Mental Health $.1,H& din 2!A, copiii cu
ADHD, )n special bieii, au un risc mai mare de a dezvolta dou tulburri
psihiatrice, tulburarea opoziionismului provocator i tulburarea de conduit
MDD se caracterizeaz printr-un comportament nesupus, sfidtor, negativ i
ostil fa de formele de autoritate, care persist timp de cel puin ase luni
*D se caracterizeaz printr-un comportament persistent de violare a
normelor sociale i a drepturilor altora
Deoarece )n prezent n" $=%2t6 tr-t-1$nt$ aprobate pentru MDD sau *D,
prinii pot avea nevoie o susinere suplimentar pentru a putea controla
aceste manifestri ale copiilor cu ADHD
T"&3"r6r%&$ -5$#t%/$ <% -n=%-2$
*opiii cu ADHD au risc mai mare de a dezvolta probleme privitoare la
anxietate sau depresie, dei este posibil ca aceste tulburri afective s nu se
manifeste )nainte de adolescen sau de v-rsta adult 1ndiferent de originea
tulburrilor, muli experi consider ca unele consecine ale comportamentelor
cauzate de ADHD pot s produc prin ele )nsele anxietate sau depresie i pot reduce
stima de sine Atunci c-nd sunt prezente, tulburrile afective sau anxioase
necesit tratament specific, suplimentar fa de ADHD
1)
CONCLUZII
*opiii cu ADHD prezint deseori o evoluie negativ pe termen lung, cu
afectarea nivelului educaional i mai t-rziu, gsirea unui loc de munc
5elaiile cu familia se pot deteriora, copilul va comunica din ce )n ce mai puin cu
cei din "ur 5elaia cu fratele sau sora )i va pierde armonia i cldura iar atmosfera
)n cmin se va tensiona, apr-nd din ce )n ce mai des conflicte
(n lipsa unor msuri terapeutice eficiente, ADHD poate evolua spre alte
manifestri )n anii urmtori A avea un adolescent cu ADHD )nseamn pentru
prini noi confruntri cu lipsa de atenie i/sau agitaie, dar care pot evolua spre
depresie, agresivitate, comportament antisocial Adolescena este )n sine o perioad
frumoas, de descoperiri i evoluie, o perioad )n care tinerii se maturizeaz i )i
lrgesc orizonturile
!n adolescent cu ADHD va percepe )ns diferit aceast v-rst - poate deveni
nesupus, violent chiar 0oate abandona studiile, )ncepe s consume droguri, se
implic )n activiti de risc
?voluia copilului este influenat de mai muli factori' familie, mediul
colar, abilitatea cognitiv, contiina de sine ?xistena unui mediu de suport,
sensibil la cerinele copilului cu ADHD i care s cunoasc implicaiile acesteia,
este esenial pentru depirea dificultilor
Diagnosticul timpuriu )mpreun cu un plan terapeutic adecvat pot a"utaR
17
B%3&%'r-5%$>
7 A&3": M. - *onstruirea i utilizarea testelor psihologice, ?ditura *lusium
7BBGI
F An%t$% M-0sihologie experimentala, ?d 0olirom, 1asi, F88<I
: #heor% of ADHD 1n 0s%chological Eulletin nr 7, vol 7F7,;9-G; 7BB<,
6 B-rr%#?1-n L 4 Disruptive behavioural disorders Pediatr Clin North Am,
F88:, 98, 7889-7877I
9 B-r?&$@: R"22$&& A - #a@ing *harge of ADHD New or!" #uilford Press,
F888I
; B%$!$r1-n A: F-r-n$ SB: Mn"t$-"= MC $t -& 4 Dro3th deficits and
attention-deficit/h%peractivit% disorder 5evisted' impact of gender,
development and treatment Pediatrics, F88:, 777, 996-9;:I
< B&n!%2 TA 4 ,otor disorders and attention-deficit/h%peractivit% disorder
Pediatr Clin North Am, 7BBB, 6;, GBB-B7:I
8. DSM BI
18