Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CONTABILITATEA FLUXURILOR DE
TREZORERIE
2
- valorificarea disponibilităţilor băneşti prin plasamente
rentabile;
- utilizarea celor mai eficiente forme şi instrumente de
decontare;
- fundamentarea bugetului trezoreriei, urmărirea şi explicarea
fluxului net de trezorerie, din operaţii de exploatare, de investiţii
financiare prin tabloul de flux şi de finanţare;
- întocmirea corectă a situaţiei fluxurilor de trezorerie;
- utilizarea pe baza unor tactici financiare judicioase a creditelor
bancare pe termen scurt, reglarea lichidităţilor şi menţinerea continuă a
capacităţii de plată.
b) Factorii de influenţă
La organizarea contabilităţii trezoreriei este necesar să se ţină
cont de o serie de factori specifici cum sunt:
- structura elementelor de trezorerie, adică diversitatea şi
complexitatea acestora (titluri de plasament, disponibilităţi în bancă, în
casierie);
- locul în care se află valorile de trezorerie (casierie, conturi la
bănci, terţe persoane);
- apartenenţa valorilor de trezorerie (proprii, împrumuturi pe
termen scurt);
- formele de decontare utilizate (acceptare, acreditivul, scrisoare
de garanţie, etc.).
c) Sistemul documentelor primare şi de evidenţă operativă
Decontările efectuate prin intermediul trezoreriei pot fi grupate
în: decontări în numerar, decontări fără numerar şi alte operaţii de
trezorerie.
Din categoria decontărilor în numerar fac parte:
- decontările prin casierie;
- decontările prin mandat sau ramburs poştal.
Pentru decontările în numerar se folosesc instrumente de
decontare cum sunt:
- cecul în numerar;
- chitanţa;
- dispoziţia de încasare (plată) în numerar;
- monetarul;
- liste de plată;
3
- state de salarii;
- foaia de vărsământ.
Evidenţa operativă a decontărilor în numerar se asigură cu
ajutorul „Registrului de casă” iar a decontărilor prin conturi la bănci
folosind „Extrasul de cont”.
d) Formele şi instrumentele de decontare fără numerar
Decontările fără numerar se realizează prin următoarele forme
de decontare:
- acceptarea;
- acreditivul;
- scrisoarea de garanţie.
Acceptarea este forma de decontare prin care plăţile între agenţii
economici se efectuează pe baza consimţământului plătitorului dat din
proprie iniţiativă sau la cererea furnizorului. Decontarea din iniţiativa
plătitorului se face folosind ca instrumente de decontare:
- ordinul de plată;
- dispoziţia de plată;
- cecul;
- biletul la ordin;
- cambia;
- trata.
Prin decontare din iniţiativa furnizorului se folosesc ca
instrumente de decontare: factura şi uneori acreditivul documentar.
Acreditivul este forma de decontare prin care plăţile se
efectuează pe măsura livrărilor de mărfuri sau prestaţiilor de servicii
dintr-o sumă rezervată în acest scop. La cererea furnizorului,
cumpărătorul solicită băncii sale separarea din disponibilităţile băneşti a
unor sume care se constituie într-un depozit la bancă la dispoziţia
furnizorului. Această formă de decontare se foloseşte în cazul
plătitorilor care creează greutăţi financiare furnizorilor în ceea ce
priveşte încasarea sumelor, fie datorită unor întârzieri repetate, fie a
unor refuzuri la plată nejustificate.
Acreditivul este avantajos pentru furnizor deoarece acesta are
garanţia încasării creanţelor conform graficului, dar este dezavantajos
pentru cumpărător deoarece acesta îşi blochează o parte din resursele
sale financiare pentru relaţiile cu un singur furnizor.
4
Scrisoarea de garanţie se foloseşte atunci când agenţii
economici nu au disponibil în cont şi solicită băncii să le asigure cu
anticipaţie credite din care să poată efectua anumite plăţi. Astfel băncile
eliberează plătitorilor scrisori de garanţie prin care se confirmă că
pentru anumite cazuri bine determinate vor asigura pe o anumită
perioadă şi în limita unor sume prestabilite resurse necesare efectuării
plăţilor.
e) Sistemul conturilor utilizate pentru reflectarea fluxurilor de
trezorerie
Contabilitatea sintetică a trezoreriei este organizată cu ajutorul
conturilor din clasa 5 „Conturi de trezorerie”, care cuprinde
următoarele grupe de conturi:
grupa 50 „Investiţii financiare pe termen scurt”
grupa 51 „Conturi la bănci”
grupa 53 „Casa”
grupa 54 „Acreditive”
grupa 58 „Viramente interne”
grupa 59 „Provizioane pentru deprecierea conturilor de
trezorerie”
5
Reflectarea în contabilitate a acestora se realizează cu ajutorul
conturilor din grupa 51 „Conturi la bănci”.
Principalele documente care se folosesc pentru efectuarea
decontărilor prin conturi la bănci sunt: cecul, biletul la ordin, cambia,
ordinul de plată. Evidenţa operativă se asigură cu ajutorul extrasului de
cont.
7
__________________________ x ____________________________
512 „Conturi curente la = 4282 „Alte creanţe în legătură
bănci” cu personalul”
__________________________ x ____________________________
8
bănci” participaţie”
__________________________ x ____________________________
9
bănci” 501„Investiţii financiare pe termen
scurt la societăţi în cadrul grupului”
505 „Obligaţiuni emise şi
răscumpărate”
508 „Alte investiţii financiare pe
termen scurt şi creanţe asimilate”
__________________________ x ____________________________
10
bănci”
__________________________ x ____________________________
11
bănci” obţinute”
__________________________ x ____________________________
12
şi datorii asimilate”
__________________________ x ____________________________
13
- sumele achitate cu titlu de interese de participare:
__________________________ x ____________________________
452 „Decontări privind = 512 „Conturi curente la bănci”
interesele de participare”
__________________________ x ____________________________
14
__________________________ x ____________________________
__________________________ x ____________________________
427 „Reţineri din salarii = 512 „Conturi curente la bănci”
datorate terţilor”
__________________________ x ____________________________
15
- sumele achitate pentru constituirea fondului pentru ajutorul de
şomaj, datorat de angajator şi de angajaţi:
__________________________ x ____________________________
437 „Ajutor de şomaj” = 512 „Conturi curente la bănci”
__________________________ x ____________________________
16
vărsăminte asimilate”
448 „Alte datorii şi creanţe
cu bugetul statului”
__________________________ x ____________________________
__________________________ x ____________________________
462 “Creditori diverşi” = 512 „Conturi curente la bănci”
__________________________ x ____________________________
17
- plăţile efectuate constând în sume transferate între unitate şi
subunităţi:
__________________________ x ____________________________
481 „Decontări între unitate = 512 „Conturi curente la bănci”
şi subunităţi”
__________________________ x ____________________________
18
Dobânzile datorate şi cele de încasat, aferente exerciţiului în
curs, se înregistrează la cheltuieli financiare, respectiv venituri
financiare după caz.
Contul 518 „Dobânzi”, după funcţia contabilă: este un cont
bifuncţional.
În debitul contului se înregistrează:
- dobânzile cuvenite, de încasat aferente disponibilităţilor aflate
temporar în conturile curente:
__________________________ x ____________________________
5187„Dobânzi de încasat” = 766 „Venituri din dobânzi”
__________________________ x ____________________________
19
6.3.3.Contabilitatea creditelor bancare pe termen
scurt
22
451„Decontări în cadrul grupului”
453 „Decontări privind interesele
de participare”
__________________________ x ____________________________
23
- sumele încasate în urma cedării imobilizărilor financiare pe
termen scurt:
__________________________ x ____________________________
531 „Casa” = %
501”Investiţii financiare pe termen
scurt la societăţi din cadrul
grupului „
506 „Obligaţiuni”
508 „Alte investiţii financiare pe
termen scurt şi creanţe
asimilate”
__________________________ x ____________________________
24
curs valutar”
__________________________ x ____________________________
25
- valoarea avansurilor acordate furnizorilor şi prestatorilor în
baza facturilor emise de aceştia:
__________________________ x ____________________________
% = 531 „Casa”
409 „Furnizori – debitori”
4426 „TVA deductibilă”
__________________________ x ____________________________
26
- sumele restituite asociaţilor din casierie:
__________________________ x ____________________________
% = 531 „Casa”
455 „Sume datorate asociaţilor”
456 „Decontări cu acţionarii /
asociaţii privind capitalul”
__________________________ x ____________________________
__________________________ x ____________________________
481 „Decontări între = 531 „Casa”
unitate şi subunităţi”
__________________________ x ____________________________
27
- diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente
disponibilităţilor în valută la finele exerciţiilor financiare sau la data
efectuării operaţiunilor de plăţi în valută, în cursul perioadei:
__________________________ x ____________________________
665 „Cheltuieli din = 531 „Casa”
diferenţe de curs valutar”
__________________________ x ____________________________
28
În debitul contului se înregistrează valoarea bonurilor valorice,
a timbrelor fiscale şi poştale, biletelor de tratament şi odihnă, tichetelor,
biletelor de călătorie şi a altor valori achiziţionate:
__________________________ x ____________________________
532 „Alte valori” = %
(4426 „TVA deductibilă” 401 „Furnizori”
dacă este cazul) 531 „Casa”
542 „Avansuri de trezorerie”
__________________________ x ____________________________
29
6.5. Contabilitatea acreditivelor şi a avansurilor de
trezorerie
__________________________ x ____________________________
581 „Viramente interne” = 5121 „Conturi la bănci în lei”
541 „Acreditive” = 581 „Viramente interne”
__________________________ x ____________________________
31
- diferenţe favorabile de curs valutar aferente avansurilor de
trezorerie în valută, la finele exerciţiului financiar:
__________________________ x ____________________________
542 „Avansuri de = 765 „Venituri din diferenţe de
trezorerie” curs valutar”
__________________________ x ____________________________
32
Reflectarea în contabilitate a acestor operaţiuni economice se
explică prin aceea că între momentul depunerii, pe bază de borderou la
bancă a documentelor justificative privind transferul efectiv de sume
pentru conturile de trezorerie şi consemnarea lor în extrasul de cont
poate interveni un anumit interval de timp.
De asemenea documentele de evidenţă operativă care atestă
ieşirea disponibilităţilor băneşti (ex. regsitrul de casă) nu coincid cu
cele care arată intrarea (ex. extrasul de cont). În acelaşi timp este
necesară separarea fluxurilor băneşti interne de cele externe (cu
furnizori şi clienţi) motiv pentru care se impune un cont distinct pentru
evidenţierea transferurilor interne. Pentru a evita riscul unor înregistrări
duble sau omiterea unor înregistrări, în locul unei singure formule
contabile se vor construi două una care să arate ieşirea banilor iar alta
intrarea.
În acest sens se va folosi contul de tranzit a disponibilităţilor
băneşti 581 „Viramente interne”.
După conţinutul economic reflectă viramentele de disponibilităţi
între conturile de trezorerie.
După funcţia contabilă este un cont de bifuncţional.
În debitul contului se înregistrează sumele virate (ieşite)
dintr-un cont de trezorerie în alt cont de trezorerie:
__________________________ x ____________________________
581 „Viramente interne” = %
512 „Conturi curente la bănci”
531 „Casa”
541 „Acreditive”
__________________________ x ____________________________
33
La finele perioadei, contul nu prezintă (de regulă) sold.
34