Psihologia medical

Psihologia medical se refer la atitudinea fa de bolnav i boal, fa de sistemele de

ngrijire a sntii, att ale individului bolnav, ct i ale celui sntos, acest lucru incluznd
logic i atitudinea medicului i celor ce lucreaz n domeniul medical fa de propria profesiune.
ncercnd s simplifice domeniul de definiie, Huber W. (1992) definete psihologia clinic
artnd c este ramura psiologiei care are drept obiect problemele i tulburrile psiice ca i
componenta psiic a tulburrilor somatice. !ste deci studiul problemelor psiice care se
manifest n conduitele normale i patologice i ale interveniei n aceste conduite. "ceast
definiie i permite autorului francez s refere psiologia medical nu doar la cele trei domenii
deja clasice# situaia de a fi bolnav, relaia medic$pacient, psiologia profesiunii medicale, ci s o
e%tind ctre psiologia sntii i psiologia comunitar.
n ceea ce privete alegerea ntre sintagmele &psiologie medical' i &psiologie clinic'
credem c fr a fi similare, cele dou formulri acoper un cmp asemntor de preocupri,
psiologia clinic putnd fi considerat un subdomeniu al psiologiei medicale.
(onsiderm c desprirea artificial psiologie clinic ) psiologie medical nu poate fi
fcut, psiologia medical avnd drept instrument de lucru metoda clinic. *e asemenea,
desprirea psiologiei medicale de psiologia medicinii ni se pare un demers inutil care ar crea
artificial un domeniu care nu ar avea unelte specifice.
Raportul psihologie medical i clinic psihologie
+siologia medical se dezvolt azi din ntreptrunderea cu alte domenii de cunoatere i
cercetare cum ar fi# psiopatologia, psiologia olistic i antropologia, psianaliza i psiologia
dinamic, cronobiologia, etologia, sociologia, psiologia e%perimental i neurofiziologia.
(u fiecare din aceste domenii psiologia medical are legturi biunivoce i face un
scimb continuu de informaii. !a este legat de domeniul psiologiei generale prin aspectele
legate de comunicare, aspectele legate de psiologia dezvoltrii, aspectele legate de
personalitate. +siologia medical este legat de#
, Psihologia social
, Psihologiei difereniale
, Psihologia moral
-elaii cu domeniul tiinelor medicale i biologice
, Psihiatria
, Psihoneurofiiologia
, Psihofarmacologia
, Psihopatologia
, Psihosomatica
!"R#$% &' P$("%")'* +! ,'"%")'-. #-/'*'!0 &' 1'$2$ P3'H'*0
(uvntul normal provine din latinescul &norma' (ungi drept), adic ceea ce nu oscileaz
nici la dreapta, nici la stnga, ceea ce se afl ciar n mijloc. .ormalul este deci un termen
calificativ implicnd o valoare (A vrea s devin normal). .ormalul este i un termen descriptiv
indicnd o medie (A vrea s fiu normal ca i ceilali, ca toat lumea).
*icionarul de psiologie /"-0122! precizeaz c normalitatea este o noiune
relativ, variabil de la un mediu socio$cultural la altul i n plus face interesanta precizare c n
medicin exist tendina de a se asimila omul normal individului perfect sntos, individ care la
drept vorbind nu exist (3illam4 !. 1995).
+atru perspective par s nglobeze majoritatea numeroaselor concepte clinice i3sau
teoretice care se refer la normalitate, dar, dei acestea sunt unice, au domenii de definiie i de
descriere, de fapt ele se completeaz una pe cealalt i numai sumarea lor poate da imaginea cea
mai apropiat de real# normalitatea ca sntate, normalitatea ca valoare medie, normalitatea
ideal, normalitatea ca proces.
4. !ormalitate i sntate
+rima perspectivcea a normalitii ca sntate este una tradiional, cei mai muli medici
i printre acetia i psiiatri ecivalnd normalitatea cu starea de sntate creia i se atribuie
caracterul unui fenomen universal. *ac toate comportamentele ar fi nscrise pe o scal,
normalitatea ar trebui s cuprind poriunea majoritar dintr$un continuum, iar anormalitatea s
reprezinte mica poriune rmas.
.ormalitatea, adic sntatea, n cazul nostru cea mintal pare a fi o vast sintez, o
rezultant comple% a unei mulimi de parametri ai vieii organice i sociale, aflai n ecilibru
dinamic, ce se proiecteaz pe modelul genetic al e%istenei individuale, nealterat funcional i
morfologic, n istoria sa vital. 5anifestarea acestei stri de sntate ar fi e%istena unei judeci
i a unei viziuni realist$logice asupra lumii, dublate de e%istena unei discipline psiologice i
sociale, pe fundalul bucuriei de a tri i al ecilibrului introversie$e%troversie.
6. !ormalitatea ca 6aloare medie
1n mod obinuit de a concepe normalitatea folosit n studiile normative de tratament se
bazeaz pe descrierea statistic a fenomenelor biologice, psiologice i sociale conform
repartiiei gaussiene a curbei n form de clopot. "ceast abordare concepe poriunea median
cea mai important ca dimensiune drept corespunztoare normalului, iar ambele e%treme, ca
deviante.
(onform acestei abordri un fenomen cu ct este mai frecvent, cu att poate fi considerat
mai &normal', iar cu ct este mai rar, mai ndeprtat de media statistic, cu att apare ca fiind
mai anormal. *ei acest tip de norm creeaz impresia c este foarte &obiectiv', nu este suficient
de operant pentru medicin.
7. !ormalitatea ca utopie
n aceast perspectiv se stabilete o norm ideal (valoric) referitoare la un ideal de
normalitate att din punct de vedere individual, ct i comunitar. "cesta poate fi e%emplificat
prin unele &tipuri ideale' pe care le descrie, le invoc i le promoveaz o anumit cultur i care
se e%prim n formulri normative, prescriptive.
.ormalitatea ideal definete felul n care individul i comunitatea consider c persoana
ar trebui s fie. *esigur, normativitatea ideal nu este i nici nu poate fi niciodat atins efectiv
cu att mai mult, cu ct ea variaz mult n funcie de conte%tul socio$cultural istoric i geografic
(etnic, comunitar, statal, religios .a.).
8. !ormalitatea ca proces
!ste o a patra perspectiv asupra normalitii care pune accentual pe faptul c un
comportament normal este o rezultant final a subsistemelor care interacioneaz ntre ele. !a
opereaz cu aa$numita norm responsiv sau funcional 78olle 8.9 care reflect msura n care
un organism, o persoan, un subiect i mplinete rolul funcional pentru care e%ist n economia
sistemului supradiacent din care face parte. /und n considerare aceast definiie, scimbrile
temporal devin eseniale pentru completa definiie a normalitii. (u alte cuvinte, normalitatea )
ca proces ) consider eseniale scimbrile i procesele mai mult dect o definire transversal a
normalitii.
30!0($(- &' ,"$%0. $/$P($R- &' 3(R-3
3ntatea uman poate fi considerat o stare nscris n perimetrul care definete
normalitatea e%istenei individului semnificnd meninerea echilibrului structural al persoanei
(n plan corporalbiologic i psiic contient) att n perspectiva intern (a raportului reciproc al
subsistemelor n conformitate cu sinteza ansamblului, a conformitii strilor sistemului n raport
cu normele generale ale speciei, ale vrstei, ale se%ului), ct i n perspectiva e%tern, a
ecilibrului adaptativ dintre individ i mediul su ambiant concret. 0rganizaia 5ondial a
2ntii definea starea de sntate ca fiind# &o stare complet de bine din punct de vedere psiic,
mental i social, i nu neaprat n absena durerii'. "ceast definiie este o recunoatere a
faptului c starea de sntate este mai mult dect absena durerii. !ste o stare de armonie, o stare$
de$bine cu privire la evoluia comple%ului biologic, psiologic i a dimensiunilor sociale ale
comportamentului uman.
4. $normalitate i boal
$normalitatea este o ndeprtare de norm al crei sens pozitiv sau negativ rmne
indiferent n ceea ce privete definirea n sine a zonei de definiie. 2ensul este important n
perspectiv calitativ.
"stfel, antropologic, n zona pozitiv se afl persoanele e%cepionale, geniile, care joac
un rol creator n istoria omenirii, n instituirea progresului. 9nvers, patologia, boala, se refer la
ndeprtarea de norm n sens negativ, spre minus, spre deficit funcional i de performan, spre
dizarmonie, dezorganizare, destructurare. *ela: ;. i +icot +. consider c anormalul reprezint
o abatere calitativ i funcional de la valoarea i semnificaia general a modelului uman.
6. *onceptul de boal psihic
+entru nelegerea dinamicii raportului sntate$boal, trebuie s apelm la noiunea de
proces patologic. n acest sens, boala reprezint o form de e%isten a materiei vii caracterizat
prin apariia procesului ce implic tulburarea unitii forelor din organism (integritatea) i a
organismului cu mediul (integrarea).
,oala uman se caracterizeaz, n general, prin perturbarea la diverse nivele i din variate
incidente a structurilor funcionale ale individului n perspectiv corporal$biologic sau psiic$
contient. +erturbarea indus de boal determin un minus i o dizarmonie a ansamblului unitar
al persoanei, dificulti obiective i subiective n prezena, adaptarea i eficiena n cadrul vieii
sociale, dezadaptarea, involuia, moartea nefireasc (prin accident) ori evoluia spre constituirea
defectualitii sau deteriorrii grave.
,oala psihic trebuie considerat ca interesnd ntreaga fiin uman n compe%itatea ei
biologic, psiologic, a%iologic i social. "pare deci evident, ca analiza normalitii psiice, a
psiismului vzut cu un &multiple%', s implice nu numai corelaii biologice, ci i sociale,
culturale, epistemologice i dinamice.
7. /espre conceptul de adaptare
+rezent la orice form de psiism, adaptarea este implicat n toate tipurile de reacii
ntlnite la om, dup cum poate fi identificat ciar i n secvenele constitutive ale unor
subsisteme psiice ale personalitii. n acest sens, este cazul s consemnm opinia marelui
psiolog :. Piaget. pentru care legile fundamentale dup care funcioneaz psiicul uman sunt
asimilarea i acomodarea, ambele cu evidente implicaii adaptative. +entru :.Piaget adaptarea
este &un ecilibru ntre asimilare i acomodare, cu alte cuvinte un ecilibru al scimburilor dintre
subiect i obiecte'.
$daptarea este un pattern comportamental pozitiv, care poate fi folosit la reducerea
stresorilor i stresului asociat unei boli. ntr$o scurt perioad de timp, conceptul va fi folosit ca
un important determinant al sntii i bolii comunitilor umane i profesionale i, de
asemenea, se va vorbi despre managementul stresului i reducerea stresului prin adaptare
eficient.
n 4<7=, 3el4e H. introduce termenul de sindrom de adaptare n patologia general,
definindu$l ca un ansamblu de reacii prin care organismul rspunde la o aciune agresiv ) stres.
+ornind de la acest concept, organismul uman se afl ntr$o relaie simultan i reciproc
cu mediul e%terior. "daptarea, rezultanta acestei relaii, depinde de fiecare dintre cei doi factori
participani, fiecare devenind un determinant i un produs al relaiei. (omportamentul uman este
un proces de adaptare dezvoltat, meninut i scimbat de aceste relaii simultane i reciproce
"daptarea este strns relaionat cu promovarea strii de sntate i cu prevenirea tulburrilor
(bolilor). n acord cu Pearlin i 3chooler 719;<9, adaptarea ne protejeaz prin#
a. eliminarea sau modificarea condiiilor care creeaz probleme>
b. perceperea controlului semnificaiei tririlor ntr$o manier prin care s se neutralizeze
caracterul ei problematic>
c. pstrarea consecinelor emoionale ale problemelor n limite controlabile.
"ceste funcii prefigureaz baze comportamentale pentru tratarea i prevenirea
tulburrilor i pentru promovarea sntii.
8. *onceptul de stres
9ntroducerea conceptului de stres n cmpul medical a fost legat de lipsa resimit n
ultimele patru decade, n practica i teoria medical a cadrului teoretic al relaiei dintre sntate,
boal, stil de via i pattern comportamental. ?olosirea conceptului de stres a furnizat medicinii
o baz pentru a lega evenimentele e%terioare (e%.# stresorii) i patternurile comportamentale cu
condiiile interne i biocimice asociate cu etiologia, factorii favorizani, declanarea i
ntreinerea bolilor.
(onceptul de stres, introdus de 3el4e H. indica iniial o aciune de suprasolicitare
e%ercitat din e%terior asupra organismului, care determina o reacie de adaptare nespecific a
organismului fa de agresiunea care$i amenina integritatea. Roger )uillemin, pornind de la
aceast definiie, formuleaz una dintre cele mai remarcabile definiii ale stresului# Stare
tradus printr-un sindrom specific corespunznd tuturor schimbrilor nespecifice induse astfel
ntr-un s!stem biologic"# 3el4e H. a privit stresul din punct de vedere fiziologic, n timp ce
Spinoza considera c mintea i corpul sunt unul i acelai lucru#. "proape orice stresor i
aproape orice reacie de stres implic att componente fiziologice, ct i psiologice
(emoionale). (onceptul a suferit reconsiderri succesive n care a fost precizat mai clar
noiunea de agent agresor sau stresor i s$a fcut e%tensia ctre aa$numitul stres psiic. (ea mai
larg definiie a agenilor de acest tip ni se pare cea dat de =raisse P. (19>;) totalitatea
conflictelor personale sau sociale ale individului care nu i gsesc soluia#. "genii stresori
capabili s declaneze un stress psiic sunt de natur variat, nefiind obligatorii numai stimulii
psiici, din aceast cauz putndu$se departaja dou tipuri de ageni stresori#
) cei ce sunt reprezentai prin cuvintele, ideile, procesele gndirii. "genii din aceast
categorie sunt caracterizai sub form de situaii psio$traumatizante. n stresul psiic, principalii
ageni stresori sunt reprezentai de cei cu coninut noional$ideativ, recepionai de subiect ca
indicatori unor situaii amenintoare &actuale' sau &n perspectiv' pentru indivizii agresionai.
) cei senzoriali e%terni. "cetia pot deveni ageni stresori n dou cazuri# atunci cnd se
bombardeaz scoara cerebral timp ndelungat i cu o intensitate crescut sau n cazul cnd au o
semnificaie pentru subiect.
) parametri de aciune ai agenilor stresori sunt reprezentai de durat n funcie de
atribute precum &noutatea' i &brusceea' cu care se acioneaz.
%ucian $le?andrescu 72@@@9 stabilete o clasificare a stresului, realizat in funcie de
urmtoarele criterii# magnitudinea absolut sau relativ a stresului> raportul sau cu etapa de via
a subiectului (ciclul vieii, dup -riAson. in termeni de concordant, neconcordant, indiferent)>
nuanele de e%pectabilitate$nee%pectabilitate i controlabilitate $necontrolabilitate> rspandirea
general a stresorilor i efectul lor asupra omului &obinuit@.
(lasificarea este aplicabil pentru orice stresori, la orice varst i in conjuncie cu orice
sistem de clasificare al bolilor psiice. !a conine opt grupe mari, notate de le " la A.
Brupa " $ Stresul excepional sau catastrofic - se refer la stresuri masive, acute, de
regul neateptate, evenimente ieite din comun, din cotidian, deloc sau puin influenabile de
ctre subiect i care afecteaz practic pe oricine intr$o mare msur. "cest tip de stres include
dezastre i calamiti naturale, dezastre i catastrofe (rzboaie, poluri, bombardamente)>
accidente colective> stresul catastrofic individual# violena nese%ual sau se%ual, tortura. *in
punct de vedere clinic, (+redescu i "le%andrescu), patologia ocazionat de stresul catastrofic
include reacii psiotice imediate (de oc i neoc), reacii mai indeprtate de tip depresiv i, in
mod aproape specific, secele la distan, de tipul tulburrii de stres posttraumatic.
Brupa C $ Stresurile vieii - include stresuri concordante sau necontradictorii cu etapa
eriDsonian de via, cu intesitate moderat medie sau mare, care afecteaz practic pe oricine, dar
intr $o msur variabil. 9nclude ase sub$grupe de# 4) stresuri scurte $ pierderi reale (cunotine,
rude), pierderi simbolice> 6) stresuri legate de boala tranzitorie> 7)stresuri cu post )efecte
prelungite $ pierderi reale (partener marital, copil), pierderi materi ale majore> 8) stresuri cu
aciune prelungit $suprasolicitri lungi, boala cronic, conflicte cronice> E) stri stresante
$stresul e%istenei ca andicap sau ca secelar grav> stresul e%istenei n condiii precare fi
nanciare i3sau de mediu> F) stresuri legate de scimbri majore de statut, mediu, condiie de
via. 2tresurile ndelungate pot contribui la constituirea unor dezvoltri patologice ale
personalitii.
Brupa ( $ 2tresuri care decurg din desfurarea neobinuit a unor acte de via
obinuite.
Brupa * $ 2tresul necazurilor i al solicitrilor cotidiene. 2pecifice sau nu grupului de
apartenen, aceste stresuri induc, cel mult, manifestri tranzitorii sau fragmentare. "u un posibil
rol pentru determinarea rez istenei sau lipsei de rezisten la stresori mai mari. "desea produc o
anumit frustrare.
Brupa ! $ 2tresul endemic $ stresul general i impersonal constituit de vetile proaste ale
zilei sau perioadei# inflaie, omaj. 2tresul endemic nu are dect un rol de fond.
Brupa !l $ 2tresurile speciale condiionate de e%puneri particulare. 9nclude stresul unor
profesii sau ocupaii cunoscute ca stresante, i al altor profesii ce implic risc individual.
Brupa !6 $ 2tresurile condiionate de vulnerabiliti individuale, particulare# a) stresul
determinat de psiopatologia pree%istent# stresul de terminat de an%ietatea fobic, stresul
fenomenelor compulsive i cel conse cutiv tulburrii de control al impulsurilor> stresul resimit
de pacienii cu scizofrenie, cu epi lepsie> b) stresul consecinelor unor acte psiotice (tiri
crepusculare, confuzie, comportament delirant$alucinator n psioze majore)> c) stresul
amintirilor, determinat de retrirea sau evocarea unor situaii stresante anterioare> d) stresul
srbtorilor ce evideniaz subiectului singu rtatea ori inadecvarea vieii pe care o duce> e)
stresul determinat sau facilitat de prezena unei patologii somatice care modific vulnerabilitatea.
Brupa ? $ 2tresurile speciale $ sunt stresuri ce se constituie ca at are, prin vulnerabiliti
i3sau e%puneri particulare.
Brupa B $ 2tresul e%perimental $ nu are, de regul, urmri patologice durabile. !l se
refer la diferite proceduri de laborator care induc, la volun tari, stresuri scurte i strict limitate ca
intensit ate i gam de coninuturi.
Brupa A $ 2tresul situaiilor e%tremale $ este stresul e%perimental sau natural, indus n
legtur cu e%istena sau pregtirea pentru e%istena n medii intens nefavorabile vieii omului.
+entru Bolu 5, stresul psiic reprezint o stare de tensiune, ncordare i disconfort
cauzat de afecte negative, de frustrare, de reprimare a unor trebuine sau aspiraii, de
imposibilitatea rezolvrii unor probleme. 9amandescu afirm c stresul psiic are caracter primar
atunci cnd este rezultatul unui agresiuni recepionate din sfera psiic i un caracter secundar
care ar fi o reacie de nsoire sau de contientizare a unui stres fizic sau biologic creia i se
acord o semnificaie amenintoare sa u de alt natur. Auber G (4<<6) afirm c natura
obiectiv a stresorului este mai puin important pentru sntate ca evaluarea subiectiv pe care o
persoan i $o d.
(05+0-H"5!.H! "*"+H"H9I!
5atne:, ":cocD, +ug, (urlette i (annella (4<JF) au sugerat c patternurile de
adaptare se pot divide ntr$o categorie de stresori preventivi i o categorie de stresori combativi.
?ormula lor include patru tipuri#
4. evitarea stresorilor prin adaptarea vieii
6. adaptarea nivelului cererii
7. ndeprtarea stresului indus de patternurile comportamentale
8. descoperirea resurselor adaptrii.
(ategoria stresorilor combativi include cinci tipuri#
4. manifestarea stresului
6. stpnirea resurselor
7. atacarea stresorilor
8. tolerarea stresorilor
E. scderea iritabilitii.
(omportamentele de adaptare pot fi mprite n patru dimensiuni independente#
4. activ$pasiv (discutnd direct aciunea, tratnd despre stresori sau evitnd stresorii)
6. cognitiv$emoional (controlnd stresorii angajai n activitatea cognitiv sau innd de sfera
emoional, catarsisul i e%presia)
7. controlul (meninnd n aparen controlul personal asupra stresorilor)
8. aciunea psiologic3aciunea social (sfera autorealizrii sau suportul social).
1ulnerabilitate i ageni declanatori
5. /zrescu afirm c vulnerabilitatea este un concept modern care tinde s ia locul
conceptului greu compreensibil de determinism endogen.
?actorul de vulnerabilitate este nici mai mult nici mai puin un catalizator care amplific
efectul unui agent declanator, fie el eveniment major sau dificultate de via serioas, i care nu
este eficace dect n legtur cu acetia. -evenirea conceptului de teren n medicina
contemporan a fcut mai compreensibil determinarea unor episoade psiopatologice n
condiiile unor no%e deosebite. n psiiatrie &terenul' este ansamblul bio$psio$social de
caracteristici ale persoanei la un moment dat aa cum este el configurat de ntreaga biografie
anterioar. "a cum e%ist persoane vulnerabile la stresori psiosociali e%ist i un numr de
indivizi a cror rezisten e%cepional le face non$vulnerabile. +rintre factorii de vulnerabilitate
pot fi menionai# factori bio$psiologici, factori genetici, no%e din perioada pre$ i post$natal, o
personogenez deficitar. !%ist factori care pot modifica circumstanial vulnerabilitatea cum ar
fi# perioadele de criz, modificarea statutului i rolului social, e%istena sau absena suportului
social.
5. /zrescu (6KK6) citndu$l pe Lubin arat c e%ist o legtur direct ntre nivelul
vulnerabilitii, numrul de evenimente stresante i posibilitatea ca boala psiic s se produc.
*ei nu e%ist o relaie linear se poate afirma c la persoanele cu o vulnerabilitate mai crescut
un eveniment stresant minimal sau ciar banal poate declana starea psiopatologic.
5!(".925!/! *! "+M-"-!
*intre numeroasele definiii date mecanismelor de aprare, o reinem pe cea a lui
Gidloecer (4<=6)# mecanismele de aprare arat diferitele tipuri de operaii n care se poate
specifica aprarea, adic forme clinice ale acestor operaiuni defensive, i pe cea a *25$lui 9I,
n care mecanismele de aprare (st:les of coping) sunt definite ca procese psiologice automate
care protejeaz individul de an%ietate sau de perceperea de pericole sau de factori de stres interni
sau e%terni. "utorii *25$ului mai fac precizarea c mecanismele de aprare constituie mediatori
ai reaciei subiectului la conflictele emoionale i la factori de stres e%terni sau interni.
9onescu N., ;acOuet 5. 5. i /ote (. (4<<=) e%aminnd finalitatea mecanismelor de
adaptare i modul de aciune adaptat n vederea atingerii respectivelor finaliti descriu
urmtoarele posibiliti#
4. -estaurarea omeostaziei psiice>
6. -educerea unui conflict intrapsiic>
7. *iminuarea angoasei nscut din conflictele interioare ntre e%igenele instinctuale i
legile morale i sociale>
8. 2tpnirea, controlul i canalizarea pericolelor interne i e%terne sau protejarea
individului de an%ietate sau de perceperea pericolelor sau factorilor de stres interni sau e%terni.
n psianaliz, cele 4K mecanisme de aprare clasice sunt# refularea, regresia,
formaiunea reacional, izolarea, anularea retroactiv, transformarea n contrariu, sublimarea,
introiecia, proiecia, rentoarcerea ctre sine.
*in perspectiv cognitivist, mecanismele de aprare sunt considerate ca strategii sau
proceduri de prelucrare a informaiei negative cu funcia de reducere a distresului. 2unt
recunoscute urmtoarele mecanisme de aprare principale# .egarea defensiv (refuzul),
-epresia, +roiecia, -aionalizarea, 9ntelectualizarea3izolarea.
292H!51/ "H9H1*9."/. "H9H1*9.9 "/! C0/."I1/19 . ?"P" C0/99
9nterfaa dintre structura intern, profund a caracterului i conduita manifest o
constituie subsistemul atitudinal. "titudinea reprezint componenta fundamental a caracterului.
!a e%prim o modalitate de raportare fa de anumite aspecte ale realitii i implic reacii
afective, cognitive i comportamentale.
$ *omponenta afecti6 ) msurabil prin reacii neurovegetative sau mrturii
verbale despre stri emoionale i preferine evaluative>
$ *omponenta cogniti6 ) msurabil prin percepii i mrturii verbale despre
opinii i credine, convingeri>
$ componenta comportamental ) msurabil prin aciunile descise sau
declaraii privind comportamentul.
"titudinea este poziia intern adoptat de o persoan fa de situaia social n care este
pus.
2e constituie prin organizarea selectiv, relativ durabil a unor componente psiice
diferite$cognitive, motivaionale$afective i determin modul n care va raspunde i aciona o
persoan ntr$o situaie sau alta.
!a mobilizeaz fizic i psiic individul, n raport cu ceva ce are o anumit semnificaie
pentru acesta, este mereu intenionat i e%primabil n variate forme de comportament.
0dat stabilizate, atitudinile se identific printr$un ridicat grad de consisten i
stabilitate, scimbarea lor producnd un dezecilibru n sistemul de valori al individului.
*upa H.5. .!G(05C, atitudinea reflect forma n care e%periena anterioar este
acumulaa, conservat i organizat la individ, cnd acesta abordeaz o situaie nou.
"titudinea apare ca veriga de legtur ntre starea psiologic intern dominant a
persoanei i mulimea situaiilor la care se raporteaz n conte%tul vieii sale sociale.
*e aici putem deduce i caracteristicile principale ale atitudinii#
$ directia sau orientarea, dat de semnul pozitiv (favorabil) sau negativ
(nefavorabil) al tririi afective fa de obiect (situatie)# atitudinea pozitiv
imprim persoanei tentina de a se apropia de obiect n vreme ce atitudinea
negativ creeaza o tendina opus, de indepartare>
$ gradul de intensitate, care e%prim gradaiile celor 6 segmente ale tririi ) pozitiv
i negativ $ , trecnd prin punctul neutru K>
*inamica atitudinii este condiionat de caracteristicile obiectului de referin, care dup
H.5. .eQcomb sunt#
dimensionalitatea, constnd n numrul i varietatea elementelor care$l compun,
mergnd de la stimulii unidimensionali pn la cei mai comple%i, cum sunt cei
socioumani>
suprafaa sau ntinderea compreensibil a obiectului, canstnd n numrul de
nsuiri accesibile observaiei i nelegerii, fa de care subiectul a reuit s$i
formeze o atitudine definit i generalizat>
centralitatea psiologic a obiectului pentru subiect>
socialitatea care rezid n aceea ca ,,obiectele sociale' (celelalte persoane)
reprezint principala surs de formare a atitudinilor.
2pecificul propriu al caracterului deriv din interaciunea ntre atitudini. (ele mai
frecvente interaciuni ntre atitudini sunt cele de #
$ coordonare, cooperare sau cele de contradicie>
$ incompatibilitate, ciar de e%cludere reciproc>
$ de tip compensativ, atitudinile deficitare fiind ameliorate (compensate) prin cele
mai proeminente dezvoltate.
"titudinile i segmentele lor nu trebuie interpretate n sine ci n funcie de valoarea lor
moral.
(nd atitudinile intr n concordan cu legile progresului, cu normele sociale, ele devin
valori.
2e elaboreaz ceea ce /inton numea sistemul atitudini )valori specifice fiecrui individ,
care odat fi%at acioneaz aproape automat, ciar la nivel subcontient.
"titudinile caracteriale, far a se confunda cu valorile, au un coninut valoric i o funcie
evaluativ, iar prin aceasta regleaz comportamentele specifice ale fiecrui individ.
!%presia e%tern a atitudinii o reprezint opinia i aciunea.
0pinia este forma verbal$propoziional de e%teriorizare a atitudinii, constnd din
judeci de valoare i de acceptare (acord) sau de respingere (dezacord) n legtura cu diferitele
situaii, evenimente i sisteme de valori.
0pinia este o modalitate constatativ ) pasiv de raportare la lume care nu introduce nici o
scimbare n situaie.
"ciunea reprezint intrarea subiectului n relaie direct (senzorial i motorie) cu
situaia i efectuarea unor demersuri (transformri) de integrare n situaie, de modificare a ei sau
de ndepartare.
Bradul de angajare psiologic n cadrul aciunii este cu mult mai ridicat dect n cadrul
opiniei i, ca atare, aciunea devine mai relevant pentru dezvluirea esenei caracterului unei
persoane dect opinia# de e%. faptele atrn mai greu n aprecierea personalitii unui om dect
vorbele.
ntre atitudine i manifestarea ei e%tern, n forma opiniei sau aciunii, nu e%ist o
concordan perfect i necondiionat.
*up obiectul de referin, atitudinile se mpart n dou categorii#
4. atitudinile fa de sine
6. atitudinile faa de societate
"H9H1*9.9 "/! C0/."I1/19 . ?"P" C0/99
9. -eticena n acceptarea bolii#
"pariia unor simptome interpretabile ca semnele unei boli noi3agravarea uneia
pree%istente>
"pelul la cunotine medicale proprii sau la semiprofesioniti>
"utomedicaia>
Cagatelizarea simptomelor>
+rezentarea n ultim instan la medic.
99. 5odificri psiocomportamentale caracteristice #
.egarea# &nu sunt bolnav', &nu mi se poate ntmpla mie'>
9gnorarea# dei observ c ceva s$a scimbat n funcionarea organismului, nu acord
importan>
+roblematizarea bolii# ntrebri e%cesive, citete i se documenteaz foarte mult>
-egresia# revenirea la nivelul afectiv$comportamental al copilriei ) comportamentul>
este dominat de dependen i vulnerabilitate afectiv>
!vaziunea# scutirea de responsabiliti se prelungete dup vindecarea bolii>
!%altarea eului# boala este un mijloc de valorizare pentru pacient# &sunt un caz
interesant'>
(ontagiunea informaional $ bolnavii devin &e%peri' n domeniul bolii lor i i
determin i pe ceilali pacieni s le urmeze sfaturile.
=actori Bn funcie de care 6aria atitudinea Bn faa bolii

9.?actori demografici
4. Irsta#
(opiii# dependeni de familie, coal. Iariabilele personale depind de gradul
de dezvoltare psioafectiv>
Hineri# sfidarea unor norme salutogenetice, impulsivitate, impruden,
dezirabilitate social>
"duli# sedentarism, e%cese>
Irstnici# pruden, conformism terapeutic e%cesiv.
6. 2e%ul #
brbai # responsabiliti multiple, ignorarea pericolelor, apel redus la medic>
femei# pruden, igien de via mai bun (acte fiziologice medicalizate e%.
naterea), apel crescut la medic, conformism terapeutic mai bun.
7. "partenena etnic#
2ocieti occidentale# educaie sanitar bun, implicare profesional e%cesiv,
abuzuri, sedentarism>
2ocieti orientale (asiatice)# concepii filosofico$religioase cu dogme
salutogenetice>
2tatut socioeconomic sczut# slab educaie sanitar, promiscuitate.
99. ?actori socio$culturali#
4. -eligia #
!lemente favorabile#
recomand comportamente salutogenetice specifice fundamentale (e%. post,
meditaie, micare)>
moduleaz favorabil ecilibrul psiic al individului.
!lemente nefavorabile#
fatalism>
precepte religioase ce impun conduite nesalutogenetice (e%.interzicerea
tratamentelor cirurgicale, interzicerea metodelor de contracepie).
999. ?actori individuali# trsturi de personalitate.
9I. ?actori profesionali
3tatutul social al bolna6ului
*up +arsons, e%ist patru caracteristici pentru statutul social al bolnavului#
*reptul la ajutor>
2cutirea de responsabiliti>
0bligaia de a cere ajutor competent>
0bligaia de a considera boala indezirabil.
*omunicarea medic pacient
*espre comunicare am putea spune c e un lucru natural, simplu, care vine de la sine i
pentru care nu ai nevoie de vreun training special. Ni totusi, pentru cei mai multi medici nu e aa.
(oncentrai pe munca lor, ateni s nu le scape ceva, stresai de pacienii nerbdtori de la ua
cabinetului, medicii uit adesea s mai vorbeasc, s mai asculte i altceva dect rspunsurile la
ntrebrile despre simptome sau tratament.
(omunicarea medic$pacient este o comunicare direct, fa n fa, nemediat i
neformalizat. 9ntre cei doi subieci ai transferului de informaie are loc un scimb continuu de
informaii, care i conduce pe fiecare dintre cei doi parteneri ctre obiectivele precise ale
ntrevederii# aflarea rspunsurilor n legtur cu modificarea strii de sntate, remediile propuse
pentru nlturarea acestora, modalitile practice de aciune. n afara acestui fascicol de
informaii, s$i zicem central, are loc i o alt treece de mesa je secundare, care permit rspunsul
la o serie de probleme &periferice@. +entru a ncerca s lmurim mai atent felul n care relaia de
comunicare se deruleaz, am apelat la conceptul de fereastr de comunicare. "ceasta este
conceptualizat ca avnd patru zone ptrate prin care cei doi parteneri, fa n fa, comunic.
1nul este doctorul, pe care l$am numit *0, iar cellalt este pacientul3pacienta pe care l vom
numi ."e sau ."dia, pentru a reui o formul memotenic a zonelor ferestrei *0.".
Cona deschis 7C/9
interactiune
cuprinde informaii cunoscute
propriei persoane, dar cunoscute i
interlocutorului
Cona oarb 7C"9
6ulnerabilitate
cuprinde informaii
necunoscute propriei persoane, dar
cunoscute interlocutorului
Cona ascuns 7C$9
intimitate
cuprinde informaii cunoscute
propriei persoane, dar necunoscute
interlocutorlului> e%. secretele
Cona necunoscut 7C!9
de6aluire
cuprinde informaii
necunoscute propriei persoane i
necunoscute interlocutorului.
R Lona * reprezint comportamentul cunoscut de sine i de ceilali. "cesta arat n ce
msur dou sau mai multe persoane pot da i primi, n mod liber, pot lucra mpreun, se pot
bucura de e%periene comune.
(u ct este mai mare acest ptrat, cu att contactul persoanei respective cu realitatea este
mai bun i cu att este persoana mai pregtit s$i ajute prietenii i pe sine nsui.
R Lona 0, zona oarb, reprezint comportamentul necunoscut de ctre sine, dar care este
evident pentru ceilali.
(ea mai simpl ilustrare a acestui ptrat o reprezint ticurile sau ticurile verbale, de care
persoana respectiv nu este contient, dar care sunt evidente pentru ceilali.
R Lona . este zona activitii necunoscute unde comportamentul nu este cunoscut nici de
individ, nici de ceilali.
Atat individul cat i ceilali cu care acesta intr in contact, descoper din cand in cand noi
comportamente care existau de fapt din totdeauna" $n individ poate fi surprins, de exemplu, de
faptul c preia conducerea grupului intr-un moment critic"
D Lona " reprezint comportamentul cunoscut de ctre sine, dar ascuns celorlali.
Acest ptrat se mai numete i Agenda ascuns%" &e exemplu, cineva dorete s primeasc o
anume sarcin de '( eful su pentru a iei in eviden prin ducerea '( bun sfarit a sarcinii
respective, dar nu-i spune efului de ce dorete aceast sarcin i nici nu incearc intr -un mod
prea evident s o obin"
?"(H0-9 +!-H1-C"H0-9 "9 (051.9(M-99
0 serie de factori pot perturba comunicarea dintre medic i pacient. "cetia pot fi grupai,
in mod didactic, in urmtoarele trei categorii# factori fizici, factori interni i factori semantici.
?actorii fizici#
4. deficienele verbale (balbismul, bolile laringiene)>
6. deficienele acustice (ipoacuzia, surditatea)>
7. amplasamentul (poziia vorbitorului in raport cu asculttorul)>
8. iluminarea (slaba iluminare impiedic receptarea comunicrii nonverbale)>
E. temperatura (cldura e%cesiv sau frigul creeaz o stare neplcut celor doi parteneri)>
F. ora din zi (in cea de a doua parte a zilei comunicarea devine mai dificil datorit acumulrii
oboselii)>
=. durata intalnirii (intalnirile pe fug sau prea prelungite sunt ineficiente).
?actorii interni#
l. implicarea afectiv (atat implicarea pozitiv, cat i negativ tulbur precizia
comunicrii, precum i felul in care ea este perceput de auditor)>
6. frica (teama comunicatorului c, prin ceea ce comunic, ar putea intra intr$o situaie neplcut
sau cea a asculttorului $ c ar putea auzi lucruri neconvenabile, vor perturba mesajul)>
7. ameninarea statutului (dac cel ce comunic nu este sigur de faptul c ceea ce comunic nu ii
amenin imaginea personal, va evita s transmit mesajul complet sau va denatura anumite
pri din el)>
8. presupuneri subiective (dac vorbitorul crede c asculttorul ii este ostil sau indiferent i
mesajul va fi distors ionat)>
E. preocupri ascunse (dac unul din parteneri are o preocupare diferit decat scopul pentru care
se afl in relaia de comunicare $ pecuniar, erotic $ mesajul va fi perturbat)>
F. fantasme (dac medicul sau pacientul au o anumit imagine, pozitiv sau negativ, despre
propria persoan, diferit de realitate, aceasta va influena negativ comunicarea).
?actorii semantici#
4. vocabularul incomplet sau prea tenicist vor face imposibil comunicarea>
6. gramatica (greelile gramaticale vor denatura comunicarea, sczand relaia de incredere i
depreciind imaginea celui care le face. 5ai ales atunci cand acesta este medicul)>
7. sinta%a (construciile verbale prea complicate sau dup modelele altor limbi, perlurb relaia
de comunicare>
8. conotaiile emoionale ale unor cuvinte (anumite cuvinte, cu semnificaie deosebit pentru
unul dintre partenerii comunicrii, vor perturba mesajul prin polarizarea ateniei sau
suprasemnificarea unor fragmente de mesaj).
Prima consultaie
(alitatea informaiilor obinute de medic n timpul consultaiilor este strns legat de
abilitatea de a pune ntrebri pacientului i de a crea o relaie cu el. 2tudiile arat c ntre FK i
JKS din informaiile necesare stabilirii diagnosticului primar sunt obinute n timpul interviului
cu pacientul. /a rndul su, pacientul trebuie s primeasc informaii pentru a putea fi capabil s
ia o decizie.
Rolul comunicriiE
$ scimbul de informaii>
$ decizii reciproc acceptate>
$ dezvoltarea nelegerii>
$ construirea ncrederii.
"bligaiile doctoruluiE
$ concentrarea ntregii atenii asupra pacientului>
$ crearea unui mediu care s protejeze demnitatea bolnavului>
$ confidenialitatea (nedezvluirea ctre alte persoane a informaiilor intime legate
de pacient)>
$ preocuparea permanent pentru starea de bine a pacientului>
$ respectarea rolului pe care l are pacientul sau familia acestuia.
"bligaiile pacientuluiE
$ stabilirea unei liste de ntrebari pe care vrea s le adreseze medicului>
$ la nevoie, desemnarea unui membru al familiei sau alt persoan de ncredere care
sa$l reprezinte n discuiile cu medicul>
$ dialogul descis cu medicul>
$ prezentarea ct mai obiectiv a simptomelor pe care le are.
(nd toate acestea nu se respect, relatia medic$pacient este deficitar, iar consecinele
pot fi# frustrarea, furia, acuzele, creterea numrului de radiografii, analize, teste, vizite la medici
diferii. Ni nu doar pacientul poate tri sentimente de frustrare sau furie, ci i medicul, care nu
reuete s obina implicarea bolnavului i ameliorarea sau vindecarea lui.
*omunicarea diagnosticului
*ezvluirea diagnosticului ctre pacient, mai ales cnd este vorba de o maladie
incurabil, este unul dintre cele mai grele aspecte ale comunicrii ntre medic i bolnav. 5uli
cred nc faptul c aflarea unui diagnostic sumbru l deprim ireversibil pe pacient, l face s
renune la a mai lupta cu boala, l determin ciar s recurg la gesturi finale. *esigur, toate
aceste riscuri sunt posibile. !le pot fi ns sensibil atenuate i ciar evitate prin abilitatea
medicului.
2e consider c pacientul are dreptul de a ti diagnosticul dac dorete. 9ar n cele mai
multe cazuri dorete. 1n studiu realizat n -omnia n 4<<K (+opovici $ 5arsu () arta c <ES
dintre cei intervievai doreau s tie. *e aici ncolo este important cum anume i se comunic
diagnosticul. 5edicii prefer s comunice cu familia i s stabileasc impreun cu membrii
acesteia conduita viitoare fr s$l consulte pe bolnav, ca i cum acesta n$ar fi implicat. *esigur,
uneori rudele sunt cele care afirm c bolnavul nu trebuie sau nu vrea s tie. 0 atitudine corect
din partea medicului presupune ntrebarea direct a pacientului dac dorete sau nu s tie.
nainte de a comunica diagnosticul, e bine ca medicul s tie ct mai multe despre
pacientul su, despre viaa lui, valorile sale, abilitile i puterile lui. "stfel, prezentarea
diagnosticului se poate face ntr$un mod ncurajator, subliniind ce ar putea face pacientul pentru
a$i ameliora starea.
+entru cei mai multi medici este cu att mai greu s vorbeasc descis despre diagnostic
cu ct prognosticul este rezervat, iar pacientul este foarte tnr. *esigur, medicul poate apela la
sprijinul unui psiolog mpreun cu care s fac o strategie de comunicare.
(05+0.!.H!/! -!/"H9!9 5!*9($+"(9!.H
4. +ncredere i confidenialitate ) medicul trebuie s practice meseria sa n interesul
suprem al pacientului>
6. *reterea speranei i minimaliarea durerii i a fricii medicul trebuie s$l fac pe
bolnav s neeag c i se ofer cel mai bun i potrivit tratament n cazul su i s$l
asigure de efortul n diminuarea durerii>
7. -mpatia plasndu$se n locul pacientului, medicul poate s neleag mai bine ce se
petrece cu acesta>
8. Preocuparea dincolo de faptul c este un specialist, medicul trebuie s fie perceput ca
o fiin uman>
E. *omunicarea ) comunicarea cu pacientul necesit rbdare>
F. -lemente de cultur ) fiecare pacient are originile lui culturale, i credinele sale (sau
nu) n medicina tradiional corespunztoare. *e aceea, medicul trebuie s in cont de
acest lucru n prescrierea unui tratament.
50*!/! "/! -!/"P9!9 5!*9( $ +"(9!.H
(omponentele mai sus menionate sunt instrumente utilizate n relaia medic ) pacient. n
cazul n care oricare dintre aceste componente sunt neglijate, ngrijirea pacientului poate avea de
suferit, deoarece fiecare individ funcioneaz diferit.
*in aceast perspectiv, n literatura de specialitate, sunt descrise patru modele de baz
care descriu interaciunea dintre participani.
". 50*!/1/ +"H!-."/92H9( ) este utilizat preferenial n situaii de urgen, n
care medicul decide rapid ce este mai bine pentru bolnav.
C. 50*!/1/ 9.?0-5"H9I ) este potrivit pentru cazurile cu simptome uoare, cu
boli uoare sau cu ocazia consultului la clinic, cnd se face un olan de tratament.
(. 50*!/1/ 9.H!-+-!H"H9I$ combin modelul informativ cu valorile personale
ale pacientului, cu istoria lui de via, cu elementele de personalitate.se parcurge
la elucidarea cazului , a simptomelor prezente, prin stilul de via al pacientului.
*. 50*!/1/ *!/9C!-"H9I ) n acest model, medicul este un profesor sau un
prieten pentru pacient, care convinge bolnavul s considere informaiile de natur
medical.
7. H-".2?!- N9 (0.H-"H-".2?!-
$. (R$!3=-RF% se refer la deplasarea sentimentelor i atitudinilor din trecutul
pacientului asupra specialistului. +rin transfer, pacientul l poate privi pe medic ca pe o figur
parental3maternal (e%# &*octore, mi aminteti de tatl meu'), ca pe un fost profesor, salvator
de altdat, etc. 2ituaiile mai jos prezentate arat partea pozitiv i negativ a transferului#
1n pacient care$i percepe medicul ca pe un printe punitiv poate reaciona
contraproductiv
1n pacient care se simte self cu terapeutul, considerndu$l pe acesta o persoan
aproape, nu va deveni confuz i suspicios.
,. *"!(R$(R$!3=-RF% se refer la atitudinea incontient, complementar a
medicului ctre pacient. "ceast deplasare are loc n incontient. "titudinile critice sau fanteziile
erotice sunt e%emple ale fenomenului de contratransfer.
-!/"P9" 5!*9($C0/."I ) -!/"P9! 9.H!-+!-20."/M
-elaia dintre cei doi participani este, practic o relaie ntre dou persoane. n cadrul
relaiilor interpersonale apar o serie de probleme de ordin practic deosebit de importante. *up
cei mai muli autori, acestea sunt#
*istana interpersonal>
Himpulrelaiei>
Hipul relaiei.
n ceea ce privete distana la care se desfoar relaia interpersonal, se pot distinge#
$ poziia ma%im a indiferenei (e%# un pacient necunoscut dintr$un alt salon de care
se ocup alt medic, o persoan de pe strad, etc.)>
$ raportarea oficial, cele dou persoane intr n contact, comunic, interacioneaz,
fr a intra n probleme personale>
$ familiaritatea parial, persoanele se cunosc maibine prin informaii reciproce>
$ distana specific relaiei intime, n care este vorba de afeciune, prietenie sau
dragoste (medicul de familie).
(t privete durata relaiei reciproce, ea poate fi mai scurt sau mai lung. "tunci cnd
relaia este mai apropiat sufletete, durata ei, firete, este mai lung.
(ipul relaiei poate fi analizat din mai multe incidene#
$ relaie asimetric ) e%# relaii de dominare$supunere>
$ relaie simetric ) de comunicare>
$ relaie complementar ) dominare$supunere>
$ relaie asimilar ) amndoi doresc s domine>
$ relaie ambivalent ) atitudini opuse (iubire3ur, atragere3respingere, etc.).
B!2H90."-!" 9.?0-5"P9!9 5!*9("/!
/a acest subiect, problema se pune sub aspectul relaiei dintre medic i pacient, dar i a
calei dintre medic i familia bolnavului, ori a integritii medicului ca i profesionist i om. 5ai
concret, vorbim despre#
etalarea adevrului legat de un caz de boal este o condiie
necesar, cel puin din respect fa de autonomia pacientului. "scunderea
adevrului suprim libertatea individului s cunoasc starea sa, de aceea
este nu doar o condiie necesar, ci o datorie a cadrului medical.
obinerea consimmntului $ nainte ca un medic s aplice o
procedur de specialitate asupra unui pacient, el trebuie s obin
consimmntul acestuia, ulterior momentului n care cei doi au stabilit
un tratament. 5edicul este obligat s prezinte variantele viabile i s$l
informeze pe bolnav despre tot ce presupun ele.
confidenialitatea ) elementele discutate n relaia medic pacient
se cer a rmne, cel puin la nivel de detaliu, ntre cei doi. +e acest fapt se
cldete dealtfel i ncrederea pacientului n cel ce$l trateaz. !%cepie fac
desigur cazurile n care pacientul mrturisete, de e%emplu, o intenie de
a ucide pe cineva anume> n acest caz, pstrarea tcerii de ctre medic, ar
putea avea repercusiuni nedorite.
P-R3"!$%'(02' $**-!(F$(-
+ersonalitatea unui om se refer la maniera sa obinuit de a percepe mediul nconjurtor
i propria persoan, ct i maniera de a se comporta i reaciona.
ntr$o accepiune larg utilizat personalitatea se refer la caracteristicile cele mai
importante, relativ stabile n timp, ale individului, i care justific consecvena comportamentului
su. ("drian 0pre $ @.oi tendine n psiologia personalitii@).
0 personalitate este dificil atunci cnd unele trsturi ale caracterului su sunt mult prea
accentuate sau rigide, inadaptate situaiilor, cauznd, astfel, suferina propriei persoane sau
celorlali (?. /elord, (. "ndre $ @(um s ne purtm cu personalitile dificile@).
0 personalitate este @produsul comple% al predispoziiilor nnscute, transmise ereditar i
al influenelor e%ercitate de mediul nconjurtor, nc din primele zile, asupra bebeluului@ (?.
/elord> (. "ndre ) &(um s ne purtm cu personalitile dificile').
Hrebuie subliniat faptul c cei cu personalitate dificil nu au nici o vin de a se fi nscut
cu o asemenea fire, nu i$au ales singuri tipul de personalitate, astfel c a$i accepta constituie
primul pas necesar pentru a$i determina s$i scimbe unele comportamente.
(ei care au o personalitate dificil nu$i percep ntotdeauna propriile comportamente ca
fiind rigide i consider nefondate remarcile celor din jur, referitoare la rigiditatea lor sau
distanarea i rcirea relaiilor cu acetia. !i nu adopt aceste comportamente rigide din plcere,
ci din teama c vor fi abandonai, nenelei, agresai, de a fi n pericol sau a$i pune pe cei dragi
n pericol.
(ontientizarea acestei probleme este o prim etap, indispensabil, a procesului lor de
scimbare. " se scimba, nseamn a deprinde noi reguli de conduit i a se debarasa de cele
respectate pn atunci, care nu sunt n concordan cu situaiile cu care se confrunt.
+ersonalitatea accentuat, concept introdus de Tarl /eonard, n lucrarea )ersonaliti
accentuate n via i n literatur (4<=63 4<=<), se caracterizeaz prin trsturi a cror
intensitate depete media, ceea ce determin manifestarea pregnant n plan comportamental a
respectivelor trsturi i, n consecin, a e%primrii individualitii.
+ersonalitile accentuate nu sunt n mod necesar personaliti patologice, &accentuat'
trimind la &pronunat', &pregnant', dar nu la anormalitate. innd cont c la nivel mediu
normalitatea se e%prim prin comportamente de serie, personalitile accentuate ar trebui
considerate anormale. (u toate acestea, personalitatea care, printr$un specific individual se ridic
deasupra mediei, nu trebuie e%clus din sfera normalului. )ersonalitatea accentuat este
caracteristic celor care poart amprenta propriei individualiti# (T. /eonard, 4<=<, pp. 46).
Hrsturile accentuate sunt nsuiri ale personalitii care &ndeprteaz' persoana de limitele
normalului i o situeaz ntr$o zon limit, de &trecere' ntre adaptare i indaptare. ?r a fi
nevrotice sau psiopatice, aceste trsturi se intensific mai ales n condiii defavorabile de via,
dar nu au consecine psiopatologice, fiind n realitate mult mai puin numeroase dect ceea ce n
realitate reprezint &variaiile' lor.
*ate recente, bazate pe criteriile de diagnostic ale *25 $9I,sugereaza ca apro%imativ 4K$
47S din populatia generala prezinta tulburari de personalitate (B. 9onescu $ Hulburarile
personalitatii).

P-R3"!$%'($(-$ P$R$!"'/0
!ste caracterizata prin suspiciune si neincredere fa de ceilali i motivele lor. 2ubiectii
se simt in permanenta prost tratati, nu au incredere in ceilalti, pe care ii considera surse de
pericole, se simt insultati, atacati si eticeteaza drept lipsa de loialitate fapte care n$au nici o
legatura cu aceasta.
Hrsturi#
2unt persoane reci si distante in relatiile interpersonale sau sunt geloase si autoritare daca
devin atasate>
-eactioneaza cu suspiciune la scimbarile de situatie si gasesc motive ostile si rau$
voitoare in spatele actelor inocente sau ciar pozitive ale altor persoane>
"tunci cand ei cred ca si$au confirmat suspiciunile reactioneaza cu furie>
+ersoanele paranoide au tendinta de a lua atitudine legala impotriva altora in special cand
au senzatia unei indignari indreptatite, dar ei nu$si pot vedea propriul lor rol intr$un
conflict>
5otivele ostile reprezinta proiectii ale propriilor ostilitati fata de altii>
*in punct de vedere ocupational, aceste persoane pot fi eficiente si constiincioase, dar au
nevoie sa lucreze intr$o relativa izolare>
!zit s se destinuie celorlali de teama (nejustificat) ca acetia s nu utilizeze
informaiile motriva lui>
(onsider c n spatele unor remarci sau evenimente neutre se ascunde ameninri la
adresa sa>
!ste ranciunos, nu uit insultele, injuriile>
2imte, fr motiv ntemeiat, c i sunt puse la ndoial reputaia i caracterul i
reacioneaz agresiv>
"re mereu suspiciuni ntemeiate legate de fidelitatea partenerului de via.
P-R3"!$%'($(-$ 3*H'C"'/0
+rincipalele criterii de diagnostic sunt detasarea fata de ceilalti si inibitia emotionala.
2cizoidul se teme de faptul ca ceilalti ii vor invada teritoriul. !ste indiferent fata de relatiile
sociale, evita intimitatea si nu admite incalcari ale libertatii sale. .ivelul sau de autonomie este
e%cesiv de ridicat.
Hrsturi#
nu$i dorete i nici nu agreeaz relaiile apropiate, inclusiv cele de familie>
aproape ntotdeauna prefer activiti solitare>
nu este interesat de relaiile se%uale cu o alt persoan>
nu prea are activiti preferate>
nu are prieteni apropiai n afara rudelor de gradul 9>
pare indiferent la laudele i criticele celorlali>
este detaat, rece, lipsit de emoii.
P-R3"!$%'($(-$ 3*H'C"('P$%0
2ubiectul prezinta carente serioase in ceea ce priveste relatiile personale sociale, la fel ca
si in cazul scizoizilor, de care se deosebeste prin distorsionari cognitive mai ample si prin
conduite e%centrice.
!mite adesea unele idei de tip paranoid.
9ntreaga lui conceptie de viata are un caracter ciudat, el vazand permanent semne magice
si misterioase.
Hrsturi#
idei de referin (diferite evenimente au un sens special pentru el)>
credine ciudate i gndire magic (depind normele culturii de apartenen)>
e%periene perceptive neobinuite, iluzii corporale>
gndire i vorbire ciudate>
idei paranoide, suspiciune>
afectivitate limitat, neadecvat>
comportament i inut ciudat, e%centric, particular>
lipsa prietenilor n afara rudelor apropiate>
an%ietate social e%cesiv, ce nu scade o dat cu familiarizarea, asociat mai
degrab cu temeri paranoide dect cu autoevaluri negative.
P-R3"!$%'($(-$ $!('3"*'$%0
2e caracterizeaza prin lipsa totala de respect pentru drepturile celorlalti, precum si printr$
o rezistenta activa fata de orice regula sociala. 2ubiectul este inclinat sa triseze si sa$i e%ploateze
pe ceilalti. !ste impulsiv si incapabil sa duca la bun sfarsit proiecte pe termen lung.
Hrsturi#
neconformarea la norme sociale, dezinteresul pentru respectarea legilor>
tendina de a$i nela, mini i pcli pe ceilali pentru profit personal sau plcere>
impulsivitate sau incapacitate de planificare>
iritabilitate i agresivitate, indicate de agresiuni i confruntri fizice frecvente>
nepsare i indiferen pentru sigurana proprie i a celor din jur>
iresponsabilitate manifestat prin eecul implicrii n munc i onorarea
obligaiilor financiare>
lipsa remucrii fa de rnirea, bruscarea sau deposedarea celuilalt manifestat
prin indiferen sau raionalizri.
P-R3"!$%'($(-$ ,"R/-R%'!-
7Personalitatea instabil emoional9
2e caracterizeaza printr$o instabilitate e%trema a dispozitiei, a relatiilor interpersonale si a
imaginii de sine. 2ubiectii sunt foarte impulsivi, declanseaza reactii emotionale negative si au
rezistenta foarte scazuta la frustrare.
Hrasaturile caracteristice ale personalitii borderline sunt urmatoarele#
9ntensificarea si versatilitatea relatiilor interpersonale # acestea sunt intense si trec
rapid de la o e%trema la alta>
Cinomul dispozitional in raportul interpersonal # fata de aceeasi persoana, se poate
manifesta o stare de admiratie nelimitata sau furie si rejectie>
-eactii impulsiv$agresive la incitatii minime , cu dezlantuiri agresive, incontrolabile>
9ntoleranta solitudinii, care duce la disconfort si an%ietate>
2entimentul de vid interior (imensa plictiseala, zadarnicie)>
2entimentul inconsistentei si dispersiei identitatii.
(redintele fundamentale ale indivizilor cu personalitate bordeline sunt # @nu detin
control asupra mea @si @nimeni nu ma intelege @, iar atitudinile de baza # @daca nu fac ceea ce
doresc altii de la mine, ma vor abandona @, @nimeni nu doreste sa fie cu mine, daca ma cunoaste
cu adevarat @si @daca nu reusesc sa$mi controlez emotiile, este catastrofal@.
P-R3"!$%'($(-$ H'3(R'"!'*0
2e caracterizeaza prin reactii emotionale e%cesive si tendinta permanenta de a capta
atentia celorlalti. 2ubiectii sunt egocentrici si isi dramatizeaza relatiile. "cestia au nevoie de
ceilalti si sunt foarte influentabili.
Hrsturi#
se simte inconfortabil n situaii n care nu e centrul ateniei>
interaciunea cu ceilali este caracterizat prin comportament inadecvat,
provocator, cu accentuate tente se%uale>
e%presivitatea emoional este superficial i fluctueaz rapid>
utilizeaz frecvent imaginea fizic pentru a atrage atenia celorlali>
vorbirea are tente dramatice i este srac n detalii>
manifestri de teatralitate i e%presivitate emoional e%agerat>
sugestibilitate accentuat>
percepe relaiile ca fiind mai intime dect sunt n realitate.
P-R3"!$%'($(-$ !$R*'3'*0
+articularitatea principala o constituie inflatia ego$ului, nevoia de a fi admirat si lipsa de
empatie. 2ubiectii narcisici isi e%agereaza reusitele si talentele, se considera e%ceptionali si
solicita un tratament de e%ceptie.
n limbajul comun narcisismul desemneaz diferitele modaliti ale dragostei de sine.
.arcisismul e%prim comportamentul prin care individul se iubete pe sine, altfel spus se
raporteaz la propria persoan, n acelai mod n care, de obicei se raporteaz la o fiin drag.
&" fi ndrgostit de sine nsui' este formula caracteristic a narcisismului, definind astfel
narcisismul conform mitului grec al tnrului .arcis, fascinat de propria$i imagine.
.arcisicul se deosebete de antisocial prin &grandoarea' sa, tendina de a$i e%agera
talentul, i de a se considera ca fiind unic i superior i de personalitatea borderline prin aceea c,
nu se ndoiete de nimeni i de nimic, cu att mai puin de &valoarea sa ieit din comun'
(indivizii cu borderline sunt copleii de ndoieli). +entru narcisic cellalt nu are valoare, acesta
fiind doar un instrument folosit pentru a$i flata !ul su nemsurat, &grandios' (Bunderson,
6KK4).
+ersonalitatea narcisica are urmatoarele trasaturi#
un sentiment e%agerat al propriei importane>
ntreine fantezii de succes nelimitat, putere, geniu, frumusee sau iubire ideal>
crede c este unic i special i trebuie s interacioneze doar cu alte persoane sau
instituii puternice i deosebite>
pretinde admiraie e%cesiv>
consider c i se cuvine totul>
n relaiile interpersonale i e%ploateaz pe ceilali pentru a$i atinge scopurile>
lipsit de empatie> nu sesizeaz i nu recunoate sentimentele i nevoile celor din
jur>
este invidios pe ceilali i crede c i ceilali l invidiaz>
adopt o atitudine i un comportament arogant i condescendent.
9n viata de zi cu zi, o doza minima de narcisism poate fi deseori utila, iar asociata cu alte
calitati, este ciar un avantaj, dar narcisicii vor intotdeauna mai mult decat pot obtine si devin,
din acest motiv, insuportabili.
9n cazul narcisicilor, riscul unei depresii este peste medie, datorit faptului c ei nu
accepta sa nu$si atinga toate ambitiile, avand in vedere ca se considera niste fiinte e%ceptionale.
*e aceea, in urma unui esec profesional sau sentimental, de multe ori ei ajung sa consulte un
psioterapeut.
P-R3"!$%'($(-$ -1'($!(0
9ndivizii cu personalitate evitanta evita munca sau activitatile scolare care implica un
contact interpersonal semnificativ din cauza fricii de critica, dezaprobare sau rejectie. 9n plan
social, evita sa$si faca noi amici, in afara de cazul cand sunt siguri ca vor fi simpatizati si
acceptati fara critica. !i pot actiona cu retinere, au dificultati in a vorbi despre ei insisi si isi retin
sentimentele intime, de frica de a nu fi e%pusi, ridiculizati sau facuti de ras. (*25 9I).
+ersonalitatile evitante percep esecul ca pe o catastrofa, un eveniment rusinos care ii
devalorizeaza ca persoane, in acelasi timp in ocii lor, ca si in ocii celorlalti. 9n locul unui
episod neplacut dar trecator, ei isi reprezinta esecul ca pe o tragedie din care nu$si vor reveni,
sau, in orice caz, care va lasa o urma de nesters. !i se tem in egala masura de socul emotional
consecutiv esecului, de angoasa coplesitoare, de disperare, de o pierdere a increderii si a
curajului. 9n sfarsit, esecul este sinonim cu respingerea si singuratatea, deoarece ei cred ca
trebuie sa reusesti ceea ce intreprinzi pentru a fi acceptat in societate.
Hrsturi#
evit profesiile ce presupun contacte interpersonale frecvente, de teama criticilor,
a dezaprobrii sau respingerii>
nu se implic n relaii dac nu are sigurana c cellalt l place>
este reinut n relaiile intime de teama de a nu fi ridiculizat>
i ngrijoreaz ideea de a fi criticat sau respins n situaiile sociale>
este inibat n situaii interpersonale noi, din cauza sentimentelor de inadecvare>
se vede pe sine ca fiind incapabil s se descurce n relaii sociale, neatractiv i
inferior celorlali>
este e%trem de precaut cnd trebuie s$i asume riscuri personale sau s se implice
n activiti noi de teama de a nu se face de rs.

P-R3"!$%'($(-$ /-P-!/-!(0
2ubiectii se caracterizeaza printr$o nevoie e%agerata de protectie, ajutor si incurajare.
2unt supusi, se agata de ceilalti si traiesc permanent cu teama ca vor fi abandonati. "u dificultati
in luarea deciziilor, sunt lipsiti de initiativa si nu isi asuma responsabilitati. 2e tem de singuratate
si ar face orice pentru a castiga afectiunea si suportul celorlalti.
Hrsturi#
ntmpin dificulti n luarea deciziilor curente n lipsa sfaturilor i susinerii
celorlali>
are nevoie ca ceilali s$i asume responsabilitatea pentru aspectele importante ale
vieii sale>
i este greu s$i e%prime dezacordul n relaie cu ceilali, de teama pierderii
susinerii>
i este greu s iniieze proiecte sau s fac lucruri de unul singur (autoeficien
sczut)>
ar face aproape orice pentru a$i asigura susinerea i protecia celorlali>
de team c nu va fi n stare s se descurce se simte inconfortabil i neajutorat
cnd este singur>
cnd o relaie apropiat se destram, caut imediat o alta n care s gseasc
protecie i susinere.
P-R3"!$%'($(-$ ",3-3'1G*"#PF%3'10
2ubiectii se caracterizeaza printr$o dorinta e%agerata de ordine si perfectiune, prin
rigiditatea autocontrolului si a relatiilor interpersonale. +ersoanele aplica regulile ad$literam, fapt
ce le reduce eficienta personala. 5unca se afla pentru ei pe primul loc comparativ cu toate
celelalte sectoare ale vietii.
Hrsturi#
preocupare pentru detalii, reguli, liste, ordine, organizare, iar scopul principal al
activitii se pierde>
manifest un perfecionism care interfereaz cu realizarea unei sarcini>
este e%cesiv de dedicat muncii i productivitii, pn la eliminarea activitilor de
recreaie i a relaiilor de prietenie>
este rigid i e%cesiv de contiincios n probleme de moralitate, etic sau valori>
nu poate arunca obiectele veci, ciar dac nu au nici o valoare sentimental>
ezit s delege responsabiliti sau s lucreze cu alte persoane, dac acestea nu
respect strict standardelor sale>
este zgrcit cu sine i ceilali> banii sunt adunai pentru zile negre>
este rigid i ncpnat.
P-R3"!$%'($(-$ /-PR-3'10
*epresia este un fenomen raspandit, fiind intalnit destul de des la populatia adulta intr$o
forma mai accentuata sau nu.
9ndivizii cu personalitate depresiva au ca i caracteristic de baza un sentiment persistent
de descurajare, lipsa bucuriei si nefericii.
(auzele depresiei sunt multiple, printre aceste# lipsa stimei de sine pe termen lung, un
partener ostil sau critic, evenimente din viata negative, absenta suportului social, decesul unei
persoane dragi, consum e%cesiv de alcool, cauze genetice etc.
9n general, se considera ca la un moment in viata toate persoanele au trecut printr$o stare
depresiva pentru o perioada mai mica sau mai mare de timp. 9n cazul episoadelor depresive
usoare, persoanele sunt capabile sa isi continue viata, facand fata activitatilor cotidiene.
!pisodul depresiv major include modificari de apetit sau greutate, energie scazuta,
sentimente de inutilitate sau de culpa, dificultate in gandire, concentrare sau luarea de decizii,
idei recurente de moarte sau planuri ori tentative de suicid. +ersistenta in timp a mai multor
simptome constituie unul dintre criteriile de diagnostic ale tulburarii depresive majore.
+ersoanele depresive inregistreaza o deteriorare semnificativa in domeniul social,
profesional sau in alte domenii importante de functionare. /a persoanele care au episoade
depresive usoare, functionarea pare a fi normala, dar necesita un efort crescut pentru a duce la
bun sfarsit activitatile pe care le desfasoara.
*ispozitia pe care o are o persoana depresiva este trista, pesimista, disperata, descurajata,
fara cef. 5ulti indivizi relateaza sau manifesta o stare de iritabilitate crescuta. /a copii sau
adolescenti acesta stare se traduce mai curand ca o dispozitie iritabila sau capricioasa dacat ca
dispozitie trista sau abatuta.
+ierderea interesului pentru diverse activitati care pana atunci erau considerate distractive
este prezenta intr$o masura destul de mare. 5embrii familiei observa retragerea sociala si
neglijarea activitatilor placute de catre persoana depresiva.
"petitul alimentar scade si el, indivizii facand efortul de a manca sau din contra, pot avea
un apetit crescut dar numai pentru anumite alimente pe care doresc sa le consume in mod
compulsiv. "stfel se poate constata fie o pierdere, fie o luare in greutate.
9nsomnia este si ea frecventa, persoanele fie au dificultati de a adormi, fie se trezesc din
somn la miezul noptii, facand eforturi pentru a se culca la loc sau se trezesc mult mai devreme si
nu mai reusesc sa adoarma.
+ersoanele depresive au un nivel energetic scazut, putand acuza fatigabilitate fara a
depune un efort anume. (iar si cele mai mici sarcini sunt considerate ca necesitand un efort
considerabil, eficienta fiind de asemenea scazuta.
+ersoana poate face aprecieri negative asupra propriei valori, avand sentimentul de
inutilitate sau de culpa in legatura cu unele erori minore pe care le$a facut.
Hrsturi#
+esimism# in orice situatie s$ar afla, vede doar latura sumbra a acesteia, posibilele
riscuri, supraevalueaza aspectul negativ, minimalizandu$l pe cel pozitiv>
*ispozitie trista# este trista si posaca de obicei, ciar si atunci cand lipsesc
evenimentele neplacute care sa justifice aceasta dispozitie>
"nedonie# nu prea resimte placerea, nici in cazul unor activitati ori situatiii
considerate in mod obisnuit ca fiind agreabile (QeeD$end$uri, evenimente fericite)>
"utodepreciere# nu se simte @la inaltime@, nutreste sentimente de inaptitudine ori de
culpabilitate (ciar si atunci cand ceilalti il apreciaza).
+sioterapiile cognitiv$comportamentale au fost special elaborate pentru tratarea
depresiei, obiectivul acestor terapii fiind acela de a$l ajuta pe pacient sa$si reconsidere propria
viziune pesimista asupra lumii si asupra propriei persoane si de a$l invata sa gandeasca mai
rational si sa gaseasca solutii la problemele sale.
P-R3"!$%'($(-$ P$3'1G$)R-3'10
+ersonalitatea pasiv$agresiva (negativista) se refera la un pattern pervasiv de atitudini
negativiste si de rezistenta pasiva la cererile de performanta adecvata.
+ersonalitatea pasiv$agresiva face parte din categoria personalitatilor dificile si se
caracterizeaza prin urmatoarele#
$ manifesta rezistenta la e%igentele celorlalti, atat in domeniul profesional, cat si in
viata personal>
$ are probleme cu reprezentantii autoritatii, le pune la indoiala ordinele>
$ taraganeaza in indeplinirea sarcinilor, se considera neinteleasa si rau tratata>
$ este sumbru si certaret>
$ isi e%prima invidia si resentimentele fata de cei evident mai prosperi>
$ isi e%prima in mod e%agerat si persistent acuzele de nesansa personala>
$ alterneaza intre sfidare ostila si penitenta.
P-R3"!$%'($(-$ $!H'"$30
Pentru multe persoane, o stare de stres destul de ridicata nu este neaparat traita intr-un mod negativ.
Acesta poate fi cazul fiecaruia dintre noi atunci cand trebuie sa ne confruntam cu situatii pentru care anticipam un
rezultat pozitiv. Se vorbeste atunci mai mult despre o provocare decat despre stres.
(u toate acestea, la nivel biologic, este vorba despre adevarata reactie la stres.
*incolo de simpla eliberare a unor substante cimice (ca adrenalina sau corticosteroizi), stresul
activeaza intens trei tipuri de emotii#
4. "n%ietatea# individul isi da seama ca factorul de stres reprezinta un pericol si intra in
stare de alerta, mobilizandu$si toate capacitatile pentru a$i face fata>
6. *epresia# individul dezvolta o stare de detasare in raport cu factorul de stres> el indura
fara sa actioneze> se resemneaza>
7. ?uria sau agresivitatea# individul isi gaseste fortele pentru a ataca si3sau distruge
factorul de stres. (+atricD /egeron).
"ceste trei emotii sunt perfect @normale@ si fac parte din viata oricarei fiinte umane. *ar
daca aceasta este supusa cu regularitate la factori de stres, atunci aceste emotii negative se vor
gasi activate in permanenta si risca sa evolueze spre ceea ce se ceama @tulburari emotionale@,
dintre care cele mai frecvente sunt tulburarile an%ioase si tulburarile depresive.
+siologii disting doua feluri de an%ietate ) @an%ietatea ca trasatura@ si @an%ietatea de
moment@. 0 persoana care are aceasta trasatura de personalitate tinde sa se simta an%ioasa
indiferent de situatie. +e de alta parte, an%ietatea de moment este o reactie la o anumita situatie.
"ceasta este o reactie naturala ) sa te simti an%ios cand situatia este amenintatoare si rela%at
cand circumstantele sunt diferite.
Iorbim despre o tulburare emotionala cand an%ietatea este caracterizata printr$o stare
permanenta de neliniste si teama. !a se manifesta printr$un ansamblu de simptome in trei
domenii# somatic, psiologic si comportamental.
3omaticE palpitatii, respiratie dificila, gura uscata, greata, mictiuni frecvente, ameteala,
tensiune musculara, transpiratii, tremor, tegumente reci>
PsihicE sentimente de spaima si amenintare, iritabilitate, panica, anticiparea an%ietatii,
tensiune interioara, ingrijorare pentru lucruri minore, dificultati de concentrare, insomnie de
adormire, incapacitate de rela%are>
*omportamental# evitarea situatiilor de team, reasigurarea, prevenirea pericolului.
5odificarile produse in corpul nostru ne perturba viata prin simpla lor prezenta sau
afecteaza felul in care functionam in cel putin unul din domeniile importante ale vietii # familie,
scoala3serviciu, relatii sociale.
-ezistenta la stress a individului tine atat de inzestrarea sa naturala cat si de educatia
primita. 9ntr$o familie in care cel putin unul dintre parinti este an%ios, riscul copilului de a
dezvolta o tulburare an%ioasa este mai mare decat la populatia generala. "cest lucru se datoreaza
atat mostenirii genetice cat si invatarii unor frici de la varste fragede (frica de boala, de animale,
de doctor, frica de a lua decizii importante, de a$si asuma riscuri etc.).
*incolo de rezistenta sau vulnerabilitatea la stress a fiecaruia, conteaza si abilitatile de a
gestiona stress$ul. (apacitatea de a ne rezolva problemele bine si la timp ne fereste de
acumularea lor si, in consecinta, de stress. "lternarea efortului cu rela%area previne
suprasolicitarea si creste rezistenta individului pe termen lung. -eteaua sociala, pe care ne$o
construim singuri (prieteni, cunostinte), poate constitui un sprijin in momentele dificile.
*F# 3$ R-%$('"!$# *F P-R3"!$%'($(' /'='*'%-
(u personalitatile dificile ne intalnim zilnic# de cele mai multe ori ne sunt iubit3iubita,
sot3sotie, coleg3colega sau suntem ciar noi.
-eprezinta un procent ridicat din populatia generala si nu sunt considerate ca avand o
dominanta patologica marcanta. *e altfel, in literatura de specialitate, personalitatile dificile
(care se apropie ca sens de personalitatile accentuate) nu sunt considerate ca fiind tulburari sau
entitati patologice.
0 personalitate accentuata este recunoscuta de catre anturaj ca fiind mai deosebita in
relationare. 1n individ cu o astfel de personalitate, desi nu este catalogat ca avand probleme
psiice, necesita un mod mai specific de relationare iar reactiile sale sunt vazute ca speciale. (ei
din jurul sau sunt nevoiti uneori sa depuna eforturi pentru a se intelege cu el sau pentru a$i intra
in gratii.
*e multe ori, ciar posesorul unei astfel de personalitati recunoaste ca are unele
dificultati de relationare si, ciar mai mult, simte ca este mai deosebit decat cei din jurul sau.
9mportant de stiut este faptul ca fiecare dintre noi suntem posesorii unor astfel de trasaturi de
personalitati dificile. *ar devenim o personalitate dificila doar atunci cand marea majoritate a
reactiilor si conduitelor noastre se subsumeaza unui astfel de mod specific, care poate fi usor
regasit si descoperit de catre ceilalti si doar atunci cand o buna parte din relatiile noastre
familiale, profesionale, sociale sunt afectate de acest @pattern@ de relationare.
(ei ce au o personalitate dificila isi vor scimba atitudinea, daca le vorbim sincer, fara
urma de agresivitate, despre problemele pe care le genereaza si daca ne referim concret la un
anumit comportament al lor si nu la ei, ca persoane.
*e cele mai multe ori, personalitatile dificile refuza sa apeleze la ajutorul unui specialist,
datorita caracterului lor rigid si al convingerii ca acesta nu le$ar putea ajuta cu nimic, deoarece
starea in care se afla este @doar o cestiune de caracter@ (?. /elord, (. "ndre $ (um sa ne purtam
cu personalitatile dificile).
R-$*(''%- *"P'%F%F' =$($ /- 3("#$("%")
(omportamentul copilului in cursul tratamentului dentar isi are sursa atat in trasaturile de
personalitate, cat si in diferitele situatii cu care se confrunta.
?actorii care influenteaza comportamentul copilului in cabinetul stomatologic#
$Iarsta copilului
$Hipul de personalitate
$2tatusul neuroendocrin
$*ezvoltarea somatica
$5ediul familial si comunitar
$!ducatia
$!%perientele stomatologice anterioare
$9maginatia
$.oua confruntare cu un tratament stomatologic
('PFR' /- P$*'-!('G*"P''
9n functie de acesti factori, se diferentiaza cteva tipuri de pacienti copii, pe care le vom
discuta n continuare.
*opilul orientat social are un raport bun cu ecipa stomatologica. !ste interesat sa
interactioneze cu persoanele cu care intra n contact, comunica usor, si este dornic de a intelege
ce va face medicul stomatolog. "cestui copil i se poate capta interesul$ i se pot arata
instrumentele si i se poate e%plica la ce folosesc. 0rice noua e%perienta este pentru acest copil o
aventura, de aceea i se poate transfera o oarecare responsabilitate pentru propria igiena dentara.
(iar daca apar anumite proceduri dureroase n decursul actului terapeutic, copilul intelege ce se
intampla si nu traieste sentimente de teama, an%ietate.
*opilul hiperacti6. rasfatat si face simtita prezenta inca din sala de asteptare. !ste
galagios, investigeaza, se misca mult. !ste foarte temator se respinge tratamentul stomatologic.
*aca privim la familia lui, vedem cum copilul conduce> parintii ii permit orice sau l protejeaza
prea mult .!ste tipul de copil caruia i se ofera totul n orice situatie si care va fi marcat de o
puternica an%ietate n orice situatie mai deosebita. !valuarea psiologica a situatiei a condus la
urmatoarea e%plicatie# copilul caruia nu i se impun anumite limite nu stie unde sa se opreasca si
ce e permis sa faca> de aceea este nesigur, se teme si poate deveni iperactiv. n momentul cnd
un astfel de copil intampina o frustrare sau intalneste niste limite, reactioneaza la fel ca si fata de
parintii lui (plange, tipa ) (omportamentul negativ si neadaptat al copilului nu trebuie incurajat
n cabinet si este recomandat ca parintii sa nu fie de fata n decursul actului terapeutic. -areori
medicul poate colabora cu parintii pentru a pregati copilul pentru vizita la stomatolog si pentru a$
9 controla comportamentul. (opilul raspunde adesea la temerile parintilor fata de cabinetul
stomatologic mai degraba decat la ale sale.
*opilul an?ios. intro6ertit reprezinta o problema mult mai serioasa. !ste tacut,
ascultator si nu deranjeaza pe nimeni, dar este si plin de temeri si ingrijorari. "cestea s$au format
fie datorita e%perientelor stomatologice anterioare, fie mai degraba formei de disciplinare
aplicata de parinti. "menintari de genul # @*aca nu mananci tot, o sa ajungi la spital@, sau @*aca
mai musti oamenii o sa te duc la dentist sa iti scoata toti dintii@ vor conduce la dezvoltarea unui
copil temator cu care medicul va colabora foarte dificil. *e aceea, prima vizita la stomatolog
trebuie sa fie placuta, iar copilul poate fi recompensat de catre medic pentru un comportament
corespunzator. (opilul trebuie sa inteleaga fiecare etapa a tratamentului si trebuie indemnat sa si
e%prime temerile si indoielile.
*opilul negati6ist refuza orice colaborare cu medicul. Acest tip de comportament este generat
de teama, anxietate. Medicul trebuie sa foloseasca jocul n care un "nu" inseamna de fapt "da" pentru a
obtine permisiunea de a continua tratamentul.
*opilul deficitar are nevoi speciale, n functie de boala (handicap somatic, de evolutivitate,
psihic, psiho-afectiv, ambiental, si necesita o abordare diferita .0rice copil apreciaza o e%punere
directa si sincera a tot ce urmeaza sa se intample n cabinetul stomatologic. *aca actul terapeutic
implica proceduri dureroase, trebuie e%plicat pe scurt despre ce este vorba ciar n momentul n
care incepem procedura respectiva, astfel incat copilul sa nu aiba timp sa se gandeasca la ea si sa
dezvolte un sentiment de teama. "paritia reactiilor emotionale este de foarte probabila. /acrimile
nu sunt altceva decat o manifestare a an%ietatii care apare n fata unor proceduri stomatologice
noi si misterioase.