Hipnoterapie Curs 1

Prof.dr. Irina Holdevici 22.10.2006

Bibliografie:
I. Holdevici - Hipnoterapie, teorie si practica, Dual Tech, 2004
I. Holdevici Hipnoza clinica, Editura Ceres
Dafinoiu si ar!a - Hipnoza clinica
- e"a#en scris$ su%iect teoretic !eneral &co#paratii', caz clinic ipotetic &scenariu personal de
inductie hipnotica clasica sau ericsoniana', tehnica de rela"are in fata salii de se#inar.
Hipnoza clinica si ericsoniana
Hipnoza reprezinta o stare #odificata de constiinta in care se produce o crestere accentuata a
su!esti%ilitatii si in care pot fi accesate instante de natura inconstienta. Este (sora #ai #are) a
rela"arii, atat in transa hipnotica cat si in rela"are apare un pattern electrofiziolo!ic de unde alpha
cere%rale.
Din punct de vedere terapeutic, hipnoza reprezinta o tehnica terapeutica independenta, dar si
o strate!ie in cadrul unor alte tehnici de terapie scurta.
Clientii care vin la terapie au e"pectatii nerealiste in le!atura cu hipnoza, aceste e"pectatii
sunt de doua tipuri opuse$ e"ista o cate!orie de persoane ce considera hipnoza un feno#en
paranor#al prin inter#ediul careia se realizeaza #iracole, iar la polul opus se afla clientii ce
considera hipnoza periculoasa.
Clientului inca de la inceput tre%uie sa i se e"plice faptul ca hipnoza este un feno#en nor#al
si ca feno#ene ase#anatoare cu hipnoza se intalnesc si in viata cotidiana &lectura, vizionarea unui
fil#, feno#ene #editative, de creatie, ru!aciune, etc.'
Ca hipnoterapeut nu este necesar sa detine# capacitati paranor#ale, chiar daca anu#ite
persoane au astfel de capacitati.
Calitatile unui hipnoterapeut.
- tre%uie sa cunoasca foarte %ine tehnica
- si!ur pe sine
- sa ai%a o voce placuta si sa #oduleze su!estia
- calitati e#patice
- ra%dare,etc.
Clientului i se e"plica ca e"ista persoane care sunt usor hipnotiza%ile, foarte putin hipnotiza%ile sau
deloc hipnotiza%ile.
Categorii de clienti ce nu pot/ nu trebuie hipnotizati
- deficientii #intali
- schizofrenii
- psihopatii paranoizi, schizotipali, schizoizi &deorece poate declansa halucinatii'
- pacienti %olnavi de epilepsie
Caracteristici ale persoanelor hipnotizabile
- studiile #oderne au de#onstrat ca aceste persoane au un I* #ai #are decat #edia
- sunt creativi
- au i#a!inatie %o!ata
- sunt #ai putin an"iosi si capa%ili sa suspende pentru un ti#p controlul asupra realitatii
- nu e"ista diferente intre %ar%ati si fe#ei
- nu e"ista diferente intre %ar%ati si fe#ei in ceea ce priveste capacitatea de a fi hipnoterapeuti
- e"ista diferente de stil intre %ar%ati si fe#ei &%ar%atii au un stil #ai autoritar, iar fe#eile un stil
persuasiv'
Evaluarea
- se realizeaza prin teste proiective, dar foarte rar
- scale clinice$ de depresie &+ec,', de an"ietate &Ha#ilton'
- scale !radate de la 0--00 sau de la 0--0 in care clientul isi evalueaza pro%le#a sau
si#pto#ul. aceste scale se aplica la inceputul terapiei si la sfarsitul acesteia pentru a constatat
evolutia clientului, totodata crearea acestora poate fi utilizata si ca te#a pentru acasa
- instru#entul cel #ai i#portant in evaluarea clientului atat in psihoterapia co!nitiv-
co#porta#entala cat si in hipnoza este interviul se#istructurat
- interviul se#istructurat incepe in pri#a sedinta si se continua in ur#atoarele sedinte
- din punct de vedere pra!#atic se acorda o atentie deose%ita li#%a/ului nonver%al al clientului
Obiectivele terapiei
- tre%uie fi"ate de co#un acord cu clientul, dar in cazul hipnozei clasice, rolul de conducator il
are terapeutul
- pot fi o%iective i##ediate sau de lun!a durata
- o%iectivele se pot #odifica pe parcurs in functie de evolutia clientului
- este indicat ca hipnoza sa se realizeze in ur#a rela"arii. clientul se o%isnuieste cu vocea
psihoterapeutului, cu stiul de inductie si, astfel, are loc o pri#a de#itizare a hipnozei pe lan!a
cea e"plicativa
- #ulte dintre tul%urarile nevrotice si psihoso#atice pot fi a#eliorate doar prin rela"are
- rela"area reprezinta o tehnica de autore!lare psihica ce poate fi realizata de client sin!ur
- ur#arind li#%a/ul nonver%al al clientului in stare de rela"are, se poate o%serva !radul de
su!esti%ilitate al acestuia si daca poate fi hipnotiza%il
- rela"area se co#%ina foarte %ine cu terapia co!nitiv-co#porta#entala &antrena#entul auto!en
al lui 0chultz, 1aco%son'
- rela"area se poate utiliza in tehnici co#%inate, de e"e#plu rela"are co#%inata cu #etafore
Cazuistica potrivita pentru hipnoterapie
- tul%urarile an"ioase &cu an"ietate !eneralizata, atacurile de panica, a!orafo%ia, fo%iile
specifce, fo%ia sociala, etc.'
- se poate utiliza, dar #ai !reu in tul%urarile o%sesiv-co#pulsive
- tul%urarile depresive &unipolare, %ipolare'
- tul%urarea post trau#atica de stres
- nevroze #i"te sau #otorii &nevroza ticurilor, %al%aiala, enurezis, cra#pa scriitorului'
- se utilizeaza #ai putin in cazul encoprezisului doarece acesta coreleaza cu deficiente #intale
- adictiile &fu#at, consu# de alcool, dro!uri'
- afectiuni psihoso#atice &!astrite, colite, ulcer, hipertensiune arteriala, tahicardie functionala,
ast# %ronsic'
- tul%urari se"uale psiho!ene &tul%urari de dina#ica se"uala la %ar%ati, fri!iditate la fe#ei'
- tul%urari endocrinolo!ice, in o%ezitate
- in co#%aterea durerilor cronice si acute, in interventii chirur!icale
- in %olile !rave &cancer, sida'
- in do#eniul opti#izarii perfor#antelor, in invatare, in reducerea tracului preco#petitional &la
sportivi, interpreti'
data viitoare: sugestiile hipnotice
Hipnoterapie Curs 2
Prof.dr. Irina Holdevici 07.11.2006
ugestiile !ipnotice.
- su!estiile cu caracter !eneral su!estii de intarire a Eului &Hartland' se potrivesc oricarui
client.
- su!estiile cu caracter specific sunt acele su!estii a"ate pe si#pto# si au #enirea de a
a#eliora sau reduce si#pto#ul.
0u!estiile tre%uie sa ai%a$
un caracter procesual
un caracter realist
sa reflecte ceea ce este posi%il de atins
sa fie clar e"pri#ate
sa fie insotite de i#a!ini plastice
un caracter rit#at, cu #uzicalitate pentru cresterea eficientei
sa fie co#%inate cu cilcuri respiratorii
Terapeutul tre%uie sa utilizeze #etafore, sa transfor#e #etafora si#pto# in #etafora solutie, iar
dupa fiecare sedinta de hipnoza este indicat sa evalueze starea clientului si sa traseze o sarcina
pentru acasa &practicarea rela"arii, antrena#entul 0chultz sau derivate ale acestuia'.
- su!estii hipnotice
- su!estii posthipnotice
- su!estii directe si indirecte
Hipnoterapia reprezinta terpaia cu a/utorul hipnozei, poate fi utilizata independent sau in
co#%inatie cu alte strate!ii terapeutice. arianta cea #ai reusita o reprezinta terapia co!nitiv-
co#porta#entala co#%inata cu hipnoza clinica &su!estiile hipnitice includ !anduri pozitive, !anduri
alternative la cele ne!ative, disfunctionale'.
"tape.
a. evaluarea
- are in vedere pro%le#atica clientului
- se realizeaza prin inter#ediul intervievului ce se intinde pe #ai #ulte sedinte
- prin inter#ediul scaleleor de autoevaluare, scalelor Ha#ilton, +ec, sau scale create ad-hoc,
clientul este ru!at sa-si evalueze starea pe o scala de la 0--0 sau de la 0--00, etc.
- are in vedere si evaluarea !radului de hipnotiza%ilitate prin inter#ediul scalelor Harvard,
0tanford 2+C, +ar%er, testul inclestarii de!etelor, testul ri!iditatii %ratului, testul catalepsiei
pleoapelor, etc.
b. inductia hipnotica
- presupune rela"area, dar si concentrarea atentiei pe un o%iect foarte li#itat, #ic sau pe un
o%iect e"terior &cartonas pe care este fi"at un nasture'
- se poate utiliza tehnica fi"arii pe punctul dintre ochi, /ocul de scena, tehnica levitatiei %ratului,
tehnica fractionata care presupune inductie hipnotica si apoi dehipnotizare &se utilizeaza
pentru aprofundarea transei'
- tehnici de inductie #etaforica, inductie pe perechi &Eric,son' ce presupune asistarea la o
sedinta de hipnoza pe o alta persoana
- verificarea su%iectului, daca este in transa sau nu &se ur#areste li#%a/ul nonver%al al
clientului'
c. adancirea transei
- se foloseste pentru anal!ezie, hipnoanaliza
- o transa puternica se caracterizeaza prin faptul ca su%iectul poate co#unica cu terapeutul,
poate deschide ochii fara insa a iesi din transa
- se realizeaza prin tehnica nu#ararii, su!estii de adancire a transei
d. dehipnotizarea
- consta in nu#aratoare inversa
- tehnici standard$ rehipnotizarea clientului si ad#inistrarea unor su!estii foarte clare de iesire
din transa
- pot aparea efecte ne!ative, !reata, dureri de cap, efecte care sunt de fapt rezistente la
hipnoza si terpie
Data viitoare: procesarea terapeutica, antrenamentul mental, tehnica desensibilizarii sistematice.
Hipnoterapie Curs #
Prof.dr. Irina Holdevici 1$.11.2006
0trate!iile le!ate de su!estii &cu caracter !eneral, specifice, directe, indirecte, etc.' reprezinta
%aza procesarii terapeutice.
Tehnica imaginatiei dirijate presupune repetarea in stare de hipnoza a unei anu#ite situatii. se
#ai nu#este si antrena#ent #ental. 2ceasta tehnica poate fi aplicata in anu#ite li#ite si in stare de
rela"are. 3 strate!ie a acestei tehnici o constituie desensi%ilizarea siste#atica.
%esensibilizarea siste&atica.
- se aplica in !eneral in terapia fo%iilor &specifice, sociale, a!orafo%ii'
- initial a fost pusa la punct de psihoterapeutii co#porta#entalisti si realizata in stare de ve!he
- se realizeaza o ierarhie de sti#uli pro!resivi tot #ai an"io!eni si se fa#iliarizeaza su%iectul cu
acestia, de la sti#ulul cel #ai putin an"io!en la cel #ai puternic an"io!en
- in cazul unei fo%ii de caini la copii, se prezinta ca sti#ul initial un ani#al de plus, un ani#al cu
%lanita, un catelus #ai %land, un caine #ai #are tinut in lesa de psihoterapeut si apoi un caine
#are li%er
- aceasta strate!ie este relativ co#plicata in cazul fo%iilor la adulti, este consu#atoare de ti#p
si ener!ie &fo%ia de #i/loacele de transport in co#un'
- e"ista unele fo%ii #ai speciale unde desensi%ilizarea nu se poate face in plan real fo%ia de
avion
- pentru a rezolva aceasta situatie s-a recurs la desensi%ilizare siste#atica in plan i#a!inativ,
insa nu da rezultate foarte %une daca se realizeaza cu ochii inchisi ci da rezultate %une daca
este realizata prin rela"are sau transa hipnotica &clientul este diri/at sa se confrunte cu sti#ulii
an"io!eni !radual'
- o conditie a unei terapii eficiente este de a sta%ili corect ierarhiile
- alte tehnici presupun confruntarea directa cu o anu#ita situatie &o situatie de e"a#en, un
concurs pentru ocuparea unui post, o chestiune de co#petitie sportiva', aceste tehnici se
utilizeaza frecvent in sporturile individuale #ai putin in cele colective si sunt foarte eficiente in
contracararea tracului co#petitional
- in plan #ental se poate e"ersa o deprindere #otrica, se poate corecta o deprindere !resita
- se poate utiliza la recuperarea dupa un trau#atis#, accident. studiile au aratat ca daca
su%iectul repeta in plan e"ercitiile, recuperarea se realizeaza #ult #ai rapid
- reprezentarile ideo#otorii s-a constatat ca atat in cazul recuperarilor in plan real cat si in
cazul celor realizate in plan #ental, la nivelul creierului se activeaza aceleasi zone
- se utilizeaza si in do#eniul #edical, in Canada s-a utilizat i#potriva leuce#iei la copii &s-a
realizat su% for#a de poveste', in 2n!lia s-a utilizat i#potriva tu#orilor canceroase
- tehnica antrena#entului #ental se foloseste si in terapia tul%urarilor de vor%ire &se su!ereaza
clientului ca vor%este in fata unui !rup, a unor prieteni', in tul%urarile se"uale psiho!ene &se
su!ereaza clientului un act se"ual reusit cu partenera', in sto#atolo!ie atat pentru inlaturarea
fo%iilor cat si pentru anestezii.
Hipnoanaliza.
- este o co#%inatie intre hipnoza si psihanaliza clasica, diferenta consta in faptul ca
hipnoanaliza este o terapie de scurta durata
- prin inter#ediul hipnoanalizei, rezistentele clientului sunt indepartate #ai rapid si se realizeaza
accesarea unor continuturi de natura inconstienta
- dureaza apro"i#ativ 2-4 luni
- ele#entele o%tinute in aceasta terapie au o incarcatura psihodina#ica la fel ca in cazurile de
psihanaliza clasica
- acest tip de terapie are insa o %ariera !radul de suscepti%ilitate la hipnoza al clientului
- pentru ca acest tip de terapie sa fie eficient este nevoie de o transa puternica in care clientul
sa poata deschide ochii si sa poate co#unica cu terapeutul fara insa a iesi din transa
- se foloseste in cazul unor conflicte de natura inconstiente, cu# ar fi rezistentele clientului al
terapie sau in cazul efectelor secundare ale terapiei
- este #ai pretentioasa, daca o sedinta de terapie centrata pe si#pto# dureaza 405, o sedinta
de hipnoanaliza dureaza 605
- strate!iile hipnoanalizei se pot aplica doar dupa aplicarea hipnozei si adancirea transei
a. tehnica asociatiei libere
- terapeutul ii va cere clientului aflat in transa hipnotica sa asocieze li%er despre ceea ce
!andeste.
- daca su%iectul se %locheaza, terapeutul poate da un instructa/ de tipul$ (voi nu#ara de la - la
-0 si iti va veni in #inte cuvantul le!at de pro%le#a ta).
- #aterialul este interpretat i#ediat sau ulterior
b. analiza viselor
- visele au o incarcatura psihodina#ica
- clientului i se poate cere sa viseze in cursul sedintei, iar post-hipnotic sa viseze in so#nul
nocturn
- se poate su!era continutul viselor pornind de la #aterialul dat prin asocierea li%era a clientului
c. tehnica scrisului sau desenului hipnotic
- su%iectului i se cere in ti#pul transei hipnotice sa deseneze sau sa scrie despre pro%le#a sa.
d. strategia jocului
- este foarte eficienta #ai ales in cazul copiilor si adolescentilor, dar si la adulti cand e"ista
pro%le#e in constelatia fa#iliala &rivalitati intre frati, etc'
- #aterialul de /oc este standardizat, papusi &%ar%at, fe#eie, %aietel si fetita' la varsta de -0 ani,
%e%elus la varsta de 4-7 ani, casa, #asini, ani#ale, copaci, etc. si se cere clientului aflat in
transa hipnotica sa se /oace cu# doreste
- aceasta strate!ie dureaza in #edie 2 ore
e. strategia privirii in bila de sticla sau cristal
- clientului aflat in stare de transa hipnotica i se cere sa priveasca intr-o %ila de cristal si sa
spuna ce vede. va halucina si va spune #ai #ulte despre pro%le#a
- se poate aplica asociat sau disociat, se poate vedea pe sine sau se poate i#a!ina in interiorul
%ilei
. strategia teatrului interior
- clientul isi i#a!ineaza ca se afla in spatele unei scene cu cortina trasa si ca in spatele cortinei
se inta#pla eveni#ente, se tra!e cortina si persona/ele intra in actiune
g. strategia catharsisului
- se aplica in cazul reactiilor post trau#atice de stres &cala#itati naturale, cutre#ure, inundatii,
viol, talharii, etc.'
- i se cere clientului aflat in transa sa retraiasca trau#a
h. strategia regresiei de varsta
- se poate realiza pana la varsta la care copilul are a#intiri coerente, 4-7 ani
- su%iectul se intoarce in ti#p si retraieste o situatie, se poate utiliza catharsisul
- e"ista doua tipuri de re!resie$
o pseudore!resia de varsta, clientul se co#porta asa cu# isi i#a!ineaza ca ar tre%ui sa
se co#porte la varsta respectiva. acest lucru se inta#pla la persoanele cu
hipnotiza%ilitate scazuta
o re!resie reala, in care se produc anu#ite #odificari psihofiziolo!ice cu caracter
spectaculor, ti#%rul vocii, caracterele scrisului, etc.
i. progresia de varsta
- presupune su!erarea ca su%iectul se deplaseaza in viitor si-si i#a!ineaza ca realizeaza
anu#ite lucruri, ca este ceea ce-si doreste, cu# doreste, etc.
- se utilizeaza pentru pro!ra#area activitatilor
- se foloseste la sportivi i#a!inea ideala de ca#pion
j. strategia semnalului ideomotor
- se utilizeaza la acei clienti care au deficiente in a co#unica vor%it in transa hipnotica
- terapeutul va conveni un se#nal o #iscare a capului, ridicarea de!etului drept pentru D2
sau stan! pentru 89, etc.
Hipnoterapie Curs 4
:rof.dr. Irina Holdevici 26.--.2006
Hipnoza si psi!oterapia eric'soniana
Personalitatea lui (ilton "ric'son
- ;. Eric,son a avut o inluenta poate tot atat de #are cu# a avut <reud la inceputul secolului
- din lucrarile sale au aparut #ai #ulte curente$
o psihoterapia prin interventie parado"ala
o psihoterapia cu a/utorul ritualurilor si #etaforelor
o a%ordarea siste#ica in psihoterapia de fa#ilie
o a adus ele#ente noi in pro!ra#area neurolin!vistica
- si-a desfasurat viata si activitatea intr-un scaun cu rotile
- tot ceea ce se cunoaste despre lucrarile sale, se datoreaza discipolilor acestuia$ =ossi, Hale>,
=o"ana Eric,son, etc.
- nu era adeptul unei teorii asupra personalitatii, el considera ca teoriile asupra personalitatii
reprezinta niste #odele restrictive din cauza carora se pierde specificul fiecarui caz. astfel
Eric,son ela%ora cate o teorie pentru fiecare caz in parte &conceptualizarea cazurilor'
- avea propria sa conceptie despre inconstient, nu foloseste aceeasi clasificarea psihanalitica
de inconstient, su%constient, constient, ci doar constient si inconstient.
- pentru el inconstientul reprezinta zona din spatele #intii, nu considera ca inconstientul ar
reprezenta depozitul unor conflicte inconstiente, ci un rezervor de creativitate, spontaneitate si
de posi%ilitati de evolutie personala, in inconstient e"ista forte neli#itate care-l a/uta pe individ
sa se vindece.
- si#pto#ul are un rol i#portant in echili%rarea psihica, este cea #ai %una solutie pe care o
!aseste un individ pentru a se adapta. Eric,son propune sa nu lupta# i#potriva si#pto#ului,
ci sa-l face# aliat.
)e!nici utilizate in !ipnoza si psi!oterpia eric'soniana
- principiul utilizarii , porneste de la ideea ca terapeutul tre%uie sa utilizeze tot ceea ce face
clientul in ca%inet, inclusiv si#pto#ul.
- tehnici netraditionale pentru inductie$ inductia #etaforica, tehnica de inductie fara voia
clientului &pe perechi', tehnica levitatiei %ratului, tehnica surprizei, a suspansului, etc.,
capcanele psiholo!ice &(preferi sa intri in transa acu#a sau peste 7 #inute?)'
- principiul latarii terapeutul ii spune clientului ceva a!rea%il pentru a realiza alianta
terapeutica
- strategia similaritatii intre client si terapeut &(si #ie #i s-a inta#plat asta), (si eu tin cu echipa
@), etc.'
- strategia unui caz similar se aplica in cazul clientilor rezistenti care aparent nu doresc sa se
schi#%e si carora li se su!ereaza indirect schi#%area
- strategia setului de raspunsuri airmative infor#atiile e#pirice au de#onstrat ca o persoana
daca a raspuns la o serie de intre%ari in #od afir#ativ, este predispusa sa rapsunda afir#ativ
si in continuare.
- principiul opus principiului latarii are ca scop socarea clientului
- strategia sarcinilor diicile clientul este pus sa indeplineasca anu#ite activitati dificile sau
neplacute &sa-si scrie istoria vietii pe #ai #ulte pa!ini, sau sa co#pleteze teste foarte lun!i,
etc.'
- prescriptia parado!ala reprezinta o varianta a principiului utilizarii
- strategia provocarii (nu este nevoie sa-#i spui acel lucru daca nu vrei, ci #i-l vei spune #ai
tarziu, cand vei fi #ai #atur..)
- metaorele sunt utilizate atat in inductia hipnotica cat si in procesarea terapeutica. pentru
hipertensiune arteriala se i#a!ineaza traseul parcurs de un rau de #unte, in cazul ast#ului
%ronsic se i#a!ineaza niste tu%uri de cauciuc care se dilata. =e!ula construirii #etaforeleor
este aceea de a se tine cont de particularitatile personalitatii clientului si de preferintele sale.
- ritualurile in!roparea casatoriei in terapiile de cuplu. se utilizeaza in terapiile persoanelor
dro!o-dependente &ritualuri de purificare si initiere dupa #odelul ritualurilor orientale'.
Hipnoterapie Curs *
Prof.dr. Irina Holdevici 0#.12.2006
+plicatii clinice ale !ipnoterapiei
+. ,tilizarea !ipnoterapiei in dependenta de substante: fu&at- alcool- droguri
Hipnoza este foarte utila in aceasta cazuistica, rezultatele fiind diferentiate in functie de tipul de
adictie si de factorii ce tin de con/unctura e"terna.
a. dependenta de nicotina
- este cea #ai usor de tratat
- tratarea se realizeza prin su!estii de intarire a Eului, su!estii directe #enite sa creeze
clientului dez!ust fata de tutun, prin strate!ii de antrena#ent #ental &su%iectul vizualizeaza
efectele nocive ale fu#atului'
- conteaza foarte #ult in ce #asura clientul doreste cu adevarat sa renunte la fu#at
- se realizeaza sondarea #otivationala
- dupa a%andonarea fu#atului are loc o crestere in !reutate, in special la fe#eile tinere.
terapeutul tre%uie sa ia in considerare acest lucru deoarece este un factor anti#otivant.
b. dependenta de alcool
- alcoolicul este foarte su!esti%il, receptiv la su!estiile hipnotice
- in tratarea acestui tip de dependenta tre%uie sa se tina cont de o serie de aspecte$
o durata dependentei de alcool daca su%iectul este dependent de -7-20 ani de alcool,
#anifesta o deteriorare co!nitiva puternica ceea ce co#plica de#ersul terapeutic
o alcoolici nu doresc sa se lase de %aut, in !eneral sunt adusi de fa#ilie, cole!i de
serviciu sau prin hotarare /udecatoreasca &092, 9E, Canada'
o alcoolicul are tendinta sa sa%oteze de#ersul terapeutic
o in #o#entul inceperii terapiei, i se interzice cu desavarsire consu#ul de alcool
- su%iectul nu tre%uie criticat, #oralizat, terapeutul tre%uie sa ai%a o atitudine per#isiva si sa
lase i#presia ca intele!e #otivele clientului de a consu#a alcool
- se utilizeaza su!estii de intarire a Eului si de crestere a sti#ei de sine, deoarece clientul are o
sti#a scazuta de sine, #anifesta la%ilitate e#otionala, este an"ios, inclinat spre depresie, cu
rezistenta scazuta la frustrare
- terapia propriu-zisa se %azeaza pe su!estii directe care sa creeze clientului indiferenta si chiar
aversiune fata de alcool &(alcoolul iti este indiferent, esti li%er de do#nia alcoolului)'
- su!estiile pot #er!e si dupa principiul su%stantelor antialcool si ii pot !enera clientului senzatii
de rau la in!estia alcoolului
- #edicul psihiatru ii poate prescrie vita#ine +6, !lucoza, antidepresive, tranchilizante
- su!estiile pot functiona dupa principiul disulfiranului &(alcoolul iti face !reata si scar%a, este
otrava pentru or!anis#)'
- este indicat sa se realizeze si o terapie de fa#ilie
- este o%li!atoriu sa se lucreze asupra sferei #otivationale, in #o#entul in care clientul
a%andoneaza aceasta adictie se pune pro%le#a cu ce se inlocuieste aceasta adictie
- persoanele cu studii superioare si persoanele tinere ce au o #otivatie autentica raspund #ai
%ine la trata#ent
- su!esti%ilitatea clientilor acoolici este #edie spre inalta.
c. dependenta de droguri
- la noi in tara, varsta la care se incepe consu#ul de dro!uri este in scadere perpetua &----2
ani'
- daca efectele ne!ative ale alcoolului se vad dupa un ti#p indelun!at, efectele dro!urilor sunt
rapide
- e"ista #ai #ulte opinii in ceea ce priveste trata#entul #edica#entos &su%stituirea dro!ului
#a/or cu un dro! ce creaza o dependenta #a #ica, de e"e#plu #etadona'
- !radul de su!esti%ilitate al clientului to"ico#an este #are, dar nu se poate lucra in plin sevra/
- se utilizeaza su!estii de intarire a Eului, su!estii directe de deconditionare, tehnica
antrena#entului #ental cu i#a!erie diri/ata &scenariile pozitive sunt cele #ai %une', strate!ii
de tip eric,sonian, tehnica ritualurilor #etaforice
- in 3landa, e"ista #ai #ulte clinici ce utilizeaza ritualuri de purificare si initiere dupa #odelul
oriental.
B. ,tilizarea !ipnoterapiei in afectiunile so&atice si psi!oso&atice.
- in cazul co#%aterii durerii, terapeutul tre%uie sa fie atent sa nu lase vreo afectiune sa
pro!reseze. durerea reprezinta un se#nal, poate e"ista o tul%urare de ordin so#atic
- terapeutul tre%uie sa lucreze i#preuna cu #edicul specialist
- in terapie se pot utiliza su!estii de intarire a Eului, desi nu sunt foarte reprezentative in cazul
afectiunii so#atice, daca este vor%a de o %oala invalidanta se dau su!estii de intarire a Eului,
su!estii specifice care se refera la a#eliorarea sau reducere si#pto#elor respective, a durerii
&se pastreaza un se#nal rezidual'
- tehnica i#a!eriei diri/ate, se su!ereaza clientului un anu#it scenariu in care se produce
clientului o #odificare in zona respectiva si se realizeaza in functie de procesele fiziolo!ice si
fiziopatolo!ice care au loc in or!anis#
- pentru ca aceste scenarii sa fie cat #ai credi%ile este indicat sa se prezinte clientului planse
anato#ice, atlase anato#ice pentru copii pentru a a/uta clientul sa vizualizeze si sa intelea!a
%oala
- scenariile se ad#inistreaza in transa hipnotica, se dau su!estii posthipnotice prin care
procesul respectiv va continua si in afara hipnozei
- in tulburarile somatice se utilizeaza su!estii de tip eric,sonian, se prezinta anu#ite #etafore
ce su!ereaza producerea unui feno#en de a#eliorare sau vindecare &in hipertensiunea
arteriala, tul%urari de rit# cardiac, tul%urari respiratorii, ast# %ronsic, colite, !astrite, tul%urari
endocrinolo!ice, etc.'
- terapia se poate utiliza in orice tip de tul%urare, chiar si in cele or!anice, deoarece #oralul
ridicat al clientului duce la vindecare.
C. ,tilizarea !ipnoterapiei in tulburarile se.uale psi!ogene.
a. tulburarile de dinamica se!uala la barbati
- pot fi dificultati de erectie, pierderea erectiei si e/acularea precoce
- se tri#ite clientul la endocrinolo!A se"olo! pentru a ne asi!ura ca nu este vor%a de o tul%urare
or!anica
- in cazul in care tul%urarea este psiho!ena tre%uie sa se o%tina cateva infor#atii le!ate de
anu#ite detalii$
o i#pre/urarile in care s-a produs tul%urarea &un esec accidental, o partenera re/ectanta,
etc.'
o stilul de viata al clientului &se su!ereaza #odificari ale stilului de viata, re!i# ali#entar
corespunzator, so#n si pro!ra# de lucru echili%rat'
o daca este vor%a de un su%iect tanar care nu a intretinut relatii se"uale o perioada lun!a
de ti#p, aceasta tul%urare se #anifesta ca o (lipsa de e"ercitiu)
o #itul #astur%arii, se realizeaza de#itizarea #itului #ai ales in cazul tinerilor
- se utilizeaza su!estii de intarire a Eului cu cresterea i#a!inii de sine
- su!estii directe care se refera la #ini#alizarea incidentului, su!estii le!ate de faptul ca actul
se"ual nu reprezinta o perfor#anta
- la nivel de antrena#ent #ental se su!ereaza un act se"ual reusit cu partenera &terapeutul
tre%uie sa diri/eze fara /ena clientul'
- strate!ii eric,soniene de tip parado"al, se poate prescrie cuplului sa prezinte si#pto#ul
b. rigiditatea eminina
- terapia in acest tip de tul%urare este ase#anatoare cu cea utilizata in tul%urarile de dina#ica
se"uala la %ar%ati, dar se pune accentul pe rela"are si pe cresterea i#a!inii de sine

Hipnoterapie Curs 6
Prof.dr. Irina Holdevici 10.12.2006
+plicatii clinice ale !ipnoterapiei
%. Hipnoterapia in co&baterea durerii.
- se utilizeaza in anestezie si in anal!ezie
- anestezia hipnotica este foarte pretentioasa, presupune din partea clientului un !rad inalt de
hipnotiza%ilitate, presupune o transa profunda si su!estii care reduc sensi%ilitatea la durere.
- pentru a realiza anestezia este nevoie de o pre!atire preala%ila care sa cuprinda 7-6 sedinte
inainte de interventia chiru!icala.
- utilizarea hipnozei in sto#atolo!ie si ti#pul nasterii. nu este suficienta doar hipnoza in travaliu,
ci tre%uie lucrat cu !ravida din pri#ele luni de sarcina &rela"are, respiratie controlata,
antrena#ent #ental'.
- antrena#entul #ental al !ravidei se realizeaza inainte de nastere, aceasta este fa#iliarizata
cu ce se petrece in or!anis#, cu for#area fatului si procesul nasterii.
- !ravida este invatata sa co#unice cu fatul, sa realizeze o le!atura e#otionala
- utilizarea hipnozei in anal!ezie are o sfera lar!a
- orice hipnoterapeut tre%uie sa ai%a in vedere functiile durerii$
a. de se#nalizare a pericolului, daca durerea este anulata procesul fizio-patolo!ic pro!reseaza,
iar pacientul nu are cu# sa sesizeze acest lucru.
%. se#nificatia psiholo!ica a durerii difera de la individ la individ, senti#ente de culpa%ilitate
&#erit sa sufar pentru ca sunt o persoana rea'.
c. functia de securizare a clientului &afectiuni !rave, ter#inale', a%senta durerii poate fi
an"io!ena, se #entine un se#nal rezidual.
- nu se face hipnoterapie fara un e"a#en clinic ri!uros si fara a discuta cu #edicul.
"trategii de combatere a durerii
- strate!iile tin #ai #ult de hipnoza eric,soniana
- su!estii directe durerea dispare din zona @ pentru ca se e"hili%reaza nivelul ener!etic al
or!anis#uluiA durerea se eli#ina treptat si pentru totdeauna pentru ca #edica#enteleA
#edicul si terapeutul isi fac foarte %ine trea%a.
- su!erarea de senzatii de a#orteala !in!ia devine insensi%ila ca o %ucata de cauciucA iti
i#a!inezi ca pune# un cu% de !heata in zona @ si zona devine insensi%ila, durerile dispar,
treptat..
- su!erarea unor situatii alternative inco#pati%ile cu senzatia de durere &la un client cu fractura
piciorul sta pe o perna de puf'
- strate!ii de co#utare a atentiei, clientului I se su!ereaza sa se concentreze asupra unui
ele#ent e"tern, se poate co#%ina cu cea de disociereA dedu%lare.
- inlocuirea senzatiei dureroase cu o senzatie #ai accepta%ila, durerea poate fi transfor#ata in
senzatie de a#orteala sau #ancari#e.
- deplasarea senzatiei dureroase sa raspunda aceleiasi necesitati de #entinere a unui se#nal
rezidual &durerea din zona unui or!an vital se deplaseaza la de!etul..'
- #odificarea perceptiei ti#pului se poate su!era in stare de hipnoza ca perioadele dureroase
devin tot #ai scurte si ca perioadele %une devin tot #ai lun!i- se foloseste #ai ales cand
durerea nu este continua
- a#nezia posthipnotica se refera la uitarea episoadelor dureroase, poate fi totala sau
partiala. se utilizeaza atunci cand clientul tre%uie sa parcur!a procese dureroase.
Hipnoterapia se utilizeaza si in functie de particularitatile situatiei. Terapeutul tre%uie sa adune
infor#atii le!ate de caracteristicile durerii, cu# se prezinta ca o lovitura, ca o durere acuta, surda,
su% for#a de intepatura, senzatiile vizuale care aco#paniaza durerea. 2ceste senzatii vizuale se
pot transfor#a prin inter#ediul su!estiei.
2plica%ilitatea hipnozei in co#%aterea durerii este foarte #are, in afectiunile siste#ului osos,
in %olile cronice &cancer, hiv', dar si in durerile ce tin de trau#atis#e, pe de alta parte faciliteaza
foarte %ine recuperarea #otorie.
". Hipnoterapia in tulburarile an.ioase.
- poate fi utilizata in reducerea an"ietatii-stare pentru situatiile de trac preco#petitional, pentru
situatiile de evaluare, dar #a ales pentru reducerea an"ietatii-si#pto#.
- rela"area a/uta la detensionare, iar facuta siste#atica pe o perioda de ti#p duce la o
scadere a an"ietatii !enerale.
- su!estii directe de reducere a an"ietatii, pot fi co#%inate cu cicluri respiratorii &e"piri tea#a,
incordare, inspiri liniste, cal#'
- in cazul unei an"ietati cu caracter situational se utilizeaza strate!ii de antrena#ent #ental,
clientul repeta in stare de transa situatia an"io!ena si isi i#a!ineaza ca o a%ordeaza cu
succes.
- in cazul atacurilor de panica, rela"area este foarte utila, dar un ele#ent i#portant tine de
a%ordarea co!nitiv-co#porta#entala.
- su!estii le!ate de tolerarea senzatiilor le!ate de atacul de panica, ca acestea sunt total
nepericuloase si su!estii de co#utare a atentiei spre altceva.
- pentru a for#a su!estii se aduna cat #ai #ulte infor#atii le!ate de atacul de panica.
- cele #ai frecvente si#pto#e sunt$ tahicardie, senzatie de sufocare, de nod in !at, a#eteli,
senzatiie de irealitate, sla%iciune #usculara, tre#ur, transpiratii, senzatie neplacuta in zona
a%do#inala, senzatie de defecare sau #ictiune, etc.
- su!estii de anulare a fiecarei senzatii in parte.
- in cazul a!orafo%iei, fo%iilor si#ple specifice si fo%iilor sociale, strate!ia hipnoterapeutica de
%aza este aceea a desensi%ilizarii siste#atice in transa hipnotica.
- pentru a!orafo%ie se incepe de la un sti#ul #ai putin an"io!en, si se continua crescator la cei
#ai puternic an"io!eni.
- in cazul fo%iei sociale se pune accent pe cresterea i#a!inii de sine, intarirea Eului, pe
antrenarea #entala a i#a!inii de sine ideala si spre reducerea an"ietatii de evaluare.
- an"ietatea poate avea radacini profunde, psihotrau#e vechi si acest lucru se o%serva atunci
cand strate!iile centrate pe si#pto# nu dau roade. se aplica hipnoanaliza.
- in tul%urarile o%sesiv-co#pulsive, hipnoza functioneaza #ai !reu, #ai ales in cazul
psihastenicilor care sunt foarte !reu hipnotiza%ili
- su!estii care sa se refere la tolerarea o%sesiilor
- su!estii directe de anulare a o%sesiilor si co#porta#entelor dualiste.
- cea #ai frecventa este o%sesia de %oala, de #icro%i &spalatul pe #aini co#plusiv'.
/. Hipnoterapia in depresie.
- e"ista depresii reactive &nevrotice', depresii de intensitate psihotica &endo!ene' si au cauze
%iochi#ice, !enetice.
- in cazul depresiei endo!ene, tre%uie sa ave# infor#atii despre #e#%rii fa#iliei, severitatea
eveni#entului trau#atizant, etc.
- este o%li!atorie #edicatia antidepresiva prescrisa de psihiatru, e"ista riscul suicidar.
- psihiatrii spun ca risul de suicid este #ai #are la inceputul depresiei si la iesirea din depresie,
in plin puseu depresiv clientul nu are putere sa puna in practica actul suicidar.
- hipnoza poate sa #odifice siste#ul de atri%uiri al clientului, se realizeaza reorientarea pe
resursele clientului, asupra succeselor, a ele#entelor pozitive din viata clientului.
- prin su!erarea reorientarii siste#ului de nor#e si valori, su!erarea faptului ca #ai sunt inca
#ulte lucruri de facut, ca #are are de invatat, de vazut, datorii de indeplinit.
- alt aspect se refera la de#ersul de rezolvare de pro%le#e, foarte frecvent depresivul
considera ca se alfa intr-o situatie fara solutii si ca unica solutie este de a-si lua viata.
- in transa hipnotica, se su!ereaza faptul ca e"ista si solutii alternative, tre%uie lucrat, de
ase#enea, asupra orientarii in viitor, depresivul considera ca nu e"ista un viitor %un, ca nu are
nici o iesire, se su!ereaza ca e"ista o iesire si ca in viitor se pot produce lucruri %une.
- terapia este co#ple"a, terpia co!nitiv-co#porta#entala da rezultate foarte %une, #er!e pe
restructurare atitudinala
- se incura/eaza #otivatiile si contactele e"terioare.
Hipnoterapie Curs 7
Prof.dr. Irina Holdevici 17.12.2006
+plicatii clinice ale !ipnoterapiei
0. Hipnoterapia in tulburarile post trau&atice de stres.
- #anualul D0; I distin!e 2 tipuri de tul%urari$
o tul%urarea acuta de stres, se instaleaza i#ediat dupa producerea trau#ei si dispare in
ti#p scurt pana la apro"i#ativ - luna.
o tul%urarea cronica de stres, dureaza cateva luni sau chiar ani.
- si#pto#atolo!ia tul%urarii de stres este foarte diferita de la individ la individ, dar e"ista o serie
de ele#ente co#une$
o an"ietate accentuata
o atacuri de panica
o depresie
o tendinta de retra!ere
o tul%urari #nezice si prose"ice
o tul%urari de so#n, so#n a!itat
o cos#aruri ce reiau ele#entele trau#ei
o inso#nii
o a#intiri intruzive le!ate de trau#a
- hipnoterapia se potriveste foarte %ine deoarece una dintre particularitatile reactiilor la stresul
post trau#atic este disocierea personalitatii ce se asea#ana cu transa hipnotica
"trategii
- linistirea, cal#area clientului se realizeaza prin interventii de tip suportiv, oferire de spri/in si
caldura afectiva
- catharsis &descarcare' victi#a este lasata sa povesteasca in detaliu cele petrecute si este
incura/ata sa plan!a.
- odata ce s-a produs descarcarea si clientul s-a linistit se poate interveni cu rela"are si hipnoza
ce au ca o%iectiv reducerea senti#entelor de culpa%ilitate si nea/utorare ale victi#ei
- su!estii hipnotice si posthipnotice, #odificarea se#nificatiei su%iective a eveni#entului
&reetichetarea' (nu esti o victi#a, esti o persoana care a trecut printr-o incercare a destinului
si ai iesit din aceasta incercare, intarita)
- catharsisul in stare de hipnoza &hipnoanaliza', clientul aflat in hipnoza pri#este su!estii pentru
a retrai eveni#entul
- aceasta strate!ie a fost utilizata initial de psiholo!ii #ilitari in tratarea trau#elor de raz%oi
- victi#a retraieste puternic eveni#entul apoi este cal#ata treptat de psihoterapeut si apoi se
trece la #odificarea finalului - #odificarea a#intirilor finalul tre%uie #odificat pentru a da o
conotatie pozitiva celor petrecute &a fost cel #ai %un co#porta#ent pe care-l puteai avea, cea
#ai %una reactie, etc'
- orientarea catre viitor victi#ele au reactii de tip depresiv si considera ca nu #ai au niciun
viitor, terapeutul va construi scenarii pozitive in care clientul respectiv va avea inca foarte
#ulte lucruri de rezvolvat.
- conferirea de sens este o%li!atoriu sa reconstrui# sensurile in constelatia #otivationala a
clientului &este inca nevoie de tine, prietenii, fa#ilia, oa#enii in !eneral au nevoie de tine. daca
nu #ai ai ce face cu viata ta, fa-o cadou celorlalti'
- este #ai usor de lucrat cu persoane reli!ioase, utilizarea credintelor clientului in terapie
&principiul utilizarii Eric,son'
- este foarte i#portanta de a an!a/a victi#ele &de e"e#plu in cazul unor cala#itati' in activitati
sociale utile dupa ce au iesit din starea soc.
H. Hipnoterapia la copii
- studiile clinice au su%liniat ca la copii !radul de hipnotiza%ilitate este foarte ridicat datorita
fanteziei, tendintelor de reverie diurna si capacitatii copilului de a se transpune in /oc
- varful de hipnotiza%ilitate este intre B--0 ani, dar se poate face hipnoterapie si la copii #ai #ici
- nu e"ista o varsta standard, ci depinde de nivelul de dezvoltare intelectuala al copilului &in /urul
varstei de 7 ani', sa ai%a li#%a/ul structurat si intelect nor#al
- se utilizeaza sti#uli fizici #uzica rit#ata, #onotona, #iscari rit#ice, focuri de lu#ina
- le!anatul este o for#a de hipnoza pentru copiii #ici si pentru cei cu pro%le#e de co!nitie
- tehnica de inductie hipnotica este diferita fata de ce folosita la adulti, totul se petrece in /oc
- terapeutul tre%uie sa consolideze o alianta terapeutica cu copilul, sa-i casti!e increderea si sa-
i e"plice faptul ca va invata un /oc in care va putea sa-si foloseasca #intea asa cu# doreste
- tehnicile de inductie sunt diferite
- terapeutul deseneaza un cap pe un!hia de!etului #are al copilului
- o pro%le#a in hipnoterapia cu copiii se refera la pre/udecatile parintilor, in special la #a#e.
pro%le#a se solutioneaza prin a invita parintii, #a#a in ca%inet si de a o hipnotiza pentru a
prinde incredere in tehnica
- hipnoza pe papusaA ursulet, se transfera su!estiile date papusii asupra copilului
- tehnica televizorului interior povesti# ca are in cap un televizor si ca vo# invata sa ne /uca#
cu %utoanele este foarte utila in co#%aterea durerii
- inductia prin inter#ediul unor povesti tu erai <at-<ru#osA zanaA 2l%a ca Capada
- este indicat sa se utilizeze o ter#inolo!ie adecvata varstei copilului
- in cazul enurezisului se su!ereaza ca se va trezi i#ediat ce va si#ti presiune in vezica urinara
&%alonasul cu pipi' si su!estii de intarire a Eului
- de ase#enea, este foarte eficienta in tratarea encoprezisului, ast#ului %ronsic, %ronsitelor
ast#atofor#e care de #ulte ori sunt o reactie psiho!ena
- copilul ast#atic are un intelect superior, este an"ios, dependent, sensi%il, iar crizele sunt
le!ate de pro%le#ele cu #a#a sau de pro%le#e scolare
- su!estii le!ate de dilatarea cailor respiratorii care lasa aerul sa treaca lin si linistit
- ele#ente de conditionare in #o#entul in care si#ti ca ai pro%le#e cu respiratia vei lua in
%rate ursuletul si vei fi rela"at, linistit pentru ca eu voi fi cu tine si te voi a/uta prin inter#ediul
ursuletului.
I. Hipnoterapia de fa&ilie
- reprezinta un do#eniu aparte, sunt #ai #ulte tipuri de psihoterapii de fa#ilie
- psihoterapia de fa#ilie strate!ica vede fa#ilia ca un siste#, in cadrul siste#ului e"ista o
relatie de interdependenta intre #e#%rii
- anore"ia unei adolescente poate reprezenta o #aniera prin care isi tine parintii i#preuna
- #e#%rii fa#iliei pot fi invatati sa traiasca i#preuna o e"perienta placuta, va avea un efect
pozitiv asupra pro%le#elor, asupra co#%aterii a!resivitatii
- se utilizeaza varianta #etaforica #e#%rii fa#iliei vor /uca diverse roluri in cadrul unui
scenariu #etaforic
- prescriptii de tip parado"al &Eric,son' in #o#enul in care si#pto#ul isi pierde caracterul
voluntar, si#pto#ul dispare.
Hipnoterapie Curs 1
Prof.dr. Irina Holdevici 1#.01.2007
Hipnoza in sport
Hipnoza in sport se foloseste intotdeauna cu acordul si a/utorul antrenorului. 0e poate folosi
doar la antrena#ente &este interzisa folosirea hipnozei in concurs'.
3%iective
- interventia psiholo!ica pentru opti#izare
- interventia psiholo!ica in cazuri pro%le#atice
3pti#izarea
Deprinderile si a%ilitatile #otrice pot fi influentate si opti#izate cu usurinta atat prin for#are cat
si prin hipnoza, in diferite stari de transa.
9tilizari$
co#%aterea tracul co#petitional
- prin #etoda catharsisului afectiv &retrairea in plan #ental a unei situatii incarcate afcetiv
ne!ativ$esec ce l-a #arcat profund si care se poate se poate i#pune auto#at in #o#entul
intrarii in concurs, flash-uri, !anduri ne!ative.E"$ (Iar ti-ai uitat adidasii)'
- i#a!erie diri/ata pentru cresterea i#a!inii de sine. Consta in retrairea unor #o#ente
pozitive trecute &e"$ victorie ce-i apartine total, care nu se datoreaza nici adidasilor, nici
inta#plarii. cea #ai %una victorie. pentru dispozitia de start, de pre!atire pentru lupta'.
:ute# face o ancora in aceasta stare, pe care sa o poate actualiza cand doreste. 0e
foloseste un cuvant sau o fraza inductoare &cauta# cuvinte folosite rar in li#%a/ul curent,
din doua #otive$ daca e prea uzual dispare efectul de tri!!er, daca e folosit de altcineva
poate sa apara transa spontana'.
- rela"are fizica si psihica
su!estii anal!ezice, pentru eli#inarea unor dureri produse de trau#atis#e. Transa sa
poata fi actualizata la nevoie si sa apara in #od pozitiv.
reducerea incordarii e#otionale in ti#pul co#petitiei, prin su!erarea rela"arii
cresterea capacitatii de concentrare si directionarea atentiei in situatii de criza
su!estii de a#nezie pentru uitarea unor eveni#ente defavora%ile perfor#antei.
:rin folosirea unor transe profunde, hipnoza in sport se poate folosi pentru$
Tracul preco#petitional &prin rela"are, detasare de sti#ulii pertur%atori si concentrare pe
sine'
Incalzirea fizica si psihica &dispozitii de start'$
-. 2patia startului$ stare !enerala proasta, ener!ie voluntara redusa, lipsa dorintei de a
lupta, indolenta, apatie, prea #ult cal# etc. =ezultatele vor fi su% posi%ilitatile lui
#a"i#e din antrena#ent. E"$ casca inainte de concurs, are #ainile si picioarele
transpirate si reci, si#te nevoia u#perioasa de a #er!e la toaleta etc. &nu isi da
sea#a ca e in co#petitie'.
2. <e%ra startului$ afectivitate schi#%atoare, a!itatie, neatentie, sla%irea #e#oriei,
co#porta#ent dezor!anizat, precipitare in actiuni, acestea duc la stin!erea ener!iei
inainte de lupta, de concurs &supraincalzire'.
4. 0tarea de pre!atire pentru lupta$ intensificarea pulsului si a respiratiei, uneori usoare
transpiratii si tre#uraturi, cresterea diurezei. In plan psihic, usoara incordare si
nera%dare, incredere in fortele proprii, usoara irasci%ilitate, orientarea !andirii si
atentiei spre planul tactic ce apare foarte clar, spre dozarea efortului si #o%ilizarea
pentru invin!erea !reutatilor si atin!erea o%iectivelor.
:rin i#a!eria diri/ata pute# influenta astfel de stari. Cauta# in trecutul
su%iectului o astfel de e"perienta, pe care eventual o (curata#) de influente ne!ative,
!andire ne!ativa sau alte #otive care ar fi putut sa influenteze victoria &e"$ vantul %atea
din spate in ti#pul cursei'. :rin retrairea in plan #ental a situatiei co#petitive, pute#
#odela in plan #ental victoria, pe %aza unei stari trecute, actualizata la un se#n sta%ilit
in transa &e"$ atin!erea calcaiului'.
Construirea de seturi #entale pentru co#petitie$
- #otrice &(picioarele #er! de la sine, #a vor duce pana la final)'
- cu privire la adversar &(Il voi invin!e, e un %un adversar dar eu il voi invin!e pentru
caD)'
- cu privire la spectatori &detasare'
- cu privire la viitorul #eciului &cu# va casti!a'
- cu privire la intrea!a situatie de concurs &concursul ca scop in viata'
- propriul eu invin!ator &lupta cu sine, cu autodepasirea, nu cu celalalt'
0-a #ai folosit in pre!atirea sportivilor de perfor#anta$
- hipnoza fractionata &transa de cateva #inute, apoi e"ersarea in realitate, apoi alta
transa'
- tehnica reporta/ului &transa, apoi schi#%area re!istrului vocal si prezentarea perfor#antei
sportivului ca si cu# ar fi prezentata de un reporter'.
2ntrena#entul #ental sau ideo#otor
=epetarea #entala, intentionata si siste#atica a unui act #otor. Creierul nostru are
capacitatea de a reactualiza, prin cuvant, e"perienta perceptiv-#otrica do%andita prin e"ersare.
E"actitatea este foarte i#portanta pentru un sportiv de perfor#anta.
2ntrena#entul #ental a #ai fost definit ca$ proces de #entinere si consolidare a
reprezentarilor #iscarilor si actiunilor, avand ca efect activarea for#atiilor neuro-#usculare
si astfel cresterea eficientei lucrului practic.
2ntrena#entul #ental e folosit pentru perfectionare, nu pentru invatare. 8ici o for#a de
pre!atire psiholo!ica nu are efect in lipsa pre!atirii tactice si fizice. 8u pute# inlocui pre!atirea fizica.
Educarea capacitatii de concentrare
E"a#inarea cu atentie a unei e"ecutii corecte, perfecte.
2utoo%servarea propriei e"ecutii.
Identificarea si denu#irea caracteristicilor spatiale de forta, viteza si coordonare a #iscarii.
I#a!inarea e"ecutiei altora.
I#a!inarea e"ecutiei proprii, cu caracteristici reale.
0e fac e"puneri de apro"i#ativ -0 #inute &#a". 20', apoi se repeta zilnic.
2vanta/ul supli#entar al acestei #etode este faptul ca pute# include su!estii pentru
pre!atirea starii de lupta sau pentru intarirea eului. 8e concentra# insa pe procesualitate &tactica,
lupta', celelalte actiuni sunt adiacente.
Conditii de realizare a antrena#entului #ental$
- 0e realizeaza doar #ental &nu in ti#pul e"ercitiilor fizice'.
- 0e folosesc e"ercitii co#plete, nu secvente de #iscare sau e"ercitiu. 0e folosesc
punctele e"acte de inceput si incheiere.
- 0u%iectul tre%uie sa-si concentreze atentia asupra punctelor cheie ale actiunii. Tre%uie
identificate #o#entele in care se poate rela"a, pentru a di#inua incordarea e#otionala
si pentru a nu epuiza resursele.
- 0e repeta #ental ele#entele de/a cunoscute si e"ecutate corect, pentru #entinerea
perfor#antei.
- Este folosit pentru opti#izarea vechilor tehnici sau adoptarea unor noi tehnici, pentru
cresterea perfor#antei.
- Tre%uie direfentiata clar practica eronata de cea corecta.
- Invatarea rela"arii si a capacitatii de autoo%servare pasiva si o%iectiva a propriilor
perfor#ante si trairi afective. 0portivul se concentreaza pasiv si daca sesizeaza o
!reseala, este invatat sa ra#ana cal#, pentru a #er!e #ai departe. Eroare se
corecteaza tot in plan #ental, cu cal#, apoi sa reiau e"ercitiile de concentrare. Daca
an"ietea este sursa erorilor, ne concentra# asupra sti#ulilor care produc
supraincarcarea.
- I#a!inile prezentate tre%uie sa fie plastice, foarte e"acte, indicand per#anent asupra
carui aspect se indreapta atentia su%iectului. 0unt si reprezentari vizuale, dar #ai ales
vizual-,inestezice.
2ntrena#entul psihoton
:e lan!a faza de rela"are, are si o faza de activare. 0e foloseste inainte de intrarea in
concurs, pentru pre!atirea starii de start.
<aze$
-. :reli#inara test de rela"are #usculara &constientizarea opozitiei incordare-rela"are' si
controlul respiratiei
2. 2ntrena#entul auto!en e"peri#entarea senzatiei de !reutate, caldura, re!lare cardiaca,
respiratie etc.
4. 2ntrena#entul propriu-zis, centrat pe aspecte specific sportive
- control #uscular localizat &pe !rupe de #uschi'
- #odificari pasive li#inale
- rela"area ochilor si a apratului fonator, eli#inarea hipertoniilor localizate
- rela"ari diferentiate elective
- rela"area fractionata &rela"are, incordare, rela"are, incordare etc.'
- activare cu revenire tonica si sti#ulare psihica, folosind for#ule su!estive
- antrena#ent #odelat cu punere in for#a in vederea co#petitiei &rela"areAincordare, cu
controlul e#otiilor, pentru rezolvarea supraincarcarii sau apatiei startului'.
=espiratii
- Claviculara specifica starilor de tensiune crescuta, de tea#a. Este cea #ai putin
eficienta.
- Toracica e #ai profunda si #ai eficienta
- 2%do#inala fara antrenarea toracelui &diafra!#atica'. E cea #ai eficienta.
- Co#pleta este antrenata si #iscarea toracelui. Ea final apare o apnee ne!ativa
involuntara &poate fi folosita la tra!atorii de elita'