Hipnoza clasică și ericsoniana.

Trainingul autogen

Efectuat: Stoica Mihaela,

gr. M1510
 Hipnoza clasică
Definiție - Hipnoza reprezinta o stare modificata
de constiinta in care se produce o crestere
accentuata a sugestibilitatii si in care pot fi
accesate instante de natura inconstienta. Este
“sora mai mare” a relaxarii, atat in transa
hipnotica cat si in relaxare apare un pattern
electrofiziologic de unde alpha cerebrale.
 Sugestiile hipnotice
sugestiile cu caracter general – sugestii de intarire a Eului
(Hartland) – se potrivesc oricarui client.
sugestiile cu caracter specific sunt acele sugestii axate pe simptom
si au menirea de a ameliora sau reduce simptomul.

Sugestiile trebuie sa aiba:

• un caracter procesual
• un caracter realist
• sa reflecte ceea ce este posibil de atins
• sa fie clar exprimate
• sa fie insotite de imagini plastice
• un caracter ritmat, cu muzicalitate pentru cresterea eficientei
• sa fie combinate cu cilcuri respiratorii
În lucrul practic ne putem orienta la cele propuse de
Foreli în1928, 3 etape: somnolenţă, hipotacsis şi
somnambulism.
Prima etapă - somnolenţa. Cel hipnotizat, printr-un
efort poate să se opună influenţei, să deschidă ochii. Se
caracterizează prin slăbiciune musculară uşoară şi
somnolenţă.
A doua etapă - hipotacsia. Pacientul nu poate deschide
ochii şi poate fi influenţat. Se caracterizează prin
slăbiciune musculară gravă. La această etapă hipnoza
poate apărea catalepsia (apariţia elasticităţii
musculare). Ea uneori apare şi spontan.
A treia etapă - somnambulismul. Se caracterizează prin
amnezie şi posibilitatea de a îndeplini nu numai
insuflarea hipnotică, dar şi cea posthipnotică.
Somnambulizmul poate apărea şi fără cele două etape.
Hipnoza este baza hipnoterapiei. La momentul actual,
în rînd cu cea clasică se utilizează hipnoza eriksoniană.
 Realizarea pe etape a Hipnozei
a. evaluarea
are in vedere problematica clientului
se realizeaza prin intermediul intervievului ce se intinde pe mai
multe sedinte
prin intermediul scaleleor de autoevaluare, scalelor Hamilton,
Beck sau scale create ad-hoc, clientul este rugat sa-si evalueze
starea pe o scala de la 0-10 sau de la 0-100, etc.
are in vedere si evaluarea gradului de hipnotizabilitate prin
intermediul scalelor Harvard, Stanford ABC, Barber, testul
inclestarii degetelor, testul rigiditatii bratului, testul catalepsiei
pleoapelor, etc.
b. inductia hipnotica
presupune relaxarea, dar si concentrarea atentiei
pe un obiect foarte limitat
se poate utiliza tehnica fixarii pe punctul dintre
ochi, jocul de scena, tehnica levitatiei bratului,
tehnica fractionata care presupune inductie
hipnotica
tehnici de inductie metaforica, inductie pe perechi
(Erickson) ce presupune asistarea la o sedinta de
hipnoza pe o alta persoana
verificarea subiectului, daca este in transa sau nu
(se urmareste limbajul nonverbal al clientului)
c. adancirea transei
- se foloseste pentru analgezie, hipnoanaliza
- o transa puternica se caracterizeaza prin faptul
ca subiectul poate comunica cu terapeutul,
poate deschide ochii fara insa a iesi din transa
- se realizeaza prin tehnica numararii, sugestii de
adancire a transei
d. dehipnotizarea
- consta in numaratoare inversa
- tehnici standard: rehipnotizarea clientului si
administrarea unor sugestii foarte clare de iesire
din transa
- pot aparea efecte negative, greata, dureri de
cap, efecte care sunt de fapt rezistente la
hipnoza si terpie
 Aplicatii clinice ale hipnoterapiei
A. Utilizarea hipnoterapiei in dependenta de
substante: fumat, alcool, droguri
a. dependenta de nicotina ( este cea mai usor de tratat , tratarea se realizeza
prin sugestii de intarire a Eului, sugestii directe menite sa creeze clientului
dezgust fata de tutun, prin strategii de antrenament mental (subiectul
vizualizeaza efectele nocive ale fumatului)
b. dependenta de alcool ( se utilizeaza sugestii de intarire a Eului si de
crestere a stimei de sine, deoarece clientul are o stima scazuta de sine,
manifesta labilitate emotionala, este anxios, inclinat spre depresie, cu
rezistenta scazuta la frustrare, terapia propriu-zisa se bazeaza pe sugestii
directe care sa creeze clientului indiferenta si chiar aversiune fata de alcool
(“alcoolul iti este indiferent, esti liber de domnia alcoolului”)
c. dependenta de droguri ( gradul de sugestibilitate al clientului toxicoman
este mare, dar nu se poate lucra in plin sevraj , se utilizeaza sugestii de
intarire a Eului, sugestii directe de deconditionare, tehnica antrenamentului
mental cu imagerie dirijata (scenariile pozitive sunt cele mai bune), strategii
de tip ericksonian, tehnica ritualurilor metaforice
 B. Utilizarea hipnoterapiei in afectiunile somatice si
psihosomatice.
- tehnica imageriei dirijate, se sugereaza clientului un anumit
scenariu in care se produce clientului o modificare in zona
respectiva si se realizeaza in functie de procesele fiziologice si
fiziopatologice care au loc in organism
- pentru ca aceste scenarii sa fie cat mai credibile este indicat sa
se prezinte clientului planse anatomice, atlase anatomice pentru
copii pentru a ajuta clientul sa vizualizeze si sa inteleaga boala
- scenariile se administreaza in transa hipnotica, se dau sugestii
posthipnotice prin care procesul respectiv va continua si in afara
hipnozei
- in tulburarile somatice se utilizeaza sugestii de tip ericksonian,
se prezinta anumite metafore ce sugereaza producerea unui
fenomen de ameliorare sau vindecare (in hipertensiunea arteriala,
tulburari de ritm cardiac, tulburari respiratorii, astm bronsic,
colite, gastrite, tulburari endocrinologice, etc.)
 C. Utilizarea hipnoterapiei in tulburarile sexuale psihogene.

a. tulburarile de dinamica sexuala la barbati

- in cazul in care tulburarea este psihogena trebuie sa se obtina cateva
informatii legate de anumite detalii:
-imprejurarile in care s-a produs tulburarea (un esec accidental, o
partenera rejectanta, etc.)-stilul de viata al clientului (se sugereaza
modificari ale stilului de viata, regim alimentar corespunzator, somn si
program de lucru echilibrat)-daca este vorba de un subiect tanar care nu
a intretinut relatii sexuale o perioada lunga de timp, aceasta tulburare se
manifesta ca o “lipsa de exercitiu”-mitul masturbarii, se realizeaza
demitizarea mitului mai ales in cazul tinerilor-la nivel de antrenament
mental se sugereaza un act sexual reusit cu partenera (terapeutul trebuie
sa dirijeze fara jena clientul)

b. frigiditatea feminina ( terapia in acest tip de tulburare este

asemanatoare cu cea utilizata in tulburarile de dinamica sexuala la
barbati, dar se pune accentul pe relaxare si pe cresterea imaginii de
sine)
 D. Hipnoterapia in combaterea durerii.
- se utilizeaza in anestezie si in analgezie
- anestezia hipnotica este foarte pretentioasa, presupune din
partea clientului un grad inalt de hipnotizabilitate, presupune o
transa profunda si sugestii care reduc sensibilitatea la durere.
- pentru a realiza anestezia este nevoie de o pregatire prealabila
care sa cuprinda 5-6 sedinte inainte de interventia chirugicala.
- utilizarea hipnozei in stomatologie si timpul nasterii; nu este
suficienta doar hipnoza in travaliu, ci trebuie lucrat cu gravida
din primele luni de sarcina (relaxare, respiratie controlata,
antrenament mental).
- antrenamentul mental al gravidei se realizeaza inainte de
nastere, aceasta este familiarizata cu ce se petrece in organism, cu
formarea fatului si procesul nasterii.
- gravida este invatata sa comunice cu fatul, sa realizeze o
legatura emotionala
 E. Hipnoterapia in tulburările anxioase.

- relaxarea – ajuta la detensionare, iar facuta sistematica pe o

perioda de timp duce la o scadere a anxietatii generale.
- sugestii directe de reducere a anxietatii, pot fi combinate cu cicluri
respiratorii (expiri teama, incordare, inspiri liniste, calm)
- in cazul unei anxietati cu caracter situational se utilizeaza strategii
de antrenament mental, clientul repeta in stare de transa situatia
anxiogena si isi imagineaza ca o abordeaza cu succes.
- pentru agorafobie se incepe de la un stimul mai putin anxiogen, si
se continua crescator la cei mai puternic anxiogeni.
- in cazul fobiei sociale se pune accent pe cresterea imaginii de sine,
intarirea Eului, pe antrenarea mentala a imaginii de sine ideala si
spre reducerea anxietatii de evaluare.
- in tulburarile obsesiv-compulsive, hipnoza functioneaza mai greu,
mai ales in cazul psihastenicilor care sunt foarte greu hipnotizabili
 F. Hipnoterapia in depresie.
- hipnoza poate sa modifice sistemul de atribuiri al clientului, se
realizeaza reorientarea pe resursele clientului, asupra succeselor,
a elementelor pozitive din viata clientului.
- prin sugerarea reorientarii sistemului de norme si valori,
sugerarea faptului ca mai sunt inca multe lucruri de facut, ca
mare are de invatat, de vazut, datorii de indeplinit.
- alt aspect se refera la demersul de rezolvare de probleme, foarte
frecvent depresivul considera ca se alfa intr-o situatie fara solutii
si ca unica solutie este de a-si lua viata.
- in transa hipnotica, se sugereaza faptul ca exista si solutii
alternative, trebuie lucrat, de asemenea, asupra orientarii in viitor,
depresivul considera ca nu exista un viitor bun, ca nu are nici o
iesire, se sugereaza ca exista o iesire si ca in viitor se pot produce
lucruri bune.
- terapia este complexa, terpia cognitiv-comportamentala da
rezultate foarte bune, merge pe restructurare atitudinala
- se incurajeaza motivatiile si contactele exterioare.
 G. Hipnoterapia in tulburarile post traumatice de stres.
- manualul DSM IV distinge 2 tipuri de tulburari:
o tulburarea acuta de stres, se instaleaza imediat dupa producerea
traumei si dispare in timp scurt pana la aproximativ 1 luna.
o tulburarea cronica de stres, dureaza cateva luni sau chiar ani.
- simptomatologia tulburarii de stres este foarte diferita de la
individ la individ, dar exista o serie de elemente comune:
anxietate accentuata
atacuri de panica
depresie
tendinta de retragere
tulburari mnezice si prosexice
tulburari de somn, somn agitat
cosmaruri ce reiau elementele traumei
insomnii
amintiri intruzive legate de trauma
 H. Hipnoterapia la copii
- studiile clinice au subliniat ca la copii gradul de hipnotizabilitate este foarte
ridicat datorita fanteziei, tendintelor de reverie diurna si capacitatii copilului
de a se transpune in joc
- varful de hipnotizabilitate este intre 8-10 ani, dar se poate face hipnoterapie
si la copii mai mici
- se utilizeaza stimuli fizici – muzica ritmata, monotona, miscari ritmice,
focuri de lumina
- leganatul este o forma de hipnoza pentru copiii mici si pentru cei cu
probleme de cognitie
- terapeutul trebuie sa consolideze o alianta terapeutica cu copilul, sa-i castige
increderea si sa-i explice faptul ca va invata un joc in care va putea sa-si
foloseasca mintea asa cum doreste
- tehnica televizorului interior – povestim ca are in cap un televizor si ca vom
invata sa ne jucam cu butoanele – este foarte utila in combaterea durerii
- inductia prin intermediul unor povesti – tu erai Fat-Frumos/ zana/ Alba ca
Zapada
- este indicat sa se utilizeze o terminologie adecvata varstei copilului
- in cazul enurezisului se sugereaza ca se va trezi imediat ce va simti presiune
in vezica urinara (balonasul cu pipi) si sugestii de intarire a Eului
- elemente de conditionare – in momentul in care simti ca ai probleme cu
respiratia vei lua in brate ursuletul si vei fi relaxat, linistit pentru ca eu voi fi
cu tine si te voi ajuta prin intermediul ursuletului.
 I.Hipnoterapia de familie
- reprezinta un domeniu aparte, sunt mai multe tipuri de
psihoterapii de familie
- psihoterapia de familie strategica vede familia ca un
sistem, in cadrul sistemului exista o relatie de
interdependenta intre membrii
- anorexia unei adolescente poate reprezenta o maniera
prin care isi tine parintii impreuna
- membrii familiei pot fi invatati sa traiasca impreuna o
experienta placuta, va avea un efect pozitiv asupra
problemelor, asupra combaterii agresivitatii
- se utilizeaza varianta metaforica – membrii familiei vor
juca diverse roluri in cadrul unui scenariu metaforic
- prescriptii de tip paradoxal (Erickson) – in momenul in
care simptomul isi pierde caracterul voluntar, simptomul
dispare.
 Hipnoza Eriksoniană
M. Erickson a avut o inluenta poate tot atat de mare cum a avut Freud la inceputul
secolului , din lucrarile sale au aparut mai multe curente:
o psihoterapia prin interventie paradoxala
o psihoterapia cu ajutorul ritualurilor si metaforelor
o abordarea sistemica in psihoterapia de familie
o a adus elemente noi in programarea neurolingvistica

- nu era adeptul unei teorii asupra personalitatii, el considera ca teoriile asupra

personalitatii reprezinta niste modele restrictive din cauza carora se pierde specificul
fiecarui caz; astfel Erickson elabora cate o teorie pentru fiecare caz in parte
(conceptualizarea cazurilor)
- avea propria sa conceptie despre inconstient, nu foloseste aceeasi clasificarea
psihanalitica de inconstient, subconstient, constient, ci doar constient si inconstient.
- pentru el inconstientul reprezinta zona din spatele mintii, nu considera ca
inconstientul ar reprezenta depozitul unor conflicte inconstiente, ci un rezervor de
creativitate, spontaneitate si de posibilitati de evolutie personala, in inconstient exista
forte nelimitate care-l ajuta pe individ sa se vindece.
- simptomul are un rol important in echilibrarea psihica, este cea mai buna solutie pe
care o gaseste un individ pentru a se adapta; Erickson propune sa nu luptam impotriva
simptomului, ci sa-l facem aliat.
 Tehnici utilizate in hipnoza si psihoterpia ericksoniana
- principiul utilizarii , porneste de la ideea ca terapeutul trebuie sa utilizeze tot ceea ce face clientul
in cabinet, inclusiv simptomul.
- tehnici netraditionale pentru inductie: inductia metaforica, tehnica de inductie fara voia clientului
(pe perechi), tehnica levitatiei bratului, tehnica surprizei, a suspansului, etc., capcanele psihologice
(“preferi sa intri in transa acuma sau peste 5 minute?”)
- principiul flatarii – terapeutul ii spune clientului ceva agreabil pentru a realiza alianta terapeutica
- strategia similaritatii intre client si terapeut (“si mie mi s-a intamplat asta”, “si eu tin cu echipa X”,
etc.)
- strategia unui caz similar – se aplica in cazul clientilor rezistenti care aparent nu doresc sa se
schimbe si carora li se sugereaza indirect schimbarea
- strategia setului de raspunsuri afirmative – informatiile empirice au demonstrat ca o persoana daca
a raspuns la o serie de intrebari in mod afirmativ, este predispusa sa rapsunda afirmativ si in
continuare.
- principiul opus principiului flatarii – are ca scop socarea clientului
- strategia sarcinilor dificile – clientul este pus sa indeplineasca anumite activitati dificile sau
neplacute (sa-si scrie istoria vietii pe mai multe pagini, sau sa completeze teste foarte lungi, etc.)
- prescriptia paradoxala – reprezinta o varianta a principiului utilizarii
- strategia provocarii – “nu este nevoie sa-mi spui acel lucru daca nu vrei, ci mi-l vei spune mai
tarziu, cand vei fi mai matur..”
- metaforele – sunt utilizate atat in inductia hipnotica cat si in procesarea terapeutica; pentru
hipertensiune arteriala se imagineaza traseul parcurs de un rau de munte, in cazul astmului bronsic
se imagineaza niste tuburi de cauciuc care se dilata. Regula construirii metaforeleor este aceea de a
se tine cont de particularitatile personalitatii clientului si de preferintele sale.
- ritualurile – ingroparea casatoriei in terapiile de cuplu; se utilizeaza in terapiile persoanelor drogo-
dependente (ritualuri de purificare si initiere dupa modelul ritualurilor orientale).
 Treningul autogen
Definiție - Metoda activă a psihoterapiei,
psihoprofilaxiei şi psihoigienii, este îndreptat ă spre
restabilirea echilibrului dinamic a sistemului
homeostatic de mecanisme autoreglatoare a
organismului uman, dereglate în rezultatul ac ţiunii
stresante .
Elementele de bază ale metodicii sunt:
Treningul relaxării musculare;
Autosugestia;
Autoeducarea.
 Treningul autogen
Istoric - Termenul autogen, compus din
rădăcinile auto- (în greaca veche autos, sine) şi
genous (în greaca veche, un sufix care înseamn ă
facere, geneză) a fost ales de către Johannes
Schultz, un renumit medic german, pentru a
descrie descoperirea sa, pe care a f ăcut-o public ă
în 1932.
Astăzi, metoda de training autogen îi înva ţă pe
subiecţi să îşi inducă ei înşişi senzaţia de căldură
şi de greutate în corp, care îi conduce apoi la
atingerea unei stări lăuntrice de profund ă relaxare
fizică şi psiho-mentală.
 Beneficii
Principalele beneficii ale antrenamentul autogen:
- trecerea de la starea de stres la relaxare prin antrenament
- reducerea s-au eliminarea anxietatii si atacurilor de panica
- cresterea increderii si respectului de sine
- reduce incidenta depresiei
- ofera un instrument de auto-control
- cresterea concentrarii
Caracteristici ale relaxarii:
somatice: scade incordarea muschilor, optimizeaza functiile
vegetative
psihice: liniste, pace, odihna
 Treptele treningului autogen
Se evidenţiază două trepte ale treningului
autogen :
1) treapta inferioară – învăţarea relaxării cu
ajutorul exerciţiilor, îndreptate spre apari ţia
senzaţiei de greutate, căldură, controlul asupra
ritmului cardiac şi respirator;
2) treapta superioară – meditarea autogenă –
crearea stărilor de trans la nivel diferit .
 Treapa inferioară – exercițiile
Treapta inferioară a treningului autogen , conţine
şase exerciţii standarte , care sunt îndeplinite de către
pacienţi în una dintre cele trei poziţii:
Ex.I. Obţinerea senzaţie de greutate.
Ex.II. Obţinerea senzaţiei de căldură.
Ex.III. Obţinerea bătăilor regulate ale inimii.
Ex. IV. Reglarea respiraţiei.
Ex. V. Acţiune asupra organelor cavităţii
abdomnale. .
Ex. VI. Obţinea senzaţiilor de frunte răcoroasă. .
Repetarea primelor
 Locația și momentul
Conditiile de mediu:
1. loc de odihna, fara stimuli puternici (zgomot, lumina)
2. posibilitate minima de a fi intrerupt (telefon mobil)
3. temperatura camerei de 20-22 C
4. camera linistita si usor intunecata
5. trebuie sa ai posibilitatea sa te intinzi
6. lumina reglabila in camera
7. intregul corp trebuie sa se simta confortabil
8. bratele trebuie sa fie relaxate pe langa corp
9.varfurile picioarelor trebuie lasate sa cada usor catre exterior
Conditii intrapsihice:
10. acceptare a situatiei
11. atitudine pozitiva
12. acceptarea experientelor somatice si psihice
13. centrat pe tine
14. fara a vorbi in timpul antrenamentului
15. trebuie sa intri intr-o stare de transa usoară
 Pozițiile
1)poziţia aşezat – cei care se antrenează stau pe scaun
cu capul puţin aplecat înainte , mîinele stau liber pe faţa
anterioară a picioarelor , picioarele sunt liber depărtate ;
2) poziţia culcat – ce care se antrenează sunt culcaţi
pe spate , capul se odihneşte pe o pernă joasă , mîinele,
puţin îndoite de la cot , stau liber de-a lungul corpului ,
cu palmele în jos ;
3)poziţia culcat pe jumătate – cei care se antrenează
stau în fotolii , lăsaţi pe spetează, mîinele pe genunchi ,
picioarele depărtate liber . În toate trei poziţii se ajunge
la relaxarea deplină , pentru o concentrare mai bună ,
ochii sunt închişi .
 Formule
Lute menţionează 5 tipuri de formule - intenţii.
1) neutralizante, care folosesc varianta autosugestiei” mi-i
indiferent”: ”Înghiţiturile îmi sunt indiferente” - în caz de
ezofagospasme, “Polenul îmi este indiferent” - în caz de alergii, etc ;
2)care întăresc simţurile , de exemplu: ”Eu ştiu că m ă voi trezi , când
vezica mea urinară va da un impuls ” - în caz de enureză;
3)abstinent direcţionate , de exemplu :”Eu ştiu că nu voi primi nici o
picătură de alcool , sub nici o formă , niciodată , în nici un fel de
condiţii”;
4)paradoxale, de exemplu: ”Eu doresc să scriu cît mai rău” - în caz de
spasm al scrisului;
5)susţinătoare , de exemplu: ”Eu ştiu că nu depind de medicamente” -
în caz de astm;

NB! Numele sunt interesante - în caz de reţinere slabă a numelui.

Pașii pentru efectuarea metodei
 Etape
Adâncimea cufundării autogene are loc prin trei
etape .
La prima etapă pacientul simte greutate ,
căldură, oboseală , împrăştiată prin tot corpul .
A doua etapă se caracterizează prin sesizarea
uşurinţei corporale, imponderabilităţii.
A treia etapă poate fi caracterizată ca
“dispariţia corpului”.
 Tratamentul
Pentru prelucrarea fiecărui exerciţiu trec două
săptămâni.
Cursul întreg de trening autogen durează
aproximativ trei luni .
De obicei lecţiile se petrec în grup 1-2ori pe
săptămână sub dirijarea psihoterapeutului ; durata
lecţiei este de 15-20 minute .
O mare atenţie se acordă treningurilor
independente ale pacienţilor , care se promovează
de două ori pe zi .
 Indicații
Antrenamentul autogen pentru persoanele sanatoase
- crestere si dezvoltare personala
- autocunoastere
autoreglare, prevenire

Indicatii medicale:
disfunctii ale sistemului vegetativ
tulburari functionale ale organelor, durere
simptome psihosomatice si nevrotice
reactii exagerate de frica, anxietate sau sensibilitate etc

Recomandare specifica a Terapiei Autogene:

- Experiente traumatice indicate verbal
- Nivelul ridicat de descarcare si reglare
- Nivelul ridicat de excitare emotionala
- Persistenta diferitelor imagini mentale
 Contraindicaţii
Starea conştiinţei neclare
Delirul (de atitudine şi acţiune ).
Crizelor somatice acute
În cazul in care ego-ul nu este suficient de
puternic sa se ocupe de trauma
Borderline
Psihoza