Sunteți pe pagina 1din 28

Psihodiagnoza clinica a personalitatii

Hipnoza clinica eriksoniana

Autori: Dinca Anisoara Dancescu Tanta

In loc de intoducere Hipnoza nu este un fenomen paranormal, ci un fenomen mai rar care face parte din categoria fenomelor normale. Intre relaxare si hipnoza nu este o diferenta cantitativa, ci una calitativa.Patternul electrofiziologic, atat in relaxare cat si in hipnoza este dat de undele alpha. Hipnoza este diferita de somn, chiar daca in anumite stadii foarte profunde se produce si amnezia. Consideratii generale Insotita de mister si evocand resurse psihologice exceptionale, hipnoza face parte integranta a vietii noastre de zi cu zi. Fara capacitatea de a trai transe hipnotice asociate in timpul unei lecturi, a vizionarii unui spectacol sau in timp ce ascultam muzica, nu s-ar declansa efectul benefic pe care il cunoastem cu totii asupra echilibrului nostru psihologic, asupra dezvoltarii universului interior. Se intampla sa fim complet absorbiti in timpul unui spectacol, uitand astfel cum trece timpul sau unde ne aflam, iar din spectatori devenim dintr-o data actori, furati profund de realitatea spectacolului. !stfel, punem intre paranteze constrangerile realitatii exterioare si principiile logice de raportare la aceasta iar corpul nostru realizeaza involuntar miscarile associate acestei trairi bucurandu-ne sau intristandu-ne alaturi de eroii favoriti . In acest moment suntem de"a in transa...# !sadar, hipnoza clinica, utilizeaza aceasta disponibilitate specific umana, pentru rezolvarea unor probleme sau tulburari diverse in fata carora abordarea logica devine neputincioasa. $onstiinta, instanta psihica cu o structura logico-verbala, are o capacitate foarte limitata de a prelucra simultam informatia, doar % &'- ( elemente informationale. )e aceea este absurd sa spunem ca mintea constiinta este singura raspunzatoare pentru adaptarea noastra la mediu. !liatul cel mai pretios al ei este inconstientul, capabil sa prelucreze simultan foarte multe informatii si considerat de ma"oritatea hipnoterapeutilor un adevarat rezervor de resurse. Hipnoza ne elibereaza de stereotipurile logice care ne limiteaza in cautarea solutiilor si raspunsurilor, ne face mai creativi si flexibili si faciliteaza accesul la acea Intelepciune profunda inconstienta, deseori imposibil de verbalizat. Psihologii vorbesc de memoria implicita , invatarea implicita , sintagme care se refera la acumularea inconstienta de informatii si de modele comportamentale, pe care *. +ric,son le repeta pacientilor sai in timpul transei hipnotice- Sunt lucruri pe care le stiti, dar nu stiti ca le stiti; cand veti sti ceea ce nu stiti ca stiti, va veti schim a!"# )e cate ori nu ni s-a intamplat, ca anga"ati fiind in cautarea unei solutii la o problema, sa avem senzatia ca nimic nu ne reuseste, ca suntem blocati renuntand in cele din urma sa mai cautam constient solutia.# )upa un timp- ore, zile sau doar o noapte- solutia problemei apare spontan si atat de clara incat ne minunam ca nu am gasit-o mai devreme. )esi cautarea constienta a problemei incetase, cautarea ei inconstienta a continuat. /ransa hipnotica anga"eaza pacientul intr-o cautare inconstienta, creativa, a propriilor solutii, a raspunsurilor unice ale intrebarilor lui unice. Hipnoza nu poate fi invatata din carti. 0u exista cuvinte magice care odata rostite sa induca o transa. In inductia transei si utilizarea ei terapeutica conteaza indeosebi calitatea relatiei terapeut-pacient. )eseori, mai important nu este ceea ce spui, ci felul cum o spui, terapeutul comunicand cu intregul sau corp si se adreseaza in egala masura atat mintii constiente cat si celei inconstiente. )iversele definitii infatiseaza hipnoza ca- o stare pasagera de atentie modificata , stare artificiala particulara a omului produsa prin sugestie ori stare modificata a constiintei . !cest tip de stare este caracterizata prin distorsiuni mnezice si senzoriale, cresterea sensibilitatii la sugestie, catalepsie, anestezie etc.

Sugestia In decursul timpului, hipnoza este mai intai explicata prin postularea unei influente fizice 1magnetismul2, dar mai apoi cercetarile in domeniu releva ca sugestia este principalul principiu explicativ al acesteia, dar nici pe departe singurul. Pe langa sugestie, care imbraca un aspect pluridimensional fiind si o trasatura de personalitate, o serie de alti mediatori pot fi considerati importanti ca aliati in procesul hipnozei si anume3 procesele imaginative, expectatiile, credinta, disocierea, etc. )ar legatura dintre sugestie si hipnoza este evidenta intrucat ma"oritatea scalelor pentru testarea hipnotizabilitatii se bazeaza pe itemi ai sugestiei, iar tehnicile de inductie hipnotica contin comunicari sugestive. In acest caz, testarea sugestibilitatii face parte din aproape toate ritualurile de pregatire a subiectilor inaintea primei inductii. In functie de sugestiile administrate se produc modificari in Sfera senzoriala, iluzii, halucinatii si modificari ale pragurilor senzoriale1de aici controlul durerii2 *odificari prosexice 1ale atentiei2 si orientarea selectiva. *odificari mnezice, ale memoriei cu amnezii totale sau partiale sau dimpotriva hipermnezia sau accentuarea functiei mnezice, in care un material memorat se reda mult mai usor si mai fidel. *odificari in sfera gandirii, acceptari ale unei situatii care in stare normala ar parea ilogica. *odificari in domeniul activitatii motorii.4elaxare musculara, rigiditate, pastrarea indelungata a unei pozitii incomode. *odificari in sfera afectivitatii. !ici este mult folosita de catre hipnotizatorii clinicieni asa numita regresie de varsta in care sunt dezgropate amintirile psihotraumatizante uitate care au produs la pacienti tulburari de tip nevrotic. Caracteristicile lim a$ului hipnotic# Stilurile adresative $omunicarea hipnotica are ca principal obiectiv mobilizarea resurselor inconstiente ale pacientului. Se spune deseori ca soarta unui cuvant nu depinde de gura care-l spune, ci de urechea la care a"unge# $uvintele hipnotizatorului nu sunt cuvinte magice care au putere intrinseca, ci ele dobandesc o anumita putere doar daca intalnesc ceva anume in universul interior al pacientului3 credinte, asteptari, experiente etc. In inductia transei, puterea hipnotizatorului se rezuma la capacitatea acestuia de a stabili un raport psihologic adecvat, de a comunica verbal si non-verbal cu pacientul. In acest de tip de relatie, de foarte multe ori conteaza nu atat ce-i spui pacientului, cat mai ales cum anume ii spui 1ce anume ii spui se adreseaza constientului in timp ce felul in care spui-cum- se adreseaza inconstientului2. $omunicarea hipnotica se realizeaza in ( moduri fundamentale direct indirect. !cestea de fapt sunt extremele unui continuum, dar in practica intalnim diverse grade de directivitate si indirectivitate. Sugestiile directe sunt formulate pentru a obtine efectele la care ne referim intr-o maniera directa si specifica. +xemplificare pentru un bulimic De acum inainte, cand vei manca, te ei satura foarte repede si mancatul va deveni ceva foarte neplacut... Formularea sugestiilor directe se poate realiza astfel incat sa le asiguram un grad variabil de permisivitate. $omparati urmatoarele formulari1. inchide ochii!

2. te rog, inchide ochii! 3. poti inchide ochii! 4. permite ochilor tai sa se inchida! 5. as dori sa inchizi ochii! !ceste formulari se situeaza pe un continuum ce cuprinde un pol imperativ152 si unul puternic permisiv 162. Formularea nr. 7 are mari sanse de a dezvolta un comportament hipnotic, deoarece induce o anume disociere intre ochi, care obositi fiind mai degraba sau mai tarziu se vor inchide. Pentru cresterea permisivitatii acestor sugestii putem utiliza formule de tipul mai degra a... sau mai tarziu..., iti va fi foarte, foarte greu...sau chiar imposi il ... etc. !stfel subiectul are o mai mare libertate de a produce raspunsul in ritmul lui sau de a-l produce doar partial. *. +ric,son a subliniat caracterul paradoxal al inductiei hipnotice evidentiind faptul ca o actiune realizata voluntar 1rela!eaza ratul# 2 trebuie sa fie urmata de un efect involuntar, spontan 1... si"ti va fi foarte, foarte greu, daca nu chiar imposi il sa"l ridici...2. Pentru a rezolva acest conflict...pacientul intra in transa# Sunt si persoane care nu accepta cererile imperative. In societatile in care se cultiva autoritatea terapeutului si accepta usor o relatie puternic asimetrica, pacientii se conformeaza acestui stil, dar in societatile occidentale si moderne, autoritata terapeutului este altfel perceputa. 8a pacientii internati sugestiile directe sunt mai eficiente pentru ca puterea terapeutului este dublata de puterea institutiei. )eci sugestiile directe depind totdeauna de context si de puterea cu care ne investeste pacientul. )aca pacientul rezista si noi insistam in administrarea unei sugestii este foarte posibil sa declansam un proces circular in care insistenta alimenteaza rezistenta. 0u e cazul sa repetam de mai multe ori aceeasi sugestie3 ochii se inchid....se inchid.. ...daca pacientul nu reactioneaza# In cazul acesta se recomanda utilizarea rezistentei. $ea mai buna metode de eliminare a rezistentei este folosirea ei....continua sa tii ochii deschisi...pro a il faci parte din categoria persoanelor care prefera sa intre in transa cu ochii deschisi... Sugestiile indirecte relationeaza intr-o maniera subtila, fiind sugestii deschise , activatoare care isi bazeaza eficienta pe resurse psihologice inconstiente. )aca sugestiile directe aduc in mintea pacientului o anumita idee, cele indirecte, deschise isi propun dimpotriva sa aduca la suprafata in constient si in comportamentul pacientului ceea ce se afla de"a in inconstientul lui. +ric,son spunea referitor la sugestiile indirecte ca- facute in timpul transei, sugestiile indirecte sunt ca niste chei care sunt incercate rand pe rand, pentru a activa procesele asociative in interiorul incuietorilor care sunt cadrele de referinta ale pacientului . In cazul sugestiilor indirecte nu apare rezistenta, pentru ca daca pacientului nu i se cere nimic, el nare de ce sa-si manifeste rezistenta. Sugestiile sunt formulate ca si cand ar fi vorba de o alta persoana ori la modul general 1ex. truismele23 unul din pacientii mei mi"a povestit ca... ...o oseala provoaca tendinta de inchidere a ochilor..., incercarea de a pastra ochii deschisi este dificila dupa un timp... !sadar sugestiile utilizate in timpul transei sunt alese in functie de personalitatea pacientului. Persoanelor cu o tendinta accentuata spre conformism, sugestiile directe mai mult sau mai putin permisive, sunt eficiente3 in timp ce la persoanele care suporta greu orice forma de autoritate si care au tendinta de a filtra rational orice mesa" primit, sugestiile indirecte sunt mult mai eficiente. )ar un bun hipnoterapeut va gasi totusi cel mai bun raport directivism' indirectivism combinand tipurile de sugestii prezentate, stiind ca prea mult directiism activeaza rezistente si prea mult indirectivism risca

sa lase terapia fara obiective clare. Si totusi, sunt multe obiective care pot fi atinse doar daca se adopta un demers dominant directiv si anume- rezolarea consecintelor psihologice ale unei situatii traumatice1regresie de varsta2, managementul durerii, rezolvarea problemelor care necesita tehnici de dezorientare spatio-temporala. )easemnea pe langa sugestiile directe si indirecte sunt si sugestii pozitive si negative, sugestii referitoare la continut si la procese, precum si sugestiile post-hipnotice. %lemente speci&ice lim a$ului ericksonian In hipnoterapie se comunica atat cu partea constienta cat si cea inconstienta a pacientului pentru a activa resursele latente neutilizate. )in acest motiv, limba"ul folosit este opus limba"ului analitic, rational, secvential si precis. 8imba"ul este uneori in mod deliberat vag si permite pacientului sa-si proiecteze experientele sale, credintele, asteptarile etc, iar cuvintele utilizate determina o cautare interna, inconstienta. 9ocea prin caracteristicile sale, ritm, intensitate, claritate, intonatie, se poate adresa atat constientului cat si inconstientului. In acest caz vocea bolborosita actioneaza uneori ca un veritabil test proiectiv. 1dealtfel in credinta populara cei care folosesc descantecul au sesizat foarte bine aspectul, stiind ca descantecul spus clar nu mai are efectul scontat. +l apare ca o bolboroseala presarat pe alocuri cu niste cuvinte cheie spuse foarte clar2. Se vorbeste deseori despre o voce analogica , este vocea care prin caracteristicile sale induce starea de relaxare si cautare interna. !sadar foarte important in hipnoterapie este controlul vocii si modul cum utilizam carateristicile acesteia. )e cele mai multe ori, terapeutul utilizeaza o voce cu o intensitate scazuta, care devine repede asemenea unui susur monoton, familiar si securizant. !ccentele puse pe unele cuvinte, declanseaza diverse lanturi asociative inconstiente, orientand subtil clientul in directia hotarata de terapeut. $uvintele pronuntate pe expiratie dau repede senzatia unei legaturi relaxante. *iscandu-ne capul cand vorbim, putem da vocii dierse localizari in spatiu sau grade de intensitate, cu efecte subtile asupra disocierii constient-inconstient. Schema etapelor in hipnoterapie I# 'rima etapa a hipnozei priveste sta ilirea nivelului de hipnotiza ilitate, care arata daca subiectul se potriveste sau nu pentru hipnoza. +xista asa-numitele teste de hipnotizabilitate, dintre care cele mai cunoscute sunt Scalele Stanford 1!, : si $2, scala Harvard si scala :arber. +le sunt greu aplicabile in practica, de aceea un clinician nu le va aplica in intregime ci doar itemi izolati. +xemple de itemi Testul inclestarii degetelor Testul rigiditatii ratului Testul oscilatiei corpului +xemplificarePacientul este asezat in picioare la o distanta de aproximativ 56 cm de perete si este instruit sa stea cu picioarele departate si bratele relaxate intinse pe langa corp. Inaintea efectuarii exercitiului, pacientul este rugat sa cada de cateva ori voluntar pe spate pentru a se obisnui cu aceasta miscare intrucat ea poate provoca anxietate. )upa ce ne asiguram ca pacientul se afla intr-o stare de confort si relaxare ii transmitem urmatorul consemn3 (Te rog inchide ochii si imagineaza"ti ca peretele te atrage cu forta unui magnet urias. #magineaza"ti ca intre perete si corpul tau se dezvolta o forta de atractie din ce in ce mai mare....atat de mare, incat corpul tau va cadea pe spate, lipindu"se de peretele care continua sa"l atraga.... )upa ce corpul incepe sa oscileze usor, continuam-

$orpul rela!at are tendinta de"a cadea pe spate, poti chiar vizualiza vectorii acestei forte de atractie si poti simti senzatii specifice in zona umerilor...! $azi pe spate...corpul cade pe spate... In cazul in care pacientul nu cade pe spate discutam despre capacitatea lui de a-si imagina situatia sugerata, despre ce anume a gandit si a simtit. !ici exista doar grade diferite de transpunere in situatie si nu reactii bune sau rele, si acest exercitiu ne a"uta pe noi ca terapeuti sa cunoastem pacientul mai bine. )aca s-a lipit de perete continuam3 %oarte ine! &e masura ce peretele continua sa te atraga si corpul se rela!eaza din ce in ce mai mult....suprafata de contact dintre perete si corp creste si ea din ce in ce mai mult...atat de mult incat iti va fi foarte ..., foarte ...greu , daca nu chiar ...imposi il sa revii in pozitie verticala... &oti incerca...., dar cu cat incerci mai mult..., cu atat mai greu iti va fii sa revii in pozitia verticala... !ceasta ultima fraza contine un "oc de cuvinte frecvent intalnit in probele de sugestibilitate si care accentueaza diferenta dintre a incerca si a face - incercarea implica cheltuiala de energie, dar fara transformarea ei in actiune ... !ceasta disociere intre a incerca si a face este accentuata de tendinta inconstientului de receptare literala a mesa"ului precum si de sugestia care urmeaza&este cateva momente cand iti voi spune, vei putea sa revii la in pozitia verticala, insa acum... cu cat incerci mai mult... cu atat mai greu iti va fi sa revii in pozitia verticala!... In ambele variante, daca revenirea in pozitia verticala este realizata pe neasteptate cu a"utorul terapeutului prin tragerea inspre fata a umerilor pacientului, atunci senzatiile vor fi traite de acesta mult mai intens pentru cateva momente. )easemenea peretele poate fi inlocuit cu bratele terapeutului si are ca scop personalizarea relatiei cu clientul si este mai utila pacientilor care vin in hipnoterapie cu anumite mituri despre hipnoza, in care investirea hipnotizatorului cu energie si putere deosebita ocupa un loc important. )e data aceasta mainile terapeutuui sunt cele care atrag pe spate pe pacient si nu peretele ca in exercitiul anetrior. Testul catalepsiei pleoapelor +xemplificareSubiectul, asezat confortabil in fotoliu, cu ochii inchisi, este atins in mi"locul fruntii de catre unul dintre degetele terapeutului. *entinand aceasta pozitie i se adreseaza pacientului urmatorul mesa" 'e rog sa inchizi ochii si, cu ochii ermetic inchisi intoarce glo ii oculari spre spate ca si cum ai vrea sa vezi varful degetului meu asezat pe frunte. &astreaza in continuare ochii inchisi, orientand glo ii oculari pe spate... &rocedand astfel, vei descoperi ca ploapele tale devin din ce in ce mai grele si ochii din ce in ce mai ermetic inchisi. (chii sunt inchisi din ce in ce mai ermetic, o osec din ce in ce mai mult si ploapele devin din ce in ce mai grele. &loapele se lipesc pur si simplu de glo ii oculari o ositi. &este cateva clipe te voi ruga sa incerci sa deschizi ochii, dar ei descoperi cat d egreu iti va fi sa faci aceasta miscare, deoarece, pe masura ce pleoapele devin din ce in ce mai grele, ele se lipesc de glo ii oculari. &loapele greele ca de plum , amortite, incremenite, acopera ermetic glo ii oculari. #n aceste conditii iti va fi foarte, foarte greu.... daca nu chiar imposi il sa deschizi ochii.... )tata de greu iti este sa deschizi ochii, incat vei gasi ca este mai ine sa nu incerci, deoarece cu cat incerci mai mult, cu atat ploapele devin mai greele si se lipesc de glo ii oculari o ositi... *ulti terapeuti considera ca orientarea globilor oculari pe spate, face cu adevarat foarte dificila deschiderea ochilor pentru ca realizarea acestei miscari implica muschi opusi. ;ricum, inchiderea

ochilor si imposibilitatea deschiderii lor sunt asociate cu intrarea in transa. )e aceea, inainte de inceperea exercitiului, in momentul in care solicitam inchiderea ochilor ii putem spune subiectului....*amai linistit si rela!at deoarece nu"ti voi induce o transa hipnotica....deocamdata... ;bservati pauza si accentul pus pe deocamdata -care vehiculeaza intr-o maniere indirecta, posibilitatea intrarii in transa mai tarziu. Testul lamaii1da nivelul sugestibilitatii generale2 subiectului i se povesteste, cu detalii plastice ca mananca o lamaie. Testele de sugesti ilitate nu au ca obiectiv principal selectia pacientilor care pot beneficia de hipnoterapie, ci crearea unui raport caracterizat prin permisivitate, prin accentuarea unei anumite asimetrii ca urmare a investitiilor de putere si competenta pe care pacientul le face in terapeut, prin accentuarea misterului de catre descoperirile neasteptate ale pacientului cu privire la unele forte inexplicabile care se manifesta in interiorul lui sau in cadrul relatiei cu terapeutul etc. !ceste teste au o nota de teatralism, care poate indeparta o anumita categorie de clienti pentru ca se face asocierea cu hipnoza de estrada. )e aceea este foarte important ca reactia la sugestie sa fie facute in termenii consonantei cogntive si nu in cel al disonantei cognitive. !ceasta insemnand urmatorul lucru, cognitiile noastre1credinte, convingeri etc2 sunt organizate intr-un sistem. $and o informatie noua intra in acord cu acest sistem, ea este usor asimilata3 daca intra in disonanta cu acesta, atunci avem tendinta de a respinge noua informatie sau de a o modifica pentru a intra in acord cu informatiile interioare si cu credintele noastre. )e aceea cand administram o sugestie ea are o mai mare probabilitate de asimilare daca este consonanta cu credintele si convingerile clientului. !sadar, in aceasta faza a testarii sugestibilitatii, pacientii vor sti ca ei efectuaeaza un exercitiu de autocunoastere sau de experiente imaginative caz in care intrarea in transa este mult mai eficienta. II# %tapa a doua) Inductia hipnotica Subiectului i se poate cere sa-si concentreze atentia pe <n punct, de dorit stralucitor, asociat cu sugestii de concentrare asupra tintei si de greutate a pleoapelor )egetele terapeutului prezentate in 9 Punctul dintre sprancene Pe un punct banal din fata lui ; parte a corpului1se folosete la copii2. Se poate utiliza stilul stilul autoritar, directiv1hipnoza paterna2 sau stilul bland persuasiv1hinoza materna2. Se poate face inductia hipnotica direct din relaxare. +xista si tehnici de inductie metaforice, in care se sugereaza clientului o poveste sau un scenariu care presupune multa vizualizare3 este vorba despre tehnica indirecta, folosita de *ilton +ric,son. Pentru persoanele carora li se potriveste aceasta tehnica indirecta, metafora este un bun pretext pentru alunecarea in hipnoza. +ric,son utilizeaza si asa-numita inductie fara voia pacientului . /ehnica este utila pentru cei care se opun constient, dar doresc inconstient hipnoza. Se lucreaza cu un coterapeut si i se cere subiectului sa asiste la sedinta de hipnotizare a coterapeutului. +ste indicat ca acesta sa aibe caracteristici de sex, varsta si preocupari conume cu subiectul si daca se poate, sa existe si o relatie afectiva intre coterapeut si subiect. $ei doi se aseaza in pozitii simetrice3 terapeutul incepe sa dea sugestii coterapeutului si, prin contagiune emotionala intra si subiectul in transa. III# %tapa a treia# 'rocesul de adancire a transei

Se realizeaza prin intermediul tehnicii numararii, asociate cu imagini si cu sugestii de relaxare profunda. /rebuie avut gri"a sa nu se administreze sugestii cu imagini de coborare subiectilor fobici, anxiosi sau celor care asociaza coborarea cu esec, pierdere, cadere3 in astfel de cazuri se poate sugera urcarea sau deplasarea pe orizontala. $u cat adancesti mai mult, cu atat creste posibilitatea ca subiectul sa intre intr-o transa hipnotica mai profunda, depinde de scop. !nestezia si hipnoanaliza cer transa profunda. $and se considera ca subiectul a a"uns unde se dorea, se impune problema verificarii. +ste transa autentica, simulata sau simpla relaxare.# Pentru verificare, subiectului i se poate sugera sa mentina o pozitie mai incomoda timp mai indelungat si terapeutul il observa de undeva, astfel incat subiectul sa nu-si poata da seama de acest lucru. )e asemenea, se poate da sugestia de greutate a bratului dominant si sa i se ceara apoi sa tina un obiect. )aca intrarea in transa este confirmata, atunci se trece la procesul de adancire a transei. +xemplificare+sti profund rela!at, dar poti intra intr"o stare de rela!are si mai adanca decat cea in care te afli acum. Doresti foarte mult sa atingi o stare de rela!are cat mai profunda, pentru ca aceasta este o e!perienta agrea ila care iti face foarte ine. 'e vei rela!a cat mai profund si toate sugestiile pe care ti le voi da, vor fi foarte eficiente. +u voi numara acum pana la 5 ,se poate numara pana la 1-, 2- etc. si pe masura ce numar te vei cufunda intr"o stare de rela!are tot mai profunda, mai adanca, mai placuta. $and voi a/unge cu numaratoarea la 5, vei fi profund rela!at, toropit, atat de toropit ca atunci cand voi spune sa revii, nu iti vei aminti nimic din cele spuse sau facute in timpul hipnozei. )cum incep sa numar0 1"rela!area devine tot mai profunda, din ce in ce mai profunda...1 2" rela!area devine si mai profunda si mai adanca, cu fiecare cuvant spus de mine, cu fiecare e!piratie te rela!ezi tot mai mult, din ce in ce mai mult...1 3" rela!are adanca, vocea mea te rela!eaza tot mai mult, tot mai mult, din ce in ce mai mult1 te cufunzi intr"o stare de rela!are foarte adanca, foarte profunda, auzi doar vocea mea, care parca vine de undeva de departe...1 4" continua sa te rela!ezi tot mai profund pe masura ce numar. 'oate sugestiile pe care ti le dau sau ti le voi da in viitor, vor fi eficiente si in avanta/ul sanatatii tale. 2ei indeplini tot ceea ce iti spun sa indeplinesti. 3u te teme de hipnoza pentru ca iti face numai ine. +sti convinsa ca nu ti se poate intampla nimic rau. 2ei raspunde tot mai ine la sugestiile mele. $hiar daca iti vor esc, esti tot mai rela!at, tot mai profund rela!at. (ri de cate ori iti voi spune sa auzi, sa vezi sau sa simti ceva, vei trai e!periente vii, ca si cand ar fi reale. 2ei auzi, vei vedea si vei simti ca in realitate. (ri de cate ori iti voi spune sa simti sau sa faci ceva, vei indeplini imediat cerintele mele pentru ca sunt in avanta/ul tau. +u voi putea sa inlatur sau sa modific orice comanda pe care ti"o dau. $ontinua sa te rela!ezi. $and voi a/unge cu numaratoarea la 5 vei fi foarte profund, foarte profund rela!at, adanc rela!at si toropit...1 5" profund rela!at, adanc rela!at. 3u vei reveni din rela!are decat atunci cand iti voi spune sa revii sau daca mi se intampla ceva mie, ori te ameninta ceva. )ltfel vei ramane foarte rela!at, adanc rela!at si vei face tot ceea ce iti voi spune eu sa faci. $and iti voi spune sa revii, nu"ti vei mai aminti nimic decat faptul ca te"ai rela!at si odihnit. )upa adancirii starii de relaxare, hipnotizatorul va incepe sa administreze sugestiile terapeutice specifice pentru care a fost indusa hipnoza. !cum se desfasoara procesarea terapeutica si cuprinde cateva strategii3 Sugestii. In hipnoza se dau mai multe tipuri de sugestii )e intarire a eului-au carater general, sunt valabile pentru aproape orice persoana, iar ponderea lor scade pe masura ce terapia progreseaza. $entrate pe simptom sau problema3 sunt menite sa reduca sau sa inlature un simptom3 foarte utila este transformarea gandurilor realiste alternative1obtinute in starea de veghe2 in sugestii hipnotice.

Sugestii post-hipnotice3 se administreaza in satre de hipnoza si sunt menite sa declanseze comportamente in afara hipnozei, ele nu trebuie sa aibe continut bizar sau care ar putea afecta subiectul in afara hipnozei# +ste important ca, inainte de incheierea sedintei, sa se anuleze toate sugestiile care nu se refera la simptom. *eta&orele terapeutice; pot fi utilizate nu doar pentru inductie, ci si pentru rezolarea problemelor terapeutice. +le sunt povestiri sau imagini care trebuie sa aiba solutionarea problemei. Se construiesc cu materialul clientului . Tehnica imageriei diri"ate sau a a antrenamentului diri"at in stare de hipnoza. Se poate cere clientului sa repete o anumita situatie, ea poate fi utilizata pentru desensibilizare. Hipnoanaliza- reprezinta o combinatie de hipnoza si psihanaliza. I+# Dehipnotizarea Se face de regula prin tehnica numararii inverse. Important este sa nu fie bruscat subiectul3 daca se observa rezistenta la revenire, nu trebuie recurs la stimuli brusti. 4evenirea trebuie sa fie gradata. +xista tehnici speciale3 se interogheaza clientul in legatura cu motivele care il impiedica sa iasa repede din transa sau se repeta procedura.- subiectul este rehipnotizat si, inainte de dehipnotizare se dau comenzi clare de revenire la comanda. +xemplificare3 #mediat voi incepe sa numar de la 5 la 1. $ voi a/unge cu numaratoarea la 1, vei fi complet treaz, iti vei reeni complet 1 te vei simti ine, inviorat, odishnit ca dupa un somn un. 5"vei reveni curand din rela!are1 4" revii incet la normal1 3"revii tot mai mult1 2" cand voi a/unge la 1 vei reveni complet, te vei simti foarte ine1 1" ai revenit complet, esti pe deplin treaz, ai mintea clara, limpede, esti complet treaz, vioi, alert! )aca subiectul se simte ametit, nu se tine bine pe picioare, are un aer nauc, terapeutul poate lovi palmele una de alta comandand pe un ton ferm- +sti pe deplin treaz! sau poate repeta procesul de dehipnotizare. Se recomanda ca pacientii care au intrat intr-o transa mai profunda sa fie lasati sa mai astepte intr-o camera, inainte de-a pleca. +xista cazuri, foarte rare cand subiectii pot acuza cefalee, confuzie, ameteli sau stari de voma la revenirea din hipnoza. !ceste fenomen apare datorita rezistentelor in psihoterapie ca de exemplu, cand pacientii in mod inconstient nu doresc sa se lase de fumat. Se mai intampla, tot datorita rezistentelor, ca subiectul se se trezeasca si apoi reintra spontan in transa, sau desi treaz, pacientul sa mentina in starea de veghe comportamentul de tip hipnotic. 8a unii pacienti psihotici, ca si rezistenta, starea hipnotica se poate transforma intr-o fuga sau coma isterica ori stare catatonica. /oate aceste rezistente de revenire se pot datora fie unor erori de tehnica, cand fara sa-si dea seama terapeutul i-a sugerat sa nu se trezeasca, dar mai pot aparea si din alte cauze3 existenta unor sentimente de ostilitate fata de terapeut, sugestii posthipnotice pe care subiectul nu vrea sa le indeplineasca, existenta unor tulburari in sfera personalitatii1nevoia de a fi dominat, de a se supune, de a evita un conflict, de a fugi de realitate2. <neori subiectul doreste sa testeze capacitatea terapeutului de a-l controla. *etoda frecvent folosita pentru rezolvarea de resistente este interogarea subiectului, tot in stare de hipnoza in legatura cu motivul refuzului sau. 4aspunsul acestuia poate sugera terapeutului ce sugestii trebuie sa administreze in aceste situatii. ; alta metoda este si ignorarea pacientului- Daca nu doresti sa te trezesti tre uie sa te las asa cum esti! !poi il ignora si de cele mai multe ori subiectul trece in faza de somn natural si apoi se trezeste spontan. Folosirea palmuirii este utilizata numai atunci cand pacientul trece intr-o stare extrema de tip isteric. Aplicatii ale hipnozei clinice

!plicatiile sunt apropiate de cele ale relaxarii, cu precizarea ca hipnoza fiind mult mai profunda decat relaxarea, da nastere la rezultate mult mai rapide si mai spectaculoase. In domeniul anesteziei pentru interventii chirurgicale fara anestezie.. Pentru aceasta este nevoie de transa profunda, la care a"ung foarte putini subiecti, insa la cei care nu intra in stare profunda se poate scadea cantitatea de anestezice si, implicit efectele secundare ale acestora. In pregatirea pentru scaderea anxietatii preoperatorii si pentru sugerarea unei mai bune evolutii postoperatorii. In durerile cronice-boli reumatice, in urma accidentelor, in cancer si SI)!. 4ezultate foarte incura"atoare se obtin in cancerele incipiente3 remisii lungi si chiar vindecari spectaculoase1se foloseste tehnica hipnotica asociata cu imaginatia diri"ata, in scopul de a stimula sistemul imunitar2 In bolile psihosomatice-hipertensiune arteriala, tulburari de ritm cardiac, ulcer, gastrite, colite, anumite forme de obezitate, astm bronsic, tratamentul insomniilor In tulburarile sexuale psihogene si tulburari menstruale. In dermatologie1psoriazisul si eczemele sunt influentate de factori emotionali si la randul lor dau reactii emotionale asociate intr-un cerc vicios2 In tulburarile nevrotice- tulburari anxioase1tulburari cu anxietate generala si atacuri de panica2, tulburari somatoforme, tulburari fobice, mai greu in tulburarile obsesiv-compulsive, in tulburarile depresive, cu rezerva in depresia ma"ora unde obligatorie este asocierea cu tratament psihiatric, in nevrozele mixte, motorii sau in nevroza ticurilor, in logonevroza1balbism2. In domeniul recuperarilor neurologice3 dupa accidente vasculare cerebrale, dupa traumatisme cranio-cerebrale. In tratamentul deprinderilor gresite-abuz de substante. $u un alcoolic cronic, deteriorat cognitiv, nu se mai poate lucra. In toxicomanii se poate lucra, cu conditia ca subiectul sa fie foarte bine pazit, astfel incat s anu mai fie abordat de distribuitorii de droguri. $u normalii si normalitatea de exceptie, pentru optimizarea invatarii, stimularea disponibilitatilor creative si chiar in pregatirea unor misiuni speciale, la piloti, cosmonauti, militari cu misiuni speciale. Studiu de caz A ordarea prin conversatie pentru modi&icarea &unctiilor senzorial)perceptive Durerea mem rului &antoma si acu&ene Ilustreaza terapia simultana a unui cuplu casatorit care prezinta doua simptome aparent deosebite - sotul de %( d 1H2 suferind de durere de membru fantoma , sotia sa 1=2 de %6 de ani suferind de acufene si tiuit constant in urechi care o deran"eaza constant de mai multi ani. Sotul a fost consultat de +ric,son 1+2 pentru prima data cu o saptamana mai devreme, a simtit o imbunatatire. +ric,son si 4ossi 142 le-au cerut celor doi soti sa li se alature pentru o sedinta de hipnoterapie gratuita daca accepta sa fie inregistrati pentru o posibila publicare. !ceasta oferta a fost acceptata de soti cu multa recunostinta. Raportul de"a stabilit de +ric,son cu sotul a fost amplificat acum deoarece cei doi au primit terapie si o atentie speciala. $ei doi au intrat in camera de terapie avizati cu asteptari pline de speranta si si-au canalizat imediat atentia asupra lui +ric,son. Concentrarea atentiei la

raspuns era de"a la un nivel ideal. )upa cum se poate observa, din transcriere, ambii sunt foarte respectuosi, cooperanti si dornici sa primeasca a"utor. !cestia nu prezinta idei preconcepute sau rezistenta la hipnoza, astfel incat +ric,son poate sa-i familiarizeze imediat cu conceptul de modificare a functiilor perceptiei senzoriale pentru amelioarea simptomelor lor. +ric,son conduce o conversatie relaxanta si aparent neintentionata, spunandu-le povesti interesante despre tineretea sa si despre modurile fascinante prin care oamenii pot sa-si controleze si sa-si modifice multe dintre procesele trupesti. !ceasta comversatie placuta este o pregatire atenta in timpul careia +ric,son structureaza cadre de referinta desprecapacitatea lor de a-si modifica propriile procese senzorial- perceptive. !cesta ii pregateste pentru perioada relativ scurta de transa care va urma, cand le va oferi sugestii care sa-i a"ute la evocarea repertoriului lor de abilitati senzorial-perceptive, abilitati care pot fi utilizate pentru ameliorarea simptomelor lor. , a ordare prin conversatie pentru modi&icarea &unctionarii senzorial)perceptive: structurarea unui cadru de re&erinta terapeutic -: %i ine, aceasta durere &antoma) daca am putea sa o gustam, ar &i minunat %: .ine# Acum o sa)ti spun o poveste ca sa intelegi mai ine# Invatam lucrurile intr) un mod &oarte ciudat, un mod despre care nu stim nimic# In primul meu an de &acultate mi s)a intamplat sa dau peste o &a rica de oilere# Si acele ciocanele pneumatice au s&/ramat departe de oilere conducand nituri in oilere# Am auzit acel zgomot si am vrut s/ descop/r ce era# A&land ca era o &a ric/ de oiler, am intrat si nu auzeam pe nimeni vor ind# 'uteam s/ v/d ca personalul anga$at vor ea#'uteam sa vad uzele se&ului de echip/ miscandu)se, dar nu puteam s/ aud ce mi)a spus# %l auze ce am spus# 0)am chemat a&ara ca sa putem vor i# I)am cerut permisiunea sa dorm pe podea pe o patura pentru o noapte# A crezut ca e ceva in neregula cu mine# I)am e1plicat ca sunt un student paramedic si ca eram interesat in procesul invatarii# %l a &ost de accord sa dorm pe $os# 0e)a e1plicat tuturor muncitorilor si a lasat o nota e1plicative pentru cei ce urmau# In dimineata urmatoare m)am trezit# 'uteam sa)i aud vor ind despre copilul ala ciudat# 'entru ce dormea pe podea2 Ce credea ca poate sa invete2 #n timpul somnului, in acea noapte, am anulat zgomotele acelea ingrozitoare ale ciocanelor pneumatice si puteam sa aud voci. 4tiam ca este posi il sa inveti sa auzi numai anumite sunete daca iti e!ersezi urechea. #ti tiuie urechea dar nu te"ai gandit sa o reglezi in asa fel incat sa nu auzi tiuiala. )in moment ce raportul si atentia la rspuns au fost de"a stabilite cu aceast> pereche, autorul senior a putut sa structureze imediat un cadru de referint> terapeutic cu aceast> povestire despre cum inconstientul in mod automat invat> s> regleze functionalitatea noastra senzorial> perceptiva intr-o maniera adaptativa chiar si cand noi suntem adormiti. +l nu le spune intr-un stil direct si intelectual ca vor trebui sa invete sa-si schimbe functionarea senzorial-perceptiva. )aca ar fi facut-o, ei ar fi putut sa g>seasc> niste idei pentru a argumenta despre sau, asa cum se intampla de obicei cu pacienti care au experimentat multe esecuri, ar putea sa pledeze ca nu pot sa-si modifice functiunile3 nu

stiu cum s-o faca, sau nu ar putea sa creada ca li se poate intampla. Povestile sale despre sine si ilustratiile pe care le prezinta, sunt fapte stabilite care structureaza impreuna cadrul de referinta bazal de care cuplul va avea nevoie pentru terapia lor. $ontinua acum intr-o maniera destul de umoristica. 'resarand sugestii terapeutice %: 4i acum maniera de a va adapta# Am petrecut trei luni pe raul *ississippi, am &ost invitat intr)o casa si m)am simtit atat de intemnitat dupa ce &usesem atat timp a&ara# Intrand intr)o camera, oriunde te)ai &i uitat, intr)un &inal nu mai ai unde te uita# Cand citesti vechile povesti ale marinarilor, cand te uiti la capatul lumii, nimic nu poate interveni# Si vechile povesti despre claustro&o ia marinarilor# 3rica de spatii inchise# De asemenea cand m)am intors din acea e1cursia cu canoe ai incercat vreodata sa dormi intr)un pat moale2 Te simti ingrozitor# Am invatat sa dorm pe $os, in tu&isuri, in interiorul canoei# Coastele mele luptanduse cu coastele canoei# Cand m)am intors acasa si aveam o saltea, a &ost tortura# Indienilor nu le placea la inceputuri patul omului al # %i vroiau sa doarma pe $os# %i voiau confort . 3imic altceva decat pur confort. In programul Tri al %4e pe 5A%T# Acei nomazi din Iran# Cum pot sa se im race cu hainele alea peticite2 Si sa se simta con&orta il in soareld puternic din desert2 4i te poti o isnui cu tiuitul in urechi pe care nici nu"l mai auzi. Am crescut la o &erma# A tre uit sa &iu departe de &erma cativa ani pana am invatat mirosul de gra$d de pe maini cand locuiesti la &erma# 6u il simteam niciodata cand eram la &erma# A tre uit sa &iu departe de &erma un timp destul de lung inainte sa)i descopar mirosul# 7: Cred ca acesta este motivul pentru care este di&icil sa convingi pe cineva care se spala rar ca ar tre ui sa o &aca mai des# %l nu se miroase pe sine# %: 'ot sa va povestesc o intampare nostima legata de acest su iect# Intr)un an un aiat din camera alaturata, dintr)un loc de garsoniere a avut un coleg de camera din Dakota de sud# Iar He ie provenea din *il8aukee# Si He ie i)a spus lui 0ester, 9 9'uti, du)te sa &aci un dus# 99 %ra s&arsitul lui septem rie iar 0ester i)a raspuns ca a &acut aie in iulie si ca nu mai are nevoie de una pana la :iua 7ecunostintei# 0ester putea cu adevarat, iar He ie i)a spus Tu vei &ace &ace o aie chiar daca va tre ui sa te ag eu in cada# $eea ce oamenii nu stiu este ca pot scapa de durere si de tiuitul din urechi# Cand am descoperit ca mirosul de gra$d revenise puteam sa)l simt cu adevarat #*)am intre at cat imi va lua in acea zi sa scap de miros# Apoi pe la $umatatea amiezei nu)l mai simteam# Toti traim cu idea ca atunci cand avem o durere tre uie sa"i acordam atentie. 4i credem ca daca avem un tiuit in urechi tre uie sa"l auzim in continuare.

Pe masura ce autorul senior continua cu o ilustrare de caz dupa altele, el incepe treptat sa presare sugestii terapeutice 1in italic2 despre cum poate sotia sa ?inchida@tiuitul din urechi iar el poate sa scape de durere. )eoarece aceste sugestii au fost presarate intr-o retea de povestiri, pacientii sunt interesati sa auda in continuare, acceptand sugestia 1ara macar sa realizeze ca are loc terapia2 mai ales ca autorul senior trece rapid de la o poveste la alta fara ca acesti sa aiba ocazia sa protesteze, sa respinga, sau sa se gandeasca la sugestiile terapeutice presarate. )esi +ric,son nu a facut nici un efort sa induca transa intr-o maniera formala, este evident ca povestile sale absorb atentia cuplului care se afla intr-o oarecare maniera in transa. +i pur si simplu stau linistit cu ochii latintiti. Sunt in mod evident relaxati si neatenti la orice altceva ce s-ar putea intampla in "urul lor. +i manifesta o stare de concentrare a atentiei care este ideal>, pentru receptivitate, fiindca receptivitatea va spori experienta lor de transa terapeutic>. Acceptarea cadrului terapeutic de re&erinta %: Iar acum, durerea pe care o simti, unde este2 ;nde simti durerea2 H: Chiar in momentul de &ata, in picior# %: Da -: ;nde nu este nici un picior# H: ;nde nu este nici un picior# %: .ine, am avut un prieten pe nume <ohn# %ra psihiatru si ne vizitam# S)a aplecat si s)a scarpinat la glezna# I)am spus: <ohn, chiar te mananca, nu 2 *i)a raspuns ca da# Amandoi stiam ca era un picior de lemn# H: 'uterea mea de intelegere este ca atunci cand eram in spital a avut loc o du la amputare, l)am vazut de = ori la spital si la >ood Sam9s &acand terapiei, dar asistenta care il ingri$ea la St# <oseph, cand i)a spus ca il mananca piciorul l)a scarpinat prin cearsa&# -: ;nde ar &i tre uit sa)i &ie piciorul2 H: ;nde ar &i tre uit sa)i &ie piciorul! A scarpinat cearsa&ul gandindu)se ca va &i usurat#

)upa ce a ascultat anecdota despre durerea inchipuita a piciorului, sotul accepta si se alatura cadrului de referinta terapeutic povestind propria sa anecdota despre durerea inchipuita. +l merge mai departe si el acum incepe s> fac> un efort accentuat pentru a-si convinge sotia cand ea se indoieste. Crearea asteptarilor prin introducerea unor noi posi ilitati de raspuns 'lacerea inchipuita %: Dupa cum l)am intre at pe prietenul meu <ohn, deci te)ai scarpinat, cum se simte piciorul tau acum2 .ine , a raspuns# Asistenta aceea era isteata! &entru ca poti sa ai senzatii une in picior, nu doar dureroase# H: Asa sper, doctore# %: 0a persoanele cu amputari acest lucru se trece cu vederea # %i uita ca pot avea si senzatii une# H: Am &ost la piciorul omului ieri# 'iciorul meu nu se deschide# *)am dus la el# Avea trei camere di&erite# 6u, doua di&erite in a&ara de mine# In &iecare se discuta despre ce se poate &ace in legatura cu aceasta durere inchipuita# %l a spus, asta ma inne uneste# .ineinteles, nu a deschis gura, eu eram in alta camera# 6)am spus ca am &ost a&ara sau nimic# Stiam ca am simtit alinare de la ce &acuserati inainte# %: .ine# Acum vreau sa va inregistrez ast&el incat Dr# 7ossi sa poate include materialul in carte# Daca aveti durere inchipuita in picior, puteti avea si senzatii induse pozitive si sunt incantatoare. H: Inca nu le)am avut %: Asa e# H: Inca nu le)am avut# %: Dar le puteti invata ! )eoarece sotul acceptase in mod evident cadrul terapeutic de referinta, +ric,son a continuat cu o sugestie despre cum poate convietui cu durerea membrului fantoma convertind-o intr-o senzatie pozitiva, placuta a membrului fantoma. +ric,son introduce placerea in acest moment ca pe o posibilitate. Pacientul inca nu este pregatit pentru o sugestie directa asupra trairii placerii. $and sotul admite ca nu a simtit placere, +ric,son utilizeaza cadrul de referinta pentru invatare pe care l-a dezvoltat cu gri"a mai devreme prin povestirile sale. In acest context al ilustratiilor ii poate spune acum in mod confidential sotului ca le poate invata. )e vreme ce sotul a acceptat si s-a bucurat de anecdote, de aflarea metodelor de a schimba experientele perceptive-senzoriale, acum nu poate respinge sugestia directa a lui +ric,son despre o eventuala invatare.

$hiar inainte ca experienta transei sa inceapa formal in aceasta sesiune, +ric,son a structurat bazele cadrului terapeutic de referinta pentru sot in asa fel incat el se gaseste acceptand. !cum este numai o chestiune de timp pana cand va incepe sa utilizeze cadrul de referinta terapeutic. $and sotul raspunde ,,Sper@@ se poate recunoaste ca s-a creat un inalt grad de asteptare pentru un raspuns therapeutic. Autohipnoza: Terapia prin 'rogresie >eometrica H: +oi spune asta: dupa amiaza ma voi aseza pentru o ora si voi intra complet intr) o transa si nu ma voi gandi la nimic# -: Dupa ?H@ a venit la tine ?%@# H: Dupa ce plec de aici nu ma mai gandesc la nimic # Si nu este somn, stiu ca nu sunt adormita# Dar sunt intr)o transa# 6u simt nici o durere# Iar cand ma trezesc ma simt cu totul di&erit# %: .ine# ;rmatorul pas este sa inveti sa pastrezi aceasta stare de ine mai mult timp# H: Stiti dumneavoastra doctore, dupa cate)mi amintesc, mi)ati spus sa incep numaratoarea inversa de la =A# Asta &ac cand ma asez# Acum nu)mi amintesc tot ce ati spus dar imi amintesc ca uneori vor eati de B,C,D# Incerc sa ma gandesc la numerele acestea inainte sa intru in transa sau cum se numeste# Incerc sa ma gandesc la aceste numere de &iecare data cand ma asez sa numar invers de la =A# *a concentrez pe B,C,D# Dar , dupa cum am spus , nu dorm# 'ot sa stau acolo si mi se pare uneori ca pentru o vesnicie# Doua, trei ore da nu dorm, sunt in transa# ,chii mei sunt inchisi# 6u aud nimic# Sotia mea poate intra in camera, nu o aud# Dar dupa un timp sunt per&ect treaz# %: Si am auzit asta de la el# 7: Da # 6u este minunat # , una descriere a transei# H: Chiar asa este# A &ost cu mine si nu am venit aici decat de lunea trecuta, nu2 -: Asa cred# Sotul crede acum in convingerea autorului senior ca exista abilitatea de a invata sa modifici durerea membrului fantoma descriind experienta lui de autohipnoza pe care a invatat-o cu doar o saptamana in urma. )e"a a invatat sa elimine durera in timpul transei autohipnotice. +ric,son tine cont de acest lucru si cauta sa extinda confortul pentru un timp cat mai lung-secunda de secunda. !ceasta este una dintre abordarile sale terapeutice favorite-progresia geometrica. +ste usor, in general, pentru pacienti sa scape de durere in timpul auto hipnozei. Problema apare cand pacientii ies din transa. !utorul senior le-a cerut sotilor sa-si extinda starea lipsita de simptome dupa transa, pentru inca o secunda.

!poi dubleaza perioada la doua secunde a doua zi. Si apoi o dubleaza din nou penru patru secunde urmatoarea zi. )aca continua sa dubleze timpul lipsit de senzatia de durere, in 5A zile o vor extinde pentru mai mult de (7 de ore. <n aspect interesant este legat de descrierea transei autohipnotice de catre sot si despre concentrarea asupra cifrelor B,C si D cand isi revine. +ric,son antreneaza oameni frecvent sa intre in transa numarand de la 5 la (E si sa iasa din transa numarand invers. 0u era constient sa fi spus ceva despre numerele B,C sau D.!cesta pare sa fie un raspuns subiectiv, idiosincrazic, din partea sotului. !cest fapt este acceptat ca o parte valida si valoroasa din experienta personala a sotului legata de transa, motiv pentru care faciliteaza intrarea in transa, utilizand asocierile sale interne proprii intr-un mod constructiv. Sotii continua sa discute despre relatia lor gri"ulie unul pentru celalalt. +ric,son utilizeaza conversatia pentru a vorbi despre fiica sa 4oxana care studia pentru a deveni asistenta. !ceasta discutie este importanta pentru ca subliniaza faptul ca cine reuseste in viata este dispus sa invete. 3acilitarea cadrului terapeutic de re&erinta Sugestii deschise H: Desigur sotia mea este ingri$orata din pricina mea# Are gri$a de mine ca de un copil# *a ingri$orez din pricina ei pentru ca ea se ingri$oreaza din pricina mea# Dar dupa cum a spus si ea: vom reusi impreuna# %: Ii spun sotiei mele sa nu se ingri$oreze din pricina mea# Sunt doar intr)un scaun cu rotile, atata tot # +reau sa)I canalizez energia spre lucruri de care sa se ucure H: , isnuia sa &ie &oarte activa, inota, a invatat la EA de ani# -: EE H: EE# Inota E mile &ara oprire, a castigat un tro&eu la F-CA, lucreaza cu copii retardati# Aceasta vreau sa &aca in loc sa ai a gri$i din pricina mea# -: Cand va &i mai ine, o sa &ac asta# H: Cred ca sunt capa il ca tu sa incepi# Sunt intr)adevar# -: Cand am lucrat cu un copil handicap mie mi)a priit mai mult decat lui# %: ;nde in Sun +alle42 ;n aietel, care canta la pian# H: Sotia mea canta o piesa iar el se dadea $os sa se uite in $urul pianului la tot# %a il punea pe pian # Cand termina ii spunea ca este randul lui sa cante la pian#

-: 'ianul era in am&iteatru# Iar eu spuneam, 5enn4 pretinde ca interpreteazi cu sala plina# Inchide ochii si zam este# Asta &acea si canta la pian# %: .ine H: Ii placea si eu ma ucuram pentru ea# Ii &acea &oarte mult ine munca asta# %: ?+or este despre &iica sa in dmersuluirile ei si e1perientele ei de invatare inainte de a &i sigura ca va deveni asistenta medicala#@ Acum &iica mea este de accord sa invete# -: Corect %: Sotul tau stie cum sa simta durerea in picior si a a&lat ca alt pacient a invatat sa se simta con&orta il cand sora scarpina piciorul de lemn prin cearcea&# H: Asta a si &acut# %: % corect# <ohn a spus ca se simte ine cand isi scarpina piciorul de lemn# Si)a dat 'h#D# si *#D# 7: Scarpinand un picior de lemn# -: Suna &antastic, nu2 7: Sincer, da# 'uterea mintii %: , poveste adevarata# <ohn e minunat# Si am discutat cu el despre importanta senzatiilor placute in piciorul tau de lemn, in genunchiul tau de lemn. H: Ce ai discutat acum2 %: Am discutat despre importanta de a avea senzatii pozitive in mem rul de lemn, sa)l simti ca &iind cald, in regula, rela1at# Dar multi pacienti cu durere ine1istenta la picior se gandesc doar la ea# Si daca poti simti durere imaginata poti simti si stare de ine imaginata# H: Asta da! -: Suna ine, nu m)am gandit la asta# H;# Da, accept starea de ine# 7: .ine domnule!

%: Si ai vazut pe altcineva demonstrand asta scarpinand cearsa&ul# I)a &acut ine# Asistenta a avut succes# $u aceaste remarci autorul senior intareste cadrul de referinta terapeutic cu exemple despre transformarea durerii membrului fantoma in caldura, racoare, odihna si posibilitatea de placere. Induce multe posibilitati terapeutice in mod deschis. In acest moment +ric,son nu stie care dintre aceste raspunsuri va putea fi utilizat in cazul sotului. 9a ingadui sotului sa aleaga varianta care I se potriveste mai bine- Iata un principiu de baza in terapie. Terapeutul ofera posibilitati iar inconstientul pacientului alege si mediaza modalitatea de raspuns a schimbarii terapeutice in limita propriilor posibilitati. Sugestiile terapeutice nu pot impune ceva strain pacientilor- poate doar a"uta pacientul sa aleaga varianta adecvata propriului sau repertoriu de raspunsuri. $onversatia trece acum la schimburile de tura ale asistentelor, la medicului sotului la pacema,er-ul cardiac pe care il are sotul ei. !utorul senior foloseste ultimul subiect pentru a ilustra mai departe abilitatea de a schimba functiile fiziologice ca cele ale inimii si presiunii sanguine. Cadre terapeutice de re&erinta suplimentare: Schim area ritmului cardiac si a presiunii arteriale %: In regula# ;n doctor din *ichigan si unul din 'enns4lvania ma vizitau, iar &iica mea 7o1anna lua atunci tensiunea arteriala prin oras# %a i)a intre at daca ar putea sa le ea tensiunea arteriala# Si am ii au spus: , doriti asa cum este in mod o isnuit sau di&erit, cu zece puncte mai $os sau puncte zece sus2 %a a spus, Toate trei variantele! Asa c/ a primit citirea normal/ si dup/ aceea i)au spus s/ descopere dac/ este mai ridicat sau mai scazut # %a a descoperit# -: Cum ar &i putut ei sa controleze2 %: Tensiunea arterial/ se schim / in &unctie de unde este sangele# Cand mergi la culcare seara, singele ti se scurge din creier in ple1us, mai multe vase sanguine din a domen# Cind va treziti tensiunea arterial/ creste si sangele este impins inapoi in creier# H: In &iecare dimineat/, primul lucru pe care il &ac este sa trec pe la ea# In timp ce imi pregateste o ceasc/ de ca&ea imi iau pulsul si pulsul meu este in medie intre saptezeci si saptezeci si unu in &iecare dimineata#%i mi au spus spus ca daca scade su saizeci si noua sa ii chem# 6epoat/ mea locuieste sus in 3lagsta&&, si eu nu am mai &ost pe acolo de cind au cump/rat o a&acere si au de gand sa cumpere o cas/# 0) am intre at pe doctorul meu dac/ as putea s/ merg acolo# Doctorul mi)a raspuns: Du)te doar pentru o or/ si $um/tate sau doua ore dar ai &oarte mare gri$a in cazul in care inima iti va &ace pro leme# %i ine, am mers si am stat o ora si $um/tate# *i)a &ost &oarte greu sa respir, puteam doar sa respir de aici in sus# Asa ca ei au spus: Ar

tre ui sa il ducem la Spitalul de ;rgente! Dar eu am re&uzat pentru ca nu vroiam sa merg la spitalul de urgent/# %u vroiam sa merg acas/# Cand am a$uns la altitudinea de D,EAA)G, AAA de picioare a inceput sa urce din nou presiunea dar scurt timp a co orit din nou pina la cincizeci si noua# Dup/ aceea a urcat putin cind am a$uns la Sunset 'oint#care este la E#AAA)picioare altitudine# Am realizat atunci ca nu pot s/ urc mai sus de atat# -: %u nu am simit deloc# %: Acum prietenii mei au &/cut e1periente si pot s/ acelereze /taia de inim/ pentru E#AAA picioare sau HA#AAA picioare de un/ voie# -: Intr)adev/r2 Ca sa vezi! %: Am vrut ca sotul dvs sa realizeze ca poate sa faca multe lucruri de unul singur # ;n prieten de al meu a spus, %u in viata mea nu am avut o ra$i rosii!# Ai putea sa ma inveti cum sa rosesc2 %u i)am spus ca am nu sa )l a$ut# Adesea am trecut pe acolo pe la di&erite ore si sotia lui &ind secretara mea# Intr)o sear/ am trecut pe la ei in timp ce erau la masa# Am inceput sa vor im despre diverse lucruri cand dintr)o data m)am oprit din conversatie si am spus, .ill de ce te )ai inrosit2 In momentul acela intr)adevar o ra$i lui au devenit rosii dintr)o data# <umatate de ora mai tirziu mi)a spus #)Te rog opreste acum! Inca imi simt o ra$i arzind! -: 'are imposi il, nu2 %: Dar nu este! Ai &ost vreodata intr)o zona &riguroasa2 -: Da# %: Daca stai intr)o camera incalzita si treci rusc la &rig, spune)mi ce se intimpla2 6asul ti se intareste# -: , schim are complet/# %: 6asul ti se invineteste si circulatia sangelui din zona &etei este pornita si oprita rusc# Inveti aceasta in special in timpul iernii# ,ameni o isnutiti nu o &olosesc! Dar acest doctor din *ichigan si doctorul din 'enns4lvania au lucrat cu mine, si au &olosit lucruri pe care ei de$a le stiau dar la care nu s)au gindit sa le &oloseasca# Iti poti controla tensiunuea arteriala# Iti pornesti circualtia sangelui si presiunea arteriala creste, o incetinesti si presiunea arteriala scade# 7itmul cardiac poate sa creasca, sau sa co oare# &oti sa te gandesti la a"ti gra i ataile inimii si intr"adevar pulsul iti va creste. &oti sa faci lucrul acesta destul de usor si conforta il. ( poti face atata timp cat stii ca poti sa o faci. Tocmai de aceea suntem impreuna aici astazi sa iti o&erim mai multe in&ormati despre tine insuti# In exemplele urmatoare autorul da mai multe sugestii despre cum se pot controla functiile fiziologice. !bordeaza o problema important>, cum H a facut fata variatilor minore ale pacema,erului sau. $and nu sunt asteptate sau intelese, aceste variatii pot crea o stare de panica la pacienti, agravandu-le situatia. )e cate ori vorbeste despre simptome, +ric,son mentioneaz> intotdeauna ca o intoarcere temporar> a unui simptom poate s> fie mai

degraba un semnal normal despre functionarea corpului, si nu neaparat intoarcerea simptomului persistent sau boala per se. !ceast> anticipeaz> multe greseli. In exemplul s>u de inrosire, +ric,son, d> o ilustratie amuzant> modului de abordare surprinzator prin care reusestea sa schimbe anumite functii fiziologice.1 +ric,son, 5BC73 4ossi, +ric,son, 4ossi, si 4ossi, 5B%C2.

Inductia transei: *odeland comportamentul in transa# %: ?catre H@ )Acum as vrea sa intrati intr)o transa# ?Catre -@ ;rmareste cu atentie ce se va intimpla# < moment de liniste in timp ce sotul se aseaza confortabil, inchide ochii si intr> in trans>. /ocmai in aceast moment critic un tanar de pe strada bate tare la usa biroului lui +ric,son, o deschide cu indr>zneal> si ne invit> la biserica sa baptista. /oti am ramas inmarmuriti de presararea sa neasteptat> in afar> de H, care nu are absolut nici o reactie ci continu> cu transa sa. +ric,son foloseste una din metodele sale preferate de invatare a transei atunci cind ii cere sotiei, care nu a fost nicodata in transa, sa isi priveasca sotul. !stfel are un nou subiect urmarind un al subiect mult mai experimentat intrind intr-o transa. 3acilitarea variatiilor normale in &unctionarea &iziologica %: Am v/zut de$a variatiile in tensiunea arterial/# Acum el vrea sa p/streze ritmul inimii la saptezeci# % in regula daca in timpul somnului ritmul este su saptezeci# 0a trezire, intre saptezeci si saptezeci doi este per&ect# Dac/ scade mai $os de saizeci si nou/ in timpul somnului, este in regul/ de asemenea# Dac/ el scade la saizeci si opt e tot in regul/, de asemenea# 6u e cazul sa ne alarm/m deoarece inima incetineste in timpul somnului sin nu vreau ca sa mentinem inima la un ritm ca cel din starea de veghe# Inima poate sa si incetinesca in activitatea in mai multe &eluri# 'oate incetini ataile pe minut dar sa continue sa lucreze &ara ca sa pompeze un volum mare de sange, poate sa mentina acelasi numar de atai dar sa pompeze mai putin singe# In timpul somnului are nevoie de mai putin sange deci inima lui nu tre uie sa lucreze la &el de intens ca si atunci cand e treaz# 4i el poate sa regleze asta# Asa cum vezi, in timp ce intregul sau corp este in stare de repaus, in transa, el poate sa lase unul dintre rate in stare de veghe in timp ce restul corpului este in transa# !utorul observa imediat o variatie in tensiunea arterial> a lui H in timp ce intra in transa dupa variatiile in pulsul sau, 1vizibile de obicei in zona tamplei, gat, brat, etc2 observate de terapeuti cu experienta. +l mentioneaza ca aceaste variatii tind s> ratifice transa ca o stare modificata conducand la sugestiile terapeutice despre variatiile normale ale ritmului cardiac care sunt de asteptat.

0otati stilul usor cu care autorul aplica sugestiile sale deschise pentru a permite inimii sa-si modifice functionarea in functie de nevoi 1num>r de b>t>i, volum de lichid2. *entionand cum o singur> parte a corpului se poate afla in stare de veghe in timp ce restul corpului ramane nemiscat in transa, ne sugereaza indirect ca in acest moment pacientii pot sa se relaxeze fara fi nevoie sa fie treziti. Antrenamentul disociat %: I adresandu)se lui - J A spus ca ar putea s/ &ie intr)o trans/ si ca ai putea intra &ara ca el sa stie# Dr# 7ossi stie c/ am un pacient in stare de transa, ea si eu suntem aici, dar el nu este# %a nu poat/ sa)l vad/, ea nu poate s/)l aud/, dar ea poate s/ ma vad/ si s/ m/ aud/# Cu alte cuvinte, &intele umane pot s/ izoleze diverse p/rti ale corpului# $u aceste observatii adresate sotiei, +ric,son da sugestiile indirecte sotului pentru al inv>ta cum sa disocieze atentia sa, sau o parte corpului. Fenul acesta de disocieri sunt folositoare in usurarea, in a facilita transa si de asemenea pentru a face fata problemeleor simptomatice. Sugestia deschisa indirecta %: Cu su&icienta e1perienta el poate s/ mearg/ la 3lagsta&& si s/)si ia cu el o iceiurile de respiratie de la 'hoeni1# Deoarece puteti s5 luati o iceiurile cu voi# Asta e una din pro lemele pe care le au pilotii de avion# %i toti cresc cu o iceiuri legate de ceas# #Si ciclul de somnul le este tul urat# %ste una dintre pro lemele cu care se con&runta pilotii de avion# %i tre uie s/ invete cum s/)si schim e ciclul de somn# %u v/ vor esc in timp ce H invat/ ceva# +l nu stie ce invata, dar invat5 ceva# Si nu ar &i corect pentru mine s/ ii spun, Invata asta sau cealalata! 65sa"l sa invete ceea ce vrea el, in orice ordine doreste el. !ceasta este o alt> ilustratie indirecta a strategiei indirecte si deschise a autorului prin care ofera sugestiile terapeutice care permit inconstientului pacientului de a-si g>si modul individual si optim de functionare. 3acilitarea cautarii inconstiente si a proceselor inconstiente: Sugestie prin surpriza si asociere %: Acum eu am mentionat sunetele pe care le aud urechile voastre# Am mentionat roseata o ra$ilor# Am mentionat respiratatia# 7idicand tensiunea arterial/, si co orind tensiunea arteriala## Tre uie sa &iti intotdeauna constienti, si stim o multime de lucruri de care nu stim ca le stim # 'rietenul meu .ill a spus ca el a vrut s/ se inroseasc/# 6iciodat/ nu s)a intamplat# Stiam ca poate sa devina palid in mod voit# 3ata lui putea &oarte usor sa se inrosesaca de la caldura#

Cantitatea de singe din vasele de sange a&late in o ra$i scadea atunci cind dormea si el invatase asta inainte# Tot ce tre uit sa &ac a &ost sa ii spun ceva care sa il surprinda, si el a reactionat# %l nu a stiut cum sa opreasca acest &enomen# Dar l)am surprins atat de tare incit corpul nu a reusit sa reactioneze cum reactioneaza in mod o isnuit# Tot ce am spus a &ost ,5 si corpul s/u s)a intors la modu o isnuit de a reactiona# -: Da In mod indirect autorul asociaza problema zgomotului in urechi a lui = cu ilustratiile anterioare despre cum poti face fata simptomelor invatand sa modifici functionarea senzorio-perceptiva si functiile fiziologice. )aca in acel moment i-ar fi spus direct ca ea va trebui sa invete sa-si controleze zgomotul in urechi pe care il auzea, aproape cu sigurant> ea ar fi ezitat si ar fi protestat ca nu stie cum sa o faca. Si ea ar fi avut dreptate. $u sigurant> mintea ei constient> nu ar fi stiut cum sa modifice zgomotul. $ontrolul pe care il va invata este inca inconstient in acest moment. Prin conversatie, asociind problema zgomotului in urechi cu alte povestiri despre modificarea cu succes a perceptiei, autorul creeaza indirect o retea de asociatie sau un sistem de credinte care mai tirziu o vor a"uta pe = sa accepte sugestii care vor evoca si vor utiliza mecanisme inconstiente pe care le are disponibile pentru a efectua o transformare terapeutic>. Inainte ca ea sa aiba ocazia sa discute si eventual sa respinga chiar si aceast> asociere le"era, +ric,son isi indreapta degraba conversatia catre sot. )eoarece e este foarte interesata sa invete mai mult despre starea de transa privindu-si sotul, atentia constient> a sotiei este distras> catre el, iar asocierea terapeutic> pe care +ric,son tocmai i-a furnizat-o se instaleaza in inconstient. !cesta asociere terapeutica declanseaza acum in mod automat un proces de cutare inconstient pentru procesele inconstiente care se va termina cu transformarea terapeutic> pentru a fi experimentat> mia tirziu sub forma unui r>spuns hipnotic. Sugestii directe in transa %: ?catre H@ Acum asculta)ma deoarece poti s/ m/ asculti# &oti sa ai senzatii placute in am ele talpi si picioare. &oti s5 te ucuri de faptul ca inima ta ate tare si puternic5. &oti sa inveti sa iti simti respiratia, sa simti respiratia ca atunci cind erai in &hoeni!. Dac/ sotia ta nu a inv/tat sa inoate pan/ la virsta de cincizeci si cinci de ani, eu pot s/)i spun un lucru pe care ea l)a inv/tat de indat/ ce a intrat in apa# 'rima data cand a intrat in apa pan/ la gat, i)a &ost di&icil sa respire# -# A tre uit sa invat sa ma rela1ez# %: Si copiii mici atunci cind intra in apa au senzatia ca se su&oca si se sperie# Dup/ un timp ce ei invat/ s/ respire in ciuda presiunii hidrostatice care le apasa pieptul# Dupa ce invat/ sa &aca aceasta, ei nu utilizeaza aceasta achzitie in a&ara piscinei# De indat/ ce ei revin in piscin/, se &olosesc de ceea ce au invatat despre presiunea apei pentru a respira normal# )cum el este atent in su constient lui la

felul cum respira in &hoeni!, si atunci cind mergea la %lagstaff el poate continua sa foloseasca acele aceiasi muschi pentru a respira. Acum in scoala medicala, cind ai intrat intro o camer/ de aer in care presiunea atmos&eric/ este scazuta, o servi cum se schim a modul de respiratie si acorzi o atentie sporita respiratiei# Cand iesi a&ara, o servi schim area# 'oti sa te intorci in camera de aer si s/ respira con&orta il deoarece &olosesti un nou mod de a respira# +ric,son a structurat cu gri"> un cadru de referint> terapeutic despre capacitatea noastr> de a modifica functiile corpului inainte si in timpul stadiilor initiale de trans>. 4>spunsul lui H a fost atat de pozitiv incat +ric,son gandeste acum ca este potrivit sa strecoare cateva sugestii directe in acel cadru therapeutic. $hiar si acum, oricum, el elaboreaza sugestiile directe cu o ilustratie suplimentar> despre invatarea modului in care poti modifica functiile corpului in timpul inotului. !legerea acestui exemplu specific este foarte bine ales deoarece el este foarte semnificativ atat pentru H cat si pentru =. !mbii au vorbit recent despre asta. !legand aceste ilustratii foarte aproape de experientele din viata personala a pacientilor, terapeutul poate s> fac> o leg>tur> mai buna cu vietile interioare ale pacientii lor precum si cu potentialele lor reale. Inductia transei si &acilitarea proceselor inconstiente %: ?catre -@ Acum s/ presupunem ca s/ v/ l/sati pe spate si s/ lasati picioarele picioarele neincrucisate# 'riviti la acel punct# 6u vor i# 6u misca# 6u este nimic important de &acut, cu e1ceptia &aptului de a intra in transa# Ati v/zut cum a intrat sotul dvs# Si este un sentiment dr/gut# Tensiunea dvs# arterial/ de$a se schim /# 'oti inchide ochii acum ?pauz/ pe m/sura ce - isi inchide ochii si isi rela1eaz/ evident muschii &aciali@ si intra din ce in ce mai adanc in trans/# 6u tre uie sa te straduiesti sa &aci ceva# 0asa pur si simplu s/ se intample# Si te gandesti in urma; de multe ori in aceasta dupa amiaza nu ai mai auzit zgomotul. +ste greu sa"ti amintesti lucruri care nu se intampla. Dar zgomotul a incetat. Dar fiindca nu era nimic acolo, nu"ti mai amintesti. Preg>tind-o pentru inductia in trans> folosindu-l pe sotul ei ca model, autorul induce acum transa cu cateva instructiuni care au trei obiective- s> fixeze atentia 1 privirea la un punct fix2, sa-si depotentializeze cadrele obisnuite de referinta, 10u discutati. 0u va miscati. 0u aveti de facut nimi cu adevarat important2, si sa dea inconstientului ei frau liber 1Intrati in trans>2. +l afirma dupa aceea un fapt obisnuit dar putin recunoscut despre experienta simptomelor. Simptomele pot parea constante si neschimbatoare. )esi invariabile, exista momente in care suntem atat de distrasi incat simptomele ies din campul central de atentie. !cest mecanism mental automat, care ne comuta atentia si astfel atenueaza si de obicei oblitereaza complet experienta simptomului, este evocat in timp ce autorul il descrie. !cest fapt putin recunoscut este de obicei receptat de catre pacienti ca o surprizao surprinza care mai tarziu depotentializeaza vechiul cadrul de referinta al simptomului si

initiaza o cautare la nivel inconstient pentru acele procese inconstiente care pot fi acum utilizate pentru ameliorarea simptomului. .azandu)ne pe invatarea inconstienta: conditii pentru sugestiile directe %: Acum lucrul cel mai important este s/ uiti despre zgomotul in urechi si sa iti amintesti timpurile cand nu e1ista zgomotul# Acesta este procesul pe care il inveti# Am invatat in timpul unei singure nopti cum sa nu aud ciocanele pneumatice din &a rica K si sa aud o conversatie pe care nu am putut)o auzi cu o zi inainte# .ar atilor li s)a spus ca venisem cu o seara in urma, si le)am vor it, iar ei au tot incercat sa imi spuna: Dar nu ne poti auzi, nu te poti o isnui cu asta# Si nu au putut sa inteleaga# %i stiau ca am &ost acolo o perioada scurta de timp) o noapte) si stiau cat timp le)a tre uit lor sa invete sa)si auda conversatiile# %i au su liniat ca invatarea se &ace gradat# %u stiam ca corpul o poate &ace automat# ?'auza@ )cum izuie"te pe corpul tau. )i incredre in el. $rede in el. 4i fii convinsa ca te va slu/i ine. de s> sune si pentru a aminti nu au au sunat cand acolo si care este s> prelucreze s> inv>tati. +u !utorul accentueaz> acum cu toat> convingerea c> schimb>rile de simptom vor avea loc printr- un proces inconstient. +ste important pentru mintea constient> sa se bazeze pe corpul tau, ai incredere in el, si asa mai departe. +l arunca sugestia direct> pentru a uita de zgomotul in urechi in cadrul de referinta pe are l-a structurat inainte de inductia de trans> in povestirea sa despre cum a invatat sa nu mai auda ciocanele pneumatice in somnul s>u la fabrica de boilere. !stfel cand se intrebuinteaz> sugestiile directe, ele sunt intotdeauna plasate ca o cheie in z>vorul unui cadru de referint> care a fost anterior structurat de terapeut si acceptat de pacient. 0oi putem face sumarul conditiilor necesare pentru o utilizare cu succes a sugestiilor directe dupa cum urmeaza5. - crearea cadrelor de referinta asemenea unui mediu intern sau sistem de credinte care sa accepte sugestiile directe. (. - increderea pacientului in procesele inconstiente mediate automat de sugestii si invatarea ca aceasta este necesara. D. - evocarea partiala a terapeutului si facilitatrea utilizarii unor asemenea procese inconstiente ilustrandu-le in moduri care sunt pline de intelesuri personale in experienta de viata actuala a pacientului. ;rmatoarele Sugestii si Ilustrari: Su stitutia Simptomului ; Sinestezia %: , alta pacienta de)a mea cu un zgomot in urechi, o &emeie de treizeci de ani, spunea ca ea a lucrat intr)o &a rica de raz oaie de tesut unde era muzica toata ziua si ea dorea ca sa auda acea muzica in loc de zgomot Am intre at)o cat de ine isi aminteste muzica si a enumerat un numar mare de tonuri# Asa ca I)am spus sa

utilizeze zgomotul, sa cinte acele tonuri suav si usor# Cinci ani mai tirziu, ea a spus, %u inca mai am in urechi acea muzica suava# %a lucra in *ichigan, intr)o &a rica de raz oaie de tesut# Tu ai descris un aietel si pianul cautind si caseta si ai demonstrat cu miinile tale &elul in care el isi misca degetele# , parte a placerii vazindu)l, auzindu)l, a devenit o parte a miscarii degetelor tale# ? 'auza@ 4i poti sa pui acea parte a placerii cu miscarea degetelor tale in urechile tale. Si poti sa o &aci atat de usor, atat de land, &ara sa incerci, &ara macar sa o servi# 4i poti intr" adevar sa te ucuri de sentimentele une, sunetele une si linistea una. ? 'auza@ 4i amandoi puteti respira pentru noi, si nici unul dintre voi nu are nevoie sa fie ingri/orat de celalalt. Aveti nevoie sa va ucurati stiind unul de celalalt# 4i ucurindu"va de ceea ce puteti face semnificativ pentru voi# Pana acum cititorul a putut recunoaste usor cum autorul ofera mai departe sugestii si ilustrari ale unor tipuri de transformari senzorial-perceptive care ar putea influenta eliberarea de simptom. !sa cum vom vedea mai tarziu, pana la sfarsitul acestei sesiuni, vom putea utiliza aceste ilustrari cu succes pentru eliberarea de simptom. ;bservati, din nou, cum autorul amesteca sugestiile sale cu propriile experiente de viata relevante ale femeii, cu pretentia de a-l invata pe copilul retardat sa cante la pian. Sugerand, /u poti sa pui acea parte din placere cu miscarea degetelor tale in urechi, el chiar incearca sa evoce si sa utilizeze procesele inconstiente ale sinesteziei, unde placerea de la o modalitate senzoriala1senzatie ,inestezica sau proprioceptiva de la degete2 poate fi mutata la alta1perceptiile ei auditive2. Trezirea din Transa: 3acilitarea 'roceselor Inconstiente prin Invatarea si ;tilizarea Controlului Hipnotic al Durerii &ara Constienta %: Tu intri intr)o transa, sugerez eu, numarand pana la douazeci, si trezindu)te numarand de la douazeci la unu, dar &iecare persoana va intra in transa intr)un mod natural propriu, si tu ai invatat un mod e1celent si este modul tau si &ii multumit asa si &ii multumit e1tinzand ene&iciile acestei transe in mai multe moduri di&erite# Amandoi puteti invata unul de la celalalt, &ara a incerca sa invatati# Sunt atat de multe lucruri pe care le invatam de la altii si nu stim ca le invatam# Si

conduita noastra, cunostintele &oarte di&icile, noi le atingem fara sa stim ca am atins acele cunostinte. Si amandoi sunteti oameni &oarte receptivi# Ceea ce, in lim a$ mai putin speci&ic, inseamna ca voi amandoi puteti invata usor lucruri despre voi insiva si le invatati fara sa aveti nevoie sa stiti ca invatati acele lucruri. #n felul acesta voi puteti folosi acele cunostinte fara sa aveti nevoie sa stiti ca stiti acele cunostinte. +a voi cere la amandoi sa va treziti usor si con&orta il# In aceasta procedura de trezire autorul incorporeaza multe sugestii directe pentru a sublinia fara sa stie 1 sa fie constient2. Ideal, invatarea de a modifica si transforma aspectele senzorial-perceptive ale simptomelor fizice este un proces inconstient care trece, continua la un nivel inconstient. $onstiinta, de obicei, nu stie cum sa faca fata acestor transformari si este mi bine sa fie eliminata din proces . ultima sugestie a lui +ric,son ca puteti utiliza acele cunostinte fara a avea nevoie sa stiti ca stiti acele cunostinte, contine cateva implicatii subtile. Pacientii invata sa foloseasca mecanismele de transformare a durerii la un nivel inconstient, la un asemenea stadiu automat pe care ei nici nu au nevoie sa stie ca ei au de-a face cu succes cu durerea. )e vreme ce constiinta nici nu are idee despre aceste operatii automate ale acestor procese de invatare a controlului durerii3 constiinta nu are nevoie sa stie despre prezenta unei dureri prezente sau viitoare. !utorul a subliniat ca aceasta durere are trei componente- 152 memorii ale durerii trecute3 1(2 durerea prezenta3 1D2 anticiparea durerii viitoare. <ltima lui sugestie poate fi inteleasa ca un mi"loc de copiere a ultimelor doua fara sa dea oportunitatea constiintei sa insiste in proces si posibilitatea sa interfereze cu ea. !ceasta abordare poate fi utilizata cu masuri de precautie corespunzatoare. $u acest cuplu durerea nu a servit nici o functiune utila ca un semnal despre disfunctionalitatea organismului despre care medicul lor trebuia sa stie. !stfel, durerea lor putea fi eliminata complet pentru eliberarea optima. $and durerea este un semnal important al proceselor organismului despre care medicul trebuie sa stie, atunci prezenta durerii, cu siguranta, nu va fi eliminata total din constiinta. In asemenea cazuri durerea poate fi transformata intr-o caldura, frig, mancarime, amorteala sau alte simptome. $alitatea de convingere a durerii este eliminata, dar valorile semnalelor ei sunt mentinute. 3acilitarea Amneziei Structurand Decala$ele Asociative si Con&uzia ? 'auza ca ei doi sa)si orienteze organismulL corpul lor dupa clipiri, cascaturi, intinderi si asa mai departe#@ %: 3iica mea a petrecut D ani in A&rica# %a este casatorita cu un o&iter al 3ortelor Aeriene# Si el a &ost detasat in %tiopia# 0a scurt timp dupa sosirea ei in %tiopia, ea a remarcat sotului ei, +ezi statuia aceea2 %ste e1act asa cum I)ar placea tatalui meu# Da, ea stia ca mi)ar placea statuia unei &emei si cum o poti descrie2 ? Arata statuia grupului@

7: %ste unica# %: %ste un lucru &oarte ciudat# -: %a stia ca v)ar placea2 %: %a stia ca mi)ar placea! Am &ost incantat cand am vazut)o# Si &iul meu a ales acea mica carpeta chiar de acolo de pe podea# %l mi)a trimis carpeta de ziua mea de nastere ca si cadou acum zece ani# Stia ca imi va placea# Cand am derulat)o cele doua &iice mai mici, in scoala primara au comentat 6u este Indian 6ord American2 %ste Indian Sud American2 Sotia mea a spus 6u este indian! Am spus %ste Hindu !utorul a demonstrat doua moduri de a facilita amnezia in aceste cateva remarci facute imediat dupa trezirea din transa. *ai intai el se intoarce la un subiect al conversatiei despre fiica sa care a venit chiar inaintea inducerii transei. Prin adunarea unui sir asociativ din aceasta perioada, avenimentele transei sunt plasate intr-un decala" asociativ. +venimentele transei si asociatiile se leaga impreuna, dar nu exista punti asociative cu cadrul mintal al pacientului1o conversatie despre fiica lui +ric,son in acest caz2, care-I trece prin minte imediat inainte sau dupa transa. )atorita lipsei relative a puntilor asociative, evenimentele transei tind sa ramana disociate cadrului obisnuit al pacientului si poate asa deveni amnezie. )iagrama urmatoare poate clarifica problema 1+ric,son, HaleG si =ea,land, 5B6B2, unde linia de sus este linia memoriei constiente cu doar un gol mic care tinde sa acopere linia de "os a evenimentelor transei ! doua abordare a autorului pentru a facilita amnezia este sa distraga pacientul de la asociatiile transei introducand subiecte ale conversatiei care sunt la mare distanta de munca transei care tocmai a fost completata 1 in acest caz cadouri, pleduri, indieni2. !ceste subiecte care distrag, deasemenea, tind sa previna dezvoltarea unor punti asociative intre continuturile starii de veghe, de constienta, facilitand o amnezie pentru evenimentele transei. !ceasta amnezie este deseori valoroasa terapeutic de vreme ce ea previne sistemele de credinte neadaptative si limitate ale pacientului pentru munca ce urmeaza si posibil a sugestiilor neterminate acceptate in timpul transei. !mnezia, deasemenea, tinde sa ratifice clar transa ca o stare modificata pentru pacient. 7ecunoasterea Spontana a Schim arii Terapeutice H : %i ine, doctore, voi spune asta#Asta a &acut atat de mult ine cat a &acut si cealalta# +a &i minunat#

%: +eti &i surprinsi de noile invataminte pe care amandoi le veti dezvolta# -: .ine, .ine# %: +om vor i intr)o zi# ? Sedinta s)a terminat, dar chiar inainte sa plece, &emeia spune ast&el@ -: Cand ma gandesc la dangatul din urechile mele acum, incep sa ma gandesc la o melodie pe care o cant# ;na din cele care imi plac &oarte mult# Acum dangatul este acolo, dar si melodia este acolo, deasemenea# *arturisirea unei experiente immediate a schimbarii terapeutice a venit imediat de la ambii pacienti. !ceasta este o situatie ideala, unde terapeutul nu trebuie sa intrebe despre schimbare si facand posibila deformarea procesului insusi a schimbarii. <nii pacienti pot sa primeasca aceasta intrebare ca pe o indoiala insemnata in mintea terapeutului, in timp ce altii vor avea tendinta sa exagereze sau sa subestimeze valoarea experientei. Sotul isi exprimase o importanta si valoroasa asteptare de la prezentul si viitorul castig terapeutic1va fi minunat2, in timp ce sotia, mai analitica, descrie cum o melodie este adaugata sunetului ei. In vreme ce amandoi au recunoscut spontan o schimbare terapeutica satisfacatoare, nu era nevoie pentru autor sa termine aceasta sedinta cu nici un fel de evaluare si ratificare mai departe a schimbarii terapeutice1acest stadiu final al evaluarii si ratificarii va fi ilustrat in cazul nostru urmator 2.