Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
subiectului.
Sugestiile directe sunt specifice hipnozei traditionale si se bazeaza pe specificarea clara si
concisa a rezultatelor asteptate. Pot sa fie eficiente in demersurile hipnotice care intra in acord cu
credintele subiectului, acesta fiind o persoana mai degraba conformista si puternic motivata in
legatura cu demersul hipnotic. Acest tip de sugestii au drept scop introducerea in mintea
subiectului a unei idei anume, folosind un grad variabil de permisivitatea, mergand de la sugestii
cu un grad crescut de constrangere (Inchide ochii!) pana la sugestii foarte permisive (As dori sa
inchizi ochii).
Sugestiile indirecte se caracterizeaza prin mobilizarea unor resurse si mecanisme
psihologice inconstiente. Ele nu au drept scop inducerea unei idei ci revelarea inconstientului,
astfel incat continutul acestuia sa iasa la suprafata si sa se manifeste deschis in comportament.
Pentru a realiza acest lucru, hipnotizatorul are nevoie de experienta. De exemplu o sugestie
indirecta se poate realiza print evitarea formularii unei cereri directe avand insa grija sa fie inclus
in formula, sugerat, comportamentul dorit (in loc de imperativul Inchide ochii se poate folosi o
expresie permisiva de genul : Ai putea sa inchizi ochii care desi nu este o cerere directa
transmite dorinta ca subiectul sa inchida ochii).
Pentru ca inducerea transei hipnotice sa fie posibila, este necesar insa un demers
individualizat, specific fiecarui subiect in parte, de aceea de multe ori sugestiile directe sunt
combinate cu cele indirecte atat in functie de personalitatea subiectului in cauza cat si luand in
considerare derularea demersului.
Tehnici de inducere a transei
Exista numeroase tehnici de inducere a transei, de la cele traditionale la cele de adancire a
transei. De exemplu unele metode se bazeaza pe concentrarea imaginatiei, subiectului sugerandu-i-se un loc imaginar in care acesta sa se simta securizat, folosind numeroase detalii
senzoriale. Aceste detalii se bazeaza pe informatiile culese prin interviul anterior demersului.
Este foarte important sa se urmareasca feedback-ul nonverbal al subiectului care ofera indicii
importante in legatura cu sentimentele reale ale acestuia.
O alta tehnica se bazeaza pe focalizarea atentiei pe principalele grupe musculare oferind
in acelasi timp sugestii de relaxare. Aceast tehnica este relative usor de folosit si foarte eficienta.
Uneori ea este combinata cu tehnica numararii, prin asocierea fiecarei grupe musculare care
urmeaza sa se relaxeze a cate unui numar. De exemplu la 10 bratele se relaxeaza, la 9 bratele
devin tot mai relaxate pana cand ajungand la 1 fiecare muschi devine tot mai relaxat. Acetea sunt
numai trei din numeroasele tehnici folosite, prezentate cu scop ilustrativ.
Vocea
Un element foarte important si interesant in inducerea transei hipnotice il constituie vocea. Cel
care a descoperit secretul modificarilor de voce a fost celebrul Milton Hyland Erickson,
personalitate marcanta in domeniul psihoterapiei si hipnozei. El a sesizat ca modificandu-si
ritmul, intonatia si intensitatea vocii, se putea adresa simultan atat constientului cat si
inconstientului. Prin caracteristicile vocii se poate induce starea de relaxare si cautare interna, cu
alte cuvinte prin caracteristicile vocii putem sa inducem transa hipnotica. Adeseori terapeutii
folosesc o intensitate scazuta tocmai pentru a focaliza atentia subiectului sau pentru a crea o
ambianta familiara si securizata.
Transa hipnotica se bazeaza pe disocierea constient-inconstient, urmarind facilitarea accesului
la resursele inconstiente ale subiectului. Prin disociere, existenta globala este separata in mai
multe parti si in functie de scopurile fixate unele dintre ele vor fi accentuate iar celelate
dimpotriva, vor fi diminuate.
Un alt element important al transei hipnotice este dat de modificarile amnezice care apar in
urma acestui demers. Accesul la anumite amintiri se realizeaza foarte greu, deoarece intervine
procesul firesc si uneori util al uitarii, anumite informatii nefiind stocate in memoria de lunga
durata iar altele fiind chiar refulate, respinse. Insa amintirile nu dispar, nu sunt sterse total, ci
sunt stocate in inconstient. Procesul de aducere a acestor informatii in campul constiintei este
unul foarte dificil.
Amneziile au insa si un rol protector, reprimarea fiind un mecanism de aparare, principala
functie e acestor amnezii devenind astfel asigurarea echilibrului psihologic. Erickson a dezvoltat
o serie de tehnici pentru a facilita tocmai aceste amnezii, reprimari ale amintirilor dureroase,
bazandu-se pe forta pozitiva a inconstientului de a genera schimbari explorand mai multe
alternative decat o poate face mintea constienta. Aceste amnezii induse nu presupun disparitia
definitiva a amintirilor traumatizante ci respingerea lor intr-un loc din care sa nu mai poata sa
influenteze viata subiectului.
Referitor la modificarile amnezice, unui pacient in transa i se poate sugera chiar si disocierea
unei amintiri in doua parti: evenimentul propriu-zis si starile afective de care a fost insotit.
Erickson oferea un exemplu sugestiv in acest sens, povestind ca un pacient de-al sau a reactionat
specific in timpul transei la trairile evocate de o gluma, adica a retrait starile afective determinate
de aceasta, fara insa a-si aminti si gluma respectiva. Se realizase disocierea intre gluma si starea
pozitiva pe care aceasta o crease.
In transa hipnotica se obtine de fapt valorificarea la maximum a resurselor, in acest sens fiind
posibila si hipermnezia, permitand subiectului retrairea unor episoade anterioare cu includerea
unui important numar de elemente noi,care nu erau cunoscute in stare constienta. Totusi se
impune o remarca si anume aceea ce aceste elemente pot sa fie si fictive.
Specifica starii de hipnoza este si trairea subiectiva a timpului, accelerarea sau incetinirea lui.
Mai mult, aceasta traire subiectiva este folosita ca indicator al instalarii transei hipnotice. Tot
referitor la timp, insa intr-o alta acceptiune, prin transa hipnotica se poate obtine si regresia de
varsta. Subiectului i se sugereaza evenimentele dintr-o anumita perioada a vietii lui pe care el le
retraieste efectiv in timpul transei, fara niciun cadru temporal de referinta. Regresii de varsta
experimentam si in mod spontan cand rasfoim de exemplu un album cu fotografii.
Exista si reversul regresiei, adica progresia de varsta, care consta in trairea unei realitati
psihologice ca desfasurandu-se in viitor, bazandu-se pe ideea ca formularile pe care le facem in
timpul transei in legatura cu viitorul nostru se vor implini. Atat regresia cat si progresia de varsta
au drept scop intarirea eului si integrarea starilor afective.
Transa hipnotica este insotita si de halucinatii sau modificari senzoriale, facilitate prin utilizarea
sugestiilor directe si indirecte. Acestea sunt folosite pentru a introduce subiectul intr-o situatie
care nu poate sa fie reprodusa in realitatea obiectiva. De exemplu in timpul regresiilor de varsta
subiectii pot experimenta halucinatii auditive sau vizuale, adica pot sa auda voci sau sa vada
persoane din perioda evocata in timpul transei.
Unul dintre cele mai caracteristice fenomene ale hipnozei este catalepsia. Aceasta presupune
rigiditatea musculara, care permite corpului sa mentina pentru timp indelungat pozitia care i se
da.Printre manifestarile cataleptice amintim: privirea fixa, imobilitatea generala, diminuarea
ritmului respirator, rigiditatea musculara sau miscarile inconstiente. Acestea reprezinta un foarte
bun indicator al profunzimii transei, raspunsurile cataleptice specifice devenind tot mai evidente
pe masura ce subiectul este mai absorbit de procesele declansate de sugestii.