HIPNOZA

CE STIM DESPRE HIPNOZA?

Poate ca multi dintre dumneavoastra s-au intrebat de multe ori ce este hipnoza. Cel mai bun raspuns la aceasta intrebare este o exemplificare. Un medic european ajuns in Zair a fost pus in situatia de a consulta un pacient bastinas. In urma consultului, a observat ca acesta avea 40 de grade febra si tote celelalte simptome caracteristice unei apendicite acute. Medicul a considerat ca singura solutie era o operatie imediata, insa pacientul a refuzat categoric si a cerut sa fie consultat si de vraciul tribului din care facea parte. Batranul vraci a venit, l-a examinat pe bolnav, apoi a adunat niste ierburi pe care le-a pisat si le-a amestecat, in timp ce murmura niste cuvinte necunoscute. A legat plantele invelite intr-o panza, cu o funie, in jurul mijlocului pacientului, care-l privea (ca) hipnotizat. In cele din urma, vraciul a pus mana pe abdomenul bolnavului si a spus: ,,Febra si durerile tale au sa dispara acum.. A doua zi barbatul era perfect sanatos. Acest tratament de tip sugestiv-hipnotic a dus la vindecarea bolii. In mod cu totul inexplicabil, in acest caz autentic, sugestia hipnotica a dat roade si in contextul unei afectiuni inflamatorii deosebit de virulente. Iata cea mai buna ilustrare a puterii imense a mintii in raport cu trupul. Ce este deci hipnoza si ce este sugestia? Nimeni nu poate oferi inca o definitie exacta si definitiva a acestor fenomene, desi ele sunt relativ cunoscute in prezent. O teorie valabila asupra naturii hipnozei nu s-a emis inca. Toate observatiile au dus la concluzia ca exista o stare intermediara intre starea de veghe si cea de somn, mai asemanatoare celei din urma, numita de specialisti ,,semicunostinta. Masuratorile facute in aceasta stare au inregistrat scaderi importante ale functiilor corpului si activarea unor centri nervosi pe care se sprijina activitatile spirituale. Conform definitiei data de British Medical Association, hipnoza este ,,o stare temporara de schimbare a atentiei pacientilor, o stare in care diverse fenomene pot aparea spontan sau ca reactie la stimuli verbali sau de alta natura. Fenomenele mentionate in definitie implica o modificare a constiintei si a gandirii, o receptivitate mai mare pentru sugestiile transmise, precum si pentru amintirile si gandurile proprii subiectului, care, in starea normala, nu-I sunt cunoscute. Altfel spus, in starea de hipnoza, subiectul ,,acceseaza o suma de informatii adanc ingropate in subconstientul sau, care-i sunt interzise in starea de veghe si care mai ies la suprafata, distorsionate, doar prin intermediul viselor. In acelasi timp, subiectului hipnotizat ii pot fi transmise sugestii deosebit de eficiente, deoarece ele nu pot fi blocate de catre vointa constienta. Printre altele, in stare de hipnoza pot fi activate sau reprimate fenomene care tin de activitatea fiziologica, precum paralizia, blocajul muscular sau modificarile vasomotorii. Trebuie sa facem de la inceput distinctia intre hipnoza si auto-hipnoza: in primul caz este vorba despre o sugestie exterioara propusa subiectului, pe care acesta o preia in timpul starii hipnotice induse de catre un hipnotizator, in timp ce auto-hipnoza presupune o sugestie propusa si receptata de aceeasi persoana, subiectul care a intrat singur in starea de hipnoza. In cazul auto-hipnozei, hipnotizatorul si pacientul sunt deci una si aceeasi persoana. Dar, in ambele cazuri, nu se poate obtine nici un rezultat fara acceptarea sugestiei, fara preluarea acesteia. De aceea, se poate spune ca orice hipnoza implica intr-o anumita masura si auto-hipnoza, autosugestia. Sugestia, amplificata prin raceptare continua, adica prin repetarea sedintei de hipnoza or de auto-hipnoza, se transforma in reflex conditionat si devine parte componenta a personalitatii subiectului. Pentru un efect de durata, este deci foarte importanta repetarea sedintelor.

LEGEA REPETARII STIMULULUI

Hipnoza si auto-hipnoza se bazeaza pe celebrul principiual reflexului conditionat, enuntat de Pavlov. Experimentele sale celebre, in care un caine este conditionat prin asocierea momentului hranirii cu sunetul unui clopotel, astfel incat dupa instalarea reflexului, animalul saliveaza din abundenta doar auzind clopotelul, pun in evidenta o lege fundamentala aplicabila si in domeniul hipnozei: repetarea unui stimul duce la intarirea psihologica a efectului sau. Pe baza acestui principiu, in practica hipnozei s-a observat ca o stimulare de lunga durata, care se repeta si ajunge pe anumite cai intr-un anumit punct al creierului, conduce, mai devreme sau mai tarziu, la aparitia unei stari de somnolenta, cu conditia ca efectul sau sa nu fie perturbat de un stimul mai intens. Puteti verifica acest lucru intr-un mod foarte simplu: concentrati-va asupra sunetului monoton, repetitiv, al picaturilor de apa care cad intr-un vas; trebuie sa va aflati intr-o incaperelinistita, fara sa fiti deranjat. Dupa un timp oarecare, veti simti stare de amorteala, de somnolenta specifica apropierii de stadiul hipnotic.

Am afirmat ca un asemenea experiment poate fi impiedicat daca asupra subiectului se exercita in acelasi timp actiunea unui alt stimul. In exemplul de mai sus, nu veti simti nici un fel de stare prehipnotica in cazul in care, in afara de sunetul picaturilor de apa, mai auziti si latratul cateilor din vecini sau plansetul unui copil de exemplu. De aceea este necesar ca hipnotizarea sa se faca intotdeauna in incaperi linistite, in semiintuneric, toate acestea servind prevenirea unor stimuli externi. Aceasta metoda mai are un avantaj: utilizand un stimul cu efect hipnotic prin repetare, efectul acestuia poate fi reluat oricand dupa aceea. Persoanele cu experienta pot chiar sa intre in stare de hipnoza gandindu-se doar la acel stimul si reconstituindu-l in minte; de pilda, dupa mullet sedinte de hipnoza in care ati utilizat sunetul picaturilor de apa, puteti sa obtineti efectul scontat doar inchipuindu-va ca auziti acest sunet cu care v-ati obisnuit. In cazul acestor tehnici, cel care realizeaza hipnoza este de fapt pacientul, el este cel care se transpune intr-o stare hipnotica dupa ce, in prealabil, a fost creat cadrul hipnotic. Efectul este foarte rapid, deoarece pacientul este pregatit sa-l resimta, il doreste. Cand hipnoza este indusa de catre altcineva, pentru o desfasurare normala a procesului hipnotic este necesar nu numai consimtamantul subiectului, persoana respectiva trebuie sa fie de asemenea convinsa ca hipnotizatorul actioneaza spre binele sau. Increderea are un rol foarte important in determinarea efectului final al hipnozei. Este deci recomandat ca, inaintea hipnotizarii, sa se poarte o discutie cu subiectul pentru a se obtine o atmosfera detensionata, de intelegere si simpatie. Hipnoza are efecte profunde asupra intregului organism. In timpul hipnozei poate sa scada sau sa creasca frecventa respiratiei sau a pulsului. Se pot influenta unele functii ca: secretia sucului gastric, transpiratia, tusea, voma, cascatul, stranutul, functia sexuala, menstruatia e.t.c. Toate acestea pot fi reglate si normalizate prin acest tip de terapie. Hipnoza poate provoca de asemenea schimbari pozitive sau negative ale modului de gandire ale subiectului, precum si modificari ale simturilor. In cazul unei schimbari in sensul negativ a simturilor, efectul consta in recunoasterea cu greutate a unor obiecte. Acestea nu mai pot fi identificate de catre subiect decat daca este reinoculata o sugestie corespunzatoare. Daca unui subiect i se sugereazaca se afla intr-o camera goala si i se comanda sa mearga prin camera, atunci persoana nu va vedea obiectele din jur si se va lovi de ele. Iata ce relateaza o persoana care a realizat o experienta similara: ,,In incapere ne aflam eu, subiectul si un prieten al meu. La inceput am stat linistiti, dar apoi am inceput sa aruncam cu perne prin camera si sa miscam mobilele; atunci a aparut o evidenta stare de iritare, de nervozitate si nedumerire a subiectului, o stare ce s-a amplificat atat de mult incat am fost obligati sa intrerupem experimentul. Dupa ce s-a linistit, subiectul ne-a povestit ca s-a speriat foarte tare pentru ca la un moment dat au inceput sa zboare perne prin camera si sa se miste obiecte, dar nu se afla nimeni acolo care sa faca toate acestea. Explicatia consta in faptul ca la inceputul experimentului i-am sugerat subiectului ca eu si prietenul meu nu ne aflam in incapere. Profesorul von Krafft Ebing aminteste de un experiment asemanator. El a sugerat subiectului ca in incaperea in care se desfasura experimentul nu se mai afla alta persoana dacat subiectul. Cand doctorul a inceput sa se plimbe cu o tigara aprinsa in gura, prin camera in care se afla persoana hipnotizata, aceasta se uita derutata spre tigara, despre care a afirmat ca ,,se plimba singura prin camera. Subiectul era convins ca este vorba despre o vraja. Prin hipnoza se poate sugera chiar o orbire totala. Formulele folosite sunt de genul: ,,Se face tot mai intuneric, din ce in ce mai intuneric in jurul dumneavoastra. Totul dispare intr-o ceata deasa. Nu mai puteti recunoaste nimic in jur. E din ce in ce mai intuneric, mai intuneric. S-a facut intuneric. Stati in intuneric si nu vedeti nimic. Persoana supusa unui astfel de experiment se va comporta ca un orb. Pentru a ne convinge ca nu simuleaza, ii putem pune un obiect in cale. Se va lovi sigur de el. Inainte de experimentul propriu-zis trebuie sa i se sugereze persoanei ca aceasta stare de orbire nu va dura decat cateva secunde, pentru a nu-i crea o stare de frica, de panica. Cu acelasi succes se pot sugera si schimbari pozitive ale simturilor. A devenit foarte cunoscut experimentul hipnotic cu cartile de joc. Daca unei anumite persoane i se sugereaza, in stare de hipnoza, ca o anumita carte de joc este marcata pe spate cu un punct negru, mare si perfect vizibil, atunci aceasta carte va fi mereu recunoscuta si scoasa cu siguranta dintr-un sir de carti identice, desi in realitate nu exista nici un semn pe ea.

EFECTELE HIPNOZEI

LIMITAREA CONSTIINTEI
Cand se vorbeste de hipnoza, ne gandim in general la o stare de somn, asa-numitul ,,somn hipnotic. Putem insa afirma sigur ca intre cele doua stari, aceea de somn si somnul hipnotic, exista

diferente. Hipnoza este, intr-un fel, o limitare a starii de constiinta, insa, in cadrul acestor limite, pot aparea toate starile intermediare, nuantele dintre somnolenta si veghe. In timpul somnului hipnotic sunt inhibate, sau mai bine zis oprite, doar unele functii ale creierului. Prin intermediul sistemului circulatoriu sunt irigati mai putin centrii functionali inalti ai creierului, astfel incat ceea ce se numeste ,,personalitatea interioara, independenta de acesti centri, iese la suprafata. Datorita nivelului scazut al constiintei, exista totusi o inrudire a starii hipnotice cu somnul, insa cele doua stari nu trebuie confundate. In hipnoza, alterneaza permanent inhibitii si activari, stimulari ale diferitelor zone ale creierului, altele fiind in acelasi timp inhibate. In starea hipnotica, inhibitiile sunt preponderante, in timp ce in starea de veghe sunt preponderante activarile. Exista cateva deosebiri esentiale care clarifica diferentele dintre somnul hipnotic si cel obisnuit. Hipnoza este caracterizata de o crestere a atentiei la o sugestie data, care poate fi astfel receptata foarte usor; sunt mentinute anumite functii ale creierului, active in stare de veghe; de asemenea, se pastreaza capacitatea de orientare spatio-temporala. De asemenea, memoria, capacitatea subiectului de a-si aminti evenimentele din timpul sedintei de hipnoza, sunt si ele mentinute, cu conditia ca subiectul sa nu i se fi sugerat contrariul. Subiectul poate fi de asemenea antrenat in discutii. In cazul starii de somn, dimpotriva, atentia dispare complet, preluarea de stimuli este practic intrerupta, nu exista posibilitatea unei reactii la evenimente exterioare, constiinta este blocata, nu exista posibilitate de orientare spatio-temporala; de asemenea, evenimentele din timpul somnului nu se pastreaza ca amintiri. Si, bineinteles, cel care doarme nu poate intra in relatie cu alti oameni, nu poate fi antrenat in discutii.

RAPORTUL PACIENT - HIPNOTIZATOR

In stare hipnotica, atentia subiectului este orientata aproape total spre persoana care hipnotizeaza. Acest contact dintre cei doi se numeste ,,raport. In timp ce stimulii din jur trec pe un plan secund, comenzile hipnotizatorului se afla in centrul atentiei subiectului si sunt preluate in totalitate. Capacitatea critica a subiectului, adica posibilitatea sa de a se opune la o sugestie care i se pare inacceptabila, este vizibil redusa in acest gen de contact, dar nu este anulata complet. Acest lucru se poate observa in cazul in care subiectului i se comanda ceva ce contravine personalitatii sale, de exemplu sa traga cu o arma in cineva. In acest caz, starea de hipnoza se intrerupe si persoana se trezeste. Pentru o mai buna intelegere a experimentului hipnotic, precizam cateva dintre trasaturile sale caracteristice: 1. Hinoza nu-si are explicatia in magie sau in domeniul fenomenelor paranormale, nenaturale, dar starile hipnotice pot fi folosite in cadrul unor ritualuri magice sau religioase, cum ar fi exorcismul. 2. Hipnoza nu se confunda cu somnul. Prin simptomele sale, starea de hipnoza variaza si este dependenta de personalitatea hipnotizatorului si de metodele folosite. 3. Hipnoza nu se confunda cu auto-sugestia, desi, prin intermediul ei, se mareste capacitatea de autosugestie a subiectului. 4. Cu ajutorul hipnozei se pot influenta nu doar bolile functionale, ci si dereglarile organice grave, in sens pozitiv sau negativ. 5. Nivelul de stare hipnotica atins, ca si influenta hipnotico-sugestiva depind in mare masura de starea nervoasa a subiectului. 6. Prin hipnoza pot fi sugerate modificari ale simturilor, atat pozitive cat si negative. 7. Oricine poate sa fie hipnotizat, profunzimea si simptomele starii hipnotice difera insa in functie de individ. 8. Hipnoza nu este un mijloc universal de insanatosire, insa, dirijata de un hipnotizator experimentat, reprezinta o posibilitate importanta de a ajuta pacientul.

CELE SASE FAZE ALE HIPNOZEI

Pentru a intelrge mai bine procesul de desfasurare a hipnozei, va prezentam in continuare cele sase faze ale sale. Rolul acesteia este de a-i oferi subiectului o prezentare favorabila a procedurilor de intrare in hipnoza si de a-i indeparta ideile false sau neplacute. De asemenea, se pregateste locul in care va avea loc sedinta: incaperea trebuie sa aiba o temperatura potrivita, sa fie usor intunecata si linistita. Permiteti-i subiectului sa se instaleze comod, si recomandati-i sa respire regulat si sa se relaxseze. Chiar dumneavoastra trebuie sa respirati calm si sa-i dati subiectului exemplul de comportament pe care il doriti sa il aiba. Vorbiti cu voce potrivita si cu mult calm.

PRIMA FAZA - PREGATIREA

In aceastafaza este important ca subiectul sa se relaxseze, sa nu mai reactioneze la stimuli externi si sa se concentreze pasiv, fara a putea interveni, asupra evenimentelor ce urmeaza a se desfasura. Sugeratii fie sa va priveasca in ochi, fie sa fixeze un anumit punct sau obiect, si sa fie atent doar la cuvintele dumneavoastra. Sugerati-i urmatoarele: ,,Sunteti complet relaxat, nimic altceva nu este mai important in afara de aceasta senzatie de liniste si de oboseala placuta. Auziti numai vocea mea. Bratele si picioarele va sunt lipsite de vlaga, moi si complet relaxate. Respirati calm si regulat. Cu fiecare inspiratie, va cuprinde din ce in ce mai mult o senzatie placuta de oboseala si greutate. Lasati-o pur si simplu sa se instaleze, sa actioneze asupra dumneavoastra. V-ati eliberat complet de ganduri. Repetati aceasta sugestie pana cand relaxarea este totala.

A DOUA FAZA - CONCENTRAREA

A TREIA FAZA - RELAXAREA

A PATRA FAZA - SUGESTIA HIPNOTICA

In acesta faza se ajunge la scopul hipnozei, bineinteles doar daca toate s-au desfasurat corect in primele trei faze. Pentru aceasta, transmiteti sugestia dumneavoastra, care va actiona asupra subconstientului subiectului ca un ordin, deoarece constiinta sa, inactivata, nu mai poate opune rezistanta din starea de veghe. Puteti folosi urmatoarele cuvinte: ,,Sunteti complet relaxat si nimic nu va poate deranja. Ascultati numai vocea mea. Trebuie sa respectati cu strictete tot ceea ce va voi spune. Fiecare cuvant de-al meu vi se va intipari in subconstient. Si trebuie sa actionati in consecinta. Nu vreti si nu puteti sa faceti nimic altceva. Trebuie sa respectati tot ceea ce va spun eu. Apoi urmeaza enuntarea sugestiei dorite, exprimata cat mai clar; aceasta sugestie trebuie sa fie cat mai mult bazata pe imagini, fiindca acestea sunt mult mai usor de ,,asimilat de catre subconstient.

A CINCEA FAZA - APROFUNDAREA

Toate sugestiile date pana acum vor fi, in aceasta faza, aprofundate prin continua repetare a lor, insa mereu sub alta forma. ,,Simtiti cum efectul vorbelor mele pune stapanire pe dumneavoastra. Din ce in ce mai clar, simtiti acest efect placut care se dezvolta in dumneavoastra si cum devine din ce in ce mai puternic. Acest efect se adanceste in fiecare zi. Pe zi ce trece va veti simti din ce in ce mai bine, in toate privintele. Toate sugestiile trebuie sa se bizuie pe o finalitate pozitiva, benefica subiectului.

A SASEA FAZA - TREZIREA DIN STAREA DE HIPNOZA

Acest lucru inseamna ca toate sugestiile vor fi anulate, cu exceptia sugestiei principale, de baza, care va ramane activa in subconstientul subiectului. Prin formule verbale sugestive, ii ,,luati greutatea din brate si din picioare, precum si pe cea din pleoape si ii dati o serie de contra-sugestii potrivite iesirii din starea hipnotica. Exemplu:

,, Simtiti cum puterea va revine din nou in corp. bratele si picioarele va sunt din nou mobile si usoare. Sunteti plin de energie. Voi numara pana la trei, dupa care veti deschide ochii si veti fi din nou treaz. Unu, doi, trei. Dupa trezirea din starea de hipnoza este preferabil sa mai vorbiti pret de cateva minute cu subiectul, sa va interesati daca l-a deranjat ceva, pentru ca, in cazul in care se doreste o eventuala reluare a hipnotizarii, sa puteti evita asemenea situatii.