Tema: Metoda Ericksoniana in psihoterapie

Obiectivele operationale:

O1- Sa definim notiunea de psihoterapie .

O2- Date biografice despre Milton H. Eriksson rolul acestei personalitati

in psihoterapii.

O3- Tehnica confuzie creată prin cuvinte ambigui, complicate, prin fraze
nerostite până la sfărșit, întreruperea propoziției, sau multe alte tehnici.

O4- Ceea ce subliniaza terapia Ericksoniana, ideea ca fiecare dintre noi

suntem inzestrati cu resursele necesare rezolvarii oricaror probleme,
satisfacerii oricaror nevoi interioare.

O5- Ce reprezinta magia comunicarii conform metodelor Erikssoniene .

O6- Elementul esential al abordarii ericksoniene ce consta in abordarea

indirecta si permisiva a pacientului si este realizata prin intermediul
comunicarii analogice si metaforice.
Obiectivul I
Psihoterapia este un domeniu interdisciplinar, situat la granița dintre medicină și psihologie. Este
o modalitate de tratament cuprinzător, deliberat și planificat, prin mijloace și metodologii
științifice, având un cadru clinic și teoretic, centrată pe reducerea sau eliminarea unor simptome,
tulburări mintale sau stări de suferință psihosociale și/sau psihosomatice
și comportamente disfuncționale. Respectiv psihoterapia este o relație interpersonală intenționată
utilizată de un psihoterapeut cu formare de specialitate cu scopul de a ajuta un client sau pacient
privitor la problemele sale de viață.

În psihoterapie se utilizează o gamă largă de tehnici, dar indiferent de tehnicile utilizate, se

consideră că cel mai important element în psihoterapie la ora actuală este relația terapeutică -
factor comun în toate orientările terapeutice.

În lume, psihoterapia este practicată de psihologi, medici, psihiatri, asistenți sociali, teologi,
consilieri sau absolvenți de alte studii superioare și care au formare în psihoterapie

Obiectivul II
Milton H. Erickson a fost un psihiatru specializat în hipnoza medicală și terapia de familie. El a fost
președintele Societății Americane pentru Hipnoză Clinică și membru fondator al Asociației
Americane de Psihiatrie, al Asociației Psihologilor Americani. A ieșit în evidență prin demonstrarea
înfluențelor minții inconștiente, ca factor creativ și generator de soluții. De o deosebită importanță
sunt și influențele lui în domeniul terapiei directe, terapiei strategice a familiei, terapiei orientate
spre scop și a programării neurolingvistice.Erickson se dădea adesea exemplu pe sine însuși
pentru a exemplifica puterea minții inconștiente. Multe din învățăturile lui anecdotice și
autobiografice au fost strânse și publicate de Sidenaz Rosen în cartea intitulată My Voice Will Go
With You. Multe din experințele personale ale lui Erickson chiar și de la o vârstă fragedă au fost
identificate ca fiind hipnotice sau autohipnotice.

Erickson a crescut în localitatea Lowell, Wisconsin, într-o familie modestă de fermieri și intenționa
să devină fermier ca și tatăl său. El avea însă o dezvoltare întărziată și a fost de mic diagnosticat
cu dislexie și incapacitatea de a distinge culorile. Băiatul a reușit să-și vindece dislexia prin
intermediul unor "raze de lumină" sau "momente creatoare" așa cum le descrie lucrarea
"Autohypnotic Experiences of Milton H. Erickson".

La vârsta de 17 ani el a contractat poliomielită și a fost atăt de grav paralizat încât medicii erau convinși că
acesta va muri. Chiar într-un astfel de moment critic, o noapte în care starea lui era deosebit de critică, Erickson
a trăit o astfel de experință autohipnotică.

E: Cum stăteam întins pe pat în acea noapte, am auzit cum cei trei doctori le spuneau părinților mei în camera
de alături, că băiatul lor avea să moară până a doua zi dimineață. Mama mea a venit la mine în cameră cu cea
mai senină expresie a feței pe care era în stare să o mimeze. Am rugat-o să mute oglinda la capătul patului, într-
un anumit unghi. Ea nu a înțeles motivul, credea că delirez. Vorbeam cu mare dificultate. Dar sub acel unghi
puteam să privesc prin oglindă și crăpătura ușii, prin fereastra de vest a celeilalte camere. R: Grija
dumneavoastră și dorința de a vedea apusul soarelui a fost o metodă de a vă menține în viață în acel moment
deosebit de critic în ciuda predicției medicilor. Dar de ce numiți aceasta o experiență autohipnotică? E: Vedeam
cum apusul de soare umplea tot cerul. Știam că acolo exista un copac în fața ferestrei, care în mod normal nu
mi-ar fi permis să văd acest lucru, însă eu îl blocam. R: Îl blocați? Era acea percepție selectivă care te face
capabil să intri în stări modificate de conștiință? E: Exact. Nu am făcut-o conștient. Vedeam apusul de soare, dar
nu vedeam frunzele și bolta bogată a copacului care erau dincolo de fereastră. Când în final m-am trezit, mi-am
întrebat tatăl de ce au mutat frunzele, copacul și bolta de la locul lor? Nu realizasem că de fapt eu le ștersesem
mintal cănd mi-am fixat atenția atât de intens pe apusul soarelui. La mult timp după aceea, cănd mi-am revenit
din criză și îmi făceam griji datorită slabelor calități pe care le aveam, mă întrebam. oare cum o să-mi câștig
existența când voi fi mare. Publicasem deja un eseu un jurnalul național al agricultorilor: "De ce părăsesc tinerii
ferma." Nu mai credeam cu atâta tărie că voi deveni fermier, dar aș putea ajunge medic.[3]

Cu toate că și-a revenit, Erickson era imobilizat la pat, incapabil să vorbească, devenind însă conștient de
semnificațiile nonverbale ale comunicării- limbajul corpului, tonul vocii și modul în care aceste expresii non-
verbale le contraziceau adesea pe cele verbale.

E: Aveam polio și eram total paralizat, iar inflamațiile erau atăt de puternice încât și simțurile imi erau paralizate.
Puteam să mișc ochii și auzul funcționa de asemenea. Eram foarte singur în patul meu, incapabil să mișc
altceva decăt globii oculari. În carantină la o fermă, împreună cu șapte surori, un frate, doi părinți și o asistentă
medicală. Cum oare puteam să mă simt bine? Priveam oamenii și mediul înconjurător. Curănd am învățat că
surorile mele puteau spune "nu" cănd de fapt voiau să spună "da". Și puteau să spună "da" referindu-se la "nu"
în același timp. Puteau de exemplu să ofere altei surori un măr, pastrându-l în același timp pentru ele. Am
început astfel să studiez limbajul non-verbal și pe cel al corpului. Aveam o surioară care tocmai învăța să se
târască. Eu trebuia de asemenea să învăț să mă ridic și șă merg. Și vă puteți imagina intensitatea cu care îmi
priveam surioara evoluând de la târât la ridicat pe picioare și mers.

El a început să își evoce amintirile activității musculare a propriului corp "memoriile corpului". Concetrându-se
asupra acestor amintiri, el a început să recăștige controlul asupra unor părți ale corpului, devenind capabil să
vorbească și să își miște brațele. Încă incapabil de a merge, Erickson a decis să se îmbarce – singur- pe o
canoe, pe o rută de o mie de mile, având doar câțiva dolari în buzunar. După această aventură, el a putut din
nou să meargă cu o cârjă. Această experință a contribuit probabil la tehnica de utilizare a "ordeals" în contextul
terapeutic. Erickson era un student la medicină extrem de avid de cunoașterea factorilor psihiatrici, dobăndind
diploma în psihologie în timp ce era încă student la medicină.

Mult mai târziu, la 50 de ani, el s-a îmbolnavit de sindrom post poliomielitic, caracterizat prin dureri, și slăbiciuni
musculare cauzate de suprasolicitarea musculaturii parțial paralizate. Acest lucru i-a extins și mai mult paralizia,
dar avănd experiența din adolescență era acum capabil să utilizeze acea strategie pentru a reactiva anumiți
mușchi afectați de paralizie. În urma acestei afecțiuni el a fost obligat să utilizeze un scaun cu rotile, suferind de
dureri cronice, pe care le controla cu autohipnoză.

Obiectivul III
Technica Confuziei
În toate tehnicile mele, aproape în toate există o confuzie.

O persoană confuză are mintea conștientă ocupată și preocupată, fiind mult mai înclinată spre a se orienta prin
soluțiile propuse de mintea subconștientă. Persoana confuză intră singură în stări favorabile transei, fiind astfel
gata de a fi condusă în transă fără a opune nici cea mai mică rezistență. Confuzia poate fi creată prin cuvinte
ambigui, complicate, prin fraze nerostite până la sfărșit, întreruperea propoziției, sau multe alte tehnici care
stimulează căutarea transderivațională. Chirurgul scoțian James Braid, care a inventat termenul de "hipnotism",
susținea că focusarea atenției este esențială pentru crearea transei hipnotice; teza sa era, că hipnoza este în
esență o stare de focuzare extremă. Dar este dificil pentru persoane stresate de durere, teamă sau suspiciune
să se focuzeze asupra altor stimuli. În aceste cazuri, alte metode de inducere a transei devin importante, sau
cum explica Erickson:
... utilizarea îndelungată și frecventă a tehnicilor de confuzie, a avut efecte pozitive în cazurile unde era
necesară o inducție rapidă, în special în condiții nefavorabile, cum ar fi perioadele terminale extrem de
dureroase a unor boli, sau la persoane interesate dar ostile, agresive și resistente...

Obiectivul IV
Ce este terapia Eriksoniana?
In psihoterapia Ericksoniana se lucreaza pe relatia dintre procesele inconstiente si cele constiente.
Prin identificarea semnalelor inconstiente se identifica procesele care stau la baza problemei de
prezentare, apoi acestea sunt utilizate in cadrul interventiilor si sugestiilor, daca se utilizeaza si
hipnoza ca metoda terapeutica.Se creaza oportunitati pentru client in scopul ca acesta sa ajunga
la noi interpretari si capacitati prin constientizarea proceselor inconstiente si traire experientiala,
si mai putin prin prescrierea unor modalitati de actiune.
Motto: „Exista lucruri pe care le stiti, dar nu stiti ca le stiti. Cand veti sti ceea ce nu stiti, atunci va
veti schimba.”
Terapia ericksoniana va propune prin tehnicile sale, o abordare dintr-o perspectiva paradoxala a
problematicii vietii cotidiene care provoaca o cautare din partea dvs. a resurselor interioare
necesare schimbarii dorite. Fiecare dintre terapiile existente in prezent au ceva specific care le
diferentiaza unele de altele, surpriza vine din partea dvs. care, de cele mai multe ori, in unicitatea
dvs., aduceti o diversitate aparte care solicita terapeutului flexibilitate, originalitate, adaptare la
harta personala a fiecaruia dintre noi, surprinzator aceleasi lucruri sunt cerute de procesul de
schimbare si de la dvs. Ceea ce subliniaza terapia Ericksoniana este ideea ca fiecare dintre noi
suntem inzestrati cu resursele necesare rezolvarii oricaror probleme, satisfacerii oricaror nevoi
interioare.
Milton Erickson a dat o noua valenta acceptiunii de inconstient in relatie cu hipnoza. Inconstientul
este locul unde puteti gasi, prin contextul creat de psihoterapeut ( transa hipnotica), raspunsul la
problemele dvs., resursele utile in gasirea de noi alternative, noi solutii; raspunsuri, resurse a
caror accesare in viata de zi cu zi este limitata de experientele constiente de viata.
In cadrul hipnozei ericksoniene, terapeutul mediaza o punte de legatura cu inconstientul, intr-o
maniera directa si fara a-l interpreta, permitandu-i sa se exprime si mai ales sa
actioneze. Schimbarea terapeutica apare astfel ca un proces de depasire a limitelor constiente, un
acces la ceea ce dvs. nu stiati ca stiti deja.
Cui se adreseaza acest tip de terapie? Doar adultilor? Poate fi utila in terapia de cuplu? In terapia
familiei? In tulburari de dinamica sexuala? Poate fi folosita si in cazul copiilor? Tulburari de
comportament? Raspunsul este unul simplu: DA
Terapia Ericksoniana, incluzand si hipnoterapia, propune o multitudine de tehnici de lucru, o
diversitate a limbajului terapeutic care confera comunicarii adaptabilitate, flexibilitate, eficienta,
nelasand loc interpretarilor eronate si venind in intampinarea nevoilor dvs.

Obiectivul V
Milton Erickson a fost o personalitate fascinanta. Capacitatea sa de a comunica direct cu inconstientul
celor cu care interactiona a fost recunoscuta ca fiind iesita din comun. Peste acest neajuns se poate
trece cu ajutorul sugestiilor indirecte, care permit eliminarea rezistentei prin introducerea unor
ordine implicite. Liberul arbitru al celui cu care comunicam este respectat in totalitate: el poate oricand sa
refuze ceea ce ii cerem daca este in contradictie cu interesele sale, cu valorile, credintele, nevoile pe care
le are, cu morala sa ori cu imaginea pe care o are despre el insusi. Cel care foloseste hipnoza
ericksoniana trebuie sa isi supravegheze sub aspect etic motivatiile, pentru ca altfel va constata fie
ca aceasta tehnica nu functioneaza, fie ca ea se intoarce ca un bumerang impotriva lui. Milton
Erickson a observat ca anumite tipare lingvistice maresc in mod semnificativ probabilitatea ca ceilalti sa
adopte fata de noi o atitudine de colaborare. Iata mai jos cateva dintre acestea:

1.Puterea explicatiei

S-a facut urmatorul experiment: la un supermarket mai multi voluntari au incercat sa treaca peste rand, unii
folosind formula “Va rog sa-mi dati voie sa trec in fata!”, altii folosind formula “Va rog sa-mi dati voie sa trec
in fata pentru ca…”. S-a constatat ca numarul celor care au reusit sa convinga a fost semnificativ mai mare
in grupul celor care au prezentat un motiv pentru cererea lor.
Neasteptat a fost faptul ca ei avut succes mult mai mare decat cei din prima grupa chiar si atunci cand
motivele prezentate erau de-a dreptul absurde, de exemplu: “Va rog sa-mi dati voie sa trec in fata pentru ca
pisica mea este singura acasa!” Ne-ar ajuta, deci, sa folosim cat mai des expresia “pentru ca”.

2.Falsele alegeri

“Vrei sa… sau vrei sa… ?”

“Vrei sa… sau sa… sau sa…”
“Preferi sa… sau doresti sa…”

Oamenii prefera sa faca alegeri, au senzatia ca ei sunt cei care stapanesc situatia. Insa daca privim cu
atentie sunt alegeri false, deoarece numarul de variante este limitat.

3.Provocarea liberului arbitru

“Potisa…” / “Poti sa… pentru ca…”

“Ai putea sa…” / “Ai putea sa…, nu-i asa?”
“Crezi ca esti in stare sa… ?”
“Este usor sa…, nu-i asa?”
“Nu esti obligat sa…”
“Ai putea sa… sau nu!”
“Nimeni nu stie mai bine ca tine ca…”
“Numai tu poti sa hotarasti daca…”

Bineinteles ca pot! Bineinteles ca sta in puterea lor! Se subliniaza clar ca alegerea le apartine, asadar cum
ar putea sa ne refuze?

4.Ca si cand lucrurile sunt deja cunoscute

“Pobabil stii deja ca…”

“Incearca sa rezisti tentatiei de a…”
“Poti observa (remarca, intelege) cu siguranta ca…”

Cum ar putea sa opuna rezistenta unui lucru pe care il stiu deja? Vor avea senzatia ca el doar le este
reamintit, ca li se atrage doar atentia asupra lui… nu ca sunte fortati sa-l accepte.

5.Indreptarea atentiei catre interior

“Ai putea remarca senzatia de… in timp ce…”

“Ai putea observa ce placut te simti cand…”

Este o modalitate foarte eficienta de a induce o stare modificata de constiinta prin bifurcarea atentiei.

6.Ca si cand lucrurile s-au intamplat deja

“Ce s-ar intampla daca…”

“Cum ar fi daca….”
“Ma intreb cum te-ai simti daca…”
“Iti poti imagina ca…?”

Solicitarea imaginatiei ii face pe oameni sa se gandeasca la un lucru fara a da voie ratiunii sa cantareasca
mai intai argumentle pro si contra.

7.E doar o chestiune de timp pana sa se intample

“Mai devreme sau mai tarziu…”

“Intr-o zi…”
“Poate ca vei….”
“Poate ca inca nu… pana acum.”
Puterea sugestiei implicite consta in faptul ca ea indrepta atentia de la CE se va intampla spre momentul
CAND, inevitabil, se va intmpla acel lucru.

8.Contradictiile

“Nu as vrea sa-ti spun, deoarece…”

“Ti-as putea spune ca… dar totodata…”

Ne calcam pe suflet si spunem un lucru impotriva vointei noastre, cum ar putea ceilalti sa nu-l creada?

9.Formularile impersonale

“Cineva mi-a zis odata ca…”

“Unii (oamenii) ar putea sa…”
“X mi-a spus odata ca…”
“Anumite persoane sunt de parere ca…”
“Este important sa…”
“Este bine sa…”

Mesajul este mult mai putin probabil sa fie respins daca nu vine direct din partea noastra, ci dinspre
altcineva.

10.Nu face un lucru prea repede

“Nu trebuie sa te grabesti sa…”

“Ai timp sa te hotarasti sa…”

Sugereaza ca acel lucru se va intampla, doar ca nu se stie cand. In plus mai induce si senzatia ca ceilalti
pot alege propriul lor ritm de actiune.

11. Ma intreb daca o vei face

“Ma intreb daca vei….”

“Ma intreb daca poti sa…”

Ceea ce aud ceilalti este ca nu li se impune nimic, dimpotriva, ca nu suntem siguri daca vor alege ceea ce
dorim noi… asadar nu sunt deloc provocati sa nei opuna rezistenta.

12.Un cuvant magic

Cu toate ca pare inofensiv (sau tocmai de aceea), cuvantul “acum” face ca o dorinta sa fie receptionata de
inconstient drept comanda si el trece la indepinirea ei fara a mai cantari toate aspectele in legatura cu ea.

Obiectivul VI
Aceasta abordare in psihoterapie a fost initiata de Milton Erickson, despre care se spune ca a
exercitat o influienta tot atat de mare ca si Sigmunt Freud la vremea sa. Obiectivul principal al
acestui gen de psihoterapie este sa se vina in intampinarea nevoilor pacientului, psihoterapeutul
concentrandu-si atentia asupra pacientului viu, cu personalitatea si cu problemele sale unice.

Milton Erickson spunea ca pentru a fi un bun terapeuttrebuie sa observi, sa observi, sa

observi si atunci cand crezi ca ai observat totul, sa observi din nou. Oamenii stiu mult mai mult
decat cred ei ca stiu si pierd timp pretios pentru a se limita si a se autoperturba. Factorii
individuali si culturali ne-au invatat sa credem doar in capacitatile limitate ale constientului, care
trebuie sa controleze totul, intuitia creatoare fiind in mare masura blocata. Din acest motiv
oamenii se autolimiteaza, se autoblocheaza, impiedicand crearea continua si armonioasa de noi
sisteme de referinta elaborate de inconstient.
Psihoterapia va furniza un cadru special de lucru pentru inconstient, cadru in care limitarile
invatate sunt suspendate, astfel incat inconstientul isi va manifesta in continuare creativitatea,
cautand in mod liber o noua solutie, constructiva de data aceasta.

Transa hipnotica reprezinta o stare modificata de constiinta in cadrul careia subiectul se

deconecteaza de stimulii externi si se conecteaza spre interior. Deci, este o modalitate de
comunicare si de identificare a concentrarii interne. Acest fenomen se petrece frecvent in viata
curenta, de exemplu , atunci cand suntem absorbiti de un film interesant sau o lectura, astfel
incat ne trebuie un timp oarecare pentru a “cobora din nou cu picioarele pe pamant”.

Elementul esential al abordarii ericksoniene consta in abordarea indirecta si permisiva a

pacientului si se realizeaza prin intermediul comunicarii analogice si metaforice. Comunicarea
metaforica nu este noua, invatamintele fiind transmise prin intermediul acestei metode inca din
cele mai vechi timpuri. Noutatea este utilizarea ei in scop terapeutic.

Datorita caracterului sau flexibil, aceasta abordare face din terapeut un pedagog care il invata pe
subiect sa utilizeze armele inconstiente de care dispune pentru a se putea schimba. Schimbarea
terapeutica reprezinta un proces activ care se deruleaza in trepte, o schimbare mica antrenand o
alta, dupa modelul bulgarelui de zapada care se rostogoleste pe o panta.

Abordarea ericksoniana are un caracter individualizat. Ea se deosebeste de inducerea hipnotica

de stil clasic, care este ritualista si repetitiva (aceeasi tehnica este aplicata pentru fiecare pacient),
inductia naturala utilizeaza trasaturile personalitatii pacientului si comportamentul acestuia pentru
a facilita intrarea in transa.

“Transa naturala” se utilizeaza in scopuri terapeutice si se pleaca de la ideea ca un subiect intra

in transa daca doreste si are nevoie de aceasta stare. Milton Erickson este de parere ca hipnoza si
hipnotismul sunt termeni care se aplica unui comportament neobisnuit, dar normal, care poate fi
inclus oricarei persoane normale (daca sunt indeplinite cateva conditii), cat si persoanelor care
sufera de diferite tipuri de tulburari: psihosomatice, sexuale, anxietate, depresie, atacuri de
panica, fobii etc.

Bibliografia:

http://www.terapiam.ro/hipnoza-ericksoniana-sau-permisiva
http://ro.wikipedia.org/wiki/Milton_H._Erickson
http://www.damaideparte.ro/index.php/magia-comunicarii-hipnoza-
ericksoniana/133/