Scrie un eseu de 2 - 3 pagini n care s prezini tema i viziunea despre lume, reflectate ntr-un

text dramatic studiat, aparinnd perioadei postbelice

!arabola dramatica "#ona$%&'()* de +arin Sorescu, face parte, alaturi de
"!aracliserul$ si "+atca$, din volumul "Setea muntelui de sare$, aparut in &',- .esi e
subintitulata /0ragedie in patru tablouri$, /#ona$ este de fapt o drama in care tragicul se
imbina cu comicul1 Sorescu nu foloseste cuvantul tragedie in acceptiunea clasica de specia a
genului dramatic, ci vrea sa ilustreze lupta individului cu destinul, incercarea dea a-l infrunta,
incercarea de a se gasi pe sine, de a-si defini fiinta
/#ona$ de +arin Sorescu apartine teatrului modern, unde nu se mai pastreaza
distinctiile dintre speciile traditionale ale dramaturgiei2 tragedie, comedie si drama 3liberarea
de formele dramaturgiei traditionale se manifesta prin mai multe aspecte2 amestecul speciilor,
insertia liricului, reinterpretarea unor mituri %mitul biblic, mitul lui .on 4ui5ote, mitul lui
Sisif*, absenta conflictului exterior, absenta cronologiei, prezenta unui timp si a unui spatiu
simbolic, suprapunerea fictiunii cu realitatea, prezenta indicatiilor scenice ample pentru
fixarea spatiului si prezentarea persona5elor, prezenta unui singur persona5
0ema textului este indicata de autor intr-o prefata /stiu numai ca am vrut sa scriu ceva
despre un om singur, nemaipomenit de singur$ 6sadar, rezulta, tema e singuratatea fiintei
umane aflata in cautarea sinelui intr-o lume din care .umnezeu s-a retras Secvente ilustrative
pentru tema sunt momentul in care #ona isi pierde ecoul, incercarea esuata de comunicare cu
cei doi pescari si episodul in care rateaza comunicarea cu lumea %biletul scris cu propriul
sange e gasit tot de el*
0itlul piesei trimite la mitul biblic al prorocului #ona din cartea cu acelasi titlu a
7ec8iului 0estament, pe care autorul il reinterpreteaza si il trateaza in maniera proprie
Sorescu pastreaza din mitul biblic doar numele eroului, deoarece spre deosebire de prorocul
biblic, care este ing8itit de un peste pentru neascultarea de a propovadui credinta in
.umnezeu oamenilor din cetatea 9inive, persona5ul din tragedia lui Sorescu se afla de la
inceput prizonier in gura unui peste, fara posibilitatea evadarii si fara a fi savarsit vreun pacat
6ctiunea de a pescui devine un simbol al cautarii, al cunoasterii 0ragicul situatiei consta in
faptul ca procesul cunoasterii se deruleaza intr-o lume inc8isa2 abdomenul monstrului marin
!iesa e structurata in patru tablouri2 tablourile & si - surprind un plan exterior, iar 2 si 3
un plan interior
Spatiul e insa simbolic2 in tabloul &, marea trimite spre libertate 3a este insa
simbolizata prin cercuri indicand un spatiu inc8is, limitat #n tabloul - senzatia de eliberare
din spatiul inc8is din interiorul pestelui e anulata prin impresia formularii2 /ceva ca o pla5a$
:elatiile temporale reliefeaza, in principal, perspectiva discontinua a timpului psi8ologic care
potenteaza starile interioare ale persona5ului
;onflictul este de fapt drama existentiala a protagonistului #ona #magine a omului
modern, #ona traieste plenar un conflict interior cu propriul sine,intr-o intriga de mare
tensiune dramatica nascuta din discrepanta dintre idealul<ideea de libertate, de cunoastere
absoluta, si damnarea de a trai intr-un orizont inc8is, ca un pantece de c8it
+odalitatile de caracterizare in textul dramatic sunt directe si indirecte ;aracterizarea
directa este realizata de autor prin intermediul indicatiilor scenice #n text regasim si procedee
moderne de caracterizare precum introspectia si monologul interior
#n primul tablou, conditia lui #ona este cea a omului modern, obligat sa se supuna
conventiilor sociale2 #ona e pescar, iar asta presupune ca trebuie sa prinda pesti 7isul lui e sa
prinda /pestele al mare$, adica sa evadeze din aceasta conditie, sa-si urmeze idealul1 din
pacate, nu poti sa-ti sc8imbi marea, asadar #ona e condamnat sa ramana un prizonier al
destinului #ncearca sa-l pacaleasca prin 5oc, pescuind pesti din propriul acvariu 6rmele pe
care #ona le foloseste pentru a evada din interiorul pestelui sunt logosul%in absenta unui
interlocutor*, eroul se dedubleaza, dialogand cu sine si imbinand singuratatea si
actiunea%mersul, cautarea unei iesiri* #ona reuseste sa-si invinga teama de moarte prin
ratiune2 .orinta lui #ona este aceea de a construi o banca in mi5locul marii adica un loc de
refugiu care sa ofere ec8ilibru, stabilitate vietii #ncercarea lui #ona de a evada din peste are
drept rezultat intrarea intr-un alt peste, asadar #ona ramane prizonier in absurdul existentei2
insa el isi constientizeaza singuratatea, intelege ca /nimeni din sat, nimeni de pe pamant,
nimeni din cer$ nu-l poate salva Se resemneaza, se adapteaza la situatie insa nu renunta la
gasirea unei cai de evadare #n ultimul tablou este surprins un timp simbol2 #ona a fost
prizonier o viata, iar acum are impresia ca e liber .escopera ca intreg orizontul e un sir
nesfarsit de burti de peste, adica e condamnat la un destin din care nu poate iesi .ecizia
finala e surprinzatoare dar perfect logica2 nedescoperind nicio cale de salvare din universul
inc8is, in care e iremediabil captiv, el incearca sa caute iesirea in sens invers, adancindu-se in
propriul univers launtric =estul lui nu trebuie inteles ca sinucidere ci ca eliberare totala prin
care isi rezolva criza
#n opinia mea, atitudinea pescarului #ona, persona5 principal al piesei cu acelasi nume,
este conforma situatiei omului modern, care se descopera singur in univers
!iesa /#ona$ de +arin Sorescu aduce o innoire radicala in teatrul romanesc prin
renuntarea la concretul istoric, situarea in atemporal, desc8iderea spre ar8etipal si, de aici,
spre general-uman, rescrierea mitului biblic cu trimiteri spre actualitate
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate