Autori: Rosu Ioana

Lungu Oana
Movila Andreea
Profesor indrumator: Raluca Manoliu




Consideratii asupra
esteticii medievale
A. Generalitati
B. Influente antice asupra filozofilor medievali
C. Exegeti ai esteticii medievale
D. Subiecte n estetica frumosului
E. Binele si frumosul transcedental
F. Obiectivitate si subiectivitate




Consideratii asupra esteticii medievale


A. Generalitati

Studierea conceptiilor filozofice medievale ajut la inelegerea tendinelor in arhitectura Evului Mediu.
Ca disciplin teoretic, cu un obiect propriu de cercetare, metode specifice de analiz i un sistem
categorial aparte, estetica a luat natere n 1750, odat cu apariia crii lui Alexander Gottlieb
Baumgarten Aestethica. Acesta considera c estetica este tiina cunoaterii senzoriale, ca teorie a
artelor libere, ca logic a capacitilor de cunoatere, ca art a gndirii frumoase i a cunoaterii intuitive
Friedrich Hegel afirma c obiectul esteticii este ntinsa mprie a frumosului (domeniul ei este arta),
concretiznd aceast definiie prin formele de evoluie ale artei: Simbolicul (cu arta paradigmatic,
Ahitectura); clasicul (cu arta exemplar, Sculptura); Romanticul (cu Pictura, Muzica i Poezia).
Termenul de estetic nu a devenit pertinent dect ncepnd din secolul 18 n Germania dei era prezent
noional nc din Evul Mediu.
Sf. Augustin , Dionysius i Sf. Toma dAquilo au exercitat contribuii semnificative n istoria esteticii
medievale.
Sf. Augustin i Pseudo-Dionysius sunt de filiaie Platonica i Neoplatonic n timp ce Toma dAquilo a
fost influenat de Aristotel.
Majoritatea ideilor asupra esteticii din Evul Mediu au fost preluate din Antichitate, fiind filtrate prin
perspectiva religioasa ceea ce le-a oferit un caracter aparte.
Daca epoca clasica leaga frumosul, estetica si arta de natura, epoca medievala le coreleaza cu
crestinismul. Privesc natura ca pe o reflectie a unei lumi transcedentale, chiar ca o bariera aflata inaintea
ei. Astfel cultura medievala era bazata pe ideologia unei religii, nu pe realitatea inconjuratoate.
Unele idei medievale deriva si din Biblie, insa acestea au fost absorbite intr-un nou sistem filosofic.
Gandirea medievala asupra esteticii era astfel originala.
Frumusetea explicita, clara o gaseau in armonia morala si in splendoarea metafizicii.
In primul rand, in Epoca Medievala, aceasta frumusete explicita insemna o realitate morala si
psihologica. Fara a intelege si a accepta acest principiu, nu vom putea percepe sau intelege estetica din
punctul de vedere al acelei culturi. In al doilea rand, teoria frumosului obiectiv duce la nasterea unor
teorii legate de frumosul subiectiv.
Cand scolasticii vorbeau despre frumusete se refereau la un atribut divin. Metafizica esteticii(la Plotin,
de exemplu) si teoria artei erau complet diferite.
Teoriile istorice viznd frumosul au operat cu 3 noiuni :
o Frumosul n sensul cel mai larg, cuprinznd i frumosul moral. E ceea ce se observ i n
dictonul medieval: pulchrum est perfectum idem est frumosul i perfeciunea sunt
acelai lucru.
o Frumosul cu semnificaie exclusiv estetic, implicnd numai ceea ce suscita tririle
estetice culoare , sunete, gndire. Tocmai aceast noiune despre frumos a devenit cu
timpul noiunea de baz a culturii europene.
o Frumosul n sens estetic, dar limitat la domeniul vizual form i culoarea.
Totusi, Umberto Eco a urmarit sa dezminta ideea ca intre lumea metafizica frumosul absolut si
tehnicile artistice nu exista o corelare, ca ele erau arii complet diferite.
Secolul al XII-lea ofera prototipul omului medieval care promoveaza bunul gust si iubirea fata de arte, in
persoana lui Suger, staret la St. Denis. Asociaza frumosul cu divinul: in conceptia sa, casa Domnului
va trebui sa fie un depozit pentru tot ceea ce este frumos (traia astfel dupa principiul dilectio decoris
domus Dei).
Consideratii asupra esteticii medievale

Suger pare sa fie impresionat in primul rand de metalele pretioase, de pietrele pretioase si de aur.
Sentimentul predominant pe care acesta il exprima prin descrierile sale este de uimire, de percepere a
colosalului, mai mult decat actul de constientizare si percepere a frumosului.
Integrarea valorilor face dificila pentru noi intelegerea faptului ca in Evul Mediu nu se realiza distinctia
intre frumusete(pulchrum, decorum) si utilitate sau bine(aptum, honestum). Acesti termeni sunt
intrebuintati in scrieri Scolastice, in piese de teatru si in poezii medievale.
Aceste doua categorii erau diferentiate la nivel teoretic. Isidore din Sevilia afirma ca pulchrum este
frumusetea de sine statatoare, iar aptum se refera la frumusetea raportata la ceva idee preluata
din Antichitate, de la Cicero, la Sf. Augustine, pana la Scolastica in general.
Perspectiva medievala asupra artei in practica, spre deosebire de cea din teorie, avea tendinta de a
combina cele doua elemente si nu de a le separa. Cel care sarbatorea frumusetea artei insista asupra
functiei sale didactice. Suger insusi considera ca ceea ce nu se intelegea in scripturi trebuia transpus in
imagini. Casa Domnului avea sa fie astfel infrumusetata ( Honorius din Autun), trebuia sa aminteasca
despre vietile sfintilor, iar pictura este literatura poporului - pictura est laicorum litteratura.
Aceste masuri aratau ca intreaga cultura a Evului Mediu nu reusea sa separe cele doua
taramuri ale valorilor, din cauza unitatii perspectivelor lor asupra moralului si esteticului.


B. Influene antice asupra filozofilor medievali

Platon
Pentru el exist o Form perfect a frumuseii n care lucrurile particip i se raporteaz la
aceasta- teoria Formei divine este preluat de Sf. Augustin , Pseudo-Dionysius
Teoria ,,mimesului,,(copiere): exemplificare: Exist o Form perfect a patului,care exist prin
natura patului. Atunci,un tmplar ,face un pat. Mai trziu,un pictor picteaz un tablou cu un pat
construit de tmplar. Imitaia pictorului este de trei ori mai departe de adevrata natur(Form) a
patului.
Pancalismul=concepia medieval c ntreg cosmosul este n ntregime frumos
Platon este de acord doar cu acele opere de art care puteau avea o funcie didactic. Biserica
catolicpe parcursul perioadei medievale folosete de asemenea arta ca s sugereze funcia
didactic i s comunice credina neliterailor
Aristotel
Conform conceptului cauzalitii formale , foma unui obiect este i cauza frumuseii sale.
,,Frumosul este o problem de mrime i ordine(Aristotel, Poetica)
Aristotel Platon
Forma unui obiect este constituit de
proprietile motenite ale obiectului
Forma fiecrui lucru exist ntr-o dimensiune
care transcede lucrurile fizice
Imitaia este natural i poate fi folosit s
educe
Imitaia este o replic deficitar a esenei



Plotin
Filozof neoplatonic
Edific c frumuseea se adreseaz cu precdere simurilor de vedere i auz idee care se menine
n Evul Mediu i la care se raporteaz constructorii de catedrale
Consideratii asupra esteticii medievale

Pentru filozofii medievali frumuseea va fi conectat cu ideea de nelepciune
El este mpotriva noiunii c proporia este componenta primar a frumuseii
Contrazice vechile concepii conform crora obiectele nesimetrice nu sunt frumoase i susine c
un obiect frumos nu trebuie s fie compus obligatoriu din pri frumoase, ci un obiect frumos
poate avea n compoziie i pari neplcute dar care in ansamblu se circumscrie ideii de frumos.


C. Exegei ai esteticii medievale
Sf. Augustin
Influenat de tradiia Platonist i Neo Platonic
Face distincie ntre creaia lui Dumnezeu (ex nihilo) i creaia artistului(ex materia); creaia lui
Dumnezeu nu este mimesis-care este doar scopul artei
Sf. Augustin crede n ierarhia lucrurilor frumoase-dup ct de mult Form dein sau le lipsete.
Unitatea + egalitate + numr + proporie +ordine =elementele teoriei frumosului n viziunea sa
,,Orice este fumos este datorit ordinii,,(Sf. Augustin, Of True Religion)
( Augustin, Definiia frumosului: caracterul obiectiv i cantitativ al acestuia)
Pentru muli scopul este desftarea omeneasc, ei nu vor s se strduiasc spre cele nalte pentru a
judeca din ce motiv sunt plcute lucrurile care se vd. Astfel, dac voi ntreba pe un constructor care
a realizat un arc, de ce cldete un altul asemntor n cealalt parte, va rspunde, cred, c prile
egale ale unei cldiri trebuie s corespund unele altora. Dac voi merge mai departe cu ntrebarea,
cerndu-i s-mi spun de ce a ales aceast dispunere, va rspunde c aa se cuvine, aa e frumos, c
aa place privitorilor i nu va ndrzni s ptrund mai adnc. Va rmne cu ochii n pmnt i nu va
nelege de unde decurge problema. Eu ns nu voi nceta s-l fac pe cel a crui privire este ntoars
spre luntru i care e vztor al nevzutului, s cugete de ce plac toate acestea i s ndrzneasc a fi
el nsui judector al desftrii omeneti. Astfel, el va fi deasupra desftrii, nu va fi nlnuit de ea; o
va judeca pe ea nsi i nu va judeca potrivit ei. Mai nti de toate l voi ntreba dac lucrurile sunt
frumoase fiindc plac sau plac pentru c sunt frumoase. Voi ntreba deci ns o dat, din ce pricin
sunt frumoase, i dac va ezita, voi preciza: oare pentru c prile sunt asemntoare unele altora i
sunt strnse ntr-un tot dup o anume mbinare?
De aici [raiunea] a ajuns i trmul ochilor i, cercetnd pmntul i cerul, a simit c nu-i place
nimic altceva dect frumuseea, i n frumusee, n forme proporii (dimensiones) i n proporii,
numerele
Sf. Toma d Aquilo
,,Frumuseea este ceea ce i face plcere cnd vezi
Frumuseea este n esen obiectivul inteligenei pentru c mintea este singura deschis infinitului
finei. Deintorul primete informaia de la lumea sensibil prin simire , dar simurile nu recunosc
frumuseea ci doar mintea.
,,Frumosul se adreseaz vederii i auzului pentru c doar acestea dou sunt maxim
cognoscitivi(Jaques Maritain) filiaie pe descendena lui Plotin
Menine obiectivitatea frumuseii n sensul c aceasta rezid din obiect
Consideratii asupra esteticii medievale

Frumuseea este sporit cnd lucrul ndeplinete scopul su: un dansator este mai frumos cnd
danseaz dect cnd bea cafea
Radiana este caracteristica frumuseii care atrage ochiul,mintea i urechea i ne face s l privim din
nou; noiunea este n corelan cu ideea medival de lumin

Dyonisius
,,Acesta Unicul, Bunul, Frumosul este unica cauz a tot binele i frumosul,, ( Pseudo Dyonisius)
Dumnezeu ca frumos; frumuseea i Dumnezeu sunt aceeai.
Disticie ntre frumos(ceva ce particip la frumusee) i frumusee(ingredientul ce face lucrurile
frumoase). Doar Dumnezeu le deine pe amandou.



D. Subiecte n estetica frumosului
1. Proporia
Important pentru arta medieval n muzic i arhitectur
Pitagorenii sunt primii care iniiaz relaia dintre numr i sunete
Armonia ii are originea n Dumnezeu i astfel muzica este proiectat s l aduc pe om mai
aproape de Dumnezeu
Meievalii nu erau avocaii formei deasupra funciunii
Sf. Augustin si Boethius promoveaza filosofia pitagoreica a proportiei, mai ales in
contextul lucrarilor muzicale.
Boethius muzica este stiinta matematica a legilor muzicale. Muzicianul este un teoretician,
care studiaza legile matematicii sunetului.
Teoriile proportiei le-a preluat din Antichitate. Considera ca legile numerice guverneaza
arta si natura. Estetica proportiei patrunde in Evul Mediu ca o dogma, ca o teorie luata ca
atare. Totusi, s-a incercat demonstrarea ei.
Pitagoreicii au asociat variatia sunetelor din lovirea ciocanului unui fierar cu greutatea
ciocanului. Astfel, sunetul era dictat de numere. Boethius Consonanta (sunete diferite
percepute uniform) dicteaza modulurile muzicale si nu exista fara sunet.
Perceperea estetica a muzicii era de asemenea inradacinata in porportie. Diferite sunete
muzicale influenteaza in mod diferit omul. Ex: Pitagoreicii foloseau diferite melodii pentru a
induce somnul sau pentru a se trezi mai usor dimineata. Spartanii considerau ca muzica le
poate influenta sufletul.
Boethius considera ca sufletul si corpul este supus de aceleasi legi care guverneaza
muzica si, prin extrapolare, intreg universul.
Pitagoreicii considerau ca cele 7 planete care orbiteaza in jurul pamantului creeaza prin
miscarea lor o muzica armonioasa pe care omul nu o poate percepe.

2. Ordine
Consideratii asupra esteticii medievale

In secolul XII Scoala de la Chartres preia ideile platonice. Ca si Augustin, considerau ca
Dumnezeu a creat lumea prin ordine si masura.
Pentru Scoala de la Chartres lumea era ordine, natura era mediator al actelor Sale. Natura, in
metafizica chartriana nu era doaar o personificare alegorica, ci o forta ubicuua, activa. Frumusetea
lumii constra in ordine (fiecare lucru sa isi pastreze locul natural oamenii pe pamant, pasarile in cer
pestii in apa). Frumusetea sa infloreste atunci cand apar variatii in functie de numere si cantitate, in
functie de noi forme si culori.
In secolul XIII, teoria frumosului se concentreaza asupra formei. Armonia cosmosului devine o
metafora largita a perfectiunii organice a formelor individuale, atat naturale cat si artistice.
In aceasta teorie, rigiditatea matematicii este temperata de sensibilitatea calitatilor organice ale
naturii. Filosofi medievali precum William din Conches, Thierry din Chartres, Bernand din Tours si
Alan din Lille nu vorbeau despre o ordine matematica imuabila si de un proces organic a carui
natura era cel mai bine explicata prin Creator. Fiul era principiul formei, al organizarii
armonioase din punct de vedere estetic, iar Tatal era cel care a creat universul. Duhul Sfant era cel ce
anima lumea. Natura si nu numarul era cea care guverna pamantul.

3. Lumina i culoare
Credina c ,,Dumnezeu este Lumin
Robert Grosseteste: ,,Lumina este aceea care permite frumuseea unor obiecte n special
culorii s fie luminat
Teoria culorilor: culorile cauzeaz frumusee i sunt relevate de lumin
4. Simbolism
Folosit ca instrument s dea sens operelor de art
n sens hermeneutic: s descopere semnificia textelor din Biblie
Umberto Eco: ,,La ncput a fost simbolismul metafizic legat de obiceiul medieval de a
discerne mna lui Dumnezeu n fruuseea lumii , apoi a fost alegoria universal
Pseudo-Dionysius: ,,Orice persoan inteligent realizeaz c apariiile frumuseii sunt semne
ale unei iubiri invizibile
Pentru medievali construcia n mod simbolic ajut la atingerea lui Dumnezeu

E.Binele si frumosul transcedental

Frumusetea e stralucirea binelui (Plotin Despre frumos, citat de Vladimir Janklvitch,Curs de
filosofie morala)
Plotin, n secolul al III-lea d.H., consemneaza deja o distinctie intre frumos si bine, chiar daca
mentine o legatura stransa intre cele doua valori. In veacul de aur al Atenei (al V-lea de dinaintea
erei crestine), Xenofon crease termenul kalokagathon (= frumosul-si-binele) pentru a descrie idealul
etic si estetic; Janklvitch crede ca grecii epocii clasice nu concepeau o separare intre bine si
frumos, ci, dimpotriva, vedeau o relatie de identitate intre ele. Din aceasta conceptie optimista
rezulta ca fericirea, eudemonia, este consacrarea armoniei dintre frumos si bine. Pentru Aristotel,
reusita este incununarea fireasca a virtutii (Janklvitch, op. cit.).
Tema recurenta in timpurile medievale o reprezinta frumusetea existentei in general.
Se poate face o distincie ntre o teorie cu privire la frumos i o definiie dat frumosului:
o Definiie frumosul e ,,ceea ce place cnd e privit;
Consideratii asupra esteticii medievale

o Teorie frumosul const n alegerea proporiilor, n dispunerea adevrat a prilor, n fapt,
n mrime, calitate i cantitate i-n raportul lor reciproc .
n primul caz, o definiia spune cum se recunoate frumosul, iar n cel de-al doilea, teoria spune cum
se explic frumosul. Aceast teorie poart numele de Marea Teorie.
Marea Teorie afirm c frumosul const n proporiile prilor sau, mai precis, frumosul const n
proporiile prilor i n dispunerea adecvat a prilor, n mrime, calitate i cantitate, i n raportul
lor reciproc . Sfntul Augustin va fi cel care va da formula paradigmatic a Marii Teorii: ,,Numai
frumosul place; n frumos - formele; n forme - proporiile; n proporii numerele . Teoria s-a
meninut de-a lungul veacurilor att sub aspectul mai larg (accentul pe calitate), ct i pe cel mai
limitat (accentul pe cantitate). n secolul al XVIII-lea s-a produs criza marii teorii. Se schimbase
gustul, apruser arta i literatura barocului trziu, apoi cele romantice, ambele curente fiind total
anticlasice .
Medievalii preiau concepte regasite in invataturile crestine si le transpun in estetica:
- Geneza 1:31- i Dumnezeu a vzut tot ce a fcut i iat, [a fost] foarte bun.
- Cartea Intelepciunii - Dumnezeu a creat in functie de numere, greutate si unitate.

Scripturile, raspandite de preoti, reproduceau aceasta viziune pancalista. Era confirmata si de
mostenirea Antichitatii. Teoria conform careia lumea este o imagine reflectata a Frumusetii Ideale
apartine lui Platon. De asemenea, Cicero scria in De Natura Deorum Nimic nu e mai bun decat acest
pamant, nici mai excelent sau frumos.
Aceste afirmatii ale pancalismului antic erau traduse in timpurile medievale in termeni mai
accentuati consecinta a sentimentului crestin de adorare pentru creatia Domnului, pe de o parte, -
rezultat al influentelor neo-platonice pe de alta.
John Scotus Eriugena, filosof neo-platonic, concepea universul ca fiind o revelare a lui Dumnezeu in
frumusetea sa inefabila, Dumnezeu fiind regasit atat in frumusetea ideala, cat si in cea
materiala, in toata Creatia. Toate lucrurile se combima armonios intr-o unitate perfecta, ilustrand
fascinanta polifonie a universului tema abordata de toti scriitorii Evului Mediu.
Numeroase concepte au fost create pentru a oferi concretizare filosfica acestei viziuni asupra esteticii
universului, toate fiind derivate din triada din Cartea Intelepciunii:
- numar (numerus), greutate(pondus) si unitate/ masura (mensura).
- dimensiune, forma si ordine - (modus, forma, ordo);
- substanta, natura si putere - (substantia, species, virtus)
- ceea ce determina, ceea ce ofera proportie si ceea ce face distinctie - (quodconstat, quod congruit,
quoddiscernit)
Forma e determinata de dimensiune sau cantitate (modus) si deci prin proportie si masura.
Frumusetea universala presupune proportie intre intreg si elementele sale componente.
- Binele (bonum) privete dorina... frumosul (pulchrum), puterea cognitiv; se cheam frumoase
acele lucruri care procur plcere cnd sunt privite (quae visa placent), de unde nseamn c
frumosul const n cuvenita proporie, cci simurile gsesc plcere n lucrurile proporionale cum
trebuie i asemntoare propriilor lor proporii, deoarece att simurile ct i orice putere cognitiv
constituie un fel de raiune i deoarece cunoaterea se realizeaz prin asimilare (assimilatio), iar
asimilarea ine de form. Frumosul ine pe drept cuvnt de conceptul de cauz formal. (Toma
Aquino)
ine de esena frumosului ca vederea sau cunoaterea lui s satisfac dorina. Deci acele simuri care
iau ndeosebi contact cu frumosul sunt i cele mai cognitive, precum vzul i auzul, care servesc
raiunea, cci vorbim despre vederi frumoase i despre sunete frumoase. n legtur cu lucrurile care
fac obiectul altor simuri, nu folosim ns cuvntul ,,frumusee!" nu spunem gusturi sau mirosuri
frumoase. De aici rezult limpede c frumosul ntregete binele punnd deasupra lui ordinea puterii
Consideratii asupra esteticii medievale

cognitive astfel nct se poate spune c binele este pur i simplu ceea ce place dorinei. Numeasc-se
deci frumusee nsi perceperea a ceea ce place.(Toma Aquino)
Termenii trebuiau sa defineasca atat binele cat si frumosul. William din Auxerre: Binele unei
substante si frumusetea sa sunt acelasi lucru... Frumusetea unui lucru consta in trei atribute (specie,
numar si ordine) asa cum defineste Augustin binele.

F.Obiectivitate i subiectivitate
Anticii i medievalii au susinut c frumuseea este obiectiv
-Sf. Augustin: lucrurile sunt frumoase pentru c ne ncnt sau ne ncnt pentru c sunt frumoase?
-Aristotel: ,,Pentru a fi frumoas o creatur i fiecare ntreg fcut din pri trebuie s prezinte o
anumit ordine n aranjarea prilor
Din sec. 18 se merge pe ideea c frumosul se nelege subiectiv
-Hume:,,Fruuseea nu este o calitate n lucrurile nsele;exist doar n mintea celui ce contempl, i
fiecare minte percepe diferit frumuseea. O persoan o percepe deformat n timp ce alta este
sensibil la frumusee
Crispin Sartwell: ,,Frumuseea nu trebuie atribuit exclusiv subiectului sau obiectului ci relaiei
dintre ele
Emund Burke: ,,Prin frumos neleg calitatea acelor caliti n corpuri prin care pot cauza determina
iubire ori pasiuni similare
Frumusetea privita cu obiectivism prin doua moduri:
Pentru Albertus, frumusetea e prezenta in mod obiectiv intr-un lucru, fara implicarea umana.
Celalalt tip de obiectivitate priveste frumusetea ca o proprietate transcedentala, perceputa totusi
prin capacitatea cognitiva, dupa cum afirma Thomas Aquinas.



Bibliografie selectiv
Platon, Hippias Maior
Aristotel, Metafizica
Toma din Aquino, Summa theologiae (Summa teologiei)
Arta si frumos in Evul Mediu, Umberto Eco
Vladimir Janklvitch,Curs de filosofie morala
http://ebooks.unibuc.ro/filologie/morar/1.htm#1
http://www.iep.utm.edu/