- Enigma Otiliei

-roman realist balzacian-

Realismul este un curent literar care se afirm ncepnd cu a doua jumatate a sec.
XIX n Fran a, prin scrierile lui Balzac. Isi propune s ilustreze ct mai fidel realitatea
social, s creeze personaje care s concureze starea civil personaje tipice surprinse in
situatii tipice!. "aratorul se obiectiveaz i tinde s devina impersonal. #l critic
societatea, considernd c individul este un produs al mediului in care traieste. Fiindca
Balzac este scriitorul care impune acest tip de scriere, re$asim te%nica balzaciana in
aproape toata literatura de la sf. de secol XIX si inceputul sec. XX.
Balzacianismul se caracterizeaza prin urmatoarele elemente& creeaza o fresca a
societatii contemporane' impune ideea ca banul este zeul suprem, prefi$urandu-se astfel o
tema predilecta, cea a mostenirii' impune anumite tipuri de personaj& avarul, arivistul,
fata batrana, inocenta, tatal iubitor, etc. (ceste tipuri umane sunt foarte apropiate de
modelul lor real, descrierile sunt detaliate si nu au doar rol decorativ, cat mai ales un rol
simbolic, fiecare detaliu avand o anumita importanta in die$eza. Balzac pleaca de la ideea
ca un personaj poate fi reconstituit din doar cateva detalii ale e)istentei sale& casa,
camera, vestimentatia, anumite particularitati ale fi$urii.
*n roman de tip balzacian este Enigma Otiliei de +. ,alinescu, publicat in -./0,
intr-o perioada in care romanul traditional cu o naratiune la pers. III, in care se respecta
cronolo$ia evenimentelor, cu narator omniprezent, era inlocuit cu romanul modern, de tip
subiectiv, cu narator- personaj si o perspectiva relativa asupra evenimentelor. 1rin acest
roman, +. ,alinescu demonstreaza ca proza traditionala inca mai are forta de a comunica
un mesaj, astfel ca 2#ni$ma 3tiliei4 poate fi privit ca o refle)ie a unui pro$ram estetic.
In ansamblul romanului sunt prezente elemente moderne, specifice secolului XX,
tot asa cum sunt prezente si elemente romantic folosirea antitezei in prezentarea
personajelor & 3tilia-(urica, 1ascalopol-mos ,ostac%e, motivul orfanului, descrierea
naturii intr-un re$istru fantastic!.(utorul apeleaza, de asemenea, la unele elemente
clasiciste simetria romanului, care incepe si se sfarseste cu ima$inea dezolanta a casei
lui mos ,ostac%e!.
Romanul dezvolta o tema balzaciana& in prim- plan apare tema mostenirii si, in
plan secund, cea a paternitatii, ambele fiind componente ale unei teme sociale. 5ema
mostenirii dezvolta problema banului, a averii, care influenteaza adanc viata individului,
oferindu-i demnitate si putere in raport cu semenii sai. ,a si in romanele lui Balzac,
majoritatea personajelor din Enigma Otiliei urmaresc la modul obsesiv sa intre in
posesia unei mosteniri care sa le sc%imbe destinul.
5ema paternitatii este, de asemenea, balzaciana si reflecta una din obsesiile
scriitorului. Initial, romanul trebuia sa se intituleze 21arintii 3tiliei4, titlu care ar fi
orientat de la inceput atentia lectorului catre aceasta tema. 6a interveni insa editorul cu
titlul mai comercial 2#ni$ma 3tiliei4. In roman, insa, intentia initiala este vizibila,
fiindca, intr-un fel sau altul, multe din personajele romanului vor sa fie parintii 3tiliei.
Rolul pe care il joaca acestia este unul lamentabil. In planul secund apare si tema
iubirii, insa tot privita in raport cu celelalte doua teme ale romanului.
"aratorul este unul omniprezent, omniscient. 1erspectiva narativa este
e)tradie$etica, naratorul nu participa la evenimente, nici ca personaj, nici ca martor. 5ot
el prefer, intr-o proportie covarsitoare, focalizarea interna, fi)ata pe Feli), ca narator
reprezentabil. ,el mai adesea, lumea prezentata este vazuta prin oc%ii acestui personaj, de
aceea si viziunea cititorului este limitata.
Romanul este structurat pe 78 de capitole,numerotarea acestora delimitand
secventele narative, insa nu foarte ri$uros, fiindca, de multe ori, in cadrul aceluiasi
capitol se trece brusc de la un plan narativ la altul. Incipitul este unul de tip 2captatio-
benevolentiae4 in care se fi)eaza, ca in orice roman realist traditional, spatiul si timpul in
care se vor derula evenimentele si se realizeaza si prezentarea personajelor principale.
Final este unul inc%is, de tip epilo$.
9istin$em mai multe planuri narative& primul urmareste evolutia celor doi orfani
iar in planul secund apare intrea$a familie 5ulea, un al treilea plan fiind cel al lui :tanica
Ratiu.
3bservam faptul ca autorul este interesat de elementul absurd, prezent in incipit si
in final, sub forma afirmatiei lui mos ,ostac%e& 2(ici nu sta nimeni4. (bsurde sunt si
relatiile dintre membrii familiei 5ulea.
+eor$e ,alinescu demonstreaza si prin portretele pe care le realizeaza
personajelor sale, apropierea lui de Balzac, deci de literatura realista, in sensul ca
portretele sunt construite pe principiul iceber$-ului& partea nevazuta este cea substantiala.
,a si Balzac, ,alinescu realizeaza o interpretare fizionomica detaliata a
personajelor sale. 1ortretul lui mos ,ostac%e surprinde detalii aparent lipsite de
importanta& calvitia, dintii ca niste asc%ii de os, buzele $roase si rasfrante, su$ereaza
tipolo$ia personajului& avarul, z$arcitul. 1ortretul ($laei, o doamna de ;8 de ani, cu buze
subtiri si oc%ii bulbucati su$ereaza rautatea si lacomia.
1ersonajele din #ni$ma 3tiliei se incadreaza intr-o anumita tipolo$ie. #)ista
numeroase personaje-tip& Feli) este ambitiosul, ($lae este baba absoluta,:tanica este
arivistul, iar (urica este fata batrana. (ceste personaje sunt create dupa o formula
balzaciana, insa e)ista si alte personaje, atipice& 3tilia si 1ascolopol se individualizeaza
atat de puternic, incat fac imposibila inte$rarea intr-un tip uman, element care iese din
formula balzaciana.
3tilia este cel mai comple) personaj al romanului. Fata se dezvaluie partial,
ramanand pentru fiecare personaj in parte si mai ales pentru cei doi barbati din viata ei, o
eni$ma. (sa se e)plica si titlul romanului, 3tilia fiind insasi feminitatea. ,%iar si Feli)
recunoaste ca 3tilia a fost petru el o eni$ma, dar, in epilo$, atunci cand 1ascalopol ii
arata o poza a 3tiliei matura, are suficienta sa creada ca a inteles-o, ca a patruns dincolo
de masca femeii. ,omparatia cu o actrita duce din nou la ideea de masca. :in$urul care
isi da seama de profunzimea 3tiliei este 1ascalopol. (titudinea sa face mai usoara
intele$erea afirmatiei surprinzatoare pe care o face insusi autorul& 2(s putea spune ca
3tilia sunt eu4.