Sunteți pe pagina 1din 13

Categoriile de legi din Constituia Romniei i

procedura legislativ
07.10.2010 Promo Studii 2, Studii | Nici un comentariu

1. Revizuirea Constituiei Romniei din 200 a avut


dre!t o"iectiv !rinci!a# cre$terea e%icienei modu#ui de
%uncionare a instituii#or statu#ui, a#&turi de ada!tarea
'e(ii %undamenta#e #a e)i(ene#e inte(r&rii *n +niunea
,uro!ean& $i s!orirea (radu#ui de !rotecie -uridic& a
unor dre!turi %undamenta#e. .n acest conte)t, re%orma
Par#amentu#ui a vizat, *n !rimu# rnd, !rocedura
#e(is#ativ&, !articu#arit&i#e de structur& a#e adun&rii
re!rezentative a Romniei /"icamera#ism 0uasi1!er%ect2
determinnd un mod de %uncionare considerat
anevoios, care !resu!unea dez"aterea $i ado!tarea
#e(i#or, du!& !roceduri e)trem de asem&n&toare, de
dou& Camere a!roa!e identice ca #e(itimitate $i
or(anizare intern&. 3 ast%e# de !rocedur& #e(is#ativ&
avea toate $anse#e s& !resu!un& mai mu#te voturi cu
!rivire #a ace#a$i te)t, *n m&sura *n care eventua#e#e
diver(ene dintre ce#e dou& Camere conduceau #a o
!rocedur& de mediere, care im!#ic&, *n mod !aritar,
am"e#e structuri a#e Par#amentu#ui. .n acest conte)t $i
!rivit& din aceast& !ers!ectiv&, di%erenierea %unciona#&
a atri"uii#or ce#or dou& Camere, rea#izat& !rin
modi%icarea 'e(ii %undamenta#e din 200, *$i !roduce,
ast&zi, din !#in, rezu#tate#e. 4ar nu e si(ur c& acestea din
urm& coincid cu ce#e dorite sau ima(inate de iniiatorii
re%ormei.
2. .n avizu# consu#tativ, emis din o%iciu, cu !rivire #a
!roiectu# #e(ii de revizuire a Constituiei,516 Curtea
Constituiona#& o"serv& c& 7e)aminarea *n cascad& a
!roiecte#or de #e(e, *ntr1o Camer& *n !rima #ectur&, iar *n
cea#a#t& Camer& *n a doua #ectur&, trans%orm&
Par#amentu# "icamera# *ntr1unu# unicamera#8. 4octrina de
s!ecia#itate s1a e)!rimat *n sensu# c& trans%ormarea
e%ectiv& a Par#amentu#ui Romniei *ntr1unu#
monocamera# ar %i %ost o so#uie mu#t mai e%icient& !entru
!ro"#eme#e c&rora re%orma instituiona#& era c9emat& s&
#e aduc& o rezo#vare.526 Recente discuii !o#itice, cu
im!#icaii -uridice, au readus *n atenie instituia
Par#amentu#ui $i eventua#itatea unei modi%ic&ri a
re(imu#ui s&u -uridic, c9iar *n !rivina structurii
"icamera#e.
Cu !rivire #a !rocedura #e(is#ativ& instituit& !rin art.7: din
Constituia revizuit&, *n #iteratura -uridic& de s!ecia#itate
a curs destu# de mu#t& cernea#&, ce#e mai mu#te
intervenii %iind *n sensu# unei critici constructive.56 4e
a#t%e#, !n& $i autori care iniia# se dec#arau susin&tori
%erveni ai noii !roceduri #e(is#ative5;6 , du!& numai doi
ani de a!#icare a acesteia au a-uns #a conc#uzia
necesit&ii revizuirii sa#e5:6. <!roa!e totu# a %ost s!us *n
doctrin& des!re aceast& !rocedur& #e(is#ativ&,
re(u#amente#e de %uncionare a#e ce#or dou& Camere a#e
Par#amentu#ui au %ost modi%icate *n consecin&5=6, iar
sistemu# ca atare %uncioneaz& de civa ani, *n ciuda
unor di%icu#t&i rea#e, care /de a#t%e#2 au $i determinat
une#e sc9im"&ri de !oziii doctrinare. Ce ar mai %i de
s!us >
3. Credem c& une#e modeste !reciz&ri merit& a %i %&cute,
cu !rivire #a consecine#e, *n !#an !rocedura#, a#e
distinciei dintre #e(i#e or(anice $i ordinare, care a
condus #a a!ariia unei !roceduri de mediere a
diver(ene#or, a!&rute *n cadru# !rocedurii #e(is#ative,
e)trem de ori(ina#e. 4e$i, a!arent, !rocedura !rezint& o
mare noutate, *n %a!t consider&m c& ea nu este dect
urmarea #o(ic& a a!#ic&rii unui anumit ti! de raionament,
rezu#tat *n *ntre(ime din !ractica !ar#amentar&. <!reciem
dre!t interesant modu# *n care so#uii a$a1zis !ra(matice,
(&site !entru !ro"#eme care nu ar %i e)istat dac& nu ar %i
%ost create, sunt codi%icate, #a nive# constituiona#, !rintr1
un mimetism (reu de *ne#es. 4eta#iu# ne a!are cu att
mai interesant, cu ct, c9iar #a nive#u# !racticii
!ar#amentare care a (enerat res!ective#e so#uii, !are s&
e)iste un oarecare consens *n !rivina caracteru#ui #or,
nu *n *ntre(ime con%orm #o(icii interne a Constituiei. Cu
toate acestea, *nc&#carea unor !rinci!ii (enera#e a#e
dre!tu#ui /a$a cum este $i a)iomaticu# !rinci!iu a# unit&ii
actu#ui -uridic2, odat& rea#izat&, ea !are *n m&sur& s&
!roduc& e%ectu# unui 7"u#(&re de z&!ada8 ce nu mai
!oate %i o!rit.
4. Cu !rivire #a !rocedura #e(is#ativ&, instituit& !rin
revizuirea Constituiei din 200, s1a a%irmat c& 7desi(ur,
acest sistem nu este !er%ect, dar este mai "un dect ce#
anterior8. <vanta-u# ca#itativ const&, *n esen&, *n
ur(entarea !rocedurii #e(is#ative, !rin reducerea tim!u#ui
de dez"atere #a !rima Camer& sesizat& $i e#iminarea
com!#et& a !rocedurii de mediere, ce# !uin *n !rivina
#e(i#or or(anice $i ordinare. 4e!arte de a minimiza
im!ortana $i c9iar necesitatea unei rea#e o!timiz&ri a
!rocesu#ui deciziona# #a nive#u# Par#amentu#ui, a!reciem
c& ace#a$i rezu#tat, a# sim!#ei (r&"iri a !rocesu#ui de
ado!tare /!e "and&2 a #e(i#or, !utea %i o"inut $i cu a#te
mi-#oace, inc#usiv une#e care ar %i a%ectat structura
"icamera#& a adun&rii re!rezentative. .n ceea ce !rive$te
des invocata e#iminare a eta!ei su!#imentare a
!rocedurii medierii din cadru# !rocesu#ui #e(is#ativ de
dre!t comun, datorit& %a!tu#ui c& "icamera#ismu# 0uasi1
!er%ect a %ost meninut *n Romnia $i du!& revizuirea
'e(ii %undamenta#e, a!reciem c& a#ineate#e ; $i : a#e
art.7: din Constituia revizuit& instituie, *n %a!t, o
!rocedur& de mediere cu totu# ori(ina#&, care nu mai
im!#ic& am"e#e Camere *n so#uionarea con%#ictu#ui
a!&rut, de$i !resu!une un nou vot $i instituie o navet&
!articu#ar& a te)te#or a%#ate *n diver(en&.
<st%e#, con%orm art.7: a#in. ; $i : din Constituia revizuit&,
*n situaia *n care camera de reflecie a ado!tat une#e
te)te dintr1o #e(e *ntr1o versiune di%erit& de cea ado!tat&
#a camera decizional, varianta %ina#& a res!ective#or
te)te va %i cea rezu#tat& de #a camera com!etent& s&
decid& *n mod de%initiv *n res!ectivu# domeniu a# re#aii#or
socia#e, indi%erent de o"iectu# (enera# de re(#ementare a#
*ntre(u#ui act normativ. ?ai !recis, varianta %ina#& a
te)te#or a%#ate *n diver(en& !oate %i cea sta"i#it&
de camera decizional, dac& re#aii#e socia#e %ac !arte
din o"iectu# (enera# de re(#ementare a# #e(ii. 4ar
varianta %ina#& a te)te#or a%#ate *n diver(en& !oate %i
sta"i#it& $i de camera de reflecie, #a care doar aceste
te)te se vor returna !entru o a dou& #ectur&, dac&
re#aii#e socia#e ast%e# re(#ementate sunt de com!etena
deciziona#& a camerei !rime sesizate, c9iar dac& sunt
inc#use *ntr1o #e(e care, *n ansam"#u# s&u, este de
com!etena deciziona#& a camerei deciziona#e /re!etiie
inevita"i#& con%orm termino#o(iei im!use de Constituia
revizuit& @ n.a.2.
Se !oate o"serva c& anterioara !rocedur& de mediere
*ntre dou& Camere de e(a#& #e(itimitate $i com!eten&,
care const& *n sta"i#irea unei comisii !aritare mi)te de
mediere asu!ra te)te#or a%#ate *n diver(en& $i im!#ic&, *n
%ina#, votu# am"e#or Camere asu!ra te)tu#ui comun ast%e#
convenit, a %ost *n#ocuit& cu o !rocedur& "azat& !e o
re!artizare constituiona#& a priori a com!etene#or
deciziona#e, dar care continu& s& !resu!un& o #ectur&
su!#imentar& a te)te#or a%#ate *n diver(en& $i un nou vot,
*ns& numai *ntr1o sin(ur& Camer& a Par#amentu#ui
"icamera# 0uasi1!er%ect.
4inco#o de *nc&#carea !rinci!iu#ui e(a#it&ii unor Camere
!ar#amentare care au ace#a$i mod de desemnare $i, cu
%oarte mici di%erene, aceea$i or(anizare intern& $i mod
de %uncionare, !rocedura e)trem de ori(ina#& de
mediere, instituit& du!& revizuirea Constituiei, !oate
ridica !ro"#eme !ur teoretice, !recum $i une#e e)trem de
!ractice. Parte din aceste !ro"#eme au %ost de-a
ana#izate *n une#e din studii#e doctrinare anterior
citate576, ast%e# *nct e#e nu vor %i re#uate $i aici. +na,
*ns&, va %i discutat& mai deta#iat, *ntruct ea este
susce!ti"i#& s& e)!#ice, oarecum, sursa de ins!iraie a
acestei !roceduri de mediere e)trem de ori(ina#&.
.n acest conte)t, tre"uie !recizat %a!tu# c&, din !unct de
vedere strict doctrinar, merit& a!reciat& consecvena de
care a dat dovad& !uterea constituant& instituit& atunci
cnd a !urces #a aceast& *ntre!rindere $i a codificat o
practic anterioar, existent la nivelul
arlamentului, dar care viza a#te dis!oziii a#e
Constituiei ado!tate #a A decem"rie 1BB1. <!recieri#e
tre"uie s& %ie *ns& circumstaniate, $i mai de(ra"& de
natur& critic&, *n m&sura *n care !ractica #a care ne
re%erim !ncalc un principiu axiomatic al dreptului, de
o maxim generalitate, anume principiul unitii
actului "uridic. Nu e mai !uin adev&rat c& !ractica
!ar#amentar& res!ectiv& a izvort din necesitatea
so#uion&rii !ra(matice a unei !ro"#eme a!&rute ca
urmare a unei interpretri cel puin discuta#ile a
textului constituional, care preci$ea$ categoriile de
legi care !ot %i ado!tate de Par#amentu# Romniei.
%. Constituia Romniei a sta"i#it o c#asi%icare a #e(i#or *n
#e(i constituiona#e, #e(i or(anice $i #e(i ordinare du!&
dou& criteriiC a2 coninutu# re#aii#or socia#e re(#ementate
!rin %iecare din aceste cate(orii de acte normative $i "2
!rocedura uti#izat& !entru ado!tarea #or. 4in modu# *n
care aceast& c#asi%icare a %ost re(#ementat& *n
Constituia ado!tat& *n 1BB1, rezu#t& c&, *n sta"i#irea ei,
constituantu# a dat !rioritate criteriu#ui materia#
/coninutu# re#aii#or socia#e re(#ementate2, %a& de care
criteriu# %orma# nu %ace dect s& *$i *nsu$easc&
consecine#eC *nti au %ost sta"i#ite domenii#e re#aii#or
socia#e care !ot %i re(#ementate !rin %iecare cate(orie de
#e(i $i a!oi s1a !recizat !rocedura de uti#izat *n %iecare
caz *n !arte. 3 ast%e# de c#asi%icare !orne$te de #a
!remisa /!ur teoretic&, dar nu mai !uin dezira"i#&2 a
unei necesare coerene interne a re#aii#or socia#e
re(#ementate !rintr1un act normativ, care ar tre"ui s& %ie
su%icient& !entru a determina /*n mod a!roa!e cartezian2
o anume %orm& de e)teriorizare a voinei #e(iuitoru#ui, *n
vederea a-un(erii #a e%ecte#e -uridice dorite. <st%e#,
!rinci!iu# unit&ii actu#ui -uridic ar tre"ui s& %ie !e de!#in
res!ectat, c&ci toate !revederi#e actu#ui normativ care ar
viza un anumit se(ment a# re#aii#or socia#e ar "ene%icia
de ace#a$i re(im -uridic.
4in !&cate, rea#itatea este deseori mu#t di%erit& %a& de
teorie $i, ce# mai adesea, tinde s& %ie mu#t mai
com!#icat&. Pre%erina acordat& de constituant criteriu#ui
materia# *n c#asi%icarea #e(i#or avea s& !un& !ro"#eme
!ractice destu# de ra!id, *n !rocesu# ado!t&rii #or. <st%e#,
nu e (reu de ima(inat /$i nu !uine au %ost situaii#e
concrete *n care2 o #e(e, de$i avnd un o"iect de
re(#ementare ti!ic de domeniu# #e(ii ordinare, a %ost
ado!tat& du!& !rocedura !rev&zut& !entru #e(i#e
or(anice, !entru c& *n cu!rinsu# s&u se re(&seau /de
e)em!#u2 $i une#e in%raciuni. 4u!& cum situaia invers&
a %ost, de asemenea, o"servat& re#ativ des *n !ractic&,
atunci cnd #e(i cu!rinznd $i une#e re(#ement&ri de
domeniu# #e(ii or(anice au %ost ado!tate du!& !rocedura
!rev&zut& !entru #e(i#e ordinare, !entru c& o"iectu# #or
(enera# de re(#ementare im!unea aceast& so#uie.
,vident c& nu doar #i!sa de coeren& intern& a re#aii#or
socia#e re(#ementate a condus #a ast%e# de v&dite
*nc&#c&ri a#e #iterei $i s!iritu#ui Constituiei, dar !entru
e%ecte#e unor situaii o"iective de-a !roduse *n trecut,
ana#iza cauze#or nu mai !rezint& im!ortan&. Ni se !are
#a %e# de evident $i %a!tu# c&, dinco#o de *nc&#carea unei
dis!oziii e)!rese a Constituiei, re%eritoare #a ti!uri#e de
com!etene #e(is#ative de care dis!une Par#amentu#, s1a
rea#izat ast%e# $i o *nc&#care a unuia din !rinci!ii#e
structurante a#e oric&rui sistem -uridic, anume !rinci!iu#
unit&ii actu#ui -uridic. 4ar e)trem de interesant ni se !are
%a!tu# c&, !entru a rezo#va o situaie att de inedit&, s1a
recurs #a o so#uie !ractic& ce# !uin #a %e# de ori(ina#&.
.n situaii#e /nu !uine nici e#e, *n !ractic&2 *n care ast%e#
de #e(i, %orma# de%iciente, necesitau modi%ic&ri, !entru a
nu %i con%runtat cu o !ro"#em& de ti!u# 7cvadraturii
cercu#ui8 *n ceea ce !rive$te !rocedura de uti#izat,
Par#amentu# a sta"i#it ca !ractic&, iar Consi#iu# 'e(is#ativ
a con%irmat, o !rocedur& #e(is#ativ& de modi%icare a
#e(i#or *n care tot criteriu# materia# !rimeaz&, du!& cum
urmeaz&C dis!oziii#e care sunt de domeniu# #e(ii
or(anice se modi%ic& du!& !rocedura !rev&zut& !entru
#e(i#e or(anice, *n vreme ce dis!oziii#e #e(a#e care sunt
de domeniu# #e(ii ordinare se modi%ic& du!& !rocedura
!rev&zut& !entru #e(i#e ordinare, indi%erent de domeniu#
de re(#ementare (enera# a# res!ectivu#ui act normativ, $i
indi%erent de !rocedura uti#izat& #a ado!tarea #ui.
.nc&#carea att a Constituiei, ct $i a !rinci!iu#ui unit&ii
actu#ui -uridic este ast%e# mai mu#t dect evident&.
3 ast%e# de moda#itate de ado!tare $i, res!ectiv,
modi%icare a #e(i#or, !rezint& dezavanta-u# de a nu ine
seama de #o(ica -uridic& $i de a %ace orice distincie *ntre
o #e(e or(anic& $i una ordinar& im!osi"i# de *ne#es $i de
res!ectat. ,a are *ns&, ce# !uin a!arent, avanta-u#
!rozaic a# unei 7rezo#v&ri ra!ide8 a unei !ro"#eme care
nu ar %i e)istat dac& nu ar %i %ost creat&.
C& !ro"#ema este una re#ativ arti%icia# creat& $i datorat&
unei (re$ite inter!ret&ri a unor criterii constituiona#e de
c#asi%icare a #e(i#or rezu#t& $i din modu# *n care ea a
a!&rut *n !ractic&. .n vreme ce #e(i#e constituiona#e au
un domeniu c#ar de re(#ementare, *ntruct *n !rivina #or
ceea ce !rimeaz& este criteriu# %orma#5A6, #e(i#e or(anice
$i ce#e ordinare au ca !rinci!a# criteriu de di%ereniere
enumerarea re#aii#or socia#e de domeniu# #e(i#or
or(anice rea#izat& *n art.72 din Constituia din 1BB1
/devenit art.7 du!& revizuirea 'e(ii %undamenta#e din
2002. .n aceste condiii, este o"iectiv *n(reunat&
o!eraiunea -uridic& de ca#i%icare a unui act normativ de
ran( #e(is#ativ care, de e)em!#u, s1ar re%eri #a !rotecia
mediu#ui *ncon-ur&tor, dar ar cu!rinde $i une#e in%raciuni.
4ac& so#uia dis-un(erii dis!oziii#or de ran( #e(is#ativ
ordinar de ce#e de ran( #e(is#ativ or(anic !entru
re(#ementarea #or !rin acte normative distincte, *n
vederea res!ect&rii coerentei interne a re#aii#or socia#e
re(#ementate !rintr1un act normativ, nu ar %i !osi"i#& din
varii motive, de$i ea ar %i sin(ura corect& $i din !unct de
vedere #o(ic, $i din !unct de vedere -uridic $i a#
o!ortunit&ii !o#itice, sin(ura so#uie care ar mai %i
con%orm& dis!oziiei constituiona#e /$i #o(icii -uridice2 ar
%i ado!tarea #e(ii du!& !rocedura !rev&zut& !entru #e(i#e
or(anice. Practica instituit& #a nive#u# Par#amentu#ui, de a
distin(e *n cadru# ace#uia$i act normativ *ntre dis!oziii#e
de ran( #e(is#ativ sim!#u $i ce#e de ran( #e(is#ativ or(anic
!are s& !rezinte avanta-u# %aci#it&iiD ea s%r$e$te *ns&
!rin a anu#a orice distincie ar %i dorit !uterea
constituant& s& rea#izeze *ntre ce#e dou& cate(orii de
acte normative, de vreme ce, *n ace#a$i tim! $i *n e(a#&
m&sur&, actu# normativ res!ectiv /!rivit *n ansam"#u#
s&u2 este $i #e(e or(anic& $i #e(e ordinar&. 3 mai (rav&
*nc&#care a Constituiei e (reu de ima(inatD cu toate
acestea !ractica constant& a Par#amentu#ui Romniei a
%ost *n acest sens. .n aceste condiii, !are a!roa!e inuti#
s& mai menion&m $i *nc&#carea !rinci!iu#ui a)iomatic a#
unit&ii actu#ui -uridic, dar nu ne !utem reine.
&. Mutatis mutandis, ace#a$i ti! de raionament a %ost
uti#izat, $i c9iar codi%icat #a nive# constituiona#, *n cazu#
a#ineate#or ; $i : din art.7: din Constituia revizuit&. 4e
vreme ce o #e(e !oate %i *n ace#a$i tim! $i ordinar& $i
or(anic&, e u$or de *ne#es cum ea !oate %i constituit&
din artico#e ado!tate %ie de o Camera& %ie de a#ta,
indi%erent c& Par#amentu# e "icamera#, iar #e(ea este
de%init& *n doctrin& dre!t actu# normativ ado!tat de
Par#ament *n ansam"#u# s&u, $i nu doar de o sin(ura
structur& intern& sau a#t& %ormaiune or(anizatoric& a
acestuia. Nu e mai !uin adev&rat ca o ast%e# de #o(ic&
r&mne im!enetra"i#& #a ce#e mai e#ementare !rinci!ii
(enera#e a#e dre!tu#ui, dar *n acest caz ea !rezint&
avanta-u# c& nu mai contrazice nici o norm&
constituiona#&, ci, dim!otriv&, !une *n a!#icare un te)t
e)!res a# 'e(ii %undamenta#e romne
revizuite. Consecvena deloc luda#il a puterii
constituante derivate cu o practic instituional
defectuoas este de natur nu doar s contra$ic
flagrant principii structurante ale dreptului, dar i s
confere o oarecare legitimitate retroactiv
respectivei practici, !n ciuda faptului c ea
contravine unei dispo$iii exprese a Constituiei !n
vigoare.
'. 4in aceste motive, dar $i din considerente de ordin
teoretic $i de mimetism -uridic (re$it *ne#es, a!reciem c&
ar %i "ene%ic&prioriti$area criteriului formal fa de cel
material !n procedura de adoptare a
legilor $i renunarea la o clasificare prin Constituie a
tipurilor de legi, care nu %ace dect s& creeze
!ro"#eme, *n #oc s& s!ri-ine dezvo#tarea instituiona#& $i
democratic& a statu#ui romn.
Prof.univ.dr. Simina TNSESCU
Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureti
CONCEPTUL DE LEGE
2B 3cto"er 200=
Pentru ca statu# s& %uncioneze in adevaratu# sens.
Prin carese e)ercit& !uterea !o#itic& a cet&eni#or,
este necesar ca va#ori#e socia#e s& ai"& o
e)!rimare !ractic&, adic& s& se re(&seasc& *n
re#aii#e socia#e care se dezvo#t& *ntre cet&eni.
Re#aii#e socia#e derivnd din va#ori socia#e
%undamenta#e se dezvo#t& avnd ca temei #e(ea,
act -uridic ado!tat de !ar#amentari1re!rezentaii
cet&eni#or1$i care are o %or& -uridic& in%erioar&
constituiei.
'e(ea este actu# normativ, %ormat din norme
-uridice, investite cu %or& -uridic& in%erioar&
constituiei *ns& su!erioar& ce#or#a#te norme
-uridice $i care re(#ementeaz& re#aii socia#e ce
decur( din va#ori#e socia#e %undamenta#e /e).
'e(ea *v&&mntu#ui care re!rezint& o a!#icare a
va#orii socia#e constnd *n dre!tu# %undamenta# a#
educaiei %iec&rui individ2.
,)ist& trei ti!uri de #e(iC
E #e(i constituiona#e
E #e(i or(anice
E #e(i ordinare.
a( 'e(i#e constituiona#e sunt ce#e care !rivesc
revizuirea Constituiei. 4u!& ado!tarea ei de c&tre
Par#ament, se su!une a!ro"&rii cet&eni#or, !rin
re%erendum,#a intrarea *n vi(oare devine !arte
inte(rant& a Constituiei.
#( 'e(i#e or(anice sunt ce#e ado!tate de Par#ament
*n domenii#e de im!ortan& vita#& !entru
%uncionarea statu#ui $i care sunt strict enumerate
*n art.72 a#in. din Constituie. <st%e# !rin #e(e
or(anic& se re(#ementeaz&C
E sistemu# e#ectora#,
E or(anizarea $i %uncionarea !artide#or !o#itice,
E or(anizarea $i des%&$urarea re%erendumu#ui,
E or(anizarea Fuvernu#ui $i a Consi#u#ui Su!rem de
<!&rare a# G&rii,
E re(imu# st&rii de asediu $i a# ce#ui de ur(en&,
E in%raciuni#e, !ede!se#e $i re(imu# de e)ecutare a
acestora,
E acordarea amnistiei sau a (raierii co##ective,
E or(anizarea $i %incionarea Consi#u#ui Su!erior a#
?a(istaturii, a instane#or -udec&tore$ti, a
?inisteru#ui Pu"#ic $i a Curii de Conturi,
E statutu# %uncionari#or !u"#ici,
E contenciosu# administrative,
E re(imu# -uridic (enera# a# !ro!riet&ii $i mo$tenirii,
E re(imu# (enera# !rivind ra!orturi#e de munc&,
sindicate#e $i !rotecia socia#&,
E or(anizarea (enera#& a *nv&&mntu#ui,
E re(imu# (enera# a# cu#te#or,
E ora(anizarea administraiei #oca#e, a teritoru#ui,
!recum $i re(imu# (enera# !rivind autonomia
#oca#&,
E modu# de sta"i#ire a zone#or economice e)c#usive,
E ce#e#a#te domenii !entru care, *n Constituie, se
5!revede ado!tarea de #e(i ordinare.
'e(ea or(anic& se ado!t& !rin votu# ma-orit&ii
mem"ri#or %iec&rei camere #e(is#ative1Camera
4e!utai#or $i Camera Senatu#ui.
c( 'e(ea ordinar&1 este ado!tat& de Par#ament
!entru a re(#ementa domenii socia#e de im!ortan&
mai redus& !entru care nu este necesar&
ado!tarea unei #e(i or(anice. 'e(ea ordinar& se
ado!t& cu votu# ma-orit&ii mem"ri#or !rezeni #a
$edina %iec&rei camere #e(is#a