Sunteți pe pagina 1din 25

Denumirea oficial: Regatul Unit al Marii Britanii i al Irlandei de Nord (de obicei

prescurtat sub forma Regatul Unit sau Marea Britanie)


Asezare geografica: in Europa de Vest formata din insule include o sesime din nordul
insulei !rlanda situata intre "ceanul Atlanticului de #ord si Marea #ordului$ la nord%&est
de 'ranta(
)oordonate geografice: *+, #$ -, V(
.uprafata: totala -++$/-0 1mp$ uscat -+2$*30 1mp$ apa 4$-40 1mp(
#ota: cuprinde insulele Roc1all si .5etland(
"rase: 6ondra (capitala)$ Manc5ester$ 6i&erpool$ Edinburg5$ 7lasgo8$ )ardiff$ Belfast(
7ranite: total 490 1m cu !rlanda(
)oasta: 2-$+-3 1m(
'orma de gu&ernamant
Monar5ie constitutionala ereditara( Regina Elisabeta a !!%a este su&eranul Regatului Unit$
al :eritoriilor dependente si a inca 2+ state din )ommon8ealt5(
6egislati&ul britanic este bi%cameral$ cuprinzand )amera 6orzilor si )amera )omunelor(
;uterea e<ecuti&a este e<ercitata de catre 7u&ern$ constituit de partidul castigator al
alegerilor generale( !n prezent$ sistemul politic se bazeaza pe trei partide principale:
;artidul 6aburist (aflat la putere din 233=)$ ;artidul )onser&ator si ;artidul 6iberal%
Democrat(
Drepturi maritime: ape teritoriale 2- mn$ zona de pescuit e<clusi&a -00 mn$ platoul
continental$ conform limitelor con&enite(
)limat: in general temperat &remea &ariaza frec&ent dar la e<treme mici de temperatura
climatul este temperat de &anturile de sud%&est predominante in fata )urentului
Atlanticului de #ord mai mult de >umatate din zilele anului sunt innorate(
Relief: preponderent dealuri accidentate si munti mici campii in est si sud%est(
Relieful este diferit$ de la teritoriile >oase dintre gurile raurilor E<e si :ees %roci
sedimentare moi$ creta$ argila$ gresie%$ trecand apoi la dealuri de creta sau calcar ca
)ost8olds$ )5iltenrs$ #ort5 Do8ns si .out5 Do8ns$ si munti : )ambrieni$ (.no8don
%20/* m)$ ;enini$ 7rampiani cu &arful cel mai inalt$ Ben #e&is 24++ m( ?ona de sud%est
este o zona de campie$ cu sol preponderent argilos(
Raurile sunt scurte$ dar cu debite importante$ ceea ce le face na&igabile : :amisa$
.e&ern(cel mai lung)$ :rent$ .5annon$ E<e$ A&on$ :ees$ "use(
Relieful Angliei const @n ma>oritate din coline >oase$ desprite$ de la nord la sud$ de un
lan de dealuri i muni ()umbria$ Munii ;ennini)( Altitudinile &@rfurilor muntoase nu
depesc 2000 m( R@urile engleze ma>ore sunt :amisa$ .e&ern$ :rent i "use( )ele mai
importante orae s@nt 6ondra$ Manc5ester$ Birming5am$ 6eeds$ #e8castle upon :Ane$
.5effield$ Bristol$ 6i&erpool$ 6eicester$ #otting5am( :unelul )analului MBnecii$ care
@ncepe din apropiere de Do&er$ face legtura cu 'rana(
ara 7alilor este @n ma>oritate muntoas$ cel mai @nalt punct fiind &Brful .no8don$ cu
20/* m( 6a nord se gseste insula AngleseA( )el mai mare ora este capitala$ )ardiff$
urmat de .8ansea$ #e8port i Cre<5am(
7eografia .co iei este &ariat$ cu poriuni >oase @n sud i est$ i poriuni muntoase
(5ig5lands) @n nord i &est$ unde se afl i Ben #e&is (24+4 m)$ cel mai @nalt &@rf din
Regat( Dn largul coastelor scoiene se gsesc numeroase insule$ cele mai importante fiind
ar5ipelagurile Eebride$ .5etland i "r1neA( "raele principale s@nt Edinburg5$ 7lasgo8$
Aberdeen i Dundee(
!rlanda de #ord are un relief predominant colinar( "raele ma>ore s@nt Belfast i
6ondonderrA(
)ote e<treme: cea mai mica cota: %+ metri % :5e 'ens cea mai mare cota: 2$4+4 metri F
&arful Ben #e&is(
Resurse naturale: carbune$ petrol$ gaze naturale$ minereu de fier$ plumb$ zinc$ aur$
cositor$ calcar$ sare$ argila$ creta$ g5ips$ potasiu$ siliciu$ gresie$ teren arabil(
!ntrebuintarea terenului: teren arabil -*G$ recolte permanente 0(-G$ pa>isti si pasuni
+9G$ paduri 20G$ altele 23G(
:eren irigat: 2$=00 1mp (-004)(
Riscuri naturale: iarna &iscole inundatii(
;robleme actuale de mediu: continua sa reduca emisiile de gaze care genereaza efectul de
sera tinteste sa reduca cantitatea de deseuri industriale si comerciale ingropate si sa le
recicleze sau sa le transforme in ingrasamant(
;ozitia geo%strategica: este situata langa rutele maritime &itale din "ceanul Atlanticului
de #ord se afla la numai 4* de 1m departare de 'ranta si este legata de aceasta printr%un
tunel sapat sub )analul Manecii deoarece coasta este puternic crestata$ nici o asezare nu
se afla mai departe de 2-* 1m de flu<ul
;iata resurselor umane % inca greu accesibila
Agentia #ationala pentru "cuparea 'ortei de Munca din Romania a atras atentia cu
pri&ire la problemele care pot aparea in procedura de aplicare si derulare a unor programe
de formare profesionala in Marea Britanie prin articole si comunicate de presa$ emisiuni
radio (de e<emplu$ emisiunea cu caracter permanent$ saptamanala$ H6ucrand in EuropaI
de la Radio Romania !nternational)$ precum si site%ul propriu$
5ttp:JJ888(muncainstrainatate(anofm(roJ( Autoritatile britanice (BEER$ UK Border
AgencA) au fost sesizate cu pri&ire la unele probleme in legatura cu accesul cetatenilor
romani pe piata resurselor umane din Marea Britanie(
;ersoanele interesate de un loc de munca in Marea Britanie$ precedat de un curs de
calificareJperfectionare$ trebuie sa tina cont de urmatoarele aspecte:
plasarea la anga>atori are loc$ in medie$ in patru%cinci saptamani de la data inceperii
cursurilor( !n realitate insa$ termenele sunt depasite in multe situatii( Durata mai mare de
asteptare a certificatului ii pune in dificultate pe cetatenii romani care$ nea&and drept de
munca$ trebuie sa suporte costuri nepre&azute pentru intretinere in Marea Britanie
admiterea de catre agentia de recrutare sau de catre furnizorul de formare profesionala
din Marea Britanie nu inseamna automat ca anga>atorii britanici &or accepta plasamentul(
Acestia pot respinge participantii la cursuri sub diferite moti&e: cunoasterea insuficienta a
limbii engleze$ lipsa aptitudinilor necesare (lucru care s%a si intamplat pana acum de mai
multe ori) etc(
pe durata procesarii cererii pentru obtinerea certificatului de inregistare si pana la
obtinerea primului salariu$ cursantul roman trebuie sa se intretina singur$ moti& pentru
care trebuie sa dispuna de o suma de bani corespunzatoare traiului in Marea Britanie si$
e&entual$ pentru transportul de intoarcere in Romania
inainte de a accepta inscrierea in programele de formare profesionala din Marea Britanie$
cetatenii romani trebuie sa &erifice daca furnizorii sunt autorizati sa presteze astfel de
ser&icii( Registrul furnizorilor autorizati de formare profesionala din Marea Britanie este
gestionat de catre Departamentul pentru Uni&ersitati$ !no&atie si Aptitudini si poate fi
consultat accesand 8ebsite%ul 888(dfes(go&(u1Jpro&idersregister
cetatenii romani trebuie sa se asigure ca in contractele inc5eiate cu agentiile de ocupare a
fortei de munca din Romania$ precum si in cele inc5eiate cu furnizorii autorizati de
formare profesionala din Marea Britanie sunt pre&azute clar obligatiile partilor in ceea ce
pri&este informarea$ derularea programelor de formare profesionala$ plasarea la
anga>atori britanici$ felul muncii pe care o &or presta$ cazarea pe durata cursurilor$ tarifele
pentru diferite ser&icii si conditiile de incetare a contractelor in cazul nerespectarii
obligatiilor asumate(
Marea Britanie
Dn timpul de zile de la !mperiul Britanic economia Marii Britanii a fost cea mai
mare din lume Li primul care a industrializa (sau industrializeze$ inaugureaza in Re&olutia
!ndustriala)( DeLi a sczut @n importanM$ deoarece$ Marea Britanie este @n continuare cea
mai mare economie a Lasea$ @n lume prin paritatea puterii de cumprare(
Este un membru al 7= (acum e<tinderea la 7/ Li 7-0)$ Uniunea European (deLi
nu Economic European Li Uniunii Monetare%UEM % sau Euro) Li ")DE ("rganizaMia
pentru )ooperare Li Dez&oltare Economic)( Este de asemenea membru fondator al
)ommon8ealt5%ului$ asociaMia format de ctre fostele state !mperiului Britanic(
Economia britanica este unul dintre cele mai globalizate (sau globalizat)
economii din lume$ datorit 6ondrei$ considerat a fi cel mai mare centru financiar din
lume(
Economia Regatului Unit al Marii Britanii include economiile din Anglia$ .coMia$
Nara 7alilor Li !rlanda de #ord( !nsula Man Li !nsulele )5annel fac parte din !nsulele
Britanice Li au statut bancar offs5ore(
;!B
Banca Angliei a redus ratele dobBnzii la 2$0 la sut pBn la sfBrLitul anului -00/$
Li c este de aLteptat s scad la 0$* la sut pentru cele mai multe dintre -003 Li -020(
Deficitul bugetar din Marea Britanie a fost de *$4 la suta din ;!B @n -00/( )u pac5ete de
stimulare economic Li sal&are a lucrat pe banca fiind$ c este de aLteptat s balon la 22$4
la suta din ;!B @n -003 Li 24 la sut din ;!B @n -020(
Dn -00/$ Marea Britanie a a&ut cele mai mari +4 relati& a datoriei publice
naMionale$ de la +=(- la suta din ;!B( Aceast cifr ar putea creLte la */$* la sut din ;!B
pBn @n -003 Li =0 la sut din ;!B @n -020$ datorit deficitelor bugetare proiectate de
-003%-020(
!nflaMia a consolidat acti&itMile de pBn la 4$9 procente @n -00/$ dar a sczut din
nou cu prbuLirea economic Li este de aLteptat s fi de 0$+ la suta in -003 si 0$/ la suta in
-020( Ea a a&ut */ rata cea mai mic inflaMie @n lume la sfBrLitul anului -00/(
4 luni rata de trezorerie a sczut @n mod similar$ de la *$* procente @n -00/$ conform
pre&iziunilor$ 2$4 la sut @n -003 Li -020(
Rata Loma>ului a a>uns la 9(4 la sut @n Marea Britanie pBn la sfBrLitul anului
-00/$ @n conformitate cu "ficiul #aMional de .tatistic$ a>ungBnd la aproape - milioane de
Lomeri( Aceast cifr este probabil s creasc la -(* pBn @n 4 milioane cifre$ sau /0%20 la
suta(
Marea Britanie are cel mai mare deficit de cont curent treilea @n lume$ de 2/9
miliarde dolari .UA( Ea are un deficit comercial mare @n industria prelucrtoare Li a
de&enit un importator net de energie scade Li Marea #ordului de e<tracMie( .e ruleaza
+9/(= miliarde dolari din e<porturi (3 @n clasamentul mondial de e<port) Li 9*+(= miliarde
dolari a importurilor (9 in lume)(
A fost cel mai mare beneficiar dou de in&estiMii strine directe (!.D) @n -00= (deLi cifra a
sczut de la)$ Li una dintre cele mai competiti&e din Europa pentru afaceri Li fiscale(
Marea Britanie ;!B%ul de date
Economia din Marea Britanie este cea mai mare a *%a din lume Li dou ca mrime
din Europa$ cu ;!B%ul din .UA --=3 miliarde dolari (cea mai mare sasea de ;;; ;!B)(
creLterea ;!B a fost de 2$2 la suta in -00/$ dar este de aLteptat s contracteze @n anii
urmtori$ cu pre&iziunile pri&ind creLterea ;!B%ului de %4(- la sut @n -003 Li %2(2 la suta
in -020(
Marea Britanie are o populaMie de 92m Li un ;!B pe cap de locuitor este de U. O
4=(+1$ ceea ce face cea mai bogat Mar 40 @n lume$ peste media Uniunii Europene de U.
O 44(/1(
Marea Britanie ;!B%ul de sector industrial:
.ectorul ser&iciilor % =9(- la sut din ;!B$ Marea Britanie
!ndustrie P Manufacturing % --$/ la suta din ;!B$ Marea Britanie
Agricultura % 0$3 la sut din ;!B$ Marea Britanie
Marea Britanie Economic !storie
Regatul Unit a fost odata cea mai mare economie din lume( 6a momentul de &Brf
@n timpul secolului al Q!Q%lea$ a fugit de !mperiul Britanic % Li un sfert din lume( .istemul
su global mercantil transportat oameni$ resurse Li de capital$ generatoare de profituri
mari pentru Empire(
De la sfBrLitul anului al doilea rzboi mondial Marea Britanie a fost slbit de
costurile de rzboi$ la sfBrLitul !mperiului Li a Republicii !rlanda a prsi Regatul Unit(
Dn ultima &reme$ au e<istat dou perioade a performanMelor economice puternice(
;rimul rezultat din prim ministers5ip de Margaret :5atc5er$ care a rupt faimos sindicatele
Li inaugurat @n reformele de piaM liber$ care a a>utat Marea Britanie a &rsat sale R.ic1
Man a EuropeiR manta(
Al doilea a &enit atunci cBnd gu&ernul R#e8 MunciiR a &enit la putere @n 233=$ cu
7ordon Bro8n ser&ind atBt cancelarul 7ordon Bro8n finante Li ulterior prim%ministru$
moLtenirea Li e<tinderea pe o perioad de creLtere economic continu 233-%-00=(
Marea Britanie Economiei -002%-00=
Marea Britanie a cunoscut o bul dubl atBt @n locuinMe Li pieMele bursiere -002 la
-00=(
De credit a fost ieftin Li uLor$ reglementarea la<e Li normele rupt( Alimentat de credite
ipotecare de pBn la 2-* la suta$ preturile locuintelor sa triplat @n unele zone @n aceast
perioad Li Bursa de Valori din 6ondra (6.E)$ a atins ma<ime record(
;returile locuintelor au atins apogeul @n al treilea trimestru din -00=$ iar declinul pe set
inc5 #u sa putut obMine finanMare de gros banca #ort5ern Roc1 din Marea Britanie a fost
ne&oit s apeleze la Banca Angliei calitate de creditor de ultim instanM$ @n septembrie
-00=( Acest lucru a condus la primul a alerga pe o banca britanic @n generaMii$ Li a forMat
gu&ernul @n cele din urm s naMionalizeze banca(
Regatul Unit Economie -00/
#ort5ern Roc1 nu a marca sfBrLitul de implicare a gu&ernului britanic @n sectorul
financiar(
Acesta a fost forMat s naMionalizeze Bradford P BingleA$ a>uta Alliance P
6eicester Li EB". sa cumprat$ Li s furnizeze capital$ finanMare Li de subscriere @n
&aloare de mai mult de +00 miliarde 7B; pentru ambele giganti supra%@ndatorare ca RB.
Li 6loAds :.B$ Li grupuri relati& mai puternice cum ar fi BarclaAs$ E.B) si .tandard
)5artered(
De S- -00/$ Regatul Unit a fost oficial @n recesiune Li .terling au sczut mai mult de 40
la sut faM de alte &alute principale(
)u @ncrederea consumatorilor dropping Li Loma>ul @n creLtere$ sectorul auto Li cu
amnuntul au fost &ictime urmtoare de recesiune( nume de uz casnic @n Eig5 .t inclusi&
Cool8ort5s$ ?a&&i (fosta megamagazinele Virgin)$ !'M$ Adams Li Cedge8ood
Caterfords intrat @n administrare >udiciar de )raciun -00/(
Regatul Unit Economie -003
Economia britanic n 2009 a fost n declin$ la o rat c5iar mai rapid decBt iniMial
suspectate(
:oate sectoarele economiei din Marea Britanie par s fie lupt$ cu @ncrederea
consumatorilor$ piaMa locuinMelor$ ocuprii forMei de munc Li de fabricaMie$ fie la punctul
cel mai >os$ sau sczBnd mai rapid decBt oricBnd @nregistrate anterior(
Dncercarea de a depLi &ina pentru recesiune Li cderea de la declaraMiile sale
anterioare c a @mblBnzit Rboom and bustR ciclul$ ;rim%ministrul 7ordon Bro8n a anunMat
un pac5et de stimulare economic ma>or( Aceasta &a aduga la ni&elul de @ndatorare
ridicat de>a de peste +0 la suta din ;!B$ ceea ce duce la speculaMii c Marea Britanie
ratingului su&eran datoriei ar fi declasate Li la diapoziti&e @n continuare &aloare nu%i aLa
int de lire sterline(
Pn la sfritul anului 2009, economia Marii Britanii este de ateptat s fi
contractat 3,2 procente (dei unii economisti sunt de rei!uire n "os, care fi#ura n
continuare$, cu datoria public din Marea Britanie ridicandu%se la un uimitor &0 la sut'
(e#atul )nit Economie Prei!iuni 20*0
;re&izionarea @n mi>locul de incertitudine Li economice$ cum ar re&oltelor financiare este$
s%l pun blBnd$ o pro&ocare(
)onsensul pentru -020 are acum mutat @n apartamentul de creLtere negati&(
;re&iziunile &ariaz de la 0 la sut pBn la %* la suta creLtere$ cu mediana @n %2%%- la gama
de procente$ deLi ma>oritatea stat economiLti c riscurile ma>ore @n sensul decelerrii
rmBn(
Banca Angliei a ratei dobBnzii$ inflaMiei Li rata de trei luni de trezorerie sunt de aLteptat s
rmBn sczut la sub 2 la suta$ sub 2 la sut Li 2$4 la sut$ respecti&(
Ec5ilibrului bugetar se estimeaz s creasc periculos de la %24 la suta din ;!B$
care ar lua din Marea Britanie datoriei publice naMionale de peste =0 la suta din ;!B(
Marea Britanie monetar Li politica fiscal
)a de :2 -003$ Banca Angliei a redus de>a ratele dobBnzilor la un minim istoric de 2$0 la
suta$ cu o scdere la 0$* la suta sau c5iar zero probabil(
Msuri suplimentare sunt necesare$ probabil$ Li aceasta &a include rela<area cantitati&e$
cu alte cu&inte$ tiprirea de bani mai mult(
!n timpul interpretarii 7ordon Bro8n ca cancelar$ ;artidul 6aburist a adoptat @n mod
oficial Regula de Aur Li durabil articolul !n&estiMii @n politica fiscal$ care precizeaz c
deficitul @n decursul unui ciclu economic ar trebui s fie utilizat numai pentru in&estiMii @n
&iitor$ Li numai pBn la o datorie naMional de +0 pe suta din ;!B(
;Bn la sfBrLitul anului -00/ datoriei publice estimate a crescut de>a la +- la sut$
Li ar putea creLte la =0 la suta din ;!B pBn @n -020$ @n sensul c normele au ieLit pe
fereastr ca lupta cu recesiunea are prioritate( economie 1eAnesian spune c acesta este
un lucru bun$ dar las finanMelor gu&ernul britanic periculos de peste le&ier % Li peste
pBrg5ie a fost$ dup toate$ ceea ce ne%a bgat @n aceast mizerie$ @n primul rBnd(
Economia Marii Britanii a crescut la 0$/G$ @ntre iulie Li septembrie$ arata cifrele
oficiale$ sugerBnd c economia @Li re&ine mai repede decBt se aLtepta(
Rezult o creLtere cu 2$-G @n al doilea trimestru al anului$ Li este dublu faM de
0(+G aLteptat de ctre analiLti(
Dntre timp$ agenMia de rating .tandard and ;oorTs actualizat pre&iziunile pentru
Marea Britanie triplu%A de rating al creditelor(
)ancelarul 7eorge "sborne numit ambele rapoarte Run &ot de @ncredere @n
politicile noului gu&ern economicR(
Economia Marii Britanii: Recuperarea
Uoma>ul @n grafic
sectorului pri&at rolul
Vanzarile cu amanuntul a se &edea semn de pic1%up
Marea Britanie imprumuta 20$4 miliarde lire sterline in perioada octombrie
;rodusul intern brut (;!B)$ figura eliberat de "ficiul #ational de .tatistica ("#.)$
este doar o estimare @n primul rBnd$ Li poate fi re&izuit(
Analistii au a&ut de aLteptat o @ncetinire dup &Bnzare cu amnuntul Li slabe date
locuinMe(
7u&ernul relief
RAceasta este a doua mare surpriz creLterea ;!B%ului @ntr%un rBnd Li sugereaz c
economia Marii Britanii este mai rezistent decBt mulMi au temutR$ a declarat Vames
Knig5tleA$ economist la !#7(
R7u&ernul &a lua$ fr @ndoial$ acest lucru ca pe un semn c sectorul pri&at poate
umple golul creat de reduceri din sectorul public$ dar cu @ncrederea consumatorilor$
sonda>e intenMiile de anga>are Li locuinMe toate datele pri&ind acti&itatea de dedurizare
ramanem precauti(R
Dar cancelarul 7eorge "sborne a declarat c$ @mpreun cu Re&izuirea
c5eltuielilor gu&ernului a anunMat sptmBna trecut$ datele "#. ar trebui s a>ute stea la
baza @ncrederii @n economia Marii Britanii(
R"#. consider c stau la baza creLterii @n trimestrul al treilea a fostR @n general
similare Rpentru al doilea trimestru puterniceR$ a spus el(
+ectorul de constructii stimulea! creterea economic
)u toate acestea$ cancelar umbra Alan Vo5nson a afirmat datele nu au artat nici
un astfel de lucru(
R#u e<ist nici un semn @nc de tipul de impuls @n sectorul pri&at$ de care a&em
ne&oie pentru a crea efecti& de -$* milioane de slu>be care WBiroul de Buget
ResponsabilitateaX sugereaz sunt necesare$ pentru a &eni c5iar din aceasta$ cu creLteri @n
ocuparea forMei de muncR$ a a spus(
Dar taie gu&ernului planificate a c5eltuielilor Re&ie8 sa luat o stampila de
aprobare de la agenMia de rating .tandard P ;oorTs$ care a ridicat pre&iziunile pentru
Marea Britanie triplu%A rating @napoi la RstabilR la Rnegati&aR(
RDn opinia noastr$ deciziile luate de ctre gu&ern de coaliMie Regatului Unit @n
sale de re&izuire a c5eltuielilor -020 reduce riscurile la punerea @n aplicare a gu&ernului
su iunie -020 programului de consolidare fiscal$R a declarat compania intr%un
comunicat(
;olitica de focalizareR
Mai tBrziu marMi$ )B! a publicat o scrisoare care le%a adresat domnului "sborne Li de
afaceri .ecretarul Vince )able$ @nainte de publicarea de creLtere a gu&ernului de 5Brtie
alb(
,sborne- P.B%ul arata /ncrederea n economie/
Dn ea$ grupul de afaceri solicit o R&ibrantR mici Li mi>locii din sectorul
@ntreprinderilor mi>locii$ Li de a a>uta cu e<porturile ctre regiunile creLtere economic
din lume(
Dn plus$ ea &rea s &ad Rincertitudine redusR @n >urul proiectelor naMionale @n
sectoare cum ar fi energia$ Li o reform de prestare a ser&iciilor publice$ cu bariere pentru
e<ternalizarea ser&iciilor de eliminat(
Director%general )B! Ric5ard 6ambert a spus c a fost ne&oie Rde o atenMie politic
asupra acestor msuri care pot a&ea cel mai mare impact asupra performanMelor de
creLtere @ntr%un inter&al de timp relati& scurtR(

INDICATORII PIB
)reLtere ;!B
Marea Britanie creLte producMia cu 0$/G
;!B%ului real trimestriale de creLtere
;rodusul !ntern Brut (;!B) a crescut 0$/ procente @n al treilea trimestru din -020$
comparati& cu o creLtere de 2$- la sut @n trimestrul precedent(
;ermiterea pentru recuperare @n S- @n urma &remii nefa&orabile de la @nceputul
anului$ o creLtere de baz @n :4 este @n mare msur similar cu cel din S-( )reLterea @n al
treilea trimestru se datoreaz creLterii @n fiecare din seria agregate componente$ Li anume
ser&icii$ construcMii Li producMie(
:otal de ieLire de ser&icii a crescut 0$9 la sut @n al treilea trimestru$ comparati&
cu o creLtere de 0$9 procente in trimestrul precedent( )ea mai mare contribuMie la
creLterea$ @n acest trimestru a fost de la ser&icii de afaceri Li de finanMare Li de gu&ern Li
alte ser&icii:
De distribuMie$ 5oteluri Li restaurante au crescut 0$9 la sut$ comparati& cu o creLtere de
0$* la sut @n trimestrul precedent( )u amnuntul a contribuit cel mai mult la cresterea din
acest trimestru
:ransport$ depozitare Li comunicaMii a crescut cu 0$= la suta$ comparati& cu o
scdere de 2$* la sut @n trimestrul precedent( ;oLt Li telecomunicaMii Li transport terestru
contribuit cel mai mult la creLterea @n acest trimestru
.er&icii de afaceri Li de finanMare a crescut de 0$* la sut$ comparati& cu o creLtere de 2$0
la sut @n trimestrul precedent( .er&icii informatice au contribuit cel mai mult la cresterea
din acest trimestru
7u&ernul Li alte ser&icii au crescut 0$9 la sut$ comparati& cu 0$= la sut creLtere
@n trimestrul precedent( Recreere Li sntate contribuit cel mai mult la creLterea acest
trimestru
;roducMia total de ieLire a crescut 0$9 la sut @n al treilea trimestru din -020$
comparati& cu o creLtere de 2$0 procente @n al doilea trimestru( De fabricaMie a fcut cea
mai mare contribuMie la creLterea$ @n cazul @n care producMia a crescut de 2$0 la suta
comparati& cu o creLtere de 2$9 la sut @n trimestrul precedent(
De energie electric$ gaze Li ap de ieLire de alimentare au sczut cu 0$- la sut$
comparati& cu o scdere de 2$4 la sut @n trimestrul precedent( !ndustria e<tracti& a
sczut 0$= la suta$ comparati& cu o creLtere zero @n trimestrul precedent(
ieLire de constructii a crescut +(0 procente @n al treilea trimestru din -020$ comparati& cu
o creLtere de 3$* la sut @n trimestrul precedent(
Agricultur$ sil&icultur Li pescuit a sczut de ieLire 0$4 la suta$ comparati& cu o
creLtere de -$= la sut @n trimestrul precedent(
PIB-ul i piaa muncii
De la recesiune la recuperare
Economia Regatului Unit din ultimii trei recesiuni
;e piaMa forMei de munc continu s arate rezilienMei$ cu ni&elurile de ocuparea
forMei de munc @n creLtere cu 29= mii de locuri de munc @n trimestrul trei -020( )u toate
acestea acest mLti diferite situaMii @ntre tipurile de lucrtori(
Dn cele patru trimestre ale redresrii economice din recesiune recente din Marea
Britanie$ trimestrul trei -003 pentru trimestrul trei -020$ totalul locurilor de munc a
crescut cu 2(0 la sut (-/9 mii)( Acest lucru a fost condus de fracMiune de norm Li
lucrtorii temporari:
de locuri de munc part%time a crescut cu +(- la sut (4-0000)
'ull%time de locuri de munc a sczut cu 0$- la sut (4+000)
Li
anga>aMi temporari$ a crescut cu 3$0 la sut (2-3000)
anga>aMi permanenMi au sczut cu 0$- la sut (+3000)
De%a lungul celor Lase trimestre ale contracMie economic @n timpul cele mai recente
recesiune$ ocuparea forMei de munc total a sczut cu 900(000( Dn recesiune anii 23/0$
ultimul trimestru de contracMie economic &zut ni&elurile ocuprii forMei de munc 923
de mii mai mic decBt ni&elul pre%recesiune( 6a sfBrLitul anilor 2330 recesiune$ ocuparea
forMei de munc a fost 320 de mii mai mic decBt a fost @nainte de recesiune(
Marea Britanie continu calea sa de recuperare din recesiune
Economia Regatului Unit din ultimii trei recesiuni
)onform ultimelor cifre$ ;!B%ul din Marea Britanie a crescut cu 0$/ la suta in
trimestrul trei -020(
Desi economia a crescut pentru ultimele patru trimestre$ aceasta este @nc sub
ni&elul de producMie @nregistrate @nainte de @nceperea recesiunii (indicat @n figura de mai
sus)( ;!B%ul a recuperat apro<imati& >umtate din producMia pierdut @n timpul recesiunii(
Dn ultimele dou recesiuni a durat putin peste trei ani pentru a a>unge la ieLire pre%
recesiune la ni&el(
Economia Regatului Unit din ultimii trei recesiuni
;!B%ul a scazut +$9 la suta @n recesiune anii 23/0$ cu -$* la suta @n recesiune anii 2330 Li
cu 9$+ la suta in recesiune -000(
.er&icii au contribuit la creLterea ;!B%ului @n recuperare
;!B%ul a crescut cu 0$/ la suta in trimestrul trei -020( Aceasta a fost a patra ma>orare
consecuti& de la sfBrLitul recesiune recente( De 0(/ la sut creLtere a rezultat din:
.ectorului de ser&icii (0$+ la suta)
.ectorul construcMiilor (0$- la suta)
.ectorul de producMie (0$2 la suta)
)reLtere @n sectorul de ser&icii a fost condus de RafaceriR$ RsntateR Li RalteR
sectoare
DeLi trimestrul trei creLterea a fost mai mic decBt cea din trimestrul doi (care a
fost de 2$- la sut)$ @n trimestrul doi cifra a fost influenMat @n mod substanMial de ctre
sri @napoi de la efectul &remii nefa&orabile la @nceputul anului( Acest lucru a fost
obser&at @n special @n construcMii$ printre alte sectoare( 'cBnd abstracMie de acest efect$
care stau la baza creLterii @n trimestrul trei a fost similar cu cea din trimestrul doi(
RATA OMA!U"UI
Ocuparea #orei de munc$
Rata se ridic$ la %&'( la sut$
Rata de ocupare pentru persoanele @n &Brst de 29 % 9+ pentru cele trei luni pBn @n
septembrie -020 a fost =0(/ la sut$ cu 0$4 pe trimestru( #umrul de persoane @n &Brst de
29 ani Li ocuparea forMei de munc a crescut cu peste 29= de mii pe trimestru pentru a
a>unge la -3230000( "cuparea forMei de munc este de pBn -/9 de mii pe an$ dar este de
-20 de mii mai mic decBt doi ani @n urm( )reLterea ocuprii forMei de munc trimestrial
@n total a fost @n principal determinat de auto%ocuparea forMei de munc$ care a crescut cu
22- de mii pe trimestru pentru a a>unge la un ni&el record de +$040$000$ Li de ctre
anga>aMii cu fracMiune de norm$ care a crescut cu 3+ mii pe trimestru pentru a a>unge la
9=90000( #umrul de anga>aMi cu norm @ntreag au sczut cu 9- mii pe trimestru pentru
a a>unge la 2/2=0000( #umrul de salariaMi Li liber%profesioniLti care au lucrat cu
>umtate de norm$ deoarece ei nu au putut gsi un loc de munc cu norm @ntreag a
crescut cu 9= mii pe trimestru$ pentru a a>unge la un ni&el record de 2$2* milioane de
euro( @nregistrrile comparabile pentru aceste serii ocuparea forMei de munc a @nceput @n
233-(
Rata Loma>ului pentru cele trei luni septembrie -020 a fost de =$= la suta$ in
scadere cu 0(2 pe trimestru( #umrul total de Lomeri a sczut cu 3(000 fata de trimestrul
pentru a a>unge la -(+* milioane$ deLi numrul de Lomeri de pBn la Lase luni a crescut cu
-2 mii pe trimestru pentru a a>unge la 22/0000( Loma>ului masculin a sczut cu +0 mii pe
trimestru pentru a a>unge la 2(+4 milioane$ dar numrul de femei Lomerilor a crescut cu
42 mii pe trimestru pentru a a>unge la 20-0000$ cea mai mare cifra din 23//(
#umrul de persoane pretind !ndemnizaMie de Loma> (numrul de reclamant) a
sczut cu 4=00 @ntre septembrie Li octombrie -020$ pentru a a>unge la 2(+= milioane$ deLi
numrul de persoane pretinzBnd pentru pBn la Lase luni a crescut cu 20+00 pentru a
a>unge la 3+4$300( #umrul solicitanMilor de se< masculin au sczut cu *$+00 pe luna
pentru a a>unge la 2040000$ dar numrul de reclamanMi de se< feminin a crescut cu 2=00
pentru a a>unge la +42$+00(
Rata de inacti&itate pentru cei cu &Brsta 29 % 9+ pentru cele trei luni pBn @n
septembrie -020 a fost -4(- la sut$ cu 0$- pe trimestru( #umrul de persoane inacti&e @n
&Brst de 29 % 9+ au sczut cu /4 mii faM de trimestrul pentru a a>unge la 3-=0000( )ele
mai multe categorii de inacti&itate economic a sczut faM de trimestrul( )ategoria celor
mai mari cad peste trimestru a fost de cei care caut dup familia de origine sau$ care a
sczut cu 4* de mii pentru a a>unge la -(-/ milioane$ cea mai mic cifr comparabil$
deoarece @nregistrrile au @nceput @n 2334(
#umrul de posturi &acante pentru cele trei luni pBn @n octombrie -020 a fost
+*4 de mii$ in scadere cu -= mii faM de trimestrul( .ectorul arat cea mai mare scdere
trimestrial a fost educaMia$ @n care numrul posturilor &acante a sczut cu 20(000 pentru a
a>unge la 42(000(
Rata de creLtere anual a cBLtigurilor salariale pentru plata total (inclusi&
bonusuri) a fost de -$0 la sut pentru cele trei luni pBn @n septembrie -020$ pBn la 2$= la
sut pentru cele trei luni de august( Rata de creLtere anual a cBLtigurilor salariale pentru
plata regulat (cu e<cepMia primelor) a fost de -$- la sut pentru cele trei luni pBn @n
septembrie -020$ pBn la -$0 la suta pentru cele trei luni de august(
TURIMU"
Marea Britanie a industriei turismului cincea cea mai mare din lume( Este o component
ma>or a economiei britanice 22+bn generatoare de lire sterline pe an Li spri>inirea
locurilor de munc -(9*m(
Acesta include de cltorie efectuate pentru petrecerea timpului liber$ pentru afaceri Li
pentru a &izita prietenii Li rudele
Li cuprinde circa -00(000 de @ntreprinderi % din care /0G sunt !MM%uri( :urism
sector include:
"spitalitate
% =0000 unitMi$ inclusi& de clas mondial 5oteluri ma>ore$ 5oteluri cas de Mar$
casele de oaspeMi$ B P Bs$ Li cara&ana parcuri de &acanM Li cabane self%catering
% 220000 restaurante$ baruri$ pub%uri Li firme de catering
AtracMii
% =000 @ntreprinderile$ inclusi& parcuri tematice$ muzee$ case istorice Li a patrimoniului
site%uri$ parcuri$ grdini zoologice Li
E&enimente
% ;este -*(000 de @ntreprinderi de aLteptare conferinMe Li @ntBlniri$ festi&aluri$ e<poziMii
Li concerte
Vizitator :ransport
% Apro<imati& 20(000 de a&iatic$ fero&iar$ transport cu autocarul Li autobuzul$ @nc5irieri
auto Li companiile de feriboturi
:urism .er&icii
% !nclusi& peste agent de turism -*00 Li a @ntreprinderilor operator de turism$ precum Li
g5iduri$ centre de informare Li organizaMii de destinaMie(
Aceste @ntreprinderi sunt rspBndite @n @ntreaga Mar % peste tot din oraLele mari
Li oraLe$ prin staMiunile de pe litoral$ oraLe Li sate de piaM de la distanM( Acest lucru face
ca &eniturile din &izitatorilor o component important a tuturor economiilor regionale$
spri>inirea afacerilor de care depind multe comunitMi( #u este o e<agerare
s spun c fiecare comunitate @n Marea Britanie beneficii din turism$ @n fiecare zi(
)ele mai multe turismului @n Marea Britanie este pe pia0a intern( rezidenMi
britanici dura mai bine de 2 miliard de euro peste noapte
e<cursii si &izite de o zi @n fiecare an (o medie de 2= pe persoan)( Acest rezultat de
cltorie @n circulaMie de peste Y 9=bn @n >urul economiei britanice$ cu care o mare parte
din c5eltuieli fiind redistribuite din marile oraLe Li oraLele de pe litoral Li comunitMile
rurale(
Marea Britanie este una dintre cele mai populare destinatii din lume$ atragerea de
4-m &izitatori de peste mri @n fiecare an( Acesti &izitatori genera Y 23bn an @ncasrilor la
e<port pentru economia Marii Britanii (mai mult de Marea #ordului de petrol)$ din care
4$* miliarde de lire sterline merge direct la :rezoreriei prin DutA aerian de pasageri Li
:VA%ul pentru a a>uta la fondul de sntate$ educaMie Li alte ser&icii publice( )Bnd Li ziua
&izite interne sunt incluse$ impozitul total &enit la :rezorerie este estimat la apro<imati&
2* miliarde de lire sterline pe an(
Dn plus$ locuitorii britanic a&ea @n >ur de =0 e<cursii de peste mri @n fiecare an pentru
mediul de afaceri$ petrecere a timpului liber Li pentru a &izita prietenii Li rudele( )a o
consecinM a unui acord internaMional 5ub de cltorie$ Marea Britanie este baza pentru
trei din primele cinci companii aeriene internationale$ trei dintre cea mai mare angrosiLti
de turism$ Li la ni&el mondial de cltorie cumprtorilor premier con&enMie (Corld
:ra&el Mar1et)$ are loc la 6ondra @n fiecare an(
Ui pentru c de cltorie Li turismul este o component integrant a &ieMii moderne$
beneficii economice asociate cu industria sunt rspBndite pe @ntreg teritoriul Regatului
Unit( Aproape toate regiunile primi mai mult de * miliarde de lire sterline pe an din
c5eltuielile legate de turism Li s anga>eze peste 200(000 de oameni @n locuri de munc
legate de turism(
!mportant$ &eniturile Li ocuparea forMei de munc generate de sectorul turistic nu este
mai este foarte sezoniere( Dn general$ c5eltuielile legate de turism este remarcabil de
consec&ent pe tot parcursul anului$ oferind stabilitatea economic Li$ mai ales$ pe tot
parcursul anului ocuparea forMei de munc
!mportanMa de :urism pentru ocuparea forMei de munc
!ndustria turismului are o serie de caracteristici distincti&e unic potri&it pentru
generatoare de locuri de munc Li reconstruirea economiei britanice( 'iind o industrie a
ser&iciilor$ este e<trem de munc intensi&( Ea are$ de asemenea$ barierele la intrarea pe
piaM Li considerabile neutilizate capacitate( Aceste atribute face capabil s rspund
rapid la sc5imbrile cererii$ Li e<trem de eficiente @n crearea de locuri de munc rapid( Ui$
desigur$ locuri de munc turism nu pot fi e<ternalizate de peste mri( Dn plus$ portunitMile
de anga>are a generat de turism tind s se concentreze spre rezol&area unora dintre
problemele ocuprii forMei de munc de baz cu care se confrunt Marea Britanie(
)oncret$ turismul a crescut produce
2 )reLterea :ineret "cuparea forMei de munc
Mai multe Lcolar timpuriu @ncepe o carier @n turism Li ospitalitate decBt @n orice alt
industrie(
- a crescut ocuparea forMei de munc regional
:urismul ocuparea forMei de munc este relati& uniform distribuit @n Marea Britanie$ mai
degrab decBt centralizate @n principalele oraLe(
4 )reLterea incluziunii sociale
.ectorul foloseLte o forM de munc e<trem de di&ers (@n termeni de etnicitate Li socio%
mi< economice)$ Li are un ni&el mai mare de locuri de munc cu timp parMial decBt orice
alt parte a economiei(
E<ist trei factori cruciali care scot @n e&idenM potenMialul de creLtere a
sectorul turismului Li s%l ideal pentru spri>inirea redresrii economice:
Un Return on !n&estment Eig5
Datorit cererii latente de mare pentru a cltori @n Regatul Unit$ aceasta cost doar Y 2+
pentru a atrage o &izitator nou @n Marea Britanie printr%un mar1eting de peste mri % 200
de &izitatori noi genera o
noi locuri de munc Li s ofere @n fa&oarea bugetului statului cu peste Y 3000 @n A;D Li
:VA%ul de plMi(
- amortizarea rapid a in&estiMiei
;erioada medie de rezer&are pentru a cltori @n Marea Britanie este mai mic de Lase
luni$ de c orice in&estiMie este rapid tradus @n &enituri Li locuri de munc(
4 Marea Britanie Eosts din -02- Vocurile "limpice
Vocurile "limpice din -02- este un important e&eniment media global$ care ofer Marea
Britanie$ cu o oportunitate fr precedent pentru a stimula turismul receptor( De
mar1eting care pot fi generate$ @n cazul @n care in&estiMia este pre&zut$ este estimat la -
miliarde de lire sterline(
/1urismul de"a
spri"in 2230000
200 de mii de locuri de munc n
ntreprinderi, 405 din
care sunt .MM%uri /
:urismul este una dintre industriile in crestere$ la ni&el mondial ade&rat$ cu c5eltuieli @n
creLtere cu o medie de +$-G pe an @n ultimii -0 de ani( Deoarece pieMele surs$ cum ar fi
)5ina Li !ndia dez&olt$ potenMialul de creLtere este considerabil @n &iitor(
)u toate acestea$ ar fi turismul global este tot mai competiti&$ Marea Britanie a fost
pierdut cota de piaM ctre destinaMii concurent( creLterea economic durabil Li
ocuprii forMei de munc pot fi realizate numai prin orientarea in&estiMiilor publice Li @n
curs de dez&oltare adec&at de reglementare Li fiscale mediu( Apoi industria poate
ma<imiza @ntoarce din Marea Britanie a&anta>ele competiti&e e<istente$ cum ar fi de clasa
mondiala sa patrimoniului$ sporti&e Li a resurselor culturale(
Urmtoarele sunt sase domenii c5eie de politic$ care sunt &itale pentru deblocarea
complet potenMialului de turism din industria de Marea Britanie(
DmbuntMirea !nternational )ompetiti&itate
Marea Britanie a ridicat recent barierelor la turismul receptor( ;entru turismul din Marea
Britanie industrie s @nfloreasc$ modificrile trebuie s fie fcute pentru a ne asigura c
pot concura la un ni&el condiMii de egalitate cu alte destinaMii europene(
!ndustria turismului recunoaLte Li spri>in atBt necesitatea de frontier eficient
controale$ Li pentru a&iaMie pentru a limita Li s plteasc pentru costul su de mediu( )u
toate acestea$ recent &iz Li aerian de pasageri a crescut ta<ele DutA @nseamn c$ pBn la
sfBrLitul acestui an$ un familie de patru persoane din pieMe @n dez&oltare$ precum !ndia Li
)5ina &or trebui s plteasc o minim de Y *9/ pentru a &eni in Marea Britanie$
comparati& cu doar peste Y -00 pentru a &izita toate cele -* de .c5engen Mri( .ituaMia
este agra&at de a cotele de :VA pentru Marea Britanie de cazare Li restaurante$ care sunt
de dou ori la fel de mare ca medie a principalelor noastre concurenMi @n Europa(
;entru fiecare familie care este descura>at s &iziteze$ ca urmare a acestor ta<e$ Marea
Britanie renunM economie @n >ur de Y +000 @n &enituri( )u toate acestea$ impunerea A;D
nu se opreLte aceste potenMiali &izitatori din deplasare$ ea doar le face de cltorie ctre o
destinaMie concurent(
;rin urmare$ este crucial pentru e<ploatarea potenMialului de turism care$ menMinBnd @n
acelaLi timp de intrare Li de mediu controale corespunztoare$ de @ncrcare este
determinat de necesitatea de a @ncura>a &izitatorii s aleag Marea Britanie Li beneficiile
nete pe care le furnizeaz Marea Britanie economie(
.oluMii
Z )o%localiza cererea de centre de &ize cu alte Mri europene( Asigurarea unui
R"ne stop s5opR pentru &ize .c5engen Li Marea Britanie ar putea reduce costurile$ atBt
pentru Marea Britanie AgenMia de 'rontier Li &izitatori( Atunci cBnd este posibil$ pune @n
aplicare o .c5engen simplu Radd% pri&ind R&iza pentru Marea Britanie Li necesit UKBA
pentru a @ncura>a @n mod acti& &izitatori legitime$ inclusi& bona fide 6imba engleza ele&i$
precum Li a pre&eni ca intrate ilegal(
Z Eliminare A;D atunci cBnd intr @n a&iaMie de emisie european de comercializare a
cotelor( Acest lucru &a asigura sectorul >oac un rol @n pre&enirea sc5imbrilor climatice
@n timp ce
permiMBnd companiilor aeriene din Marea Britanie pentru a concura pe plan internaMional(
Z ;straMi :VA pentru ser&icii de turism @n curs de re&izuire Li reducerea ratei dobBnzii de
la Uniunea European medie (/$*G)$ atunci cBnd economic &iabil(
Z )reLterea capacitMii de Marea Britanie @n domeniul a&iaMiei$ sub rezer&a controalelor de
mediu corespunztoare$ astfel @ncBt s putem menMine statutul nostru ca fiind una dintre
destinaMiile turistice de top la ni&el mondial
DmbuntMirea calitMii Li abilitMi
Dn timp ce marea ma>oritate a produselor Li ser&iciilor turistice oferite &izitatorilor sunt
la un standard ridicat$ e<ist @ntotdeauna e<cepMii( !ndustria recunoaLte c @mbuntMiri
suplimentare @n competenMele personalului si calitatea produsului sunt necesare @n cazul
@n care Marea Britanie este de a concura cu succes pe piaMa mondial( Dn timp ce aceasta
este @n primul rBnd responsabilitatea de sectorul turismului$ e<ist iniMiati&e specifice care
necesit inter&enMia gu&ernului(
.oluMii
Z .tabilirea unei naMionale de competenMe Academiei pentru turism$ similar cu EospitalitA
noi Academie$ pentru a asigura furnizarea de o calitate @nalt personal turism(
Z ;unerea @n aplicare a VisitBritain lui RBine aMi &enit @n Marea BritanieR$ program @n
plumb pBn @n -02- Vocurile "limpice$ astfel ca &izitatorii au primit ser&icii de cea mai
de calitate de ctre public Li pri&at sectorul ser&iciilor @n fiecare etap a cltoriei lor(
Z !ntroducerea unui sistem de calitate pentru cazare care satisface ne&oile de &izitatori
identific Li @ntreprinderilor care respect standardele minime legale(
Z 'urnizarea de stimulente fiscale pentru @ntreprinderi pentru in&estiMii @n dez&oltarea Li
@mbuntMirea calitMii produselor turistic ridicat$ cum ar fi re%introducerea 5otel
construirea a cotelor Li eliminarea :VA%ului cu pri&ire la menMinerea de case istorice(
DmbuntMi sustenabilitatea:urismul este de>a o industrie e<trem de durabile( Acesta
susMine Li @ncura>eaz @ntreMinerea Li @ntreMinerea de ;arcuri #aMionale$ cldiri istorice$
pla>e Li modern peisa>e urbane$ precum Li stimularea creLterii @n arte Li acti&itMi culturale(
Ea @ncura>eaz oamenii s @ncerce produsele alimentare locale Li s produc$ s
@ntreprind acti&itMi @n aer liber Li @nMelege cultura altora(
Deoarece oamenii trebuie s se deplaseze s @ntreprind turism$ mediu amprenta sa este
uneori izolat%out pentru a critica disproporMionat de mai sus alte domenii economice
acti&itate( Aceasta trece cu &ederea multe consecinMe benefice de turism Li msurile
fiind luate pentru a reduce impactul asupra mediului global(
.oluMii
Z ;rogramele de spri>in care a>uta companiile de turism s funcMioneze mai durabil(
Z !ntroducerea de &ar pentru a obMine anual turism beneficiile estimate de Y -$* % 4$*
miliarde de lire sterline$ si =0(000 noi locuri de munc (!nstitutul de .tudii de ;olitica$
octombrie -00/)
( Z .uport pentru @ntreprinderile de turism pentru a dez&olta strategii care s stimuleze
&izitatori sustenabilitatea recunosc Li uz public$ mai degrab decBt de transport pri&at(
Z AsiguraMi%& c graficului de circulaMie a transportului public de lucrri Mine seama de
&Brf perioadele de cltorie turistic(
Z ;romo&area turismului intern @n acelaLi timp Li prin @ncura>area de cltorie intrare(
DeLi e<ist de mult industria poate face fr finanMare publice$ #ational de :urism
)amerelor sunt esenMiale pentru pBrg5ie promo&area Marea Britanie @n pieMele de peste
mri(
Dn ciuda recuperare do&edit la economie$ @n ultimii ani$ acorda VisitBritain a fost tiat
substanMial @n real termeni$ precum Li o reducere suplimentar de -0G este programat
pentru -022$ atunci cBnd pre%olimpic de promo&are acti&itatea &a fi &itala
Vocurile "limpice de la 6ondra sunt o dat$ @ntr%o oportunitate de%&iaM%a caset de
prezentare Marea Britanie @n strintate( -009 Raportul ;riceCater5ouse)oopers pentru
D)M. a declarat c$ dac adec&ate resurselor au fost furnizate$ Vocurile "limpice ar
putea oferi o perioad suplimentar de - miliarde lire sterline @n turism
&enituri pentru economia Marii Britanii(
;erioada de recuperare imediat de la in&estiMiile publice @n mar1eting turistic a fost
do&edit de ctre public J pri&at de parteneriat de mar1eting format dup 'oot Li izbucnirea
Mout5 Li 3 J 22 atacuri atunci cBnd -0 de milioane de lire sterline din fondurile rezoreriei
a fost dublat de ctre industria de a crea o campanie globala de mar1eting( Decurs de un
an$ care campanie a generat *00 de milioane de lire sterline @n peste mri c5eltuielile
&izitatorilor suplimentare$ 20 mii de locuri de munc prote>ate Li produse @n >ur de Y /0m
la plata :VA(
.oluMii
Z restabili finanMare VisitBritain pentru mar1eting de peste mri(
Z 'urnizarea de fonduri suplimentare pentru a VisitBritain pentru a atinge oportunitMile
moLtenirea turism oferit de Vocurile "limpice din -02-(
Z 'urnizarea de finanMare adec&at pentru a VisitEngland s creasc turismul intern(
Z restabileasc R7ate8aAR grant pentru promotii care @ncura>eaz &izitatorii de peste mri
la 6ondra pentru a e<plora restul din Marea Britanie(
Despre :ra&el and :ourism )ompetiti&eness Report
:ra&el and :ourism )ompetiti&eness Report a fost publicat prima data in -00=$ de catre
'orum Economic Mondial( !n -00= raportul a acoperit 2-+ de economii ma>ore( !n -00/
raportul include peste 240 de tari( 'actorii definitorii dupa care care se masoara topul
constau in gradul de atracti&itate al tarii in cauza$ pentru dez&oltarea de afaceri in
industria turistica(
'actorii se refera la di&erse aspecte$ precum infrastructura turistica$ resursele umane$
naturale si culturale$ siguranta$ sanatate si igiena$ prioritizarea turismului$
competiti&itatea preturilor in turism$ etc(
!n -00/$ El&etia$ Austria si 7ermania au mediile cele mai propice pentru dez&oltarea
industriei turistice( :opul celor mai bune 20 tari este completat de Astralia$ .pania$
Marea Britanie$ .tatele Unite$ .uedia$ )anada si 'ranta(

6ondra$ 0+ martie -00/ % El&eMia$ Austria Li 7ermania deMin cele trei locuri @n top de%al
doilea anual 7lobal :ra&el P :ourism Raportul )ompetiti&itMii (::)R)$ puse @mpreun
de ctre 'orumul Economic Mondial (CE') coroborat cu strategia internaMional Li
consultanMii te5nologie Booz P )ompanA Li alMi parteneri(
Marea Britanie a &enit pe locul 9$ dup Australia$ @n + Li .pania$ @n locul *(
RDesi Marea Britanie @mbuntMire reflect o performanM bun @n domenii cum ar fi
durabilitatea mediului WzeceleaX Li a infrastructurii de transport aerian WpatruleaX$ e<ist
@nc moti&e de @ngri>orareR$ a declarat Adrian 'oster$ Vice%;resedinte$ Booz P )ompanA(
R.czut comparati& clasament de 9* de securitate Li siguranM este puMin probabil s
reasigure cltorilor( De asemenea$ Marea Britanie clasament de numai =* @n termeni de
desc5idere a &izitatorilor strini este deosebit de @ngri>ortor cu Vocurile "limpice au loc
la 6ondra @n -02-( Marea Britanie$ de asemenea$ trebuie s @Li @mbuntMeasc
competiti&itatea pe preM$ la 2-= este una din Mrile cele mai scumpe pentru a &izita( R
Table 1: The Travel & Tourism Competitiveness Index
Business environment
Human,cultural,
OVERALL INDEX Regulator !rame"or# an$ in!rastructure an$
natural resources
%ountr&Econom

Ran# 'core Ran# 'cor


e
Ran
#
'cor
e
Ran
#
'core
United Kingdom 20 *(-/ -2 *(-0 9 *(0/ 20 *(*/

Table 2: The Travel & Tourism Competitiveness Index: Regulatory
framework

Regulatory oli!y rules "nvironmental #afety
$ealth
framework and regulations regulation and se!urity
and hygiene
)ountrAJ
EconomA
Ran1 .core Ran1 .core Ran1 .core Ran1 .core Ran1 .core Ran1 .core
-2 *(-0 22 *(*+ 2+ *(*- ++ +(// 44 *(=0 4* +(4/

Table %: The Travel & Tourism Competitiveness Index: &usiness
environment and infrastru!ture
&usiness environment 'ir transport (round transport Tourism ICT
ri!e ompetitiveness
and infrastru!ture infrastru!ture infrastru!ture infrastru!ture
infrastru!ture in T&T industry
Ran# 'core Ran 'cor Ran# 'core Ran# 'core Ran# 'core Ran# 'core
# e
( )*+, - )*). /( )*)0 /. )*0- ) )*1- /0+ -*-+
The Travel & Tourism Competitiveness Index: $uman) !ultural) and natural
resour!es
$uman) !ultural) *ational
*atural
and natural resour!es $uman resour!es tourism per!eption and
!ultural resour!es
Ran# 'core Ran# 'core Ran# 'core Ran# 'core
/+ )*), ( )*.1 .2 2*2- ) (*-0
Table 1: Travel & Tourism demand +2,,-.
Ran# Econom 3'4 5millions6
/ 3nite$ 'tates /,()0,(2(*+
0 7a8an )00,,.2*.
- 9erman 2/0,(+1*)
2 %:ina -)-,(10*(
) ;rance --(,)-)*2
- /nited 0ingdom %21)2213-
1 '8ain 0)/,.10*)
, Ital 02(,.01*-
. %ana$a /,.,+,0*2
/+ <e=ico /2+,2)+*+
Cash Cows in the Travel & Tourism growth4poli!y risk matrix
>>%I score 50++1?/(, annuali@e$ A>>% >B> 8roCecte$ economic gro"t:
3nite$ Ding$om )*0, 0*20
A#A6!?A .C":
Rezumatul
;uncte forte
!rlanda RZR brand
Z "spitalitate Li &aloarea
Z ;rofilul creat de RRoAalsR si R:5e Bus5millsR
Z anga>amentul de #!:B la turismul de golf

DeficienMe
Z Vremea
Z limitat a produselor
Z inadec&at informaMii
Z birocratice comple<itatea
Z 6ipsa de e&enimente ma>ore
Z insuficient coordonat de mar1eting
Z spri>in inadec&at infrastruct URE

"portunitMi
Z #e8 7olf Resort dez&oltare
Z )onsolidarea procesului de pace
Z !ndustria implicarea Li integrarea
Z " mai bun rezer&are Li sistemele de informaMii
Z )rearea RUK J R"!R ec5ipa
Z Bugetul zboruri din Marea Britanie Li .uedia
Z RAder )up

AmeninMri
Z eLec al procesului de pace
Z 'orMa de concurenM
Z #erespectarea de RUK J R"!R ec5ipa
Z 6ipsa de implementare a strategiei



TURIM INT)RNATIONA"
;R"!E):
MAR)A BRITANI)
BOCAI CRINA
*ACU"TAT)A+ )CONOMIA TURIMU"UI INT)RN I INT)RNATIONA"
ANU" III, *R, -R ./%
.trategii de crestere a competiti&itatii
;romo&area unui turism durabil % )riterii
Viziune Li .trategie
Z
6iderii comunitari Li partenerii%c5eie &or fi anga>ati
ai turismului campion la cel mai @nalt ni&el pentru a crea o
pe termen lung$ &iziune &iabile pentru un turism durabil
Z
;recum Li un turism eficient sau &izitatorilor
.trategie de gestionare care se aplic tuturor sectoarelor de
industriei$ turismului durabil ar trebui s fie
luate @n considerare de strategii rele&ante$ cum ar fi comunitar
.trategii$ ;arteneriatele strategice locale$ Agenda -2
durabilitate sau alte strategii$ )onsiliul 6ocal
;lanul de transport
29
$ .tandarde de curMenie Li de planificare
politici Li proceduri(
Z
Datele eficiente ar trebui s fie colectate @n impact local
de turism
2=
$ !nclusi& alctuiesc de &izitatori$ Li
acest lucru ar trebui s fie utilizate @n mod eficient @n strategice
gBndire(
)onsultare
6ucrul cu ospitalitate Li @ntreprinderile de turism pentru a
spri>in ma<imiza din toate tipurile de prMilor interesate$
@ntreprinderile din turism Li ospitalitate
spectru$ rezidenMi Li &izitatori( Acest lucru ar trebui s includa prMile interesate cu un
interes indirect$
(De e<emplu$ organismele de transport$ planificatori$ Business 6in1s)(
Beneficiile de turism$ de e<emplu$ promo&area
distincti& locale Li de a face facilitMi locale Li
ser&icii &iabile ar trebui s fie transmise( 6uaMi @n considerare
punctul de &edere al &izitatorilor potenMiali Li cei care nu aleg
pentru a &izita(

AcMiuni
Z
'urnizarea de informaMii care permite &izitatorilor s fac
alegeri informate cu pri&ire la cltorie$ cazare$
atracMii Li facilitMi locale(
Z
E&aluare ar trebui s fie fcute de piaM Li promo&are a
oportunitMi pentru turismul de afaceri$ turismul de niL
Li ar trebui s abordeze impactul sezonier(
AsiguraMi%& c destinaMiile &izitator (Li de transport) sunt
accesibile Li primitoare pentru toate sectoarele societMii$
inclusi& a celor cu 5andicap$ cei care sunt
$ Dn &Brst persoanele defa&orizate Li cele cu tineri
copii Li c turismul local a>ut la @mbuntMirea
de incluziune social
;romo&area @ntreprinderilor Li consumatorilor beneficiile
o abordare durabil(
DmbuntMirea contribuMiei turismului la economia
Li la bunstarea comunitMii$ ec5ilibrarea ne&oilor
turistic Li de afaceri cu cele ale locale
rezidenMi Li @mprtLit interesul lor @n
mediu( ReuLit$ a crescut &izitator
ar trebui s numere$ @n mod direct sau indirect$ spori
calitMii &ieMii locuitorilor(
.trategie Li acMiuni ar trebui s fie luate @n considerare @mpotri&a
conte<tul Li a continuat creLterea rapid
anticipate pentru turism$ @mpreun cu R&izitatori &reodat
aLteptrile tot mai mare pentru simplitate de cltorie Li
accesului Li calitMii produsului$ informaMii Li
ser&iciu(
)rearea de poteci Li cile ciclu pentru turism este de beneficiu primar$ la o sntos
stil de &iaM durabil pentru rezident( E<ist o c5eie merge pe rol destinaMie de
management pentru autoritatea local$ care este necesar pentru turism$ dar din nou
beneficii comunitMii locale(
AbilitMi :urism iniMiati&ele de formare oferi un acces mai mare pentru populaMia local a
locurilor de munc create @n acest sector(
!n&estiMiile @n oferi oamenilor un moti& pentru a &izita #e8port ar trebui s beneficieze$
de asemenea$ comunitatea fi pentru cultur Li art$ sport$ educaMie sau un interesant
program de e&enimente(
;rodusul !ndustria turismului creeaz$ de asemenea$ o infrastructur Li suport pentru mai
acti& scopuri de in&estiMii$ cum ar fi oferirea de locuri de reuniuni$ instruiri$ conferinMe Li
corporati&e ospitalitate(