TRATAT DE PSIHOTERAPII COGNITIV-COMPORTAMENTALE

IRINA HOLDEVICI pag. 9-25

ABORDAREA COMPORTAMENTALA IN PSIHOTERAPIE SI CONSILIERE
PSIHOLOGICA
LEGENDA : TC=TERAPIE COMPORTAMENATALA
TC:
- include te!"#" care au scopul de a determina $a%e!"" &a "&" %$'"("#e #$%p$)ta%e!t*+
- %*+te din tehnicile recente "!#+*' &" &t)ateg"" #$g!"t",e (au condus la aparitia orientarii cogn.-
comp)
ORIENTAREA COMPORTAMENTALA
- Structurata "! -95.--9/. ca reactie la psihanaliza.
- Apare aproape simultan in SUA, marea Britanie, Africa de Sud.
- S-au adus multe critici acestei orientari dar ea a supravietuti prin 'e%$!&t)a)ea e("#"e!te"
%et$'e+$) 'e #$!'"t"$!a)e "! %$'"("#a)ea #$%p$)ta%e!t*+*"
- I!#epa!' #* -9/.- A+0e)t Ba!'*)a 'e1,$+ta te$)"a "!,ata)"" care comina tehnicile
conditionarii clasice si operante cu invatarea oservationala.
- D*pa -9/. apar scoli terapeutice cogn.comp! "#$ (#llis), terapia cognitiva (Bec%), strategii de
inoculare a stresului si antrenamentul de autoinstruire (utlimele doua puse la punct de
&eichenaum)
- 'ncepand cu a!"" 23. $()orientare dominanta in psihologie, cu aplicatii in educatie, psihoterapie,
psihiatrie, asitenta sociala, industrie si afaceri.
- 'n cadrul $( in prezent un loc central il ocupa $(( (terapia cogn.comp) care accentueaza rolul
(a#t$)"+$) #$g!"t"," in intelegerea si modificarea comportamentului suiectilor

(onsderati MEDIATORI ai schimarilor comportamentale
(e*emplu! vorirea interioara)
- +"',('+'U- .# BA/A A- 0"'#,$. (0&+. ) 1'',$A U&A,A #S$# +"0.U(A$0"U-
S' +"0.USU- &#.'U-U' SAU222
- 0rientarea comportamentalista limitata (comportamentalistii radicali) 3 s-a azat pe modelul
stimul-reactie si e*cludea posiilitatea autodeterminarii si liertatii fiintei umane. Aveam de-a
face cu un model mecanicist si determinist al comportamentului uman care se azeaza e*clusiv pe
influente de natura e*terioara (din mediu).
- Bandura, parintele teoriei invatarii sociale critica orientarea comportamentalista limitata.
0rientarea moderna actuala incura4aza tehnicile de ofera control si autonomie clientului
(eliminand comportamentele dezadaptative, care limiteaza alegerile oamenii devin lieri sa
realizeze mai multe optiuni, isi imogatesc deprinderile de a face fata prolemelor vietii si au
multiple posiilitati de raspuns intr-o situatie data)
- ..p.d.v filosofic, $)"e!t. #$%p$)ta%e!ta+a &" #ea *%a!"&ta au aparut diametral opuse initial dar
prin lucrarile comportamentaslistilor contemporani s-au construit punti de legatura intre cele doua
orientar, care in cele din urma ar putea fuziona.&ulti autori (5azdin, &echenaum, $horesen,
(oates, etc) au utilizat tehnici comportamentale pentru a atinge oiective umaniste (evolutia fiintei
umane). $horesen si (oates identifica 4 %a)" '")e#t"" #e (a# p$&"0"+a #$!,e)ge!ta $)"e!ta)e
*%a!"&ta-$)"e!ta)e #$%p$)ta%e!ta+a "! p&"$te)aap"e:
6. $erapia ) demers orientat spre actiune si N5 introspectie pasiva asupra prolemelor clientilor7
8. +reocuparea permanenta a terpeutilor comportamentalisi referitor la medierea evenimenteleor
e*terne de catre factorii suiectivi, de natura cognitiva sau emotionala.
9. Accentul crescut pus pe responsailitatea personala in raport cu propriul comportament.
- (A"A($#"'S$'(' (0&U,# A-# terapiilor comportamentale !
10(A-'/A"#A ASU+"A (0&+0"$A&#,$U-U'
A((#,$ +# $#,:'('-# .# ',;A$A"#
#;A-UA"#A "'<U"0ASA A "#/U-$A$#-0"
+"',('+''-# S' +0S$U-A$#-# $(
Spiegler si <uevermont (caractersitici ale $()7
-. TC &e 0a1ea1a pe p)"!#"p"" &t""!t"("#e 60a1ate pe 'ate 'e $0&e),at"e7 'e)",ate '"! #e)#eta)ea
e8pe)"%e!ta+a '"! '$%e!"*+ "!,ata)"".
+rincipiile invatarii se aplica sistematic pentru a a4uta oamenii sa se dearaseze de
comportamentele dezadaptative.
0iectivele tratamentului sunt e*primate in termini concreti si oiectivi
'n timpul terapiei sunt evaluate comportamentele prolematice si conditiile care contriuie la
mentinerea lor
#ficienta metodelor de evaluare si interventie e verificata prin metode de cercetare stiintifica
(onceptele care stau la aza demersului terapeutic sunt e*primate e*plicit, testate empiric si
revizuite permanent.
2. TC &e $#*pa 'e p)$0+e%e+e #*)e!te a+e #+"e!t"+$) &" 'e (a#t$)"" #a)e +e "!(+*e!tea1a "! p)e1e!t.
4. C+"e!t"" 9$a#a *! )$+ a#t", "! te)ap"e p)"!:
anga4area in actiuni menite sa ii a4ute sa iis resolve prolemele (nu doar sa voreasca despre ele)
monitorizarea propriilor comportamente in timpul sedintelor si in afara lor
invatarea si e*resarea noilor modele de comportament si noilor strategii de a face fata prolemelor
e*istentei.
:. TC &e 'e&(a&$a)a pe #at p$&"0"+ "! %e'"*+ !at*)a+ a+ #+"e!t*+*" 'e a#eea &a)#"!"+e &" te%e+e
pe!t)* a#a&a=e+e%e!t "%p$)ta!t a+ TC.
5. TC p*!e a##e!t pe te!"#"+e 'e a*t$#$!t)$+ #$%p$)ta%e!ta+. C+"e!t"" 'e,"! )e&p$!&a0"+"
pe!t)* p)$p)"a +$) &#"%0a)e.
=. Te!"#"+e te)ape*t"#e &*!t (+e8"0"+e pe!t)* a &e a'apta ("e#a)*" #+"e!t "! pa)te.
3. De%e)&*+ te)ape*t"# p)e&*p*!e #$+a0$)a)ea "!t)e #+"e!t &" te)ape*t. Te)ape*t*+ "!($)%ea1a
#+"e!t*+ #* p)",")e +a !at*)a &" p)$g)e&e+e te)ap"e" &" #e)e (ee'0a#; pe)%a!e!t 'e +a #+"e!t*+
&a*.
C$)e< mai adauga la cele de mai sus!
=. P&"$te)ap"a e,$+*ea1a 'e +a &"%p+* +a #$%p+e8 6&"t*at"" (a#"+e-----&"t*at"" '"("#"+e> &"t*at"" %a"
p*t"! a%e!"!tat$a)e--------------&"t*at"" a%e!"!tat$a)e7
9. De%e)&*+ "! TC e&te )e+at", &#*)t 6%a" p*t"!e &e'"!te? "!te),a+ 'e t"%p %a" p*t"! e8t"!&7
#$%pa)at", #* a+te &"&te%e te)ape*t"#e.
-.. Te!"#"+e te)ape*t"#e &e #$%0"!a "! pa#ete 'e &t)ateg"" pe!t)* #)e&te)ea e("#"e!te" te)ap"e".
0iectivele terapeutice )rol central in $( +"#('S#
$"#BU'# sa fie! (0,("#$#
(-A" 10"&U-A$#
&ASU"AB'-#
',$#-#S# S' A((#+$A$#
.# (A$"# (-'#,$
0iectivul central)a crea noi conditii pentru invatare
0iectivele specifice)fi*ate de comun acord intre client si terapeut, rezulta in urma negocierilor
dintre cei doi si sunt e*primate su forma unor contracte terapeutice care ghideaza demersul in
terapie.
#tapele selectarii si definirii oiectivelor terapeutice ((ornier si (ornier)!
6. $erapeutul ofera clientului motivatia pentru stailirea unor scopuri, e*plica necesitatea si rolul lor
in terapie, suliniaza faptul ca pacientul treuie sa 4oace un rol activ7
8. (lientul denumeste modificarile pozitive pe care le asteapta in urma terapiei7
9. Atentia se focalizeaza pe nevoia pacientului, pe ceea ce doreste sa realizeze7
>. (lientul si terapeutul stailesc daca oiectivele sunt realiste si apartin cu adevarat clientului
?. Se discuta avanta4ele si dezavanta4ele demersului de atingere a oiectivelor (metoda cost-
eneficiu)
=. (lientul si $erapeutul cad de acord daca vor continua demersul de atingere a oiectivelor stailite
sau daca le vor reformula7
@. 'nceperea demersuluii de definire a oiectivelor ( se discuta! conduitele asociate cu atingerea lor,
conditiile necesare pentru schimarea continutului oiectivelor intermediare, planurile de actiune
menite sa duca al atingerea oiectivelor).
"0-U- $#"A+#U$U-U' ', (A."U- $(
$)$#"A+#U$
()(-'#,$
At)"0*t"" T 6 '*pa Sp"eg+e) &" G*e,)e%$!t7:
6. (ulege sistematic informatii despre! antecedente situationale, amploarea si dimensiunile
prolemelor in plan comportamental, consecintele acestora.
8. (larifica impreuna cu ( prolemele acestuia.
9. +lanifica si staileste comportamente tinta.
>. 1ormuleaza impreuna cu ( oeictivele terapiei7
?. 'dentifica acele conditii ce mentin prolema7
=. 'mplementeaza planul de schimare7
@. #valueaza succesele demersului terapeutic7
A. (onduce viitoarele demersuri de evaluare.
B. &odeleaza comportamentul ( prin intermediul imitatiei, $ reprezentand un model de urmat.
6C. Doaca un rol activ (invata clientul noi modalitati de comportament prin ! 4ocul de rol, modelare,
repetare in plan comportamental, feedac%)
66. 'ncura4aza ( si il motiveaza pentru a participa la e*perimentarea noilor deprinderi de a face fata
prolemelor vietii, de a-si largi repertoriul comportamentelor cu caracter adaptiv si a aplica cele
invatate in viata cotidiana.
68. (aldura afectiva , empatia, caracterul permisiv si de acceptare, comunicarea autentica sunt factori
necesari dar nu suficeinti pentru ca schimarea sa aia loc. Stailirea unei une relatii terapeutice
ofera insa sansele cresterii receptivitatii la demersul terapeutic.
69. $ 4oaca un rol activ, oiectiv si suportiv
S$"A$#<''-# S' $#:,'('-# S+#('1'(# +S':0$#"A+'#' (0&+0"$A&#,$A-#
-. EVAL5AREA 6pa&"7
#videntierea prolemelor, simptomelor ( si a antecedentelor legate de acestea precum si a
consecintelor lor.
( monitorizeaza frecventa si intensitatea prolemelor-simptom. &onitorizarile)instrument
terapeutic ce permite alcatuirea planurilor terapeutice si evaluarea efectelor strategiilor aplicate.
'nstrumentele de evaluare)inventare si scale de autoevaluareE tehnici azate pe oservatia directa.
(tehnicile sunt incluse in cadrul unor planuri de tratament si au caracter eclectic, sunt special
cominate, adaptate la prolematica fiecarui suiect in parte). "#&#&B#" -A/A"US222 ----(u
cat este mai larga aria strategiilor utilizate cu atat terapeutul este mai eficient.
#valuarile si autoevaluarile se realizeaza permanent pe parcursul terapiei si permit astfel
depistarea rapida a oricaror erori aparute. Schimarile in sfera comportamentala se produc gradat,
cu pasi mici.
2. TEHNICILE DE RELA@ARE
"#-AFA"#A) metoda de autoreglaare ce presupune destindere musculara si calmare psihica.
TEHNICI DE RELA@ARE:
I! E*)$pa 3 &#$0.A A,$"#,A&#,$U-U' AU$0<#, 3 SCH5LTA
I! S5A 3 $#:,'(A "#-AFA"' +"0<"#S';# 3 BACOBSON
'n prezent se utilizeaza tehnici de rela*are eclectice in cominatie cu strategii de tip
comportamental (desensiilizarea sistematica, antrenament asertiv, programe de self-
management, iofeedac%-ul, meditatia sau imaginatia diri4ata cu autosugestii).
:'+,0/A, considerata de specialistti ca o rela*are mai profunda, contriuie la otinerea unor
rezultate mai duraile si mai rapide in $(.
(oreG este de parare ca!
- 'nsusirea unei tehnici de rela*are dureaza intre > si A ore de lucru su indrumarea $
- 0data insusita, rela*area devine o deprindere care daca e practicata zilnic 6?-8? de minute
conduce la o odihna economica , la reducerea an*ietatii si efectelor negative ale stresului, la
echilirare in plan psihosomatic si la optimizarea peformantelor in activitatea profesionala.
222 .upa invatarea rela*arii este necesar ca aceasta sa fie practicata zilnic de catre pacienti pentru a
otine rezultatele scontate.
222 -a inceput rela*area a fost utilizata mai ales ca parte a desensiilizarii sistematice apoi
aplicatiile s-au e*tins la tulurarile an*ioase, foice, cardiovasculare, respiratorii, migrenelor si
tulurarilor de somn.
9. DESENSIBILIAAREA SISTEMATICA 6BOSEPH COLPE7- tehnica poate fi considerata o
metoda de e*punere pentru ca suiectii se confrunta in plan mental cu imagini care produc
an*ietate.
PASI:
- 'nsusirea unei tehnici de rela*are (antrenament de rela*are realizat prin intermediul unei versiuni
modificate a tehnicii Dacoson, descrisa in detaliu de Holpe). (lientul isi insuseste rela*area
musculara, apoi isi imagineaza scene agreaile. ' se cere sa practice rela*area acasa timp de 9C de
minute.
- Alcatuirea unei ierarhii care sa cuprinda situatii an*iogene de la cea mai putin an*iogena la cea
mai an*iogena
- .esensiilizarea propriu-zisa (incepe dupa cateva sedinte in care clientul si-a insusit tehnica de
rela*are si a alcatuit lista stimulilor an*iogeni). -a inceput clientul se va rela*a cu ochii inchisi,
apoi isi va imagina o scena neutra. Apoi i se cere sa isi imagineze scena cea mai putin an*iogena
din lista. $ il va ghida progresiv catre imaginarea scenelor cu potential an*iogen mai ridicat pana
cand clientul semnaleaza ca simte an*ietatea si scena este intrerupta. Se reia rela*area dupa care
se aordeaza scenele an*iogene din cadrul ierarhiei. (0,S'.#"A& $"A$A&#,$U-
',(:#'A$ A$U,(' (A,. ( "#US#S$# SA "A&A,A "#-AFA$ ', $'&+ (# 'S'
'&A<',#A/A S(#,A (#A &A' A,F'0<#,A.
(0,.'$'' +#,$"U #1'('#,$A $#:,'(''!
- Suiectul sa realizeze temele pentru acasa si anume! practicarea rela*arii si vizualizarea scenelor
asupra carora s-a lucrat in timpul sedintelor. $reptat se va a4unge la confruntarea cu situatiile reale
pentru a controla an*ietatea .
Met$'a e&te *t"+a "! ! tratamentul an*ietatii, foiilor, osesiilor, anore*iei nervoase, alismului,
tulurarii imaginii corporale si in depresiile usoare.
$ehnica e ine acceptata de client' pentru ca acestia practica e*punerea gradata si simolica la
situatii an*iogene si detin controlul putand incheia e*punerea atunci cand an*ietatea depasetse
prgul lor de tolerant.
:. STRATEGII DE E@P5NERE
- #*punerea se realizeaza in plan real.
- ;ariante ale e*punerii !
a. De&e!&"0"+"1a)e D"! ,",$E=confruntare cu situatii progresiv tot mai an*iogene in planul vietii
reale. #*perienta de e*punere se poate incheia cand an*ietatea devine intoleraila. #*punerea
poate fi realizata la inceput cu a4utorul $ sau cu a4utorul altei persoane special instruite. ',
(A/U- ', (A"# +0A$# 1' "#A-'/A$A #1#($';, .#S#,S'B'-'/A"#A ', +-A, "#A-
#S$# &A' #1'('#,$A .#(A$ (#A ', +-A, '&A<',A" +#,$"U (A
<#,#"A-'/A"#A -A S'$UA$''-# .# ;'A$A S# +"0.U(# &A' "A+'. 'A"
"#/U-$A$#-# SU,$ &A' S$AB'-# ', $'&+.
. Met$'a "%e)&"*!"" 6(+$$'"!g7)e*punere prelungita in plan real sau imaginar la stimuli generatori
de an*ietate, fara declansarea comportamentelor de reducere a acesteia. 'mersiunea in plan
imaginar nu presupune restrictii la situatiile an*iogene fata de cea in plan real care uneori nu este
posiila (e*! e*punerea la situatii de incendiu, viol,etc). &etoda este utila pentru tratamentul
tulurarilor an*ioase, agorafoiei, foiilor specifice, tulurarilor osesiv compulsive de stres.
&etoda este evitata de unii suiecti din cauza disconfortului generat de e*punerea prelungita la
situatii an*iogene.
5. DESENSIBILIAREA SI REPROCESAREA PRIN METODA MISCARILOR OC5LARE
6DRMO7 e+a0$)ata 'e F)a!#"!e Sap")$
- A fost aplicata mai ales in cazurile victimelor auzurilor se*uale, socurilor produse de
confruntarile militare, supravietuitorilor unor agresiuni sau accidente, suiectilor suferind de
atacuri de panica , depresie, reactii la doliu, foii sau adictii. (ercetari mai comple*e au avut loc in
cazul stresului posttraumatic
- Are drept $0"e#t", )e&t)*#t*)a)ea "! p+a! #$g!"t", &a* )ep)$#e&a)ea "!($)%at""+$)
- 'nclude o serie de tehnici comportamentale in cominative cu utillizarea miscarilor ritmice ale
gloilor ocular.
- #$A+#-# ."&0 ((oreG)
#tapa ' ) interviul clinic (informatii referitoare la istoria vietii pacientului)7 se elaoreaza planul
de tratament (definirea si conceptualizarea prolemelor, stailirea oiectivelor terapeutice). Se
insista pe amintiri cu continut negativ, situatii prezente ce favorizeaza mentinerea simptomelor si
pe deprinderea modelelor de comportament cu caracter adaptativ
#tapa a ''-a (etapa de pregatire))formarea aliantei terapeutice si e*plicarea modului de functionare
a metodei. .iscutm e*pectatile clientului si evenualele ingri4orari. Apoi clientul invata o tehnica
de rela*are.
#tapa a '''-a (etapa de evaluare)) identificarea oiectivelor tinta, a amintirilor traumatice
generatoare de an*ietate. 'dentificam imagini, cognitii cu continut negativ, reactii emotionale
fiziologice asociate evenimentului traumatic G gandurile si convingerile realiste ce ar contriui la
reducerea an*ietatii.
#tapa a ';-a (etapa de desensiilizare)) vizualizarea imaginilor cu caracter traumatizant,
veralizarea gandurilor negative, constientizarea senzatiilor fiziologice. #*punerea nu dureaza mai
mult de 6 minut si in tot acest timp clientul va urmari degetul aratator al terapeutului care se misca
ritmic si rapid in fata ochilor clientului de apro*imativ 68 pana la 8> de ori
#tapa a ';-a (etapa implementarii si consolidarii cognitiilor pozitive). 0eictivul demersului
consta in asocierea evenimentului traumatic cu cognitii cu continut adaptativ.
Ultima etapa) clientul vizualizeazadin nou evenimentul traumatic impreuna cu gandurile si
convingerile pozitive apoi isi scaneaza corpul si identifica tensiunile musculare e*istente
$#:,'(A S'-A A$',S 0B'#($';U- (A,. (-'#,$U- "#US#S$# ;'/UA-'/A"#A
#;#,'&#,$U-U' $"AU&A$'( S' ', A(#-AS' $'&+ SA .#(-A,S#/# (0<,'$'' (U
(0,$',U$ +0/'$'; S' SA 'S' S'&$A (0"+U- "#-AFA$.
222 'n opinia doamnei prof. univ. dr. 'rina :oldevici, ."&0 include elemente de hipnoza clinica,
aceasta contriuind la sporirea eficientei sale
/. ANTRENAMENT5L ASERTIV=te!"#a 'e a!t)e!a)e a a0"+"tat"+$) &$#"a+e
- Util pentru cei ce nu isi e*prima furiaImania, dragostea sau alte sentimente pozitive cei care nu
stiu sa spuna nu, cei e*cesiv de politicosi de pe urma carora profita altii, cei care considera ca nu
au dreptul sa isi e*prime gandurile si convingerile
- Supozitia ce sta la aza antrenamentului asertiv! 0A&#,'' AU ."#+$U- .A" ,U S'
0B-'<A$'A .# A S# #F+"'&A2
- 0iectivele antrenamentului asertiv!
largirea repertoriului de comportamente cu caracter adaptativ
invatarea clientilor sa se e*prime pe ei insisi tinand seama de sentimentele si
drepturile celorlalti
- Alerti si #mnos considera ca antrenamentul asertiv e mai eficient daca se desfasoara in
grup. A,a!ta9e+e +*#)*+*" "! g)*p:
Se e*perimenteaza noi modele de comportament
Suiectul primeste ghidare de la $ dar si de la ceilalti memri
<rupul permite suiectilor depasirea dificultatilor intr-un mediu securizant
3. PROGRAMELE DE SELF MANAGEMENT SI DE COMPORTAMENT
A5TODIRIBAT
- S(0+! clientii invata tehnici de rela*are si autoreglare psihica pentru a-si conduce
e*istenta intr-un mod mai eficient.
- Strategiile de self management (introduse in domeniul terapiei incapand cu anii J@C).
(uprind metode de automonitorizare, autorecompensare, contracte realizate cu propria
persoana si controlul stimulilor.
- (lientii care urmeaza programe de self management decid ce comportament doresc sa
modifice.
(aracteristicile unui program eficient de self-management ((ornier si (ornier)
0 cominatie de mai multe strategii si tehnici (mai eficiente decat aplicarea unei
singure strategii)
Strategiile treuie uilizate pe o perioda suficient de lunga pentru a otine rezultate
evidente
(lientii treuie sa staileasca oiective realiste si sa evalueze maniera in care sunt
indeplinite
#lement important! utilizarea metodei autointaririlor
# necesar un anumit nivel de suport social pentru mentinerea schimarilor otinute
#tapele unui program de comportament autodiri4at!
Stailirea oiectivelor impreuna cu (. (0iectivele ) posiil de atins, masuraile,
e*primate pozitiv si semnificative pentru client)
$ransformarea oiectivelor in comportamente tinta
Automonitorizarea (prin intemediul 4urnlelor tinute de ()
Stailirea unor planuri care sa cuprinda strategii de schimare