Injectia directa multipla sau Stratified-Charged Gasoline Injection

Razvan Dumitrescu
Cum poti satura un monstru doar cu un sandvis? Sau cum poti obtine un consum sub 10l la
100 km pentru un motor V6 de 3,5 litri cu o putere de 292 CP? Cam asa siau pus intrebarea
si in!inerii "aimler #en$ care au creat ultima %bi&uterie a coroanei'( in&ec tia directa multipla,
denumita pompos Strati)ied C*ar!ed +asoline ,n&ection sau prescurtat C+,- .a inceput a )ost
in&ectia directa cu ben$ina, din anii /50, care a adus numeroase victorii in competitiile sportive
modelelor 300 S.0 si S.- ,n!inerii cu minte iscoditoare sau intrebat cum ar putea sa scada
consumul de ben$ina in ca$ul unui motor caruia ii in&ectea$a ben$ina direct in camera de
ardere- Si raspunsul a venit uluitor de simplu( strati)ici nd in camera de ardere amestecul aer
ben$ina- 1cest arti)iciu duce la arderea mult mai e)icienta a amestecului si evident la o scadere
a consumului- "aca in anii /50 se urmarea cresterea cu orice pret a puterii motoarelor de
curse, acum, constructorii de automobile cauta sa obtina puteri tot mai mari cu un consum cit
mai mic- +estionarea electronica si pro!ramele de proiectare asistata de calculator au permis
crearea unor modele e2perimentale care demonstrea$a ca o ase$are %in sandvis3 a
amestecului aerben$ina in camera de ardere duce la o e)icienti$are a arderii- ,deea de ba$a
este sa in&ecte$i o cantitate mai mica de ben$ina la aceeasi cantitate de aer aspirata in camera
de ardere- Pentru a obtine arderea amestecului cu o cantitate minima de ben$ina, este nevoie
ca aceasta sa )ie in&ectata si sa ramina in &urul capului bu&iei, unde se va )orma arcul electric,
declansator al e2plo$iei din cilindru- Pe masura ce se indepartea$a de capul bu&iei, concentrat
ia de ben$ina trebuie sa )ie din ce in ce mai mica, strat dupa strat- Pentru a reusi acest lucru,
in!inerii au conceput in capul pistonului un %caus3, o cupa, in care amestecul )ormea$a un
virte& controlat-
Conceputa pe calculator, )orma cupei permite amestecului aerben$ina sa se roteasca in &urul
bu&iei- 4n momentul in care apare scinteia bu&iei, amestecul se aprinde mai intii in aceasta
cupa, dupa care )lacara e2plo$iei se propa!a catre restul $onei din cilindru- Strat dupa strat, in
ciuda scaderii concentrat iei de ben$ina in&ectate, e2plo$ia cisti!a in putere- Strati)icarea
amestecului si controlul timpilor de in&ectie necesita !estiunea electronica si in&ectoare de
mare preci$ie- Peste un anumit re!im de turatie si de putere, motorul intra intrun re!im
normal de in&ectie, cu amestec omo!en aerben$ina, la )el ca intrun motor cu in&ectie clasica-
%Spilul' acestui tip de amestec consta si in varierea desc*iderii supapelor, prin alun!irea sau
scurtarea timpului in care acestea stau desc*ise, permitind admisia unei cantitati variabile de
aer, ceea ce duce la )ormarea virte&ului din &urul bu&iei- "e asemenea, in&ectia ben$inei se )ace
di)erit in diverse )a$e ale aprinderii- 4n momentele in care motorul mer!e la turatii sca$ute si
in re!im de putere sca$uta, ben$ina este in&ectata in cantitate mai mica- Spre e2emplu, pina la
vite$a de 120 km5*, motorul poate )unctiona cu un e2ces de aer si amestec %saracit'-
6conomia de combustibil poate atin!e 1,5l7, )ata de un motor de V6 de 3,5 litri cu in&ectie
conventionala- 8e*nolo!ia C+, a putut )i de$voltata si datorita in&ectoarelor pie$oelectrice care
se pot desc*ide si inc*ide in doar citeva milisecunde- 1cestea sint reali$ate cu microcristale
minerale care !enerea$a electricitate in momentul in care sint supuse unor presiuni mari sau
invers, se de)ormea$a atunci cind sint stimulate electric- Cind calculatorul central trimite
semnale electrice, cristalele se de)ormea$a si retra! acul in&ectorului, pulveri$ind ben$ina- "e
aceea, vite$a acestui tip de in&ector este mult mai mare decit cea a unui in&ector clasic- "e
asemenea, presiunea in in&ector este de cinci ori mai mare spre deosebire de sistemele de
in&ectie clasice- 0apiditatea in&ectoarelor pie$o )ace ca acestea sa poata pulsa ben$ina in
cilindru de mai multe ori in doar citeva )ractiuni de secunda- Sin!urul de$avanta& al acestui
sistem este )aptul ca motorul C+, trebuie sa )unctione$e cu o ben$ina care are un continut
)oarte sca$ut de sul)-