Cuprins

Introducere................................................................................................................................................... 1
Capitolul I.................................................................................................................................................... 3
Istoria Uniunii Europene.............................................................................................................................. 3
Analiz retrospectiv................................................................................................................ 4
Parintii fondatori ai Uniunii Europene....................................................................................5
Simbolurile Uniunii Europene................................................................................................7
Pactul Fiscal......................................................................................................................... 8
Procesul de etindere............................................................................................................. !!
Premisele etinderii UE..................................................................................................... !!
"otivele etinderii UE........................................................................................................ !!
#storicul procesului de etindere.......................................................................................... !$
Etinderi viitoare................................................................................................................. !4
Capitolul II................................................................................................................................................ 17
Beneficiile extinderii Uniunii Europene....................................................................................................17
Prezentare %enerala............................................................................................................... !8
&eneficiile 'omaniei dupa aderarea la Uniunea Europeana.................................................$(
Evolu)ia principalilor indicatori............................................................................................. $5
Produsul #ntern &rut al 'om*niei.....................................................................................$5
Salariul mediu brut.......................................................................................................... $8
#nfla)ia............................................................................................................................. $+
#nvesti,iile strine............................................................................................................. (-
Introducere
!
$
Capitolul I
Istoria Uniunii Europene
(
Analiz retrospectiv
Bazele Uniunii Europeane au fost puse prin crearea Comunitatii Economice Europeane
(CEE) la data de 25 martie 157 si Comunitatea Europeana a Car!unelui si "telului (CEC")
infiintata in anul 151 prin #ratatul de la $aris% cand au aderat sase
state&'ermania%Italia%Bel(ia%#arile de )os si *uxem!ur(.#arile mem!re de+in independente din
punct de +edere economic si financiar si astfel este imlaturat pericolul de a mai iz!ucni alt
conflict in cadrul Europei.,upa aderarea celor - state la alianta% Uniunea Europeana s.a marit
prin includerea de noi state mem!re a/un(and in anul 2013 la un numar de 21 de state
mem!re.,enumirea de Uniunea Europeana este cunoscuta dupa anul 13 cand a fost semnat
#ratatul de la 2aastric3t%iar uniunea economica de la acea +reme s.a dez+oltata treptat
adau(andu.si si alte domenii cat mai di+ersificate de la intra/utorare pentru dez+oltarea
economica pana la politica de mediu.Cea mai importanta caracteristica prin care au fost a/utate
statele mem!re a fost realizarea unei piete commune care are la !aza un s4stem standardizat
!azat pe le(i care se aplica tuturor statelor mem!re.
,upa sc3im!area denumirii in anul 13 institutiile Uniunii Europene au fost denumite astfel&
.Comisia Europeana
.Consiliul European
.Consiliul Uniunii Europene
.Curtea Europeana de )ustitie
.Banca Central Europeana
.$arlamentul European
In cadrul 5patiului 5c3en(en% care are in component atat state mem!re ale Uniunii Europene cat
si state non.UE% controalele +amale au fost desfiintate pentru a (aranta li!era miscare a
pesoanelor mem!re UE%!unurilor si capitalului.Cel mai important o!iecti+ al Uniunii Europene
este promo+area drepturilor omului atat in cadrul Europei cat si peste 3otare.Important este anul
200 cand prin semnarea #ratatului de la *isa!ona in Carta ,repturilor 6undamentale sunt
reuneunite aceste drepturi intr.un sin(ur act.
Incepand de la data de 1 decem!rie 200 Uniunii Europene i s.a acordat dreptul de persoana
/uridica international si poate inc3eia tratate .
7ceasta unire a statelor nu ar fi fost posi!ila fara a/utorul unor personalitati importante de la
aceea +rea denumiti 8parinti fondatori9.
4
Parintii fondatori ai Uniunii Europene

Cele mai importante momente din istoria Uniunii Europe% precum crearea acesteia si a
Comunitatii Europene au fost posi!ile datorita unor personalitati politice de la acea perioada
(150 . 10) numiti 8parinti fondatori9.In continuare am sa +a prezint date despre cele mai
importante personalitati care au pus !azele a ceea ce numim noi astazi Uniunea Eropeana.
$rincipalii parinti fondatori sunt&
.7lcide de 'asperi
.'eor(e Catlett 2ars3all
.)ean 2onnet
.:onrad 7denauer
.;o!ert 5c3uman
.<alter =allstein
.<inston C3urc3ill
Alcide de Gasperi(3 aprilei 1111% #rentino% 7ustria.1 au(ust 15>% 5ella di ?alsu(ano)
a studiat in cadru Uni+ersitatii din ?iena filozofie si o!tine diploma in anul 103% apoi se
an(a/eaza in comitelul de actiune din #rentino si de+ine director al ziarului ?oce Cattolica in
anul 10> cu scopul de a apara interesele pro+incie su! dominatie austriaca pana la destramarea
acesteia in anul 11 cand a fost cedata Italiei.In anul 121 de+ine mem!ru al $artidului Italiei
iar dupa raz!oi ocupa functia de prim ministru timp de opt ani (1>-.153).,in cauza unei
acti+itati antifasciste este condamnat la > ani de inc3isoare dar la inter+entia $apei $ius al @I.lea
isi ispaseste pedeapsa in exil intern in ?atican unde de+ine !i!liotecar si redacteaza numeroase
articole.7 fost un sustinator puternic al $lanului 5c3uman% cat si al tratatului de instituirea a
Comunitatii Europene de 7parare.,e 'asperi +iza crearea unei Comunitati Europene de
7parare care includea existenta unei armate dar acest trata a fost respins prin +ot in $arlamentul
6rantei in anul 15>.In 15> a fost desemnatpresedinte al 7dunarii Comune a CEC"% dar acesta
sarcina nu a putut sa o indeplinrasca pana la sfarsit deoarece a murit in acel an.
George Catlett Marshall(31 decem!rie 1110%UniontoAn%$enns4l+ania%5tatele Unite . 1-
octom!rie 15%<as3in(ton ,.C.) s.a nBscut Cn familia unui prosper om de afaceri
din $enns4l+ania dar de mic a arBtat Cnclina ii spre o carierB militarB% astfel% el urmeazB cursurile
Institutului 2ilitar din ?ir(inia% pe care le a!sol+B Cn 101.Dn timpul primului rBz!oi mondial
este numit conducBtorul operaEiunilor din 6ranEa% apoi ad/unct al (eneralului $ers3in(. Este
numit 5ecretar de 5tat Cn 1>7 Fi Cn aceastB calitate este in+itat la distri!uirea premiilor
Uni+ersitBEii din =ar+ard% la 5 iulie 1>7. Dn discursul Einut cu aceastB ocazie CFi prezinta
Program of European Recovery% punct de plecare pentru ceea ce numim $lanul 2ars3all de
reconstrucEie a Europei. 7re onoarea sB primeascB Cn 153 $remiul Go!el pentru pace.
Jean Monnet( noiem!rie 1111%Co(nac%C3arente%6ranta.1- martie 17%H+elines)%
pro+ine dintr.o familie a carei ocupatie principala era comercializarea de coniac%datorita
experientei sale in calitate de om de afaceri este desemnat reprezentant pentru repartizarea
5
resurselor comune% apoi secretar (eneral ad/unct al 5ocietatii Gatiunilor(11.123).In anul 125
de+ine reprezentantul Europei la Banca de In+estitii din GeA HorI si are ca principala misiune
sa (ireze imprumuturile acordate $oloniei si ;omaniei pentru sta!ilitatea si reor(anizarea
economica.,upa o experienata international in timpul expeditie in anul 1>0 este trimis in
*ondra de statul francez pentru a coordona un nou proiect si anume punerea in comun a
capacitatii de productie a celor doua state.,upB CnfrJn(erea 6ranEei din 1>0% 2onnet doreste
unirea cu 2area Britanie pentru a pune capat nazismului% dar proiectul nu a fost CnsB pus Cn
practicB. ,upB infiintarea ComunitBEii Economice a CBr!unelui Fi a "Eelului (CEC")% Cn anul
152% )ean 2onnet a/un(e primul preFedinte al Dnaltei 7utoritBEi a CEC".
In anul 15- creaza Comitetul de acEiune pentru 5tatele Unite ale Europei% prin care se
realizeaza reunirea or(anizaEiilor sindicale Fi politice din cele Fase state mem!re Fi +iza crearea
unei unitati europene% propunJnd ca sediile instituEiilor comunitare sB se situeze Cntr.un Kdistrict
federal9% dincolo de su+eranitBEile naEionale
)ean 2onnet a primit numeroase distincEii la ni+el internaEional% Cntre care $remiul InternaEional
Carol cel 2are% Cn 153.Consiliul European de la *uxem!ur( i.a decernat titlul de KcetBEean de
onoare al Europei9 in anul 17-.
)ean 2onnet fost unul din cele mai importatnte personalitati din 6ranta si sustinea idea 8unim
oameni%nu state9.
Konrad Adenauer(5 ianuarie 117-% :oln% 'ermania.1 aprilie 1-7% ;3ondorf) este fiu de
ma(istrat si de+ine functionar in cadrul unei institutii financiare in anul 11> iar apoi face
6acultatea de ,rept din 6rei!ur(% 2iinc3en si Bonn.?iata sa politica incepe prin a fi mem!ru in
consiliul municipal din :oln si apoi de+ine primar in anii 117.137.In 133 este demis din
toate functiile de catre nazisti si impreuna cu alti prieteni antinazisti% fosti mem!ri ai Lentrum%
infiinteaza in 1> Uniunea Crestin ,emocrata% de+enind primul cancelar al ;6' in 1>%
functie pe care o detine pana in 1-3.6ace toate eforturile ca tara sa sa.si do!andeasca locul
cu+enit in mi/locul natiunilor unite% a+andu.l sfatuitor pe <alter =allstein.7cesta a de+enit o
personslitate decisi+a in ;6' dupa cel de.al ,oilea ;az!oi 2ondial% iar in timpul mandatului
sau de cancelar ;6' a de+enit mem!ra a Consiliului Europei in 151 si mem!ra a G7#" in
155.,e+ine un sim!ol al 'ermaniei astfel incat in anul 15> a o!tinut $remiul International
5tefan Cel 2are si a fost ales pe locul I la sonda/ul 2ari 'ermani.
Robert Schuman(2- iunie 111-%Clausen%*uxem!ur( . > septem!rie 1-3%5c4.C3azelles%
2oselle) a studiat in 'ermania la *iceul Imperial din 2etz.$arintii lui erau de nationalitati
deiferite&tatal francez iar mama luxem!ur(3eza.Cariera sa politica incepe ca deputat(in
$arlamentul 6rantei) popular democrat de 2oselle din anul 11%fara intrerupere pana in anul
1>0.5u! conducerea sa 2inisterul 7facerilor Externa a adoptat $lanul 2ars3all in anul 1>1 si
a ne(ociat contractele cu ;epu!lica 6ederala 'ermania(;6').5uccesul la reconcilierea
'ermanie cu 6ranta dupa cel de.al ,oilea ;az!oi 2ondial punand !azele Comunitatii Europene
a Car!unelui si "telului prin punerea in comun a celui mai importanta sector industrial in cele
doua tari se dotoreaza si ori(inii sale franco.(ermane.5c3uman este cel mai important parinte
fondator %declaratia sa de la mai 150 fiind punctual de inceput pentru constructia
europeana%aceasta declarati+e fiind cunoscuta su! numele de 8,eclaratia 5c3uman9.
.
alter !allstein(27 noiem!rie 101% 2a4ence% 'ermania . 30 martie 112% 5tutt(art) a
studiat stiintele /uridice si economie la Bonn%2unc3en si Berlin si isi sustine doctoratul in drept
in anul 127 Fi este responsa!il pe pro!leme de Cn+BEBmJnt Cn cadrul :aiser <il3elm Institut din
Berlin. <alter =allstein isi incepe acti+itatea politicB in anul 150% cJnd a/un(e 5ecretar de 5tat
pentru 7facerile Externe Cn (u+ernul 7denauer.
In anul 151 de+ine primul $resedinte la Comisiei Comunitatii Economice Europene si datorita
functiei a sustinut realizarea pietei comune.
inston "eonard Spencer Churchill cunoscut de mare ma/oritate ca <inston C3urc3ill (30
noiem!rie 117>.Blen3ein $alace% "xfors3ire.2> ianuarie 1-5% *ondra) face studiile la =arroA
si la Cole(iul militar din 5and3urst si de+ine pe rand cadru militar% reporter de raz!oi si prim.
ministru al 2arii Britanii intre anii 1>0 si 1>5.7cesta ser+este pe rand in armata !ritanica in
Cu!a% 5udan si 7frica de 5ud unde este corespondemt al ziarului 2ornin( $ost. Experientele
traite in timpul celui de.al ,oilea ;az!oi 2ondial l.au con+ins ca doar prin unire Europei se
putea (aranta pacea in interiorul acesteia% principalul sau tel fiind distru(erea tuturor ideilor
nztionaliste si !eli(erante.In anul 1>- a facut apel pentru crearea M5tatelor Unite ale
EuropeiMprintr.un discurs tinut in El+etia la Luric3%Mprin care % in cati+a ani% toata Europa ar
de+eni mai ...li!era si mai ...fericita.;emediul este sa recream familia europeana sau cat putem
din ea si sa.I asi(uram o structura care sa ne permita sa traim in pace% in si(uran4a si in
li!ertate.#re!uie sa cream un fel de 5tatele Umite ale EuropeiM.
Simbolurile Uniunii Europene
Steagul
5tea(ul% Uniunii Europene este su! forma unui
dreptun(3i in interiorul acestuia re(asindu.se 12 stele
asezate in forma cerc care duc la ideea de unitate
%functionand asemenea unui ceas. 5tea(ul su! aceata
forma a aparut in anul 155 cand a fost folosit de
Consiliul Europei pentru a apara drepturile omului si
cultura in Europa%iar in anul 11- acesta a fost folosit de
toate or(anismele care functioneaza in cadrul Uniunii
Europene.
#mnul
7
Consiliul Europei a decis% in anul 172% ca 8"da !ucuriei9 (ultima parte a 5imfoniei a I@.a de
Beet3o+en) sa de+ina imnul sau% iar in 115% 5tatele 2em!re UE l.au adoptat% si ele% ca imn
oficial al Uniunii Europene. Uniunea Europeana nu a dorit ca prin aceasta decizie sa inlocuiasca
imnurile nationale ale statelor mem!er iar ale(erea acestei melodii ca imn su!liniaza aspiratia
spre +alorile comune% unitatea in di+ersitate si idealurile de li!ertate% pace si solidaritate care stau
la !aza Uniunii Europene.
$%nita in diversitate$
MUnita in di+ersitateM este de+iza Uniunii Europene si a fost folosita pentru prima data in anul
2000 fiind mentionata oficial in #ratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa% inc3eiat in
200>. 5emnificatia de+izei este ca% prin Uniunea Europeana% europenii sa.si unesca eforturile
pentru a lucra impreuna pentru mentinerea pacii si pentru prosperitate% si ca numeroasele culturi%
traditii si lim!i diferite care coexista in Europa sunt un atu pentru continentul nostru. ,e+iza
apare in cele 20 de lim!i oficiale in postere pu!licate cu ocazia zilei de mai% Liua Europei.
Moneda unica
*a ori(inea conceptului de moneda unica se afla tratatele care stau la !aza Uniunii Europene.
#ratatul de la ;oma (157) declara ca piata comuna este unul dintre o!iecti+ele Comunitatii
Europene ce +a contri!ui la o 8uniune mai stransa intre popoarele Europei9. #ratatul Uniunii
Europene (12 . 2aastric3t) introduce Uniunea Economica si 2onetara si pune !azele monedei
unice. Iar in decem!rie 15% Consiliul European de la 2adrid decide ca moneda unica sa poarte
numele de 8euro9.
Incepand cu 1 ianuarie 2002% Euro a intrat propriu.zis in circulatie si in !uzunarele cetatenilor
europeni. In acel moment% doar 12 din cele 15 state mem!re au adoptat.o% ulterior li s.a alaturat
'recia. Euro a de+enit un sim!ol al Uniunii Europene. 2onedele si !ancnotele nationale ale
statelor din Lona Euro au fost scoase din circulatie pe 21 fe!ruarie 2002.
;eprezentarea (rafica a monedei unice a fost inspirata de litera (receasca epsilon% ea tre!uind sa
faca le(atura atat cu lea(anul ci+ilizatiei si democratiei europene% cat si cu prima litera din
cu+antul 8Europa9.
&iua Europei
Liua Europei ( mai) sBr!BtoreFte pacea Fi unitatea Cn Europa. ,ata marc3eazB ani+ersarea
,eclaraEiei 5c3uman. Dn cadrul unui discurs Einut la $aris% Cn 150% ministrul francez al
7facerilor Externe% ;o!ert 5c3uman% propunea sta!ilirea unei noi forme de cooperare politicB Cn
Europa% care sB CnlBture pentru totdeauna posi!ilitatea iz!ucnirii unui nou rBz!oi Cntre naEiunile
Europei.?iziunea sa era de a crea o instituEie europeanB care sB centralizeze Fi sB (estioneze
producEia de cBr!une Fi oEel. Un an mai tJrziu% a fost semnat tratatul care pre+edea crearea unui
astfel de or(anism. $ropunerea lui ;o!ert 5c3uman este consideratB a fi piatra de temelie a
Uniunii Europene.
Pactul Fiscal
8
#ratatul pentru sta!ilitatea si coordonarea Cn cadrul uniunii economice i monetare (cunoscut
su! denumirea de Kpact fiscal9) a intrat Cn +i(oare la 1 ianuarie 2013% Cn urma ratificBrii acestuia
de cBtre ultima tara de care era ne+oie% 6inlanda. $actul fiscal este adoptat pentru consolidarea
disciplinei fiscale Cn cadrul zonei euro in principal prin indeplinirea unor criteria esentiale& !u(et
ec3ili!rat i mecanism de corec ie automatB.
$actul fiscal a fost ratificat de 25 de state din cele 21 mem!re ale Uniunii Europene% 2area
Britanie Fi Ce3ia fiind tarile care nu au luat parte la acest pact.In afara tarilor mem!re Lonei Euro
patru EBri din afara acestei zone au decis sB adere la tratat% acestea fiind ;omJnia% ,anemarca%
*etonia Fi *ituania.
$entru adoptatea tratatului a fost necesarB ratificarea acestuia de cBtre cel putin 12 state mem!re
din zona euro ultimul dintre acestea fiind 6inlanda%tratatul fiind un acord international intre tarile
UE.
#ratatul a luat forma ca urmare a deciziilor liderilor din zona euro deoarece erau necesare masuri
ferme pentru consolidarea sta!ilitatii in zona% tratatul fiind semnat de 25 de tari mem!re UE la
data de 2 martie 2012.#ratatul a fost adoptat pentru a fi pus in aplicare in cel mai scurt timp
posi!il si in urmatorii 5 ani ar tre!ui sa se o!ser+e masurile luate in cadrul acestui tratat.
$actul fiscal intrat in +i(oare la 1 ianuarie 2013 sta!ilea anumite principia&
"imitarea deficitelor ' regula privind un buget echilibrat

#rataul pre+ede noi cerinte pentru statele mem!re UE unul dintre acestea fiind aplicat !u(etului
national.7cesta trebuie sa fie in surplus sau echilibrat si nu se accepta un deficit public mai
mare de 0.5 din Pib!ul national.,eficitul !u(etar tre!uie sa fie in ec3i+alent cu o +aloare
specifica fiecarei tari pentru a se putea sustine pe termen lun(% aceastB +aloare fiind sta!ilitB de
compnenta pre+ent+a a pactului fiscal.
5tatele mem!re pot de+ia temporar de la acesta re(ula doar in con/uncture economice
exceptionale cum ar fi declinuri drastice Cn economie% deficitul pu!lic sa se situeze su! ni+elul de
-0N din $IB% limita pentru deficit +a fi sta!ilita la 1N din $IB.
Mecanismul de corec ie automata
7cest mecanism pre+ede o corectare automata a deficitului in timpul in care se o!ser+a a!ateri
ale !u(etului%acesta tre!uind sa fie mereu ec3ili!rat.5tatele mem!re care prezinta a!ateri ale
!u(etului tre!uie sa faca corectii pe parcursul unei perioade finite sta!ilite in !aza unui accord
prin respactarea pe deplin a prero(ati+ele parlamentelor na ionale.
+
(ranspunerea normelor )n legisla ia na ional*
"rice stat mem!ru a Uniunii Europene +a fi o!li(at sa introduca cerinte referitoare la deficitul
!u(etat si la mecanismul de corectie Cn sistemele lor /uridice na ionale%in deose!i la ni+el
constitu ional.
#ermenul limita pana la care este posi!ila aceasta modificare este 1 ianuarie 201>.
Curtea European* de Justi ie
5tatele mem!re care nu.si respecta o!li(atiile de a a+ea un !u(et ec3ili!rat si un mecanism de
corectie%sin(ura institutie care se poate pronunta in aceasta situatie +a fi Curtea de )usti ie a
Uniunii Europene."rice 3otarare luata de Curtea de )usti ie a Uniunii Europene +a a+ea caracter
o!li(atoriu i% Cn cazul Cn care nu +a fi respectatB penalitB ile +or a/un(e pJnB la 0%1N din $IB.
Coordonarea suplimentar*
5tatele mem!re ale Uniunii Europene +or raporta catre institutiile a!ilitatea ale UE orice planuri
pe care le are in +edere in special asupra datoriei pu!lice.5tatele care +or sa aplice reforme
economice ma/ore +or tre!ui sa se coordoneze cu institutiille UE si numai dup ace primesc
acordul il pot pune in aplicare.
Guvernan a )n +ona euro
efii de stat sau de (u+ern ai statelor mem!re din zona euro tre!uie sa se intalneasca de douB ori
pe an pentru ale(erea presedintelui zonei euro %la care participB i Comisia
EuropeanB%$re edintele BBncii Centrale Europene%$re edintele $arlamentului European.
Cooperarea dintre parlamente
$arlamentul European i parlamentele na ionale ale statelor mem!re participante +or coopera Cn
ceea ce pri+e te c3estiunile referitoare la politicile !u(etare i alte c3estiuni care fac o!iectul
tratatului.
Dn acest scop% acestea +or institui un or(anism constituit din reprezentan i ai comisiilor de resort
din cadrul $arlamentului European i al parlamentelor na ionale. "r(anismul respecti+ +a decide
sin(ur asupra modului sBu de or(anizare.
!-
Procesul de e"tindere
Extinderea Uniunii Europene reprezinta procesul prin care noi state adera la Uniunea Europeana.
$rocesul de extinderea nu este simplu%statele care doresc sa adere tre!uie sa se pre(ateasca
intern si tre!uie sa indeplineasca o serie de criteria.
Premisele e,tinderii %E
$rocesul de extindere a Uniunii Europe a inceput din dorinta mai multor persoane de a uni
popoarele europene. Condi iile necesare extinderii Uniunii Europene au fost incluse in #ratatul
pri+ind Uniunea EuropeanB care pre+ede cB& Morice stat european poate cere sB de+inB mem!ru al
UniuniiM. $rin acest citat orice stat de pe continental Europa punea adresa o cerere de aderare
catre Consiliu Uniunii Europene si era acceptat dupa ce indeplinea anumite criterii eli(i!ile
stipulate intr.un accord.?otul asupra aderarii era posi!il prin intrunirea ma/oritatii statelor
mem!re% asa se face ca in anul 201> Uniunea Europeana are 21 de state mem!re si o populatie de
peste 520 milioane de locuitori% fiind mult mai prospera decat Comunitatea EconomicB
EuropeanB (CEE) de acum 50 de ani care luase fiinta prin aderarea a - state mem!re.
Inaintea aderarii unui stat mem!ru Uniunea EuropeanB ela!oreaza rapoarte despre capacitatea de
a!sor! ie a noilor mem!ri% precum i a!ilitatea ior(anismelor europene de a functiona eficient.
Extinderile Uniunii Europene au oferit acesteia o democratie mai !una si si.a marit potentialul
sau comercial de+enind prima putere economica mondiala.
Motivele e,tinderii %E
Extinderea Uniunii Europene a adus un !eneficiu ma/or statelor din Europa deoarece prin
aceasta unire si crearea unor zone sta!ile raz!oiul in Europa a de+enit imposi!il.$rincipalul
o!iecti+ al Uniunii Europene este acela de a a/uta statele +ecine sa se poata dez+olta din punct
de +edere economic%politic si social% Cn paralel cu promo+area sta!ilitB ii i securitB ii.
7cest ideal al pacii isi are ori(inea in experienta acumulata datorita distru(erilor cauzate de 7l
,oilea ;Bz!oi 2ondial i a optimismului care s.a manifestat dupa raz!oi cand s.a instaurat
pacea si sta!ilitatea care au condus la premisele unei economii prospere.
!!
#storicul procesului de e,tindere
Dn anul 201> Uniunea Europeana a a/uns la un numar de 21 mem!ri% printre care se re(asesc si
mem!ri fondatori din 151&
.6ran a %
.'ermania%
.Italia %
."landa %
.Bel(ia
.*uxem!ur( .
,upa aceasta unire% alte trei state au 3otarat sa adere la alianta in anul 173%acestea fiind&
.Irlanda %
.;e(atul Unit%
.,anemarca
Prima e,tindere a Comunitatii Europene din anul -./0
*a o prima analiza se poate o!ser+a ca o mare putere ca 2area Britanie este a!senta de la
unirea din anul 151 deoarece aceasta se considera o mare putere mondiala Cn perioada
post!elicB.
2area Britanie nu a dorit unirea cu cele - state europene Cn anul 157 pentru cB telul acesteia
era sa fie independenta%la fel ca in perioada in care a fost un mare imperiu colonia si domina o
parte din statele lumii.2area Britanie nu dorea unirea deoarece nu +rioa sa fie su! dominatie
franceza care se prefi(ure pe continent in urma unirii si nu dorea o conducere de catre statul
francez care era o putere pe Europa continental%dar nu era impotri+a unei cooperari din punct de
+edere economic.,upa mai multe dez!ateri in 2area Britanie acesta a deciz in anul 173 unirea
deoarece ramanea o putere izolata de restul Europei si isi pierduse suprematia sa asupra marilor
colonii.
#Brile mai mici ca putere din Consiliu au dorit unirea cu 2area Britanie pentru cB in
acest fel ar e(aliza puterea 6rantei i a 'ermaniei.
2area Britanie era mem!ra fondatoare a 7E*5 (E6#7) alBturi de alte tari cum ar
fi&7ustria% ,anemarca% El+e ia% Gor+e(ia% $ortu(alia% 5uedia% dar aceasta alianta nu a+ea aceiasi
!$
putere cu cea a Consiliului Europei si acesta or(anizatie nu a+ea aceiasi eficienta ca si a
Comunitatii Europene.
Intrarea 2arii Britanii in alianta nu a fost asa de usoara deoarece in anul 1-3 se
inc3eiase o intele(ere intre 'ermania si 6ranta prin care se opuneau intrarii 2arii Britanii la
Uniunea EuropeanB% odata cu aceasta sunt response si alte tari candidate cum ar fi ,anemarca i
Irlanda.
In anul 1-7 2area Britanie doreste din nou aderarea dar este respinsa de catre puterea
franceza deoarece 6ranta credea ca este o amenintarea la suprematia acesteia in cadrul aliantei si
din cauza ca 6ran a nu dorea CntBrirea rolului 5tatelor Unite ale 7mericii Cn Europa% prin 2area
Britanie.
Dn 1-% 2area Britanie aplicB din nou alaturi de Irlanda si ,anemarca si sunt acceptate
deoarece 6ranta dorea o putere care sa contra!alanseze puterea 'ermaniei care crescuse foarte
mult in Europa.
$e acest fond% 2area Britanie% Irlanda i ,anemarca de+in mem!ri ai Comunitatii
Europene Cn ianuarie 173.
In anul 1- si Gor+e(ia a fost acceptata pentru a adera dar Cn urma unui referendum
or(anizat Cn septem!rie 172 cetB enii nor+e(ieni au respins.o.
A doua e,tindere din anul -.1-
7 doua extindere se realizeaza cu o sin(ura tara si anume 'recia care ceruse asocierea la
Consiliul Europei CncB din 15 cand a fost respinsa deoarece era su!dez+oltatB Cn compara ie cu
cei ase. 'recia de+inind mem!rB asociatB din 1-1.'recia ar fi de+enit mem!ra mai repede
daca in anul 1-7 nu ar fi inter+enit lo+itura de stat militarB care a men inut 'recia Cntr.un re(im
autoritarOmilitar pJnB Cn 17>.
'recia iese din crizB in anul 17> prin Cntoarcerea la putere a lui Constantin :aramanlis%
care a a+ut rolul de a readuce 'recia spre calea democratie.Ge(ocierile dintre Consiliul Europei
i 'recia au fost Cncepute
In 17- ne(ocierile de aderare au fost reluate iar in anul 111 'recia de+ine mem!rB a
CE.
A treia e,tindere din -.12
!(
,oua Bri i!erice% 5pania i $ortu(alia.au cerut asocierea in anul 1-2. ,upa cati+a ani
acestea o!tin un accord preferential cu Consiliul Europei%prin care a+eau scutiri de taxe i tarife
la exportul din aceste Bri cBtre Brile comunitare.
Ge(ocierile de aderare a 5paniei i $ortu(aliei au fost demarate Cn anii 171.17.,upa
ce de+in mem!ri ai Comunitatii Europene in anul 11- numarul de mem!ri s.a du!lat fata de
anul 151 si puterea CE in lume crestea din ce in ce mai mult de+enind cel mai important centru
commercial din lume.
7u mai depus aplica ii de mem!ru& #urcia Cn 117% 7ustria Cn 11% Cipru i 2alta Cn
10.
A patra e,tindere din anul -..3
Este una din cele mai importante extinderi ale Uniunii Europene deorece extinderea se
realiza cu 3 Bri !o(ate% al caror $IB depB ea s media $IB.ului Brilor UE la acel moment.7cest
+al are o semnificatie mai mare deoarece este primul +al post.11% cJnd prin caderea Lidul
Berlinului au fost reunite tari apartinand estul i +estul Europei. #oate cele trei Bri care au intrat
in UE Cn 15 au fost 7ustria% 6inlanda si 5uedia.
$rima extindere a Uniunii Europene Cn est a fost plBnuitB pentru 1 mai 200>.
7u aderat& $olonia% 5lo+enia% Un(aria% 2alta% Cipru% *etonia% Estonia%*ituania %Ce3ia %5lo+acia.
*a 1 ianuarie 2007% au aderat alte douB state la Uniunea EuropeanB&
;omJnia%
Bul(aria.
*a 1 iulie 2013% a aderat CncB un stat la Uniunea EuropeanB&
Croa ia .
E"tinderi viitoare
!4
#urcia este un candidat oficial la aderarea la
Uniunea EuropeanB inca din anul 117% iar
ne(ocierile oficiale au inceput pe 3 octom!rie
2005. 7derarea acestei tari eta mai dificila
deoarece tre!uie facute foarte multe reforme in
domeniul economic si o aderare ar fi posi!ila
dupa anul 2015. ,e cand au inceput ne(ocierile
#urcia a facut foarte multe eforturi in
indeplinirea coditiilor impuse de Uniunea
Europeana astfel ca a facut reforme in pri+inta
drepturilor omului%a eliminat o pedeapsa foarte
dura(pedeapsa cu moartea)% dar datorita
diferentelor reli(ioase foarte mari aceasta
(aseste o opozitie foarte puternica in Europa
(6ran a% 'ermania% 7ustria% 'recia% Cipru i
5lo+enia)
$acedonia& $e noiem!rie 2005% Comisia EuropeanB a recomandat acordarea statutului de
candidat% fosta ;epu!licB iu(osla+B a 2acedoniei de+enind astfel cea de a treia repu!licB ex.
iu(osla+B care cJ ti(B acest statut.
%epublica $oldova este un eli(i!il candidat la aderarea Cn Uniunea EuropeanB% Cn care aceste
douB structuri +ecine au sta!ilit un acord de cooperare% menit sB Cm!unBtB eascB rela iile dintre
cele 2 entitB i. 7ceasta este totodatB un mem!ru al 7cordul Central European al Comer ului
*i!er ( i al $arteneriatului pentru pace (pro(ram lansat de G7#"). $e 2 noiem!rie 2011% a
semnat acordul de asociere cu Uniunea EuropeanB.
&erbia este un aspirant si eli(i!il candidat la aderarea Cn Uniunea EuropeanB. 7ccederea a fost
pro(ramatB pentru ianuarie201>% dacB +a rezol+a pro!lemele cu :oso+o.
Albania a fost un poten ial candidat la aderarea Cn Uniunea EuropeanB CncepJnd cu ianuarie
2003% i este un aplicant oficial pentru aderarea la UE de la data de 21 aprilie 200.
Ucraina este un poten ial i eli(i!il candidat la aderarea Cn Uniunea EuropeanB% dar din cauza
presiunilor fBcute de ;usia% refuzB asocierea cu UE. 7cest lucru declan eazB proteste Cn lan Cn
:ie+.
$untene'ru este un eli(i!il candidat la aderarea Cn Uniunea EuropeanB. Dn 2010 Cn urma unui
referendum% 7-%2N din popula ie a decis cB drumul Brii este inte(rarea europeanB.
(osnia i )er e'ovina este un posi!il candidat la aderare Cn Uniunea EuropeanB. Dn prezent%
Bosnia.=er e(o+ina a an(a/at un proces de ne(ocieri cu UE +izJnd% pe termen lun( inte(rarea sa
Cn cadrul Uniunii.
*eor'ia este un aspirant i eli(i!il candidat la aderare Cn Uniunea EuropeanB% dar o piedicB sunt
cele douB repu!lici separatiste% 7!3azia i "setia de 5ud. #otu i% Cn noiem!rie 2010 a semnat
acordul de asocire cu UE.
!5
Armenia i Azerbai+anul au fost posi!ile candidate la aderare Cn Uniunea EuropeanB% dar au
ales Cn ele(erea cu zona de influen B rusB.
!.
Capitolul II
(eneficiile e"tinderii Uniunii Europene
!7
Prezentare 'enerala
Extinderile Uniunii Europene au adus !eneficii atat pentru noile state mem!re cat si
pentru +ec3ii mem!ri. Economic% extinderea a dus la creFterea standardului de +iata din noile
state mem!re (+enituri salariale mai mari% $IB.ul pe cap de locuitor a crescut)% precum Fi la
crearea de oportunitBEi de export(eliminarea costurilor de tranzactionare intre statele mem!re ale
Uniunii Europene) Fi in+estiEii. $rin unirea statelor europene s.a contri!uit la consolidarea
democraEiei datorita le(ilor implementate atat la ni+el european si apoi adoptate in tarile
mem!re% a sta!ilitBEii Fi a securitBEii pe continentul european datorita strate(iilor adoptate pentru
com!aterea elementelor ne(ati+e care pun in pericol securitatea europeana. " Uniune EuropeanB
extinsB este mult mai capa!ila sa rezol+e pro!lemele de importanEB (lo!alB% fie cB +or!im de
pro!leme ale sc3im!arii climatice sau de economia mondialB Fi (u+ernanEa acesteia. $rin
aderarea de noi state% Uniunea Europeana a de+enit mai extinsB Fi mai puternicB% dar in acelasi
timp mai dinamicB Fi mai !o(atB din punct de +edere cultural. Dn actualul context mondial% marea
pro+ocare este sa reziste oricBrei tentaEii de a distru(e si elimina !eneficiile enorme aduse
cetBEenilor de crearea unei pieEe comune fBrB frontiere% de 500 de milioane de cetBEeni.
Beneficiile Fi oportunitBEile oferite de extindere depBFesc cu mult potenEialele o!stacole%
costuri Fi riscuri implicate de acest proces de unire% extinderea fiind actul prin care Uniunea
Europeana a de+enit cel mai importanta putere la ni+el mondial.
$rincipalele !eneficii ale extinderii Uniunii Europene sunt&
. $acea si sta!ilitate la ni+el continentalP
. 7/utorul europeanP
. ;elansarea economieiP
. 5i(uranta europeanaP
. $olitica de +ecinatateP
. ;olul Europei in afacerile internationale.
Pacea si stabilitate la nivel continental
Extinderea Uniunii Europene a/uta la reunificarea Europei% di+izata Cn urma celui de.al
,oilea ;az!oi 2ondial. $rin unirea statelor% efectele poziti+e inre(istrate in statele +estice ale
Europei cum ar fi& zona de sta!ilitate% pace Fi prosperitate% se +or extinde Fi Cn Europa CentralB Fi
de Est. Uniunea Europeana a preluat scopul de a e+ita un conflict sau un raz!oi de la or(anismul
mama& Comunitatea Europene. Extinderea acesteia reprezinta cel mai mare !eneficiu adus
locuitorilor Europei si poate fi masurat dupa o perioada mare de timp in care se pot +edea cu
ade+arat efectele poziti+e aduse tarilor mem!re.
!8
,orinta de a de+eni mem!ru al Uniunii Europene a a/uns in EBrile din Europa CentralB Fi
de Est in deceniul anterior. Ele doresc sB CFi consolideze procesul de refacere a economie dupa
trecerea de la economia centralizata la cea capitalista. ,atorita eforturilor depuse de Uniunea
Europeana si a tarilor mem!re s.a putut realiza o creFtere a economiei tarilor.
$rocesul de extindere a Uniunii Europene aduce rezultate peste asteptari Cn multe domenii
ale politicii pu!lice% cu efecte poziti+e asupra cetBEenilor europeni. $entru ca succesul extinderii
sB fie pe deplin este necesar sB se defineascB o strate(ie clarB ce tre!uie urmata de toate tarile.
Ajutorul european
7derarea noilor mem!ri aduce un efect poziti+ prin sporirea di+ersitatii Uniunii Europene
iar statele care adera aduc un patrimou cultural foarte !o(at.Extinderea Cnsemna sc3im!uri de
idei intre oameni Fi o mai !unB CnEele(ere a europenilor. InstituEiile comunitare create in urma
realizarii Uniunii Europene continua sB respecte lim!ile naEionale Fi Cncura/eaza Cn+BEarea altor
lim!i pentru a fi posi!ila comunicarea mai facila a populatie.
" datB cu creFterea numarului de mem!ri% Uniunea Europeana tre!uie sB.Fi reformeze
sistemul de adoptare a deciziilor. Extinderea impune marirea eficientei in luarea deciziilor la
ni+el european% oferind totodatB Fi prile/ul% de a 8perfecEiona9 sistemul de (u+ernare.$entru a
aduce un !eneficiu tuturor tre!uie facut un efort pentru ca toti sa ne intele(em mai !ine si de.a
identifica interesele comune ale europenilor de a com!ate temerea ca in urma unirii se +a
produce o pierdere de identitate. Dncrederea Cn Uniunea Europa este necesarB astfel CncJt noi sB
putem acEiona CmpreunB pentru a (Bsi soluEii europene.
#re!uie realizata o modaliate prin care sa promo+am CnEele(erea Cntre cetBEeni O Cn
special CnEele(erea noilor mem!ri& aceasta masura poate fi aplicata prin sc3im!uri de persoane
pro+enind din medii sociale diferiteP experienEB profesionalBP posi!ilitatea ca tinerii sa studieze si
Cn alte EBri ale Uniunii Europene pentru a !eneficia de un in+atamant la calitate superioara Fi in
acelasi timp o consolidarea a in+atamantului uni+ersitar la ni+el european.
K ,acB +rem cu ade+Brat sB facem UE sB funcEioneze mai !ine% tre!uie sB adoptBm
atitudinile potri+ite. Gu tre!uie sB ne cramponBm de percepEii naEionale& EBri mari sau mici% state
mem!re +ec3i sau noi% re(iuni !o(ate sau sBrace% cu toEii suntem europeni. Goi aducem laolaltB
nu numai entitBEi politice% ci Fi societBEi Fi popoare. Ceea ce tre!uie sB facem este sB
conFtientizBm pro!lemele mai ample implicate% sB dorim cu ade+Brat inte(rarea europeanB Fi sB
fim 3otBrJEi sB o realizBm cu succes. ,acB Europa nu +rea sB fie unitB% nici un fel de adaptBri ale
cadrului instituEional nu o +or uni Q 9
1
Relansarea economiei
Extinderea Uniunii Europene a oferit o multitudine de !eneficii& economice% politice si
sociale tarilor mem!re Fi poate sB le ofere Cn continuare atat noilor mem!ri cat si actualilor.
$rintre acestea se numBrB &
!
/ttp011ec.europa.eu1enlar%ement1arc/ives1pdf1enlar%ement2process1past2enlar%ements1communication2
strate%314o42introduction2ro.pdf
!+
4 mai mare prosperitate pentru vechile 5i noile state membre6 ca o consecin7* a l*rgirii pie7ei
" data cu extinderea Uniunii Europene a a+ut loc creFterea rapidB a relaEiilor comerciale Fi de
in+estiEii% atat cu noile state mem!re cat si cu cele actuale. 7derarea si a!olirea controalelor la
frontierB duc la o prezenta neCn(rBditB pe piaEB a noilor mem!ri% ducand la o marire a capacitatii
economice.
Perspective economice mai bune pentru state membre
$erspecti+ele economice sunt influentate de&
.condiEii e(ale pentru toate statele mem!reP
.concurenEB pe piaEa nein(raditaP
.accesul la o forEB de muncB !ine calificatB si in acelasi timp o mai !una remunerareP
.cerere mai mare ca rezultat al procesului de creFtere economica Cn noile state mem!re.
8ansa noilor state membre de a a9unge la nivelul de prosperitate din Europa 4ccidental*
6actorii determinanti ai acestui !eneficiu sunt&
. cresterea in+estiEiilor si implicit un flux de capital mai mare% care sB conducB la accelerarea
producti+itBEii% de+ersificarea calificBrilor Fi realizarea transferului de te3nolo(ie%
. sta!ilitatea cadrului economic datorita apartenenEei la UE%
. acordarea de fonduri europene si suport pentru accesarea acestora.
:oii membri )nregistrea+* rate de cre5tere mai mari dec;t %E< Men7inerea acestei situa7ii poate
avea urm*toarele consecin7e =
.micsorarea decala/elor economice Fi sociale intre noii si +ec3ii mem!riP
. +enituri Fi standarde sociale aproape de ni+elul Uniunii EuropeneP
. scBderea mi(ratie Cn alte EBri ale UE datorita unei remunerarii mai mari.
Siguranta europeana
Dn multe domenii de importanEB pentru cetBEeni extinderea Uniunii Europene contri!uie la o mai
!unB cola!orare cu +iitoarele state mem!re.$rin acest proces nu are loc impartirea pro!lemelor
din aceste tari ci se extinde capacitatea noastrB de a furniza soluEii.
$-
Eficacitate sporit* )n combaterea criminalit*7ii pe plan interna7ional
#oate statele mem!re doresc o si(uranta nationala cat mai !una si pentru realizarea acestui
o!iecti+ state mem!re Fi.au intensificat cola!orarea% prin intermediul forEelor de poliEie Fi a
aparatului /udecBtoresc. #raficul internaEional de dro(uri Fi fiinEe umane a de+enit mai uFor de
controlat datorita politicilor comune aplicate de toate statele mem!re ale Uniunii Europene.
%n control mai eficient al imigr*rii
?iitorii mem!ri cola!oreazB pentru a re(lementa fluxul de imi(ranEi Fi solicitanEi de azil din alte
EBri.
Protec7ia mediului )ncon9ur*tor
In urma e+olutie populatie dintr.un stat% aceasta doreste sa traiasca intr.un mediu curat si fara
poluare. 7stfel Uniunea Europeana% prin institutiile specializate% se conformeazB si adopta le(i
pentru com!aterea poluarii aerului Fi a apei% astfel incat mediul Cncon/urBtor din aceste state sa
de+ina tot mai si(ur pentru cetBEenii lor Fi pentru cetBEenii din EBrile Cn+ecinate.7ceste politici
astfel aplicate asi(ura totodata si conser+area patrimoniului de specii Fi a 3a!itaturilor naturale.
Standarde alimentare
5tandardele Uniunii Europene pentru protecEia consumatorului sunt unele dintre cele mai ridicate
si pre+ad ca standardele Cn actualele state mem!re sa nu fie relaxate ca urmare a procesului de
extindere% iar in noile state mem!re se +a asi(ura o protecEie sporitB a consumatorului.
Politica de vecinatate
$e mBsurB ce Uniunea Europeana se extinde% este necesarB o politicB de +ecinBtate care sB a/ute
noile state mem!re sa fie mai prospere prin marirea standardului de +iata." data ele aderate
tre!uie a/utate printr.o !una (u+ernare pentru crearea unui cerc de sta!ilitate Fi securitate.$rin
parteneriatul cu statele mem!re% Uniunea Europeana poate sB propa(e sta!ilitatea% prosperitatea
Fi !una (u+ernare Cn EBrile memem!re pentru o mai !una eficientizare a acestora.$erspecti+a
aderBrii la UE poate sB fie un stimulent puternic pentru pro(res Fi reformB.

$!
Rolul Europei n afacerile internaionale
$rin cele 13 noi EBri% cu 75 de milioane de cetBEeni% care se adau(B celor 15 state mem!re cu 375
de milioane de locuitori% Uniunea Europeana are capacitatea de a influenEa cursul e+enimentelor
Cn lume% facand faEB pro+ocBrii pe care o reprezintB (lo!alizarea.
Dn sfera relaEiilor economice internaEionale% Uniunea Europeana este un factor principal% dar nu
CFi foloseFte la maximum influenEa de care se !ucurBP extinderea +a constitui un prile/ pentru a o
utiliza mai !ine.
Uniunea EuropeanB extinsB este Cn prezent cel mai mare spaEiu economic inte(rat din
lume% reprezentJnd peste 30N din produsul intern !rut mondial Fi mai mult de 17N din comerEul
(lo!al. 7cest fapt permite Europei sB fie un actor decisi+ Cntr.o lume (lo!alizatB Fi sB CFi facB
auzitB +ocea Cn procesul de influenEare a (lo!alizBrii Cn folosul cetBEenilor.
?enitul pe cap de locuitor Cn noile state mem!re a crescut de la >0N din media +ec3ilor
state mem!re Cn 1% la 52N Cn 2001% Cn timp ce creFterea economicB medie a fost de 5%5N
pentru perioada 200>.2001% Cn raport cu 3%5N pentru perioada 1.2003. 7ceasta nu a afectat
+ec3ile state mem!re% a cBror creFtere pentru perioada 200>.2001 a fost de aproximati+ 2%2N
anual% fiind similarB celei din perioada 1.2003.
,e asemenea% extinderea a crescut oportunitBEile de comerE. Dn anul 2007% aproape 10N
din exporturile noilor state mem!re au fost direcEionate cBtre restul UE. 7celaFi efect s.a
Cnre(istrat Fi pentru +ec3ile state mem!re% +aloarea +JnzBrilor acestora Cn noile state mem!re
crescJnd pJnB la 7%5N din exporturile totale Cn anul 2007% Cn raport cu ni+elul de >%75N cu un
deceniu Cn urmB.
Roma/ul Cn noile state mem!re s.a diminuat% a/un(Jnd de la cote foarte ridicate la ni+eluri
similare celor din restul UE . Cn /ur de 7N Cn 2007.Dn(ri/orBrile din +ec3ile state mem!re cu
pri+ire la mi(raEia masi+B a forEei de muncB nu s.au concretizat. Dn ma/oritatea statelor mem!re
(azdB% numBrul lucrBtorilor mi(ranEi nu a depBFit 1N din populaEia acti+B localB% permiEJnd
compensarea deficitelor de forEB de muncB. 7ceastB mi(raEie a a+ut un puternic caracter temporar
O Cn ceea ce pri+eFte ;e(atul Unit% 50N din mi(ranEii recenEi au re+enit Cn EBrile de ori(ine.
$$
(eneficiile %omaniei dupa aderarea la Uniunea Europeana
$rincipalele !eneficii ale aderBrii EBrii noastre la Uniunea EuropeanB constau Cn&
.suplimentarea 5i diversificarea resurselor financiare% prin accederea EBrii noastre la fondurile
structurale Fi la cele de coeziuneP
. beneficii derivate din statutul de membru% prin participarea la piaEa unicB% la uniunea economicB
Fi monetarB precum Fi printr.o mai su!stanEialB susEinere a intereselor naEionale prin participarea
la instituEiile Uniunii EuropeneP
. accelerarea reformelor 5i sus7inerea tran+i7iei prin furnizarea elementelor pentru definirea
politicilor economice naEionale% asistenEa te3nicB acordatB de Uniunea EuropeanB EBrii noastre Cn
diferite domenii fiind !eneficB Cn toatB aceastB perioadB.
.cresterea productiei agricole %prin impementarea unor procese te3nolo(ice mai moderne si
marirea competi+itatii in sectorul a(ricol iar datorita $oliticii 7(ricole Comune ($7C)% ;omJnia
!eneficiazB de fonduri pentru a(riculturB.
.reducerea costurilor de tran+actionare se realizeaza in special prin eliminarea costurilor la
exportul si importul produselor din state mem!re ale Uniunii Europene datorita eliminarii
costulul +amal.
.accesul la fonduri structurale si de coe+iune sunt instrumente financiare prin care Uniunea
Europeana actioneaza pentru realizarea celor trei o!iecti+e ale $oliticii de Coeziune prin
implementarea $ro(ramelor "perationale% pentru eliminarea discrepantelor economice si sociale
intre re(iuni% in scopul realizarii coeziunii economice si sociale.
Exista trei instrumente financiare cunoscute ca 6onduri 5tructurale respecti+&
S 6ondul European de ,ez+oltare ;e(ional (6E,;)& spri/in pentru I22.uri% infrastructura de
transport% mediu% ener(ie% educatie% sanatate% turism% cercetare.dez+oltare% cooperare teritorialaP
S 6ondul 5ocial European (65E)& educatie si formare profesionala% adapta!ilitatea fortei de
munca si a intreprinderilor% incluziunea sociala% cresterea eficientei administrati+eP
S 6ondul de Coeziune (6C)& infrastructura mare de transport si mediu.
$(
.cresterea flu,ului de investitii directe aduc o contri!uEie esenEialB la creFterea
economicB.7cestea creeazB locuri de muncB% optimizeazB alocarea resurselor% permit transferul
de te3nolo(ie Fi stimuleazB comerEul.
$rincipalele transformBri la ni+el economic Fi politic au fost rezumate astfel&
$4
Evolu ia principalilor indicatori
$entru a e+identia !eneficiile aderarii ;omaniei la Uniunea Europeana am 3otarat sa
analizez principalii indicatori pe inter+alul 2000.2013 pentru a +edea e+olutia indicatorilor
inainte de aderare la Uniunea Europeana si dupa aderare.
$rincipalii indicatori analizati sunt&
Produsul Intern Brut al Romniei
Produsul intern brut ,PI() este indicatorul ce caracterizeaza cel mai precis ni+elul de
dez+oltare al unei tari pe o perioada determinata de timp. $IB.ul nu masoara insa !unastarea unei
natiuni% ci doar +aloarea adau(ata produsa anual intr.o economie.
Dn perioada analizatB pot spune ca au fost doua perioade ale e+olu iei $IB.ului in
;omJnia&
. perioada 2000.2001 8Anii de crestere sau formarea bulei economice
2
$
/ttp011555.corectne5s.com1business1finante6banci1cum6evoluat6pib6ul6romaniei6ultimii6$-6de6ani
$5
- perioada 2009-prezent Anii de recesiune
3
In perioada 2000 O 2001 $IB.ul ;omaniei a urcat de la 10%3 miliarde lei noi (>0%2
miliarde euro)% la 503% miliarde lei noi (13-%1 miliarde euro).
$rodusul intern !rut creat in anul -000 a atins +aloarea nominala de 7- 533%7 miliarde
lei si a fost% in termeni reali% cu 1%- la suta mai mare decJt in anul precedentP in conditiile in care
populatia tarii a continuat sT scada. 5ectorul pri+at a detinut o proportie de ->N la formarea $IB%
sectoarele principale fiind reprezentate de productia a(ricola% comertul cu amanuntul% constructii%
o acti+itate modesta fiind e+identiata in industrie. Cea mai mare contri!utie la formarea +alorii
adau(ate !rute totale a fost detinuta de ramura ser+iciilor (52N)% urmata de industrie (31N)%
a(ricultura si constructii.
Consumul administratiei pu!lice a fost de 1>%5N din consumul final% cu pana la >%2N mai
mare decat in anul anterior% in timp ce% consumul (ospodariilor populatiei reprezenta 11N din
consumul final% cu 1%2N mai mic decat anul precedent. C3eltuielile pentru campanile electorale
au dus la cresterea consumului administratiei pri+ate cu 71%-N.
$otri+it BG;% in anul -00. economia romJneasca a continuat tendintele fa+ora!ile din
anii anteriori in pri+inta cresterii economice% dezinflatiei% controlului deficitului !u(etar si
reducerii soma/ului. #otusi% cererea interna O stimulata de expansiunea rapida a creditului% de
ma/orarea salariilor reale si% intr.o anumita masura% de crestere arieratelor O a inlocuit exporturile
ca principal motor al cresterii. Contri!utia sectorului pri+at la formarea $IB a crescut cu -%1
procente% in timp ce +aloarea adau(ata !ruta din industrie a crescut cu >%- procente comparati+
cu anul 2002.
-00/ a fost saselea an consecuti+ de expansiune economica% $rodusul Intern Brut
crescand cu 7%7N% pana la 3>%2 mld. lei noi (7%1 mil. euro). 5i de aceasta data ser+iciile si
industria au reprezentat principalele motoare de crestere% cu o pondere de peste 73N in $IB. In
acelasi timp% sectorul a(ricol isi diminueaza contri!utia la formarea $IB.ului% fiind suplinit de
cresterea importanta din sectorul constructiilor. *a cresterea $IB in 200- contri!utia principala
au a+ut.o ser+iciile% cu aproximati+ >7N% fiind urmate in ordine% de industrie cu o pondere la
cresterea $IB de peste 22N% si constructii cu aproximati+ 1-N.
Anul -000 a fost ultimul in care $IB.ul ;omaniei a crescut% a+ansul fiind de 7%1N% pana
la 503% mld. lei noi (13-%1 mld. euro). Cresterea economica% desi limitata drastic in ultimul
trimestru% a fost cu 1%1 puncte procentuale mai mare decat in 2007% fiind sustinuta de marirea
+olumului de acti+itate si% prin urmare% a +alorii adau(ate !rute din a(ricultura% sil+icultura si
piscicultura (U21%>N) si constructii (U2-%1N)% a caror contri!utie la formarea $IB a fost de 17N.
Anii de recesiune ,-001 2 prezent3
,in punct de +edere te3nic% ;omania a intrat in recesiune in 200% atunci cand $IB%
a/ustat sezonier% a scazut pentru doua trimestre consecuti+e% comparati+ cu trimestrele
anterioare. In -001 $rodusul Intern Brut a fost de >1%2 mld. lei noi (115% mld. euro)% in scadere
cu 7%1N fata de 2001. 2ulti au considerat ca in acest an au fost corectate excesele din anii
trecuti% in care se inre(istrase o crestere sustinuta a economiei.
(
/ttp011555.corectne5s.com1business1finante6banci1cum6evoluat6pib6ul6romaniei6ultimii6$-6de6ani
$.
5caderea a fost determinata de reducerea +olumului +alorii adau(ate !rute din toate
sectoarele de acti+itate% cele mai afectate se(mente fiind comertul% repararea automo!ilelor si
articolelor casnice% 3oteluri si restaurante% transporturi si telecomunicatii si constructii% a caror
contri!utie la formarea $IB.ului a fost de 31%1N. Consumul final total a inre(istrat o scadere cu
1%2N in anul 200% comparati+ cu anul precedent% in special pe seama diminuarii cu 10%1N a
c3eltuielii pentru consumul final al (ospodariilor populatiei.
,e asemenea% constructiile si acti+itatile de comert% repararea automo!ilelor si articolelor
casniceP 3oteluri si restauranteP transporturi si telecomunicatii si.au redus semnificati+ +olumul
de acti+itate cu 15%N% respecti+ cu 12%5N. 5in(urul aspect poziti+ al acestui an a fost reducerea
importurilor (.11%1N) si cresterea exporturilor (U2%N).
Gici pentru anul 2010 situatia nu este mai !una% mai multi analisti re+izuindu.si in
scadere estimarea pri+ind $IB.ul ;omaniei. 7cestea +in in conditiile in care consumul si
constructiile sunt in cadere li!era% iar sin(urele semnale poziti+e +in de la industrie% care insa nu
are o pondere suficient de mare in $IB pentru a sal+a economia.
Dn (raficul de mai /os am arBtat cum a e+oluat ponderea ;omJniei Cn $IB mondial% atJt
conform datelor pu!licate de U5 ,epartment of 7(riculture cJt i Cn 'lo!al Competiti+eness
;eport. C3iar dacB cifrele sunt diferite% trendul este acela i& Cn ultimii ani ;omJnia a cBzut multe
trepte pe scara puterii economice a na iunilor lumii. Conform 'C;% Cn anul 2001 ;omJnia era a
3.a economie a lumii% cu o pondere Cn $IB mondial de 0%3N% depB ind Ce3ia (0%31N). ,e
atunci Cncoace am continuat sB scBdem astfel Cn anul 2013 am ocupat locul >7% cu o pondere Cn
$IB (lo!al de 0%33N% fiind depB i i de Ce3ia (0%35N) care a scBzut i ea dar mai lent decJt noi.
$7
Salariul mediu brut
$e parcursul ultimilor 1> ani% +aloarea salariului de !azB minim !rut Cn ;omJnia a a+ut
partea de un trend (eneral ascendent% cea mai mare creFtere Cnre(istrJndu.se la Cnceputul anului
2001% cJnd salariul minim a urcat de la 30 la 500 de lei% conform =otBrJrii 'u+ernului nr.
17--V2005.
5ursa& 3ttp&VVle(estart.roVcum.a.e+oluat.salariul.de.!aza.minim.!rut.in.romania.ultimilor.1>.aniV
Dn !aza numeroaselor acte normati+e care au sta!ilit +aloarea acestui salariu Cn fiecare an Fi
e+entualele tranFe de creFtere a sumei% se remarcB urmBtoarele&
o Cntr.un inter+al de aproximati+ 1> ani (cu anul Cn curs)% din 2000 pJnB Cn 2013%
+aloarea salariului de !azB minim !rut a crescut cu 455 leiP
o cea mai slab cre5tere pentru doi ani consecuti+i a a+ut loc Cn 200-% cJnd
+aloarea s.a ridicat de la 310 la 330 de lei (20 lei diferenEB)% potri+it =' nr.
17--V2005P
o cea mai mare cre5tere pentru doi ani consecuti+i a a+ut loc Cn 2001% cJnd
+aloarea s.a ridicat de la 30 la 500 de lei (110 lei diferenEB)% ca urmare a intrBrii
Cn efect a pre+ederilor =' nr. 1507V2007 la 1 ianuarie 2001P
o sin(ura sta'nare a a+ut loc Cn perioada 200 O 2010% cand +aloarea salariului de
!azB minim !rut a fost de -00 de leiP
o anii Cn care s.au produs ma/orBri salariale Cn mai multe tran5e sunt urmBtorii&
2000% 2001 Fi 2013.
$8
Infla ia
Inflatia poate fi definita su! mai multe forme% de o!icei reprezentand scaderea puterii de
cumparare a unei unitati monetare. ;ata inflatiei se exprima de o!icei su! forma de procent si
determina e+olutia inflatiei dintr.o anumita perioada de timp. ;ata inflatiei se afiseaza in termini
anuali& rata medie a inflatiei si rata inflatiei pe durata a 12 luni.
CreFterea preEurilor s.a temperat Cn 11% Cnre(istrJndu.se o reducere semnificati+B a
inflaEiei la douB cifre% respecti+ >0%-N% de la 151%>N Cn 17% ceea ce a reprezentat una dintre
cele mai importante reuFite ale politicii urmate de autoritBEi. Dn 17 Focul inflaEiei a dat
economia peste cap% existJnd Fi luni Cn care inflaEia a urcat Fi la o ratB anualB de 300N.
Dn 2005% Cn primul an de Eintire a inflaEiei% preEurile de consum au Cnre(istrat o creFtere anualB de
1%-N faEB de Einta de 7%5N% Cn anul 200- inflaEia anualB a co!orJt spectaculos la >%N% su! Einta
de 5N% iar Cn anul 2007 a urcat Cnapoi la fel de spectaculos pJnB la -%-N% peste Einta de >N.
Gici Cn perioada 2001.2010 inflaEia anualB nu a reuFit sB a/un(B Cn inter+alul Eintit de BG;. *upta
cu preEurile a de+enit mult mai durB pe fondul crizei financiare internaEionale% al scumpirii
explozi+e a petrolului Fi a altor materii prime.
Dn anii de crizB% an(a/amentul de Eintire a inflaEiei a intrat Cn conflict cu posi!ilitatea ca BG; sB
contri!uie la contracararea recesiunii. $e lJn(B Einta de inflaEie% BG; a a+ut de acomodat
o!iecti+e uneori contradictorii le(ate inclusi+ de politica de curs de sc3im! Fi de re(lementBrile
Cn domeniul creditBrii O adicB a tre!uit sB controleze cursul Fi sB EinB Cn frJu creditarea.
$+
7nul 2011 s.a Cnc3eiat cu o inflaEie de 3%1>N% Cn EintB% Cn timp ce Cn 2012 ;omJnia a a/uns la o
ratB a inflaEiei de >%5N% Cn afara inter+alului Eintit% Cn urma producEiei a(ricole sla!e% a scumpirii
ener(iei% a (azelor Fi a petrolului% precum Fi din cauza deprecierii leului. Cererea sla!B din
economie nu a putut contra!alansa o serie de creFteri de preEuri.
BG; a atins anul trecut Einta de inflaEie% fiind pentru a treia oarB cJnd !anca centralB reuFeFte sB
atin(B acest o!iecti+ de cJnd a adoptat strate(ia de Eintire a inflaEiei ca principal o!iecti+
monetar% Cn au(ust 2005.
Banca centralB a re+izuit pro(noza de inflaEie pentru finele anului 201>% de la 3%1N la 3N (fBrB a
lua Cn calcul impactul ma/orBrii impozitelor Fi taxelor)% anticipJnd o scBdere a ratei su! inter+alul
de +ariaEie Cn prima parte a anului +iitor Fi apoi o re+enire% mai ales din efect de !azB. Winta de
inflaEie a BG; este de 2%5N UV. un punct procentual.
Investiiile strine
Dn sens lar( prin in+estiEii tre!uie CnEeles procesul de K plasare a unor sume de !ani Cn
domeniul economic% social.cultural% administrati+% militar cu scopul de a asi(ura !aza
te3nicomaterialB Fi forEa de muncB necesare desfBFurBrii Fi lBr(irii acti+itBEii acestora9
>
.
" definiEie mai succintB a!ordatB economic este data Cn 2icul dicEionar
enciclopedic% Editura RtiinEificB Fi $eda(o(icB BucureFti 1- O in+estiEiile reprezentJnd
Ktotalitatea c3eltuielilor care se fac pentru crearea de noi fonduri fixe precum Fi
pentrureconstruirea% lBr(irea Fi modernizarea celor existente9
5
4
Stoica "aricica7 Investiiile i dezvoltare durabil, Editura Universitari &ucure8ti7 $--5
5
Mic dicionar enciclopedic7 Editura 9tiin,ific 8i Peda%o%ic &ucure8ti !++.
(-
6enomenul in+esti iilor directe a Cnre(istrat cea mai accentuatB dinamicB% +Jrful fiind
atins Cn 2001. 5fJrFitul anului 2000 aduce o restrJn(ere a in+esti iilor directe% determinatB de
e+oluEia economicB (lo!alB precum Fi de o serie de e+enimente con/uncturale care au influenEat
puternic% Cn sens ne(ati+ miFcBrile internaEionale de capital. 7stfel% Cn 2000 fluxurile mondiale de
in+esti ii directe au fost de 1%1> miliarde de dolari Fi au crescut Cn 2001 la %> miliarde de
dolari% ceea ce CnseamnB o creFtere de 1%3 ori.
,upB anul de (raEie 2001% cJnd in+estiEiile strBine au atins un maxim de %5 mld. euro% au
urmat - ani de cBderi continue. ,eFi economia a re+enit pe creFtere Cn 2011% dupB doi ani de
recesiune% in+estitorii strBini nu s.au (rB!it sB +inB Cn ;omJnia.
In+estiEiile strBine au fost lBsate de iz!eliFte% apropiindu.se Cn ultimii ani de ni+elurile de
la Cnceputul anilor 2000% atunci cJnd ;omJnia era departe de Uniunea EuropeanB.
(!