Dr. Ing.

Elena Fleaca, PMP

Organizarea productiei
Manufacturing
Agenda cursului
Partea a-II-a. Analiza procesului de productie
metode grafice

Partea a-V-a. Organizarea structurii dinamice (tip

SOFT) a proceselor de productie

Partea a-IV-a. Organizarea structurii statice (tip

HARD) a proceselor de productie

II
II II
III III
Partea I. Procesul de productie concepte
fundamentale si tipologie

Partea a-III-a. Determinarea sortimentului optim de

productie planul optim de productie si tipologia
productiei
IV IV
VV

Partea I
Procesul de productie
concepte fundamentale si
tipologie
Partea I. Procesul de productie concepte fundamentale
si tipologie
4
Obiective modul 1:
nelegerea organizaiei ca sistem
Cunoaterea structurii sistemului de producie
Prezentarea conceptelor i a tipologiei proceselor de productie
nelegerea conceptului de produs si a clasificrii produselor
Prezentarea formelor de organizare a produciei (individual, serie, mas) si
a intreprinderii
Cunoaterea tipurilor de sisteme de fabricaie/producie
Prezentarea conceptelor cheie ale proiectarii procesului de productie
1. Ce trebuie sa intelegem prin organizatie ca sistem?
5
Procese de
transformare
Ieiri
Informaii
Bunuri i servicii
Rezultate financiare
Satisfacia clienilor
Comportamente etice i
responsabile social
Intrri
Resurse informaionale
Resurse energetice
Resurse umane
Resurse materiale
Resurse financiare
Tehnologii
Echipamente
MEDIUL EXTERN
Feed-back
Manufacturing
1. Ce trebuie sa intelegem prin organizatie ca sistem?
6
Organizatia reuniune de subsiteme, fiecare subsitem indeplinind functii distincte; diverse
subsisteme ce pot fi constituite dupa criterii diverse.
Organizatia - structura agregata compusa din:
Structuri de comanda cu functii de dirijare
Structuri de executie cu functii efectorii:
structuri agregate tehnologice: sectii de productie, ateliere de productie, linii
tehnologice, locuri de munca
Structuri agregate auxiliare: unitati producatoare de energie, depozite etc.
D
e
c
i
z
i
e
Analiza Proces efectoriu
(structuri de executie)
sistem de conducere
sistemcondus
Y
X
R

O
O
b
i
e
c
t
i
v
e
R
e
z
u
l
t
a
t
e
Perturbatii
1. Ce trebuie sa intelegem prin organizatie ca sistem?
7
Tratarea sistemic a organizaiei necesit definirea interaciunilor dintre subsistemele
organizaiei i dintre structurile componente ale acesteia.
Sistem ansamblu de elemente aflate n relaie de interdependen i interaciune
reciproc, formnd un tot organizat i funcional.
Sistemul de dirijare (subsistem de reglare) - asigura funcionarea coerent a
organizaiei prin funcionarea optim i reglarea i sistemului condus (subsistemului
reglat), prin ndeplinirea funciilor de conducere: planificare, organizare, conducere
(comand i coordonare) i control.
Sistemul condus (subsistem reglat) cuprinde procesele de transformare a
elementelor de intrare n produse finite (PF). Contine verigi organizatorice: loc de
munc, atelier, secie.
Perturbaii - schimbri cu efect asupta funcionrii sistemului. Exemple de factori
perturbatori: beneficiari, furnizori, piee, bnci, mediul natural, interaciunile dintre
elementele aflate n interiorul ntreprinderii. Perturbaiile pot conduce la modificarea
anumitor indicatori: nivelul de stocuri, volumul de afaceri, numrul personalului angajat
2. Organizatie ca sistem sistemul de productie
8
S
APROVIZIONARE DESAFACERE PRODUCTIE / FABRICATIE
Stocuri
materii prime
si materiale
Capacitati de
productie
Stocuri
produse
finite
Necesar
materii prime
Necesar
produse finite
Iesiri
materiale
Intrari
produse finite
Iesiri
produse finite
Facturi
emise
Contracte
cu beneficiari
Contracte
cu furnizorii
Plati
Intrari
materiale
Facturi
primite
Incasari
M
E
D
I
U
M
E
D
I
U
Sistem de Productie =

Subsisteme (Aprovizionare, Productie / Fabricatie, Desfacere)

Structura sistemului de productie
9
Forta de munca
Obiectele
muncii
Mijloacele de
munca
Elemente Sistem de
Productie
Procesul de productie/fabricatie:
Totalitatea activitatilor desfasurate cu
mijloacele de munca si a proceselor
naturale ce au legatura cu tranformarea
organizata, condusa se realizata de forta
de munca, a obiectelor muncii in produse
finite necesare pentru satisfacerea
nevoilor consumatorilor.
Structura sistemului de productie - concepte
10
Sistemul de
fabricatie
Organizarea
intreprinderii
Organizarea productiei
Procese de productie
Tipuri de fabricatie:
comanda, stocare, mixt
Forme de organizare a
intreprinderii: tehnologic, pe
obiect, mixt
Forme de organizare a
productiei: individual, serie,
masa
Tipologia proceselor de
productie
Resurse Produse
3. Tipologia proceselor de productie
11
11
Procese
tehnologice
Procese de
munca
Modificarea formei geometrice, a dimensiunilor, a structurii
(calitati fizico-mecanice) si a compozitiei chimice a materiilor
prime pina la obtinerea piesei finite.
Ansamblul operatiilor tehnologice prin care se realzeaza un
produs
Simple (o operatie tehnologica ex. fermentatia) sau
complexe (mai multe operatii tehnologice)
Actiunea factorului uman asupra obiectelor muncii prin
mijloacele de munca
PROCES DE
PRODUCTIE
Proces de productie:
Serie de procese partiale,
aflate in relatie de interdependenta care,
la randul lor, se impart in operatii
Operatia:
Acea parte a procesului de productie care
se executa la un loc de munca si cuprinde
toate actiunile mijlocului de munca si ale muncitorului
asupra unor obiecte/grupe de obiecte ale muncii in
cadrul aceleiasi tehnologii
Structura operatiei de producie
OPERATIA DE PRODUCTIE
pentru Procesul Tehnologic pentru Procesul de Munca
Faza parte a operatiei in care se executa
complet, dintr-o singura asezare si pozitie a
piesei, o suprafata sau mai multe suprafete
simultane cu o scula sau set de scule, cu
un anumit regim de ascheiere (lucru).
Manuirea totalitatea actiunilor prin scop
si invariabilitatea factorilor ce o compun.
Trecere parte a fazei in care se
indeparteaza un strat de material (toate
trecerile se executa cu acelasi regim de
aschiere.
Actiunile parti componente ale manuirilor
ce indica un anumit efect.
Miscarea elementara cea mai mica parte
a procesului de munca ce poate fi
masurata in timp.
12
3. Tipologia proceselor de productie
13
Criteriu
clasificare
Tipologie Procese de
Producie (PP)
Descriere
I. Participarea la
realizarea
produselor finite
PP de baza
Transforma materiile prime si materialele in produse finite care
constituie obiectul de baza al organizaiei
Se mpart pe stadii de fabricaie: primare/de pregtire (turnare,
forjare etc.), prelucrri mecanice (strunjire, frezare etc.) si
asamblare/montaj finisare (montaj, rodaj etc.)
PP auxiliare
Asigura obinerea de produse/servicii care nu se constituie n obiectul
de activitate al firmei, dar asigura buna funcionare a proceselor de
baza:
Procese de reparare si ntreinere a utilajelor si echipamentelor
Procese de obinere a SDV-urilor necesare in procesele de baza
Procese de obinere a diferitelor forme de energie etc.
PP de servire
Asigura obinerea de servicii care nu se constituie n obiectul de
activitate al firmei, dar asigura buna funcionare a proceselor de baza
si a celor auxiliare:
Procese de transport intern
Procese de depozitare
Procese de transport energie pe cabluri sau conducte
PP anexe asigura buna funcionare a celorlate tipuri de procese
3. Tipologia proceselor de productie
14
Criteriu
clasificare
Tipologie Procese de
Producie
Descriere
II. Gradul de
continuitate
PP continue (flow-shop)
linie de fabricaie n
flux/producie liniar
pe tot parcursul fluxului tehnologic parametrii de producie
sunt constani
produsele sufer aceeai secven de operaie, avnd
eventual timpi operativi diferii.
procesul de transformare a materiilor prime nu trebuie s se
ntrerup ntre dou posturi de lucru consecutive nu
stocuri de produse intermediare ntre posturi.
Posturile sunt dispuse n flux necesitatea unei viteze
constante de transformare i de transfer i unui sistem de
aprovizionare eficient
Producia liniar este utilizat dac volumul produciei este
semnificativ i cnd cerere constanta.
Este specific industriei siderurgice, petrochimice etc.
PP discontinue (job-
shop) - linie de
fabricaie
neliniar/producie
discret
realizarea PF necesit o utilizare a posturilor de ncrcare
ntr-o ordine variabil, n funcie de procesul su tehnologic.
Un PF este realizat n ateliere formate din uniti de
transformare distincte.
Procesul de fabricaie poate fi fracionat, pentru a permite
reluarea produselor semifabricate.
Producia discontinu este specific industriei mecanice.
3. Tipologia proceselor de productie
15
Criteriu
clasificare
Tipologie Procese
de Producie
Descriere
III. Modalitatea
de obinere a
produselor
finite din
materia prim
PP directe
Produsul Finit (PF) se obine prin operaii succesive asupra aceleiai
materii prime (zahar, lapte)
PP sintetice
PF se obine dup prelucrarea succesive a mai multo materii prime
(confecii, construcia de maini, alimente etc.)
PP analitice
Conduc la obinerea mai multor PF in urma prelucrrii succesive a
unei singure materii prime (petrochimie, rafinrii etc.)
IV. Natura
tehnologic a
operaiilor
PP chimice
Materiile prime se transform n PF n urma unor reacii chimice sau
termochimice (industria aluminiului, a maselor plastice, a petrolului
etc.).
PP de schimbare
a configuraiei
Materiile prime sunt transformate n Pf prin operaii de prelucrare
mecanic pe maini sau instalaii tehnologice (strunjire, rectificare,
frezare etc).
PP de asamblare
PF se obine prin sudarea, lipirea sau montajul/asamblarea unor
subansamble.
PP de transport
Asigur deplasarea materiilor prime i a materialelor de la un loc de
munc la altul, n interiorul ntreprinderii.
4. Conceptul de produs si clasificarea produselor
16
Produs bun material destinat utilizarii si satisfacerii unei nevoi/set de nevoi ale
consumatorilor = Produse destinate consumului individual.
Produs industrial - rezultatul transformrii materiilor prime n piese, prin aplicarea unor
tehnologii; Ansamblu de componente fabricate la scara industriala si destinat consumului
industrial.
produs finit: ansamblu industrial pregatit ce apartine catalogului firmei, fiind clar
identificabil de catre client.
produs semi-finit: ansamblu ce intra in componenta unui produs mai complex, putand
fi comercializat individual, ca piesa de schimb.
Un produs industrial poate fi realizat:
In variante - alegerea este obligatorie
Cu optiuni - alegerea nu este obligatorie
Accesoriu - optiune montata in afara intreprinderiii.
4. Conceptul de produs si clasificarea produselor
17
Produse complexe de tip "bun de
echipament".
Produse standard de tip "bun de larg
consum"
Produse complexe cu mare valoare
adaugata
Variatate mare si diversitate de
modalitati de obtinere
Existenta nomenclator de produse,
numeroase variante, aptiuni si accesorii
Automobile
Complexitate redusa, variante limitate
Poate exista un nomenclator.
Electrocasnice, incaltaminte
Complexitate ridicata, fabricate ca
unicat sau in serie foarte mica
exista nomenclator care cuprinde
activitatile din fluxul tehnologic
Cladiri, avioane, vapoare etc.
Produse simple, constituite din putine
componente.
Exista nomenclator simplu
Cuie, piulita, holzsurub etc.
Dupa
destinatie
Produse simple
3. Clasificarea produselor
18
Produse de tip X
Ppoduse de tip A
Produse de tip T
combinaie a produselor de tip A i de tip V;
se obine un numr limitat de PSFde tip A, care, prin multiple combinaii,
duc la obinerea PFde tip V, adaptate nevoilor specifice ale clienilor.
Fabricaie caracteristica produselor care au variante numeroase.
Ex. Masini Unelte cu Comanda Numenrica sau Centre de prelucrare
Produse asamblate in mod clasic
Intrari numeroase componente; Iesiri PF gama redusa; Ex. MU
clasice
In general, fabrica:ia componentelor este separat de asamblarea
produselor.
Produsul are o structura "convergenta".
Nomenclatorul este important, existand numeroase componente in stoc.
Produse obtinute prin asamblare moderna
Intrari: componente comune; Iesiri: numeroase PF
Avantaj: flexibilitate prin daptarea la o piata competitiva si fluctuanta
Produs cu structura "liniara". Nomenclatorul de produs este important.,
vapoare etc. Ex.: PC-uri
Se obin dintr-o varietate redusa de materii prime/subansamble i se
fabric ntr-o gam mare de produse finite.
Au o structur divergent
Nomenclatorul nu exista/mic
Produse din industria chimica, siderurgica.
Dupa modul
de obtinere
Produse de tip V
5. Forme de organizare a productiei
Forma de organizare a productiei structurare organizationala si
functionala care determina:
Metodele de organizare a productiei si a muncii
Metodele de planificare si de conducere a fabricatiei
Metodele de pregatire a fabricatiei noilor produse
Metodele de evidenta si de control a productiei.
in vederea obtinerii unei eficiente economice maxime.
19
5. Forme de organizare a productiei factori de influenta
20
Durata de obtinere
a PF de la intrarea
in LF a materiei
prime pina la
controlul final si
depozitare
Factori de
influenta
Linii de
produse LP
Gama
sortimentala
din fiecare
LP
Nomenclator
de produse
Volumul
productiei
realizate
Gradul de
specializare al
structurii
organizatorice
Modul de
deplasare a
obiectelor muncii
Ritmicitatea
productiei
Durata ciclului
de productie
Numar
produse
fabricate
din LP
Gradul de
specializare al
verigilor
organizatorice
Individual
sau pe
loturi de
fabricatie
Nr. de produse
fabricate pe linia
de produse in
unitatea de timp
Productie de
serie
Productie de
masa
Productie
individuala
Productie de serie mica
Productie de serie mijlocie
Productie de serie mare
5. Forme de organizare a productiei Productia de masa
Gama sortimentala redusa, PF in cantitati mari
Specializare ridicata a verigilor organizatorice: loc de munca, atelier, sectie.
Miscarea obiectelor muncii de la un loc de munca la altul: individual (bucata
cu bucata) sau in flux continuu mijloace de transport cu mers continuu
(benzi rulante, conveioare pe ine, planuri nclinate).
Locuri de munc dotate cu utilaje specializate, amplasate n concordan cu
fluxul tehnologic.
Folosirea de scule i dispozitive specializate i a unei fore de munc cu
calificare corespunztoare.
Este premiza pentru automatizarea productiei.
21
5. Forme de organizare a productiei Productia de serie
Gama sortimentala mai diversa, fabricatie in mod periodic in loturi, serii mijlocii si
mici producia de serie mare, de serie mijlocie sau de serie mic.
Lotul de productie/fabricatie - cantitatea de produse sau semifabricate identice, puse
n fabricaie simultan sau progresiv, prelucrate continuu la acelai loc de munc, dup
care trec la alt loc de munc, pe fluxul tehnologic.
Specializare tehnologica mai redusa a verigilor organizatorice: loc de munca, atelier,
sectie, gradul de specializarel fiind dependent de mrimea loturilor de fabricaie.
Miscarea obiectelor muncii de la un loc de munca la altul: loturi, folosindu-se n acest
scop mijloace de transport cu funcionare continu sau discontinu, n raport cu
mrimea seriei de fabricaie
Locuri de munc dotate cu utilaje eterogene, amplasate pe grupe omogene de utilaje,
conform fluxului tehnologic.
Folosirea de utilaje/scule/ dispozitive universale i a unei fore de munc cu calificare
corespunztoare.
Este premiza pentru automatizarea productiei.
22
5. Forme de organizare a productiei Productia individuala
Gama sortimentala variata, PF in cantitati mici, cu caracter de unicat
caracter instabil in timp.
Specializare tehnologica a verigilor organizatorice: loc de munca, atelier,
sectie. amplasarea utilajelor se face dup metoda grupelor
omogene de maini.
Miscarea obiectelor muncii de la un loc de munca la altul: individual (bucata
cu bucata) sau in loturi mici de fabricatie mijloace de transport cu
deplasare discontinu, de tipul crucioarelor manuale,
electrocarelor sau motostivuitoarelor.
Locuri de munc dotate cu utilaje universale, avnd capacitatea de a se
adapta uor, printr-un numr foarte mic de reglaje, la
schimbarea nomenclatorului de fabricaie
23
5. Forme de organizare a productiei tabel centralizator
Tipul productiei
Factori
Masa Serie Individuala
Nomenclatorul de fabricatie Un produs restrans mare
Volumul productiei Foarte mare Mare Mic
Gradul de specializare a
utilajelor si SDv-urilor
Mare
Specializate
Mediu
Specializate si universale
Mic
Universale
Amplasarea utilajelor
Pe linii in flux
continuu
Mixt
Pe grupe omogene de
utilaje
Ritmicitatea productiei
Mare
Fabricatie continua
Medie
Frecventa regulata pe
loturi de fabricatie
Mica
Frecventa neregulata
Deplasarea obiectelor muncii
Mijloace de
transport cu
deplasare continua
Mijloace de transport cu
deplasare continua sau
discontinua
Mijloace de transport cu
deplasare discontinua
Durata ciclului de productie Foarte mica Mica Mare
Productivitatea muncii Foarte mare Mare Mica
Costul fabricatiei Mic Mediu Mare
24
6. Forme de organizare a intreprinderii
25
6. Forme de organizare a intreprinderii
26
Sectia de productie veriga organizatorica in cadrul careia de executa un PF, un
subansamblu SB sau o faza de proces tehnologic. In functie de felul proceselor
tehnologice:
Sectii de baza veriga de productie unde are loc transformarea materiilor prim
in produse finite, PF Activitatii de baza a intreprinderii.
Sectii auxiliare veriga de productie unde se executa lucrari sau produse PF
care Activitatii de baza a intreprinderii; Ex. Sectia de SDV-uri, sectia de
reparatii.
Sectii de servire veriga de productie unde se executa lucrari sau produse
PF care asigura buna functionare a sectiilor de baza si a celor auxiliare; Ex.
Sectia centrala energetica, sectia de depozitare, sectia de transport.
Sectii anexa - veriga de productie ce are ca scop fie valorofcarea deseurilor
din productie fie servicii de prezentare a PF la targuri, expozitii etc.
Locurile de munca: specializare (executa numai o singura operatie) sau specializare
(executa operatii diversificate)
6. Forme de organizare a intreprinderii
27
Sectii de productie
Sectii de baza Sectii auxiliare Sectii de servire Sectii anexa
Sectii de baza
pregatitoare
(prelucrari
primare: turnare,
forjare, filatura,
croire etc.)
Sectii de baza
prelucratoare
(prelucrari
mecanice,
tesatorie,
confectionare
etc.)
Sectii de baza de
montaj (montaj,
asamblare,
finisare etc.)
6. Forme de organizare a intreprinderii
Structurarea sectiilor de productie genereaza 3 tipuri de forme de organizare a
intreprinderii:
Structura de tip tehnologic organizarea sectiilor de baza dupa principiul
tehnologic unitatile sunt specializate in executarea unei anumite faze a
procesului tehnologic pentru TOATE produsele intreprinderii.
Structura pe produse/obiecte organizeaza sectiile dupa produsul/obiectul
fabricat, fiind utilizata la productia de masa si de serie mare.
Structura mixta reuneste sectii organizate pe principiul omogenitatii tehnologice
cu sectii organizate pe principiul produsului/obiectului fabricat
28
7. Tipuri de sisteme de fabricatie
Tipul de fabricaie al unui produs permite definirea relaiilor ntreprindere/client,
caracteriznd si tipul de disponibilitate i de specificaii ale produselor fabricate:
Sistem de fabricaia la comand - produse scumpe, speciale sau prototipurile.
Produsul NU este disponibil n momentul comenzii i necesit un termen de
realizare. Nici preul nu este fixat, fiind negociat n acelai timp cu termenul, la
ncheierea comenzii. Ex. imobile, construcii navale etc.
Sistem de fabricaie pentru stocare - produse puin costisitoare sau de uz general,
fabricate n cantitati mari: disponibilitate imediata, pret fix in catalog, producie de
mas sau pe loturi. Ex.: electrocasnice, electronice, semifabricate laminate,
uruburi etc.
Sistem de fabricaie mixt deriv din fabricaia la comand vizeaza
reducerea termenelor de realizare. Produse concepute pentru a fi
personalizate in momentul comenzii prin asamblarea unor subansambluri
modulate fabricate anterior i stocate. Tendinta moderna este spre adoptarea
acestui sistem de fabricatie. Ex.: utilaje de grdinrit, de agrement etc.
29
8. Concepte cheie ale proiectarii procesului de productie
30
Analiza proces de
productie (graficul
fluxului de productie)
Determinare Plan
Optim de Productie
Determinare
Tipologie Productie
Determinare Capacitate
de Productie Optim?
DA
NU
Metode pentru
dimensionarea
Verigilor de
Productie
Metode pentru
amplasarea optima
a utilajelor de
Productie
Metode pentru organizarea
procesului de Productie pe
locurile de munca
Metoda de optimizare a
transportului intern
Metoda verigilor Metoda gamelor
fictive
ORGANIZAREASTRUCTURII STATICE APROCESULUI DEPRODUCTIE
Determinare
parametrii
principali de
functionare PP
Determinare parametrii
proces aprovizionare in
functie de parametrii PP
ORGANIZAREASTRUCTURII DINAMICE APROCESULUI DEPRODUCTIE
INTRARI
IESIRI
Procedee
Forta de munca
Mijloace de productie
Legi
Comenzi
Cerinte economice
Planuri de amplasare utilaje
Necesar resurse
Parametrii productiei
Partea I
Procesul de productie
http://www.youtube.c
om/watch?v=Tc9IQLJl4
AU