ARGUMENT

O sursa importanta de venituri la bugetul statului este constituita de impozitele

indirecte, care contine taxele de consumatie, veniturile din monopolurile fiscale, taxle
vamale si taxele de timbru si inregistrare. Taxele indirecte sunt cu atat mai importante, incat
cota lor depaseste 40% din totalul veniturilor bugetare.
Prezentul atestat studiaza modul de calculare si inregistrare a impozitelor indirecte,
abordand descrieri generale a impozitelor, impozitelor indirecte, tipurile acestora, dar si
exemplificarea operatiilor cu impozitele indirecte la societatea comerciala studiata, SC
!ST""! P#O$%&P"' S#!.
testatul este impartita in ( capitole.
Primul capitol este dedicat descrierii societatii studiate, a sediului social, numarului
de inregistrare si a codului unic, a obiectului de activitate al societatii, numarului de
anga)ati si organizarea structurala al acesteia.
l dolea capitol abordeaza partea teoretica al impozitelor in general si al impozitelor
indirecte.
*ltimul capitol exemplifica calcularea si inregistrarea impozitelor indirecte la
societatea comerciala studiata, in decursul unei luni calendaristice.
CAP I
PREZENTAREA SOCIETATII
+
1.1 Date generale
Societatea aleasa pentru exemplificarea taxelor indirecte este societatea comerciala
!ST""! P#O$%&P"' S#!, ,# inregistrare la #egistrul Comertului- )+./40++/+114, C*%-
2342231, cu sediul social in Clu)4,apoca, str Traian 5uia nr.+(3.
Societatea are ca obiect de activitate, confectionarea si comercializarea de
componente auto. re aproape .0 de ani de experienta in producerea de flanse si
distantiere auto pentru T54uri, masini de teren, 6eep4uri, S*5 uri si turisme, dar si alte
componente specifice cum ar fi- subansamble, cupla)e elastice de torsiune, elemente de
fixare si blocare rulmenti, distribuitoare 7idraulice si pneumatice etc... Produsele se vand
atat pe piata interna prin magazinul de pezentare, cat si se exporta, piata principala de
desfacere find cel din S*.
Societatea are . asociati si un capitalul social subscris varsat la infiintare de +(+80
lei. ,umarul de parti sociale este de +0, astfel-
- Tantau $orel, avand functia de asociat / administrator detine 0 parti
sociale, astfel are o cota de participare la beneficii si pierderi de 00% si un
aport la capital de 2030 lei.
- Cristurean Teodor, avand functia de asociat, cu un aport la capital de 2030
lei detine 0 parti sociale care reprezinta participarea la beneficii si pierderi
in cota de 00%.
%n acest context, celor doi asociati li se recunosc cele trei drepturi esentiale,
- $reptul de participare, sub forme si grade egale 9in cazul societatii
studiate: la luarea deciziilor in cadrul dunarii ;enerale al sociatilor
9;:<
- $reptul asupra unei cote parti din eventualel beneficii<
- $reptul de a primi o parte din patrimoniul societatii in cazul dizolvarii<
sociatii raspund numai in limitele partilor sociale, obligatiile societatii fiind garantate
cu patrimoniul ei social.
1.2 Organizarea soietatii
dministrarea societatii se face prin intermediul primului asociat, care detine functia
de administrator.
dunarea generala a sociatilor ia decizii referitoare la toate intrebarile ce tin de
conducerea societatii in general, de controlul activitatii fiecarui departament in parte,
participarea la diferite intalniri, 7otararea problemelor ce tin de activitatea societatii.
dministratorul ia deciizii de natura operativa privind- in7eierea contractelor in limita
obiectului de activitate, operatiuni de incasare si plati, anga)area sau concedierea de
personal, coordoneaza activitatea intregii societati si consultand si cel de4al dolea actionar,
ia decizii importante si oportune pentru bunul mers al societatii.
.
*rmatoarea treapta in ierar7ia societatii este reprezentata de-
- $epartamentul &ar=eting, care este compusa din ( agenti de vanzari care
se ocupa cu distributia produselor si marfurilor catre clienti directi la
domiciliu sau sediul firmei, si . lucratori comerciali care se ocupa cu
comercializarea produselor la magazinul de prezentare.
- $epartamentul economico4financiar, din care face parte un contabil si un
economist. $epartamentul se ocupa cu evidenta materialelor si finantarea
societatii pe baza carora se efectueaza insasi evidenta contabila. Se
ocupa cu calcularea impozitelor si urmareste ac7itarea lor la timp,
intocmeste bilantul contabil. "conomistul se ocupa cu planificarea,
prognozarea economica a activitatii societatii.
- $epartamentul de productie. $in acest departament fac parte 8 anga)ati, 2
muncitori care au ca obiectiv productia materiei prime in produs finit. $in
acest departament face parte si un inginer mec7anic, acesta urmareste
starea te7nica a utila)elor, inregistrand defectiunile in scopul inlaturarii lor
ulterioare.
$upa enumerarea departamentelor si a anga)atilor din departamente, putem deduce
faptul ca societatea are in subordine +4 anga)ati dintre care-
- $irect productivi- 2
- uxiliare- (
- dministrativ- +
- Conducerea societatii- .
- !ucratori comerciali / agenti vanzari- 0
Organgrama societatii se prezinta astfel
(
CAP II
IMPOZITElE INDIRECTE
2.1 De!initia si lasi!iarea i"#ozitelor
4
%mpozitul este o forma de prelevare la dispozitia statului, cu titlul obligatoriu, definitiv
si nerambursabil, a unei parti din veniturile sau averea persoanelor fizice si )uridice,
conform reglementario puterii centrale si organelor administratiei locale de stat. Scopul
platii este pentru procurarea resurselor necesare pentru finantarea c7eltuielilor publice. Prin
perceperea de impozitului se realizeaza distributia unei parti importante din produsul intern
brut-
+. $irect > impozitul este stabilit in mod nominal in sarcina persoanei fizice si
)uridice, intr4un cuantum si la termene de plata precizate si cunoscute, avand ca baza de
impozitare veniturile sau averea acestora.
?ormele acestuia sunt-
- %mpozitul pe venituri 9salariul, venitul liber profesionistilor, dividend, profit:
- %mpozitul pe avere 9asupra terenurilorsi cladirilor, pe succesiuni, dnatii si
vanzarea bunurilor imobiliare, asupra plusului de valoare a bunurilor
imobiliare:.
.. %ndirect > impozitul inclus in pretul de vanzare a unor bunuri materiale si servicii,
varsamite la bugetul de stat de agentii economici. $ar suportate de consumatori. %mpozitul
imbraca forma taxelor de consumatie pe produs 9accize:, a taxei pe valoare adaugata, a
veniturilor monopolurilor fiscale, a taxei vamale, a taxelor de timbru si inregistrare.
2.2 Meto$e si te%nii $e i"#&nere' &r"arire si #ere#ere a i"#ozitelor si ta(elor.
%n practica fiscala din tara noastra se utilizeaza diverse metode,te7nici si procedee
de impunere, care difera in functie de natura impozitului sau a taxei, de statutul )uridic al
platitorilor, de felul obiectului impozabil,de modul de evaluare a bazei de calcul,de
instrumente folosite,precum si necesitatea alimentarii ritmice cu venituri bugetare a
bugetului de stat si a bugetelor locale.
%mpunerea, din laturile importante ale procesului fiscal,presupune identificarea
tuturor categoriilor de persoane fizice sau )uridice, care detin sau realizeaz un anumit obiect
impozabil,evaluarea bazei de calcul a impozitului sau taxei,precum si determinarea corecta
a coantumului acestora.
%n situatiile in care contribuabili persoane )uridice identifica singuri obiectul
impozabil,evalueaza baza de calcul si determina obligatia de plata la buget,impunerea
imbraca forma de autoimpunere.
%nstrumentele impunerii,imbraca forme specifice fiecarei categorii de impozit,fiind
difeite in functie de felurile impunerii,si de metode practicate,precum si de categoria
platitorilor,persoane fizice sau )uridice.
%nstrumentele impunerii se intocmesc si se depun de contribuabili la organul fiscal
competent in momente diferite in raport cu perioada impunerii,adica anterior,concomitent.
sau ulterior perioadei respective.
Toti platitorii,persoane fizice sau )uridice,romane sau straine care datoreaza impozite
si taxe catre bugetul de stat,si bugetele locale, au obligatia sa intocmeasca si sa depuna
0
declaratii sau deconturi de impunere,denumite generic declaratii de impozite si taxe sau
declaratii de impunere.
$eclaratia de impunere,unul din instrumentele cele mai des intalnit in practica
fiscala, este documentul prin care platitorul informeaza organul fiscal competent cu privire
la dobandirea obiectului impozabil si a celorlante elemente de care se tine seama la
determinarea bazei de calcul a impozitului si a cuantumului acestuia. %n mod concret, prin
declaratiile de impunere,platitorul declara-
- impozitele si taxele datorate,in cazul in care potrivit legii,obligatia calculului
impozitelor si taxelor revin platitorului<
- bunurile,si veniturile impozabile,in cazul in care,potrivit legii stabilirea
impozitului si a taxei se face de organul fiscal<
- mpozitele colectate prin stopa) la sursa,in care platitorul are obligatia de a
calcula, retine si varsa impozite si taxe.
%nstintarea de plata si deciziile de impunere sunt, de asemenea instrumente ale
impunerii.
*rmarirea si perceperea impozitelor si taxelor reprezinta o alta latura deosebit de
importanta a procesului fiscal, fara de care activitatea fiscala nu ar avea finalitate.
ctivitatea de urmarire a impozitelor si taxelor se desfasoara de catre aparatul fiscal,
sau dupa caz de catre serviciile de specialitate ale autoritatii administratiei publice locale si
are in vedere depistarea contribuabililor platitori, supraveg7erea si indrumarea permanenta
a acestora in scopul ac7itarii integrale si la termen a obligatiilor ce le revin fata de buget,
precum si organizarea evidentei debitelor, in cazurile prevazute de lege si a sumelor
incasate.
Perceperea impozitelor si taxelor presupuneincasarea efectiva a sumelor datorate
de platitori si inregistrarea lor, in final, in conturile bugetare desc7ise la trezoreria publica
sau la banci, cu care ocazie are loc si stingerea obligatiei fiscale.
%n practica fiscala in tara noastra perceperea se realizeaza pe mai multe cai sau
metode de percepere, dintre care retinem-
- calculul si varsarea directa<
- stopa)ul la sursa<
- impunerea si debitarea<
- aplicarea si anularea la timbre fiscale mobile<
&etoda calcularii si varsarii directe presupune determinarea impozitelor si taxelor,
precum si varsarea sumelor datoarte bugetelor la termenele legale de plata de catre
contribuabilii insisi in baza prevederilor legale cu caracter fiscal.
%n cazul perceperii prin stopa) la sursa obligatia calcularii si retinerii la termen a
impozitului catre bugetul statului revine platitorului de venit. ceasta metoda se aplica in
cazul impozitului pe venitul din salarii, a impozitului pe veniturile din dividende din dobanzi,
din transferul dreptului pe proprietate asupra valorilor imobiliare, din pensii, din )ocuri de
noroc si alte venituri pentru care venitul este final.
%n cazul metodei de percepere prin impunere si debitare interventia organelor fiscale
de impunere in procesul impunerii este mai evidenta. ceasta metoda se aplica pentru
2
anumite impozite si taxe, cum sunt impozitul pe cladiri, impozitul pe teren, taxe asupra
mi)loacelor de transport, impozitul pe veniturile din cedarea folosintei bunurilor, impoziturile
pe veniturile din activitati independente desfasurate in mod individual etc.
O situatie aparte intervine in cazul impozitelor taxei de timbru, cand perceperea
obligatiilor fiscale se face prin aplicarea si anularea de timbre fiscale mobile. ceasta
modalitate de percepere se aplica persoanelor fizice si )uridice, pentru acte si fapte cu
caracter )urisdictional, cat si pentru actele si serviciile notariale.
2.) I"#ozitele in$irete
%mpozitele indirecte sunt asezate asupra vanzarilor de marfuri si prestarilor de
servicii, ceea ce confera acestora caracterul de impozit pe c7eltuieli sau de impozit pe
consum. ceasta ultima formulare decurge din faptul ca suportatorul impozitelor indirecte
este consumatorul final. Tori ceilalti agenti economici, inclusiv investitorii, care folosesc un
bun sau serviciu include c7eltuieli de ac7izitie a acestora in costul produsului/serviciului pe
care ei il fabrica si il ofera spre vanzare pe piata. "i transfera impozitul indirect 9inclus in
pretul de ac7izitie: asupra pretului de vanzare a propriului produs/serviciu, astfel incat nu
mai suporta acest impozit. %mpozitele indirecte, find incluse in pretul de ac7izitie a unui
bun/serviciu, nu pot fi asezate, in general, tinand seama de situatia personala a
contribuabilului, adica a cumparatorului / consumatorului. $aca reportam acest lucru la
veniturile consumatorilor, extrem de variate , rezulta ca impozitele indirecte au caracter
regresiv si raspund in mica masura cerintelor principiilor de ec7itate fiscala.
$e regula, in tarile in curs de dezvoltare ponderea impozitelor indirecte o
devanseaza pe aceea a impozitelor directe in totalul veniturior totale ale statului.
pelarea pe scara larga a ma)oritatii acestor tari la impozitele indirecte este in
stransa legatura cu nivelul modest al veniturilor si averii realizate sau detinute de diferite
categorii de persoane fizice si )uridice. %n conditiile in care multe din aceste venituri nu sunt
cu caracter permanent ori este dificila stabilirea volumului lor de precizie, iar tinerea unei
evidente corecte a veniturilor si c7eltuielirlor ocazionate de activitatea desfasurata de catre
toti intreprinzatorii este dificila, randamentul impozitelor pe venit si pe avere este scazut.
$aca la acestea adaugam comoditatea si costul relativ redus al perceperii taxelor de
consumatie si a altor impozite indirecte, gasim explicatia optiunii acestor tari pentru
impozitele indirecte. Preferinta pentru impozitele indirecte se poate explica in aceea ca
@necesita o perioada scurta de timp din momentul luarii deciziei de instituire printr4un act
normativ si pana devin operationale, reclama c7eltuielile modice de asezare, percepere si
urmarire.
%mpozitele indirecte beneficieaza de unele atuuri prin faptul ca prin utilizarea
aproape exclusiva a impozitelor indirecte se poate reusi eliminarea aproape totala a
evaziunii si ca urmare nivelul general de taxare scazut, permitand indivizilor si corporatiilor
sa4si exprime liber optiunea pentru consum si investitii.
Prin modul de asezare, impozitele indirecte nu afecteaza veniturile nominale, ci pe
cele reale, micsorand puterea de cumparare. $aca ar fi stabilite numai la vanzarea
bunurilor de lux, impozitele indirecte s4ar putea considera ca au ca caracter benevol asa
8
cum sustin unii specialisti, dar se percep in general la vanzarea bunurilor si serviciilor de
larg consum. cest lucru nu determina sa apreciem ca atunci cand economia inregistreaza
o crestere, impozitele indirecte au un randament fiscal mai ridicat, iar cand traverseaza
perioade de criza, cand productia si consumul au un nivel scazut si incasarile din impozite
indirecte scad.
vand in vedere practica din diferite tari rezulta ca, in general, impozitele indirecte
sunt instituite de stat asuprea vanzarii de marfuri si a prestarii de servicii. Cotele utilizate
pentru stabilirea acestor impozite nu sunt diferentiate in functie de venitul, averea sau
situatia personala a celor care cumpara marfurile sau apeleaza la serviciile ce fac obiectul
impozitelor indirecte. %mpozitele indirecte lasa falsa impresie ca ele ar afecta, in aceeasi
masura, veniturile tuturor consumatorilor de marfuri si servicii. %n realitate, insa, ele ii
afecteaza in mod deosebit pe cei cu venituri mici, deoarece impozitele indirecte se percep
de regula, la vanzarea bunurilor de larg consum. $aca raportam impozitele indirecte la
veniturile realizate de diferite clase si paturi sociale se va constata ca ponderea acestora in
venituri este cu atat mai mare, cu cat veniturile realizate sunt mai mici. !a impozitele
indirecte nu se acorda nici un fel de scutire ca si in cazul celor directe, ceea ce inseamna
ca acestea au un caracter regresiv. @sadar impozitele indirecte, asupra consumului nu tin
seama de principiul ec7itatii fiscale, impovarand contribuabilii cu capacitatea redusa de
plata si favorizeaza pe cei aflati la polul opus.A
%mpozitele indirecte sunt varsate la bugetul de stat, de regula, de catre industriasi,
comercianti etc., dar sunt suportate de catre consumatori, deoarece se includ in pretul de
vanzare al marfurilor.
*nii economisti considera ca impozitele indirecte ar avea un caracter benevol,
deoarece renuntandu4se la consumul de bunuri si servicii impozitate, exista posibilitatea ca
ele sa fie evitate. 9cel mai bune exemplu este cel al tutunului, si al alcoolului:.
%n functie de forma lor de manifestare, impozitele indirecte se grupeaza in patru
categorii principale, astfel-
- Taxe de consumatie.
- 5enituri care provin din monopoluri fiscale.
- Taxe vamale.
- Taxe de timbru si de inregistrare.
Ta(ele $e ons&"atie
ceasta categorie reprezinta cea mai raspandita forma de asezare a impozitelor.
Poarta denumirea de taxe dintr4o simpla obisnuinta, in fond acestea sunt impozite in sensul
ca sunt obligatorii, nu presupun o contra prestatie si sunt fara o destinatie speciala.
ceasta categorie este compusa din doua impozite-
- Taxa pe valoarea adaugata
3
- ccizele
2.* Ta(a #e +aloarea a$a&gata.
Taxa pe valoarea adaugata 9prescurtat T5, 5T in engleza: este un impozit
indirect suportat de consumatorul final al bunului/serviciului respectiv. T5 este un impozit
incasat in cascada de fiecare agent economic care participa la ciclul economic al realizarii
unui produs sau orestarii unui serviciu care intra in sfera de impozitare.
$upa exercitarea dreptului de deducere, agentii economici impozabili care au
participat la ciclul economic vireaza soldul T5 la bugetul de stat.
$e4a lungul timpului aceasta taxa imbraca ( forme, taxa cumulata, taxa unica, taxa
unica cu plata fractionata. %n #omania s4au aplicat- Taxa unica B inainte de +131, taxa
cumulativa B in perioada +131 B +11( 9impozit pe circulatia marfurilor:, taxa pe valoarea
adaugata B dupa +11(.
O#erati&ni i"#oza,ile
$in punct de vedere al taxei, sunt operatiuni impozabile operatiunile care ideplinesc
cumulativ urmatoarele conditii-
- Operatiunile constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o
prestare de servicii efectuate cu plata de catre o persoana impozabila<
- !ocul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi
in #omania<
Sunt considerate operatiuni impozabile si ac7izitiile si livrarile
intracomunitare, precum si importul de bunuri efectuate in #omania de
orice persoana.
- !ivrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte din activitati
economice care cuprinde activitatile producatorilor, comerciantilor sau
prestatorilor de servicii<
Sunt asimilate operatiunilor impozabile urmatoarele operatiuni-
- Preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile ac7izitionate
sau produse de catre acestea pentru a fi utilizate in scopuri care nu au
legatura cu activitatea economica desfasurata, daca taxa aferenta
bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau
partial.
- Preluarea de catre o persoana impozabilaa bunurilor mobile ac7izitionate
sau produsele de catre acestea pentru a fi puse la dispozitia altor
persoane in mod gratuit, daca taxa aferenta bunurilor respective sau
partilor lor componente a fost dedusa total sau partial.
1
- Preluarea de catre o persoana impozabila de bunuri mobile corporale
ac7izitionate sau produse de catre acestea, altele decat bunurile de
capital, pentru a fi utilizate in scopul unor operatiuni care nu dau drept
integral de deducere, daca taxa aferenta bunurilor respective a fost
dedusa total sau partial la data ac7izitiei<
- Cunurile constatate lipsa din gestiune, cu exceptia cauzelor de forta
ma)ora<
- $istribuirea de bunuri din activele unei persoane impozabile catre asociatii
sau actionarii sai, inclusiv o distribuire de bunuri legata de lic7idare sau de
dizolvarea fara lic7iditate a persoanei impozabile, daca taxa aferenta
bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau
partial.
- Transformarea succesive ale dreptului de proprietate asupra unui bun,
fiecare transfer fiind considerat o livrare separata a bunului, c7iar daca
bunul este transportat direct beneficiarului final.
- Plata in natura a dividentelor si salariilor.
%n cazul unui contract de vanzare cu plata in rate, livrarea de bunuri este considerata
a fi transferul fizic al bunurilor catre cumparator si nu transfera proprietatea asupra acestor
bunuri. stfel, daca se datoreaza T5 pentru o astfel de vanzare, T5 se aplica la intreaga
valoare a contractului la data la care bunul este predat cumparatorului.
Pentru bunurile livrate in baza unui contract de consignatie, se considera ca livrarea
bunurilor de la consignant la consignatar are loc la data la care bunurile sunt vandute de
consignatar clientilor sai.
O#erati&ni nei"#oza,ile
,u sunt considerate operatiuni impozabile in sfera de aplicare a taxei-
- Cunurile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a unor cauze de
forta ma)ora, precum si bunurile pierdute sau furate, dovedite legal<
- Cunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi
valorificate, precum si activele corporale fixe casate, c7iar si inainte de
expirarea duratei normale de intrebuintare<
- Perisabilitatile, in limitele admise de lege<
- Cunurile acordate gratuit din rezerva de stat ca a)utoare umanitare
extreme sau interne<
- cordarea in mod gratuit de bunuri ca mostre in cadrul campaniilor
promotionale, pentru incercarea produselor sau pentru demonstratii la
punctele de vanzare, alte bunuri acordate in scopul stimularii vanzarilor<
- cordarea de bunuri de mica valoare, in mod gratuit, in cadrul actiunilor de
sponsorizare, de mecenat, de protocol/reprezentare, precum si alte
destinatii prevazute de lege, in conditiile in care aceste c7eltuieli se
incadreaza in limitele plafonului de deductibilitate<
+0
- Transferul tuturor activelor sau al unei parti a acestora, efectuat cu ocazia
transferului de active si pasive, ca urmare a unor operatii precum fuziunea,
indiferent daca este facut cu plata sau nu ori ca aport in natura la capitalul
unei societati<
,u sunt considerate operatiuni impozabile ac7izitiile intracomunitare de bunuri care
indeplinesc urmatoarele conditii-
Sunt efectuate de o persoana impozabila in scopul desfasurarii activitatii
agricole, silvice sau de pescuit, care fac subiectul regimului special pentru
agricultori, de o persoana impozabila care efectueaza numai livrari de bunuri
sau prestari de servicii pentru care taxa nu este deductibila, sau de o
persoana )uridica neimpozabila.
5aloarea totala a acestor ac7izitii intracomunitare nu depaseste, pe parcursul
anului calendaristic curent sau nu a depasit, pe parcursul anului calendaristic
anterior ec7ivalentul in lei a +0.000 euro.
Clasi!iarea o#erati&nilor i"#oza,ile
Operatiunile impozabile cuprinse in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata
se clasifica astfel-
1. O#erati&ni ta(a,ile, pentru care se aplica cota standard sau cota redusa de
T5-
a. Cota standard este de .4% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru
operatiunile impozabile care nu sunt scutite de taxa sau care nu sunt supuse
cotei reduse.
,. Cota redusa este de 1% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru
urmatoarele prestari de servicii si / sau livrari de bunuri.
- Servici consstand in permiterea accesului la castele, muzee, case
memoriale, monumente istorice, monumente de ar7itectura si ar7eologice,
gradini zoologice si botanice, targuri, expozitii si evenimente culturale,
cinematografice.
- !ivrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor
destinate exclusiv sau in principal publicitatii.
- !ivrarea de proteze si accesore ale acestora, cu exceptia protezelor
dentare<
- !ivrarea produselor ortopedice<
- !ivrarea de medicamente de uz uman si veterinar<
- Cazarea in cadrul sectorului 7otelier sau al sectoarelor cu functie similara,
inclusiv inc7irierea terenurilor amena)ate pentru camping.
. Cota recalculata se aplica, de regula pentru determinarea sumei T5 la
livrarea de bunuri si prestarea de servicii direct catre populatie in situatia in
++
care pretul cu amanuntul include T5 si nu este necesara emiterea unei
facturi.
Pentru determinarea T5 se aplica procedeul sumei marite respectiv-
.4 x +00 - +.4 9in cazul cotei standard:.
1 x +00 - +01 9in cazul cotei reduse:.
2. O#erati&ni s&tite $e ta(a & $re#t $e $e$&ere- Operatiile scutite cu drept de
decucere pot fi considerate operatiuni taxate cu T5, dar cota de T5 aplicata
este de 0. $in acest motiv, persoana care efectueaza operatiuni scutite cu drept
de deducere este o persoana impozabila, cu obligatia de a se inregistra in
scopuri de T5 si cu posibilitatea de a solicita deducerea T5 ac7itata sau
datorata furnizorilor/prestatorilor sai, c7iar daca persoana respectiva nu
factureaza T5 clientilor sai. Principalele operatiuni scutite de D5 sunt-
a. !ivrarea de bunuri expediate sau transportate in afara Comunitatii de catre
furnizor sau de alta persoana in contul sau<
,. !ivrarea intracomunitare de bunuri catre o persoana care ii comunica
furnizorului cod de intrgistrare valabil in scopuri de T5, atribuit de autoritatile
fiscale din alt Stat &embru cu exceptia-
- !ivrarilor intracomunitare efectuate de o intreprindere mica, altele decat
livrarile intracomunitare de mi)loace de transport noi<
- !ivrarilor intracomunitare care au fost supuse regimului special pentru
bunuti second47and, opere de arta, obiecte de colectie si antic7itati<
. !ivrarile intracomunitare de mi)loace de transport noi de catre un cumparator
care nu ii comunica furnizorului u)n cod valabil de inregistrare in scopuri de
T5<
$. !ivrarile intracomunitare de produse accizabile catre o persoana impozabila
sau catre o persoana )uridica neimpozabila care nu ii comunica furnizorului
un cod valabil de inregistrare in scopuri de T5, cu exceptiile de la punctul
C:<
e. Prestarile de servicii direct legate de exporturi sau operatiuni similare<
!. Transportul de bunuri plasate in regim de antrepozit de T5, in regim de
admitere temporara sau in regim vamal suspensiv si serviciile accesorii<
g. Transportul bunurilor importate si serviciile accesorii<
%. Transportul international de pasageri<
i. !ucrarile efectuate asupra bunurilor mobile transportate in afara comunitatii<
). O#erati&ni s&tite $e T.A !ara $re#t $e $e$&ere- Oprincipalele operatiuni
scutite fara drept de deducere sunt-
- Prestarile de servicii si livrarile de bunuri efectuate in domeniul sanatatii<
- Prestarile de servicii si livrarile de bunuri din domeniul educatiei si
invatamantului<
- Studiile si cercetarile
- Prestarile de servicii si livrarea de bunuri din domeniul asistentei sociale<
+.
- Serviciile asigurate de organizatii non4profit membrilor proprii<
- Prestarile de servicii strans legate de practicarea sporturilor si a educatiei
fizice<
- Prestarile de servicii culturale si livrarea de bunuri strans legate de aceste
servicii<
- Servicii si livrarea bunurilro legate de anumite servicii scutite<
- ctivitatati ale insitutiilor publice de radio si televiziune, altele decat
activitatile comerciale<
- Serviciile postale publice<
- Serviciile prestate de grupuri independente de persoane cu caracter de
non4profit<
- Servicii financiar4bancare<
- Servicii de asigurare si de catre inermediarii de asiguraril<
- 6ocurile de noroc<
- !ivrarea de timbre
- rendarea, concesionarea, inc7irierea si leasingul de bunuri imobile<
- !ivrarea de constructii si terenuri, cu exceptia constructiilor noi si a
terenurilor construibile<
*. O#erati&ni s&tite $e ta(a' #entr& are n& se $atoreaza ta(a la a&toritatile
+a"ale' sunt, in principal, urmatoarele-
- %mportul si ac7izitia intracomunitara de bunuri a caror livrare in #omania
este in orice situatie scutita de taxa in interiorul tarii<
- c7izitia intracomunitara de bunuri al caror import in #omania este in orice
situatie scutit de taxa<
- c7izitia intracomunitara de bunuri pentru care, persoana care cumpara
bunurile in orice situatie ar avea dreptul la rambursarea integrala a taxei
care s4ar datora, daca respectiva ac7izitie nu ar fi scutita<
- %mportul definitiv de bunuri care indeplinesc conditiile pentru scutire
definitiva de taxe vamale<
- %mportul de bunuri catre misiuni diplomatice si birouri consulare care
beneficiaza de scutire de taxe vamale<
/. Regi"&ri s#eiale $e s&ire-
- #egimul special de scutire pentru intreprinderile mici- Persoana impozabila
stabilita in #omania, a carei cifra de afaceri anuala, declarata sau
realizata, este inferioara plafonului de (0.000 euro, al carui ec7ivalent in
lei se stabileste la cursul de sc7imb comunicat de Canca ,ationala a
#omaniei la data aderarii si se rotun)este la urmatoarea mie poate solicita
scutirea de taxa, pentru operatiunile impozabile, cu exceptia livrarilor
intracomunitare de mi)loace de transport noi<
- #egimul special pentru agentiile de turism<
- #egimul special pentru bunurile second47and, opere de arta, obiecte de
colectie si antic7itati<
+(
- #egimul special pentru persoanele impozabile nestabilite care presteaza
servicii electronice persoanelor neimpozabile<
- #egimul special cu cota forfetara pentru agricultori<
Categorii $e #ersoane i"#oza,ile
"ste considerata persoana impozabila orice persoana care desfasoara, de o
maniera independenta si indiferent de loc, activitati economice oricare ar fi scopul sau
rezultatul acestei activitati. $in aceasta perspectiva, persoanele impozabile se pot clasifica
astfel-
- Persoane impozabile integral- sunt persoane care desfasoara numai
operatiuni scutite fara drept de deducere.
- Persoane impozabile scutite- sunt persoanele care desfasoara numai
operatiuni scutite fara drept de deducere 9institutii publice, societati
bancare, societati de asigurare:<
- Persoanele impozabile cu regim mixt- sunt persoanele care efectueaza
atat operatiiuni scutite fara drept de deducere<
- Persoanele impozabile partial- sunt persoanele care realizeaza atat
operatiuni pentru care nu au calitate de persoana impozabila, cat si
operatiuni pentru care au calitate de persoana impozabile.
- Persoanele impozabile ocazionale- sunt persoanele care efectueaza
ocazional operatiuni impozabile, cum ar fi ac7izitia intracomunitara de
mi)loace de transport noi.
- Persoanele neimpozabile- sunt persoane care nu realizeaza operatiuni
impozabile, cum ar fi anga)atii sau oricare alte persoane legate de
anga)atori printr4un contract individual de munca.
0a#t&l generator si e(igi,ilitate T.A
?aptul generator reprezinta faptul prin care sunt realizate conditiile legale necesare
pentru exigibilitatea taxei. "xigibilitatea platii taxei reprezinta data la care o persoana are
obligatia de a plati taxa la bugetul statului.
%n principiu, faptul generator intervine la data livrarii bunurilor sau la data prestarii
serviciilor.
Prin derogare de la regula de baza, faptul generator intervine-
a. %n cazul livrarilor de bunuri si/sau al prestarilor de servicii care se efectueaza
continuu, dand loc la decontari sau plati succesive, cum sunt livrarile de gaze
naturale, apa, serviciile telefonice, livrarile de energie electrica si altele
asemanatoare, in ultima zi a perioadei specificate in contract pentru plata
bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, dar perioada nu poate depasi un
an<
,. %n cazul operatiunilor de inc7idere, leasing, concesionare si arendare de
bunuri, la data specificata in contract pentru efectuarea platii.
+4
"xigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator.
Prin derogare de la acest principiu, exigibilitatea taxei intervine-
a. !a data emiterii unei facturi, inainte de data la care intervine faptul generator<
,. !a data la care se incaseaza avansul, pentru platile in avans efectuate inainte
de data la care intervine faptul generator. ?ac exceptie de la aceste prevederi
avansurile incasate pentru plata importurilor si a taxei pe valoarea adaugata
aferente importului, precum si orice avansuri incasate pentru operatiuni
scutite sau care nu sunt impozabile<
. !a data extragerii numerarului, prin livrarea de bunuri sau prestarile de
servicii realizatte prin masini automate de vanzare, de )ocuri sau alte masini
similare<
%n cazul unei livrari intracomunitare de bunuri scutite de taxa, exigibilitatea taxei
intervine la data la care este emisa facturarea pentru intraga contravaloare a livrarii in
cauza, dar nu mai tarziu de a cincisprezecea zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit
faptul generator.
%n cazul unei ac7izitii intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la
care ar interveni faptul generator pentru livrari de bunuri similare, in statul membru in care
se face ac7izitia. %n acest caz, exigibilitatea taxei intervine la data la care este emisa factura
catre persoana care efectueaza ac7izitia, pentru intreaga contravaloare a livrarii de bunuri,
dar nu mai tarziu de a cincisprezecea zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul
generator.
1aza $e i"#ozitare
Pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii, baza de impozitare a taxei pe
valoarea adaugata este constituita din tot ceea ce constituie contrapartida obisnuita sau
care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori prestator din partea cumparatorului, beneficiarului
sau a unui tert, inclusiv subventiile direct legate de pretul acestor operatiuni.
Caza de impozitare cuprinde urmatoarele-
- %mpozitele si taxele, daca prin lege nu se prevede altfel, cu exceptia taxei
pe valoarea adaugata<
- C7eltuielile accesorii, cum sunt- comisioanele, c7eltuielile de ambalare,
transport si asigurare, solicitate de catre furnizori/prestator cumparatorului
sau beneficiarului<
%n baza de impozitare nu se cuprind-
- #abaturile, remizele, risturile, sconturile si alte reduceri de pret, acordate
de furnizori direct clientilor la data exigibilitatii taxei<
- Sumele reprezentand daune4interese, stabilite prin 7otarare
)udecatoreasca definitiva si irevocabila, penalizarile si orice alte sume
+0
solicitate pentru neindeplinirea totala sau partiala a obligatiilor
contractuale, daca sunt percepute peste preturile si/sau tarifele negociate<
- $obanzile, precumdupa data livrarii sau prestarii, pentru plati cu intarziere<
- 5aloarea ambala)elor care circula intre furnizorii de marfa si clienti, prin
sc7imb, fara facturare<
- Sumele ac7itate de furnizor sau prestator, in numele si in contul climatului,
si care apoi se deconteaza acestuia, precum si sumele incasate in numele
si in contul unei alte persoane.
Caza de impozitare se reduce in urmatoarele situatii-
- $aca a fost emisa o factura si, ulterior, operatiunea este anulata total sau
partial, inainte de livrarea bunurilor sau de prestarea serviciilor<
- %n cazul refuzurilor totale sau partiale privind cantitatea, calitatea ori
preturile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate, in conditiile anularii
totale ori partiale a contractului pentru livrarea sau prestarea in cauza,
declarata printr4o 7otarare )udecatoreasca definitiva si irevocabilam sau in
cazul in care exista un acord scris intre parti<
- %n cazul in care rabaturile, remizele, risturile, si celelalte reduceri de pret
sunt acordate dupa livrarea unurilor sau prestarea serviciilor<
- %n cazul in care rabaturile, remizele, risturile si celelalte reduceri de pret
sunt acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor<
- %n cazul in care contravaloarea bunurilor livrate si celelalte reduceri de pret
sunt acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor<
- %n cazul in care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate
nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului.
- %n cazul in care cumparatorii returneaza ambala)ele in care s4a expediat
mara, pentru ambala)ele care circula prin facturare.
%n cazul in care bunurile de capital sunt folosite de persoana impozabila integral sau
partial pentru alte scopuri decat activitatile economice sau pentru realizarea de operatiuni
care nu au drept de deducere a taxei, se procedeaza la a)ustarea taxei pentru ambala)ele
care circula prin facturare.
- Pe o perioada de 0 ani, pentru constructia sau ac7izitia unui bun imobil,
precum si pentru transformarea sau modernizarea unui bun imobil, daca
valoarea fiecarei transformari sau modernizari este de cel putin 0% din
valoarea totala a bunului imobil, astfel transformat sau modernizat.
Cunurile de capital reprezinta toate activele corporale fixe si operatiunile de
constructie, transformare sau modernizare a activelor corporale fixe.
%n vederea a)ustarii taxei deductibile aferente bunurilor de capital, persoanele
impozabile sunt obligate sa tina un registru al bunurilor de capital.
Regi"&l $e$&erilor
+2
$educerea T5 ac7itata sau datorata furnizorilor de persoanele impozabile este
dreptul incontestabil si exclusiv al persoanelor impozabile. Persoanele neimpozabile nu au
drept de deducere a taxei aferente ac7izitiilor 9cu exceptia cazului in care se efectueaza o
livrare intracomunitara a unui mi)loc de transport nou:. %n plus, intreprinderile mici,
persoanele impozabile ce desfasoara numai operatiuni scutite fara drept de deducere,
agentiile de turism, comerciantii de bunuri second47and, opere de arta, obiecte de colectie
sau antic7itati nu isi pot exercita dreptul de deducere a taxei aferente ac7izitiilor.
$educerea taxei se aplica pentru T5 ac7itata sau datorata pentru toate ac7izitiile
interne, intracomunitare si importurile de bunuri, precum si pentru toate serviciile ce sunt
intr4un fel sau altul utilizate in cursul sau in vederea exercitarii activitatii economice
9taxabile: a persoanei impozabile. $reptul de deducere ia nastere la momentul exigibilitatii
taxei.
,u se exerciteaza dreptul de deducere T5 ac7itata sau datorata pentru-
- Cunurile si serviciile cumparate si utilizate pentru uz personal sau pentru
activitati netaxabile<
- Sumele ac7itate in numele si in contul clientului si care apoi deconteaza
acestuia<
- Sumele incasate in numele si in contul unei persoane, care nu sunt incluse
in baza de impozitare a livrarilor/prestarilor efectuate<
- c7izitiile de bunuri alcoolice si produselor de tutun, cu exceptia cazurilor
in care aceste bunuri nu sunt destinate revanzarii sau pentru a fi utilizate
pentru prestari de servicii.
c7izitiile destinate exclusiv reaizarii de operatiuni care permit exercitarea dreptului
de deducere, inclusiv de investitii destinate realizarii de astfel de operatiuni, se inscriu intr4o
coloana distincta din )urnalul pentru cumparari, iar taxa deductibila aferenta acestora se
deduce integral.
c7izitiile destinate exclusiv realizarii de operatiuni care nu au drept de deducere,
precum si de investitii care sunt destinate realizarii de astfel de operatiuni se inscriu intr4o
coloana distincta din )urnalul de cumparari pentru aceste operatiuni, iar taxa deductibila
aferenta acestora nu se deduce.
c7izitiile pentru care nu se cunoaste destinatia, respectiv daca vor fi utilizate pentru
realizarea operatiuni care dau drept de deducere sau pentru operatiuni care nu dau drept
de deducere, ori pentru care dau dpret de deducere se evidentiaza intr4o coloana distincta
din )urnalul pentru cumparari, iar taxa deductibila aferenta acestor ac7izitii se deduce pe
baza de pro4rata.
Mas&ri $e si"#li!iare
Cunuri si servicii pentru livrarea sau prestarea carora se aplica masura de
simplificare sunt-
- $eseurile si materiile prime secundare, rezultate din valorificarea acestora,
astfel cum sunt definite de Ordonanta de urgenta a ;uvernuui nr. +2/.00+
+8
privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile, republicatam cu
modificarile ulterioare.
- Cunurile si/sau serviciile livrate ori prestate de sau catre persoanele pentru
care s4a desc7is procedura de insolventa, cu exceptia bunurilor livrate in
cadrul comertului cu amanuntul<
- &aterialul lemnos
Pe facturile emise pentru livrarile de bunuri, furnizorii sunt obligati sa inscrie
mentiunea @taxare inversaA, fara sa inscrie taxa aferenta. Pe facturie primite de la furnizori,
beneficiarii vor inscrie taxa aferenta, pe care o evidentiaza atat ca taxa colectata, cat si ca
taxa deductibila in decontul de taxa. Pentru operatiunile supuse masurilor de simplificare nu
se face plata taxei intre furnizor si beneficiar. %n contabilitate, beneficiarul va efectua
inregistrarea 44.2 > 44.8.
Conditia obligatorie pentru aplicarea masurilor de simplificare este ca atat furnizorul,
cat si beneficiarul sa fie inregistrat in scopuri de T5.
Perioa$a !isala
Perioada fiscala este luna calendaristica.
Prin derogare, perioada fiscala este trimestrul calendaristic pentru persoana
impozabila care in cursul anului calendaristic precedent a realizat o cifra de afaceri din
operatiuni taxabile si/sau scutite cu drept de deducere care nu a depasit plafonul de
+00.000 euro al carui ec7ivalent in lei se calculeaza conform normelor.
Persoana impozabila care are obligatia depunerilor trimestriale trebuie sa depuna la
organele fiscale competente, pana la data de .0 ianuarie inclusiv, o notificare in care sa
mentioneze cifra de afaceri din anul precedent, obtinuta sau, dupa caz, recalculata.
Do&"entele &tilizate
1. 0at&rarea
Persoana impozabila care efectueaza o livrare de bunuri sau o prestare de servicii,
alta decat o livrare / prestare fara drept de deducere a taxei, trebuie sa emita o factura
catre fiecare beneficiar, cel tarziu pana la cea de4a +04a zi a lunii urmatoare celei in care la
nastere faptul generator al taxei. $e asemenea, persoana impozabila trebuie sa emita o
factura catre fiecare beneficiar, pentru suma avansurilor incasate in legatura cu o livrare de
bunuri sau o prestare de servicii, cel tarziu pana in cea de4a +04a zi a lunii urmatoare celei
in care a incasat avansurile.
Persoana inregistrata in scopuri de T5 trebuie sa autofactureze fiecare livrare de
bunuri sau prestatoare de servicii catre sine.
?actura cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele informatii-
- ,umarul de ordine, in baza uneia sau mai multor serii, care identifica
factura in mod unic<
- $ata emiterii<
+3
- $enumirea/numele, adresa si codul de inregistrare, dupa caz, ale
persoanei impozabile care emite factura<
- $enumirea/numele, adresa si codul de inregistrare al reprezentantului
fiscal, in cazul in care furnizorul/prestatorul nu este stabilit in #omania si
si4a desemnat un reprezentant fiscal, daca acesta din urma este persoana
obligata la plata taxei<
- $enumirea/numele, adresa si codul de inregistrare ale cumparatorului de
bunuri sau servicii, dupa caz<
- ,umele si adresa cumparatorului, precum si codul de inregistrare in
scopuri de T5, in cazul in care cumparatorul este inregistrat in scopuri de
T5, precum si adresa exacta a locului in care au fost transferate bunurile,
in cazul livrarilor intracomunitare de bunuri<
- $enumirea/numele, adresa si codul de inregistrare al reprezentantului
fiscal, in cazul in care cealalta parte contractanta nu este stabilita in
#omania si si4a desemnat un reprezentant fiscal in #omania, in cazul in
care reprezentantul fiscal este persoana obligata la plata taxei<
- Codul de inregistrare in scopuri de T5 furnizat de clientii prestatorului<
- Codul de inregistrare in scopuri de T5 cu care se identifica cumparatorul
in celalalt stat membru<
- Codul de inregistrare in scopuri de T5 cu care furnizorul s4a identificat in
alt stat membru si sub care a efectuat ac7izitia intracomunitare in
#omania, precum si codul de inregistrare in scopuri de T5 al
cumparatorului<
- $enumirea si cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate,
precum si particularitatile privind definirea bunurilor, in cazul livrarii
intracomunitare de mi)loace de transport noi<
- $ata la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data incasarii
unui avans, cu exceptia cazului in care factura este emisa inainte de data
livrarii/prestarii sau incasarii avansurilor<
- Caza de impozitare a bunurilor si serviciilor, pentru fiecare cota, scutire
sau operatiune netaxabila, pretul unitar, exclusiv taxa, precum si
rabaturile, remizele, risturile si alte reduceri de pret<
- %ndicarea, in functie de cotele taxei, a taxei colectate si a sumei totale a
taxei colectate, exprimate in lei, sau a urmatoarelor mentiuni-
%n cazul in care nu se datoreaza taxa, o mentiune referitoare
la prevederile aplicabile din acest titlu sau din $irectiva a 24
a , ori mentiunile @scutit cu drept de deducereA, @scutit fara
drept de deducereA, @neimpozabila in #omaniaA sau, dupa
caz, @neinclus in baza de impozitareA<
%n cazul in care taxa se datoreaza de beneficiar, o mentiune
la prevederile respectivului titlu sau ale $irectivei a 24a ori
mentiunea @taxare inversaA<
- O referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci cand se emit
mai multe facturi sau documente pentru aceeasi operatiune<
+1
- Orice alta mentiune ceruta de acest titlu<
Semnarea si stampilarea facturilor nu sunt obligatirii
Persoana impozabila este scutita de obligatia emiterii facturii, pentru urmatoarele
operatiuni, cu exceptia cazului in care beneficiarul solicita factura-
- Transportul persoanelor cu taximetre, precum si transportul persoanelor
pe baza biletelor de calatorie sau a abonamentelor<
- !ivrarile de bunuri prin magazinele de comert cu amanuntul si prestarile de
servicii catre populatie, consemnate in documente, fara nominalizarea
cumparatorului<
- !ivrarile de bunuri si prestarile de servicii consemnate in documente
specifice, care contin cel putin informatiile prevazute la pagina anterioara<
2. A&to!at&rarea
Persoana impozabila sau persoana )uridica neimpozabilaobligata la plata taxei
trebuie sa autofactureze, pana cel mai tarziu in a +04a zi a lunii urmatoare celei in care ia
nastere faptul generator al taxei, in cazul in care persoana respectiva nu se afla in posesia
facturii emise de furnizor/prestator.
!a primirea facturii de la furnizor, persoana impozabila sau persoana )uridica
neimpozabila va inscrie pe factura o retinere la autofacturare, iar pe autoactura, o retinere
la factura.
%n cazul depasirii plafoanelor stabilite pentru c7eltuieli de protocol, sponsorizarea sau
mecenat, persoanele impozabile inregistrate in scopuri de T5 au obligatia sa intocmeasca
autofactura numai in scopuri de T5. Pe autofactura, in loc de denumirea si descrierea
bunulrilor livrate sau serviciilor prestate, se poate mentiona, dupa caz- depasire plafon
protocol, sponsorizare sau mecenat<
). Deont&l $e ta(a
Persoanele inregistrate in scopuri de T5 trebuie sa depuna la organele fiscale
competente, pentru fiecare perioada fiscala, un decont de taxa, pana la data de .0 inclusiv
a lunii urmatoare celei in care se inc7eie perioada fiscala respectiva.
$econtul de taxa cuprinde suma taxei deductibile pentru care ia nastere dreptul de
deducere in perioada fiscala de raportare si, dupa caz, suma taxei pentru care se exercita
dreptul de deducere, suma taxei colectate a carei exigibilitate ia nastere in perioada fiscala
de raportare si, dupa caz, suma taxei colectate care nu a fost inscrisa in decontul perioadei
fiscale in care a luat nastere exigibilitatea taxei, precum si alte informatii prevazute in
modelul stabilit de &inisterul ?inantelor Publice.
$atele inscrise incorect intr4un decont de taxa se pot corecta prin decontul unei
perioade fiscale ulterioare si se vor inscrie la randurile de regularizari.
*. Registr&l ,&n&rilor $e a#ital
.0
Se utilizeaza in vederea a)ustarii taxei deductibile aferente bunurilor de capital. %n
registru se evidentiaza pentru fiecare bund e capital urmatoarele informatii-
- $ata ac7izitiei, fabricarii, construirii sau modernizarii<
- 5aloarea 9baza de impozitare: a bunurilor de capital<
- Taxa deductibila aferenta bunurilor de capital
- )ustarile efectuate conform art. +41 al 94: din codul fiscal.

/. Registr&l ,&n&rilor $e a#ital
Persoanele impozabile care nu sunt inregistrate in scopuri de T5 si persoanele
)uridice neimpozabile pot solicita sa se inregistreze in cazul in care realizeaza ac7izitii
intracomunitare. ceste persoane trebuie sa depuna la organele fiscale competente un
decont special de taxa pentru-
- c7izitii intracomunitare
- Operatiuni pentru care sunt obligate la plata taxei.
2. Delaratia rea#it&lati+a
?iecare persoana impozabile, inregistrata in scopuri de T5, trebuie sa intocmeasca
si sa depuna la organele fiscale abilitate, pana la data de 0 inclusiv a lunii urmatoare unui
trimestru calendaristic stabilit de &inisterul ?inantelor Publice, care va cuprinde
urmatoarele informatii<
- Suma totala a livrarilor intracomunitare de bunuri scutite de la plata taxei
pe fiecare cumparator, pentru care exigibilitatea taxei a luat nastere in
trimestrul calendaristic respectiv<
- Suma totala a livrarilor de bunuri efectuate in cadrul unei operatiuni
triung7iulare, efectuate in statul membru de sosire a bunurilor expediate
sau transportate, pe fiecare beneficiar al livrarii ulterioare care are
desemnat un cod T, si pentru care exigibilitatea taxei a luat nastere in
trimestrul calendaristic respectiv.
$e asemenea persoanele impozabile trebuie sa depuna pana in 0 a lunii urmatoare, o
declaratie recapitulativa privind ac7izitiile intracomunitare conform modelului stabilit de
&inisterul ?inantelor Publice.
3. 4&rnalele $e T.A
6urnalul pentru vanzari serveste ca document de stabilire lunara sau trimestriala a
taxei pe valoarea adaugata colectate- se completeaza pe baza documentelor privind
vanzarea de valori materiale si prestarea de servicii.
*nitatile scutite de emiterea unei facturi trebuie sa utilizeze documentul @Corderou
de vanzare/incasare. "l serveste ca document de-
.+
- Centralizare zilnica a vanzarilor/incasarilor reaizate la o unitate
- !a inregistrarea acestora in )urnalul pentru vanzari si stabilirea taxei pe
valoarea adaugata colectata.
6urnalul pentru cumparari serveste ca document de stabilire lunara sau trimestriala a
taxei pe valoarea adaugata deductibila. Se completeaza pe baza documentelor privind
cumpararile de valori materiale sau prestari de servicii.
!a sfarsitul lunii trimestriale, se totalizeaza T5 deductibila din 6urnalul pentru
cumparari T5 colectata din 6urnalul pentru vanzari. $in compararea celor doua totaluri,
pot rezulta doua situatii-
- $aca T5 colectata este mai mare decat T5 deductibila, inseamna ca
agentul economic a incasat/va incasa mai mult T5 de la clienti decat a
platit/va platii furnizorilor, diferenta respectiva urmand sa fie virata
bugetului.
T.A oletata 5 T.A $e$&ti,ila 6 T.A $e #lata
- $aca T5 deductibila este mai mare decat T5 colectata, inseamna ca
agentul economic a platit, va platii furnizorilor mai mult T5 decat a
incasat/va incasa de la clienti, diferenta respectiva urmand sa fie
recuperata de la buget.
T.A $e$&ti,ila 5 T.A oletata 6 T.A $e re&#erat
T5 de recuperat poate sa fie rambursata de la buget 9daca suma respectiva nu
depaseste limita stabilita prin lege:, sa se compenseze cu T5 de plata din perioada
urmatoare, sau sa fie compensata cu alte impozite si taxe.
T5 de plata se vireaza la buget pana in data de 0 a lunii urmatoare.
Coretarea $o&"entelor
Coretarea in!or"atiilor insrise in !at&ri sa& in alte $o&"ente are tin lo
$e !at&ra se e!et&eaza ast!el-
- %n cazul in care doumentul nu a fost trimis catre beneficiar, acesta se
anuleaza si se emite un nou document<
- %n cazul in care documentul a fost trimis beneficiarului, fie se emite un nou
doument care trebuie sa cuprinda, pe de alta parte, informatiile din
documentul initial, numarul si data documentului corectat, valorile cu
semnul minus, iar pe de alta parte, informatiile si valorile corecte, fie se
emite un nou document continand informatiile si valorile corecte si
concomitent se emite un document cu valorile cu semnul minus in care se
inscriu numarul si data documentului corectat.
%n cazul a)ustarii bazei de impozitare, furnizorii de bunuri si/sau prestatorii de servicii
trebuie sa emita facturi sau alte documente, cu valorile inscrise cu semnul de minus, cand
..
baza de impozitare se reduce sau, dupa caz, fara semnul minus, baza de impozitare se
ma)oreaza, care vor fi trimise si beneficiarului.
Cont&rile &tilizate
Contabilitatea sintetica a taxei pe valoare adaugata se realizeaza cu a)utorul contului
44. @taxa pe valoare adaugataA, care se detaliaza pe urmatoarele conturi de gradul %%-
- **2) @T5 de plataA, cont care dupa continutul economic este un cont de
datorii fiscale, iar dupa functia contabila este un cont de pasiv, care tine
evidenta taxei pe valoarea adaugata de platit bugetului de stat. Soldul
creditor al contului reprezinta T5 de platit Cugetului statului.
- **2* @T5 de recuperatA. cesta dupa continutul economic este un cont
de creante fiscala, iar dupa functia contabila este un cont de activ, care
tine evidenta taxei pe vaoarea adaugata de recuperat de la bugetul
statului. Soldul debitor al contului reprezinta T5 de recuperat de la
bugetul statului.
- **22 @T5 deductibilaA. $upa continutul economic este un cont de creante
fiscale, iar dupa functia contabila este un cont de activ, care tine evidenta
taxei pe valoarea adaugata insrisa in facturi sau alte documente legale
emise de catre furnizori, aferente bunurilor si serviciilor ac7izitionate.
Contul nu are sold la sfarsitul lunii.
- **23 @T5 colectataA. $upa continutul economic este cont de datorii
fiscale, si dupa functia contabila este cont de pasiv, care tine evidenta
taxei pe valoarea adaugata aferenta vanzarilor de bunuri, executarilor de
lucrari si prestarilor de servicii. ,u are sold la sfarsitul lunii.
- **27 @T5 neexigibilaA. $upa continutul economic poate fi un cont de
creante, pentru cumparaturi de bunuri si servicii, ce nu sunt inscrise in
facturile furnizorilor sau un cont de datorii pe termen scurt, pentru vanzari
de bunuri si servicii, ce nu sunt insotite de facturi si pentru stocuri de
marfuri inregistrate la pretul de vanzare cu amanuntul in entitatile care tin
evidenta la acest pret. $upa functia contabila este un cont bifunctional 9de
activ cand exprima creante, de pasiv cand exprima datorii: care tine
evidenta T5 neexigibila. Soldul debitor al contului reprezinta T5
neexigibila aferenta cumpararilor pentru care nu s4a primit facturi, soldul
creditor al contului reprezinta T5 neexigibila aferenta marfurilor din stoc
evaluate la pretul de vanzare cu amanuntul, livrari pentru care nu s4au
intocmit facturi.
2.2 Aizele
ccizele sunt taxe de consumatie care se datoreaza bugetului de stat pentru
anumite produse din tara si din import, cum ar fi- alcool, produse din tutun, produse
petrolifere, cafea, confetii din blanuri naturale, articole de cristal, bi)uterii, autoturisme,
parfumuri, aparatura electronica etc.
.(
ccizele preced T5 si se calculeaza prin aplicarea unei cote procentuale asupra
bazei de impozitare. &omentul datorarii accizelor il constituie, de regula data efectuarii
livrarilor pentru produsele interne sau data inregistrarii $eclaratiei vamale pentru produsele
din import.
ccizele reprezintE taxele de consumaFie pe produs. $e obicei ele sunt aGezate
asupra produselor cu cerere neelasticE. Tipurile de produse cu aGa o cerere sunt foarte
diverse Gi diferE de la o FarE la alta. Cadrul )uridic principal Hn reglementarea accizelor este
Titlul %5 al Codului fiscal.
Taxele speciale de consumatie sau accizele sunt asezate asupra unor produse care
se consuma in cantitati mari si care nu pot fi inlocuite de cumparatori cu altele, pentru ca in
acest fel impozitul sa aiba in mod constant un randament fiscal cat mai ridicat. $rept
urmare, accizele se instituie asupra unor produse care au o cerere neelastica
%n #omania se practica accize pe produse cum sunt- bauturile alcoolice, vinurile si
produsele pe baza de vin, berea, produse din tutun, produsele petroliere 9benzina premium,
regular si normala, benzina fara plumb si motorina:, cafeaua, apele minerale si apele
gazoase cu continut de za7ar sau de alte produse de indulcit si substante aromatizante,
confectiile din blanuri naturale, articolele din cristal, bi)uteriile din aur si/sau platina,
autoturismele si autoturismele de teren 9inclusiv din import, rulate:, parfumurile, apele de
colonie si apele de toaleta, aparatele video de inregistrat sau de reprodus, camerele video,
cuptoarele cu microunde, telefoanele mobile, aparatele pentru conditionat aerul.
Taxele de consumatie pe produs se calculeaza fie in suma fixa pe unitatea de
masura, fie in baza unor cote procentuale aplicate asupra pretului de vanzare. %n mod
normal, produsele provenite din import trebuie impuse cu aceleasi taxe ca si produsele
indigene, iar cele destinate exportului, de regula nu sunt impozitate. ,ivelul cotelor utilizate
pentru calcularea accizelor difera de la o tara la alta si de la un produs la altul. $e exemplu,
pentru produsele din tutun nivelul acestor cote depaseste frecvent 00 sau c7iar 20 de
procente.
O reglementare mai complexa si distincta a impozitelor speciale de consumatie s4a
introdus prin !egea nr. 4./+11(, care a abrogat dispozitiile legale anterioare. ceasta lege
reglementeaza doua forme ale impozitelor speciale de consumatie si anume- accizele la
unele produse din import si din tara si impozitul la titeiul din productia interna si gazele
naturale. %n mod succint si pentru scopuri practice, se utilizeaza notiunea de IaccizeI pentru
ambele forme de impozite speciale de consumatie. Specific ambelor forme de impozite
speciale de consumatie este faptul ca ele se datoreaza intr4o singura faza a circuitului
economic, respectiv de catre producatori, importatori sau ac7izitori, iar cotele sau sumele
fixe, dupa caz sunt unice atat pentru produsele realizate la intern, cat si pentru cele din
import. Observam o deosebire esentiala fata de T5, care se aplica la fiecare stadiu al
circuitului economic. ccizele se introduc in baza de impozitare a T5.
ccizele constituie 9in tarile in care se aplica: o sursa de venit apreciabila, facil de
obtinut, la un cost putin ridicat. Cotele cele mai mari de accize afecteaza, in general,
.4
bauturile, tigarile, automobilele si carburantii si furnizeaza ma)oritatea veniturilor procurate
de aceste taxe speciale asupra consumului, respectiv J.
ccizele, in general, sunt sensibile la inflatie, a)ungandu4se in perioade de inflatie
puternica la o scadere a randamentului accizelor 9de altfel aceasta problema este actuala
mai mult sau mai putin pentru toate categoriile de impozite:. ?aptul ca se aplica supra
valorii in vama, la care se adauga taxele vamale, in cazul produselor importate, sau in
suma fixa asupra cantitatilor de petrol sau gaze livrate, face ca aceste taxe sa4si diminueze
randamentul in conditii de inflatie puternica.
pare necesara, astfel, o modificare a acestor taxe pentru a compensa efectele
inflatiei. Partea accizelor in totalul prelevarilor obligatorii variaza de la o tara la alta-
moderata in Celgia, ;ermania, S* si foarte ridicata in Portugalia, ;recia, %rlanda.
Structura lor difera in egala masura- tarile nordice impoziteaza puternic bauturile alcoolice,
tarile de sud le taxeazafoarte putin, iar ?ranta, ;ermania si Celgia aplica taxe medii.
ccizele, constituind o sursa importanta de venituri bugetare, usor de procurat, prin ele se
urmaresc obiective bugetare dar si eficienta administrativa.
#egula de eficienta este urmatoarea- taxarea unui bun trebuie sa fie invers
proportionala cu elasticitatea cererii in raport cu pretul. Ori, produsele precum bauturile,
tigarile, aparatura electronica, carburantii etc. nu comporta substituiri puternice, deci
cererea lor este considerata, in general, inelastica in raport cu pretul. %n realitate,
inelasticitatea cererii in raport cu pretul nu este intotdeauna verificata. stfel, populatia este
foarte sensibila la costul carburantului. Transportul personal poate fi inlocuit cu transportul
in comun si astfel o modificare a costului carburantului provoaca substituiri intre cele doua
modalitati de transport. numite bauturi de calitate superioara au o puternica elasticitate in
sensul ca impozitul specific asupra acestor bunuri genereaza substituiri intre categorii de
calitate diferita. O crestere a preturilor la tigari exercita un efect de franare a consumului. S4
a estimat ca in ?ranta o crestere a texelor indirecte de .0% conduce la o reducere de 4% a
consumului de tutun si de tigari. ?ranarea consumului se opune obiectivului de obtinere a
veniturilor bugetare. Taxele speciale asupra consumului corespund, in general, vointei de
descura)are a consumurilor excesive de anumite produse. $ar pentru ca acest impozit sa4
si atinga scopul B respectiv franarea consumului B trebuie ca cererea sa fie relativ elastica
in raport cu preturile, ipoteza care se dovedeste defavorabila realizarii celuilalt obiectiv B
asigurarea veniturilor bugetare.
%n ordinul nr. 444/+1 aprilie +114 se stabileste incadrarea in cotele de accize si in
clasele de calitate a tigaretelor si produselor din tutun, din productia interna si din import.
Pentru cele de calitate superioara cota de acciza este de (00%, pentru cele de calitate
medie cota de acciza era de 80%, iar pentru cele de calitate inferiora era de 40%.
gentii economici prevazuti mai sus care cumpara de la producatorii individuali
produse de natura celor prevazute in anexa pentru comercializare sunt obligati sa calculeze
si sa verse la bugetul de stat accizele aferente cantitatilor cumparate.
.0
Pentru anumite produse 9tuica, rac7iu: provenite din import si utilizate ca materie
prima, agentii economici prelucratori pot solicita restituirea accizelor platite in vama. gentii
economici care comercializeaza bunuri de natura celor prevazute in anexa nr. +, introduse
in tara de catre persoane fizice, neinregistrate ca agenti economici, sunt obligati sa retina si
sa verse la bugetul de stat accizele stabilite potrivit legii.
Pentru bunurile introduse in tara de persoanele fizice neinregistrate ca agenti
economici, valorifate prin societati comerciale B baza de impozitare o reprezinta
contravaloarea ce se cuvine deponentului pentru bunurile vandute in consignatie.
Produsele livrate la rezerva de stat sunt exonerate de la plata accizelor pe perioada
cat au acest regim. !a produsele scose din rezerva de stat, plata accizelor se face de catre
unitatile detinatoare ale acestor stocuri, la livrarea produselo catre beneficiari.
Produsele exportate direct sau prin agenti economici ce isi desfasoara activitatea pe
baza de comision, precum si produselor importate in regim de tranzit sau importate
temporar, atat timp cat se afla in aceasta situatie, nu sunt supuse accizelor. %n cazul in care
agentii economici care efectueaza operatiuni de export cumpara de la producatorii interni,
in vederea vanzarii la export, produse prevazute in anexa nr. +, acestia pot solicita,
restituirea accizelor aferente produselor finite exportate.
ccizele se calculeaza prin aplicarea cotelor procentuale prevazute in anexa asupra
,azei $e i"#ozitare are re#rezinta-
a: pentru produsele din productia interna B contravaloarea bunurilor livrate, exclusiv
accizele<
b: pentru produsele din import B valoarea in vama stabilita potrivit legii, la care se
adauga taxele vamale si alte taxe speciale stabilite, potrivit legii, la importul unor categorii
de produse<
c: pentru bunurile introduse in tara de persoanele fizice neinregistrate ca agenti
economici, dar comercializate prin agenti economici B contravaloarea ce se cuvine
deponentului pentru bunurile vandute.
ccizele preced taxa pe valoare adaugata si se calculeaza o singura data, prin
aplicarea cotelor procentuale.
&omentul datorarii accizelor il constituie-
a: data efectuarii livrarii pentru producatori<
b: data efectuarii formalitatilor de vamuire pentru importatori<
c: data cumpararii pentru agentii economici ac7izitori<
d: data vanzarii bunurilor pentru bunurile vandute prin consignatie.
S!era $e a#liare. Aizele reprezinta taxe speciale de consumatie care se
datoreaza bugetului de stat, pentru anumite produse din tara si din import. Produsele
pentru care se datoreaza accize sunt-
.2
a: alcoolul etilic alimentar, bauturile alcoolice si orice alte produse destinate
industriei alimentare sau consumului, care contin alcool etilic alimentar<
b: produsele din tutun<
c: produsele petroliere<
d: alte produse si grupe de produse.
Platitori $e aize s&nt-
a: agentii economici prestatori, pentru toate cantitatile de alcool etilic alimentar
obtinut in sistem de prestari de servicii<
b: agentii economici care cumpara de la producatorii individuali B persoane fizice B
produse de natura celor supuse accizelor pentru prelucrare si/sau comercializare<
c: persoanele fizice care introduc in tara alcool si bauturi alcoolice destinate
consumului individual in cantitati ce depasesc limitele admise in regim de scutire de taxe
vamale<
d: agentii economici, pentru cantitati produse. Supuse accizelor, acordate ca
dividende sau ca plata in natura a actionarilor, asociatilor si dupa caz, persoanelor fizice.
1aza $e i"#ozitare reprezinta-
a: pentru produsele din productia interna B preturile de livrare, mai putin accizele,
respectiv pretul producatorului<
b: pentru produsele din import B valoarea in vama plus taxele vamale<
c: pentru bunurile provenite de la persoanele fizice neinregistrate ca agenti
economici B contravaloarea ce se cuvine deponentului<
d: pentru bunuri amanetate de catre persoanele fizice si devenite proprietatea
caselor de amanet B contravaloarea incasata de casele de amanet la vanzarea bunurilor
respective, mai putin accizele.
S&tiri. Sunt scutite de plata accizelor-
a: produsele exportate direct sau prin agenti economici care isi desfasoara
activitatea pe baza de comision< in cazul in care agentii economici care efectueaza
operatiuni de export cumpara de la producatorii interni, in vederea vanzarii la export,
produse supuse accizelor, acestia pot solicita in termen de ( luni de la data efectuarii
exportului, organelor fiscale teritoriale, pe baza documentelor )ustificative, restituirea
accizelor aferente produselor finite exportate<
b: produsele comercializate prin magazinele autorizate sa comercializeze marfuri in
regim dutK4free<
c: produsele importate in regim de tranzit sau import temporar, atat timp cat se afla
in aceasta situatie<
d: bunurile din import provenite din donatii sau finantate direct din imprumuturi
nerambursabile, precum si din programe de cooperare stiintifica si te7nica, acordate de
guverne straine, organisme internationale si organizatii non4profit si de caritate, institutiilor
de invatamant si de cultura, ministerelor, altor organe ale administratie publice, in conditile
stabilite de &inisterul ?inantelor<
.8
e: produsele livrate la rezerva de stat, pe perioada cat au acest regim<
f: bunurile prevazute la nr crt 3 din anexa nr . constituie ca aport in natura sau
ac7izitionate din aportul in numerar, in conditiile stabilite de &inisterul ?inantelor<
g: alcoolul etilic alimentar, utilizat in productia de medicamente, de alcool medical<
7: alcoolul etilic alimentar, utilizat in scop medical in spitale si farmacii.
Pentru aceste produse scutirea se acorda prin restituirea accizelor platite la
ac7izitionarea acestora.
Mo"ent&l $atorarii aizelor
a: data efectuarii livrarii B pentru produsele din productia interna<
b: data efectuarii formalitatilor de receptie a alcoolului etilic alimentar rezultat din
procesare B la prestatorul de servicii<
c: data transferului alcoolului etilic alimentar din statia de productie in cea de
prelucrare a acestuia in bauturi alcoolice B in cazul unitatilor care detin atat sectii de
producere a alcoolului etilic alimentar, cat si de producere a bauturilor alcoolice<
d: data inregistrarii declaratiei vamale de import B pentru importatori<
e: data cumpararii B pentru agentii economici ac7izitori-
f: data vanzarii bunurilor 9pentru cele vandute de agentii economici gen consignatie:.
I"#ozit&l la titei&l si la gazele nat&rale $in #ro$&tia interna. Pentru titeiul si
gazele naturale din productia interna, agentii economici autorizati datoreaza bugetului de
stat impozit din momentul livrarii.
%mpozitul datorat precede taxa pe valoare adaugata si se calculeaza prin aplicarea
sumelor stabilite in lei pe unitatea de masura. %mpozitul se corecteaza de catre ;uvern la
propunerea &inisterului ?inantelor, in functie de modificarile intervenite in nivelul preturilor
la import si la cele cu ridicata.
A#reieri !inale. ccizele se platesc in lei. 5aloarea in lei a accizelor datorate la
bugetul de stat, stabilite in "C* pe unitatea de masura, se determina prin trasformarea
sumelor exprimate in "C* la cursul de sc7imb valutar comunicat de C,#.
#aspunderea calcularii si varsarii la bugetul de stat a accizelor si impozitului la titeiul
si la gazele naturale din productia interna, revine platitorilor.
Platitorii de accize, de impozit la titeiul si la gazele naturale din productia interna, au
obligatia sa depuna lunar, pana la data de .0 a lunii urmatoarele, pe baza decontului de
impunere, prin virament sau in numerar, dupa caz, in contul bugetului de stat, desc7is la
unitatile teritoriale ale trezoreriei statului, iar pentru produsele din import, la organele
vamale, concomitent cu plata taxelor vamale.
,eplata la timp a taxelor speciale de consumatie atrage dupa sine perceperea de
ma)orari de intarziere.
.3
%n conformitate cu prevederile O&?P +80./.000, in categoria impozitelor, taxelor si
varsamintelor datorate bugetului de stat sau bugetelor locale, de regula, se cuprind-
accizele,impozitul pe cladiri, impozitul pe terenuri, varsamintele din profitul net al regiilor
autonome,impozitul pe dividende, taxa asupra mi)loacelor de transport, taxe pentru
folosirea terenurilor proprietate de stat si alte impozite si taxe. %n contabilitatea analitica,
aceastea se grupeaza pe feluri de impozite- taxe si varsaminte datorate bugetului de stat
sau bugetelor locale.
#eflectarea in contabilitate a accizelor incluse in preturi sau tarife se face pe seama
conturilor corespunzatoare de datorii, fara a folosi conturile de venituri si c7eltuieli
$eoarece societatea studiata nu are operatii care contin accize, am exemplificat
inregistrarea contabila in urmatorul fel -
"'"&P!*
Societatea ' produce bauturi alcoolice pe care le vinde mai departe catre diverse
societati.
Pentru luna august .008, producatorul are un contract de vanzare pentru o cantitate de
+000 l bauturi spirtoase.
"lementele acestei tranzactii sunt-
4 Costul de productie .0.000 !"%
4 cciza aferenta 4.000 !"%
4 Pretul negociat de vanzare fara T5 9cuprinde si acciza: (..000 !"%


+. %n factura intocmita se evidentiaza-
- 5enitul din vanzarea produselor .3.000 9(..00044000:
- cciza 4000
- ?ondul pentru sanatate publica determinata prin aplicarea unei cote de .%
la veniturile realizate diin productia de produse din tutun, tigari si bauturi
alcoolice, dupa deducerea accizelor si a T54ului.
- T5 2+32 calculat asupra venitului din vanzarea produselor inclusiv acciza
L fond .%
.. Tratabmentul contabil-
Obtinerea bauturii spirtoase la costul de productie de +0.000 lei
(40 > 8++ .0.000
"videntierea vanzarii produselor spirtoase
4+++ > % (3.842
80+ .3 .000
442 4.000
448 020
44.8 2.+32
"videntierea vanzarii produselor spirtoase
.1
8++ > (40 .0.000
Plata accizei si a fondului special
% > (40 .0.000
442 .0.000
448 .0.000
2.3 .enit&ri are #ro+in $in "ono#ol&ri !isale
&onopolul este dreptul pe care statul si4l rezerva de a produce si/sau
comercializeaza anumite bunuri de consum. stfel statul instituie monopoluri fiscale asupra
productiei si/sau vanzarii unor marfuri ca- tutun, sare, alcool, c7ibrituri, etc.
%mpozitul pe veniturile care provin din monopoluri fiscale este egal cu diferenta dintre
pretul de vanzare stabilit de catre stat si costul de productie inclusiv profitul
intreptinzatorului.
%n #omania monopolul se aplica asupra tutunului, c7ibriturilor, timbrelor siscale,
)udiciare si postale.

2.7 Ta(ele +a"ale
Taxele vamale reprezinta sumele percepute de stat pentru exportul, importul sau
tranzitul de bunuri si valori. Taxa se calculeaza prin aplicarea unei cote procentuale asupra
valorii in vama, exprimata in lei.
Taxele vamale se pot clasifica in raport cu obiectul impunerii, astfel sunt-
- Taxe vamale de import 9sunt cele mai fregvente:. cesta se aplica asupra
importului de marfuri si se calculeaza asupra valorii acestora in momentul
in care ele trec frontiera tarii importatoare.
- Taxe vamale de tranzit, se instituie asupra marfurilor care fac obiectul
comertului exterior, cu ocazia trecerii acestora pe teritoriul tarii. %n prezent
aceasta taxe se aplica doar in cazuri rare.
- Taxele vamale de export, se intalnesc cu o fregventa tot mai redusa
deoarece statele sunt interesate in incura)area exportului de marfuri, care
constituie mi)locul cel mai important de realizare a resurselor valutare.
#omania aplica numai taxa de import, care este stabilita si perceputa in
conformitate cu Tariful vamal de import al #omaniei. Tariful vamal reprezinta un tabel in
care sunt specificate, pentru fiecare categorie de produse sau produse individualizate,
taxele vamale care se aplica.
Clasificarea taxelor vamale dupa forma lor de exprimare-
(0
- Taxele vamale ad4valorem, exprimata in procente din valoarea marfurilor
importate.
- Taxele vamale cu sume specifice, care sunt stabilite intr4o suma fixa.
- Taxele vamale compuse, care apar ca o combinatie dintre primele doua.
CAP II
CA8CU8AREA SI INREGISTRAREA IMPOZITE8OR INDIRECTE 8A
SC.A8STEE8 PRODIMPE9.SR8
+. %n data de 0..00..0+(, societatea ac7izitioneaza de la SC CO,%&"T %&P"' S#!
materii prime in valoarea de +000 lei plus T5 conform facturii nr .+(( 9anexa +: si
se plateste in numerar conform C7itantei nr- (23 9anexa .:. %n cursul lunii se livreaza
produse finite la pretul de vanzare de (000 lei conform facturii nr. 00.+ 9anexa (: plus
T5 la SC CDTO, S#!. Pretul de inregistrare al produselor vandute este de .+00
lei.
- c7izitionarea de materii prime-
% > 40+ M?urnizoriA +.40
(0+ M&aterii primeA +000
44.
2
MT5 deductibilaA
.40
- Plata facturii in numerar-
40+ M?urnizoriA >
0(+
+
MCasa in leiA
+.40
- !ivrarea de produse finite-
4++
+
MClientiA > %
(8.0
80+
M5n din vz.
produselor finiteA
(000
44.
8
MT5 colectataA
8.0
(+
- Scoaterea din evidenta a produselor conform ,otei contabile
nr+/0400.0+( 9anexa 4:-
8++ M5ariatia stocurilorA > (40 MProdse finiteA .+00
.. %n data de 02.00..0+(, societatea ac7izitioneaza materiale auxiliare in valoare de 000
lei plus T5, ac7itate dintr4un avans de trezorerie $P nr ++0 9anexa 0:.
- c7izitionarea materialelor auxiliare ac7itate dintr4un avans de trezorerie
9anexa 0:-
% > 04.
Mv. de
trezorerieA
2.0
(0.
+
M&ateriale
auxiliareA
000
44.
2
MT5 deductibilaA
+.0
(. %n data de +0.00..0+(, societatea ac7izitioneaza marfuri 9??- 438. anexa 2: la costul
de ac7izitie de (00 plus T5. daosul comercial practicat este de (0% din costul de
ac7izitie. %n data de ++.00..0+( marfurile se vand in numerar 9CN (21 anexa 8:.
- c7izitionarea marfurilor-
% > 40+ M?urnizoriA (8.
(8+ M&arfuriA (00
44.
2
MT5 deductibilaA
8.
- %nregistrarea adaosul comercial aferent marfurilor intrate conform ,otei
Contabile- nr ./+000.0+( 9anexa:- (00 x (0% > 10 lei
(8+ M&arfuriA > (83
M$iferentede pret
la marfuriA
10
- %nregistrarea T5 ului neexigibil aferent marfurilor9,C- (/+000.0+(:
9anexa 3:.
(8+ M&arfuriA >
44.
3
MT5 neexigibilaA
1(.2
- 5anzarea marfurilor.
o Totalul sumei incasate in numerar- (00 L 10 L 1(.2 > 43(.2 lei
o T5 colectata se determina pe baza cotei de T5 recalculate-
43(.2 O .4 / +.4 > 1(.2
(.
o 5eniturile din vanzarea marfurilor- 43(.2 B 1(.2 > (10 lei.
0(+
+
MCasa in leiA > %
43(.2
808
M5enituri din vz
de narfuriA
(10
44.
8
MT5 colectataA
1(.2
- Scoaterea din gestiune a marfurilor vandute 9,C- 4/++00.0+(:-
% > (8+ M&arfuriA 43(.2
208
MC7eltuieli privind
marfurileA
(00
(83
M$iferente de pret
la marfuriA
10
44.
3
MT5 neexigibilaA
1(.2
4. %n data de .0.00..0+(, societatea ac7izitioneaza materii prime in suma de .000 lei
plus T5 9?? ((283 anexa ++: in vederea fabricarii de produse finite, care se exporta
la pretul de vanzare de +000 euro la cursul de 4.(0 lei/euro. Produsele finite se
inregistreaza in contabilitate la costul de productie de 200 lei. %ncasarea creantei se
face la cursul de 4.40 lei/euro.
- c7izitia de materii prime-
% > 40+ M?urnizoriA .430
(0+ M&aterii primeA .000
44.
2
MT5 deductibilaA
430
- %nregistrarea productiei obtinute 9,C 0/+.00.0+(:-
(40 MProduse finiteA > 8++
M5ariatia
stocurilorA
.200
- !ivrarea produselor finite care este o operatiune scutita cu drept de
deducere 9?? 00.. anexa +(: -
4++
+
MClientiA > 80+ MProduse finiteA
4(00
- $escarcarea gestiunii de produsele livrate 9,C 2/.000.0+( anexa +4:-
8++ M5ariatia stocurilorA > (40 MProduse finiteA 4(00
((
0. %n data de .8.00..0+(, societatea livreaza un lot de marfa 9conform ??. 00.( anexa
+0: cu plata in doua rate lunare in valoare de .000 lei plus T5. Costul de ac7izitie al
marfurilor livrate este de +.000 lei. $obanda lunara este de +%. $econtarile se fac cu
ordin de plata in data de (0.00..0+(.
- 5anzarea marfurilor cu plata in rate-
$obanda totala- .430 x +% L9.430-.:x+% > .4.30 L +4.30 > (1.20
T5 9.000 L (0.80: x .4% > 443.02
0(+
+
MCasa in leiA > %
.433.0
2
808
M5enituri din vz
de narfuriA
.000
48.
Mvn inregistrate in
avansA
(1.20
44.
8
MT5 colectataA
443.02
- Scoaterea din evidenta a marfurilor 9,C 8/.800.0+( anexa +2:-
(40
MC7 privind
marfurileA
> 8++ M&arfuriA
+.00
- %ncasarea primei rate- +000 L +10 L .4.30 L +4.30> +..1.2 9OP
+/.800.0+( anexa +8: -
0+.
+
MConturi banca in
leiA
>
4++
+
MClientiA
+..1.2
- %nregistrarea dobanzii aferente ratei 9,C 3/.800.0+( anexa +3:-
48.
M5enituri inregistrate
in avansA
> 822
M5enituri din
dobanziA
.4.30
2. %n data de .3.00..0+( societatea importa materii prime in valoare de +.000 euro, la
cursul de 4.(0 lei/euro.. Se ac7ita in numerar taxa vamala in suma de +.400 lei. T54
ul se ac7ita prin banca. $atoria fata de furnizor se ac7ita la cursul de 4.40 lei /euro.
- c7izitionare materii prime- +000 x 4.40 lei/eiro > (200 lei 9??
403/.300.0+( anexa +1:-
(0+ M&aterii primeA > 40+ M?urnizoriA (.200
(4
- c7itarea taxelor vamale care intra in costul de a7izite a materiilor prime-
(0+ M&aterii primeA >
0(+
+
MCasa in leiA
+.400
- Plata T5-
44.
2
M&aterii primeA >
0+.
+
MCasa in leiA
100
- c7itare datorie furnizori externi-
44.8 MCasa in leiA > % (800
40+ M?urnizoriA (200
220
MC7 cu dif de
curs valutarA
+00
8. %n data de (0.00..0+(, se regularizeaza T54ul 9,C 1/(000.0+( anexa .0:
44.
8
MCasa in leiA > %
3+(.2
44.
2
MT5 deductibilaA
8.0
44.
(
MT5 de plataA
1(.2
3. c7itarea T5 ului cu OP nr- ./(000.0+( anexa .+:.
44.
(
MT5 de plataA >
0+.
+
MConturi la banci
in leiA
1(.2
(0
CONC8UZII SI PROPUNERI
Conl&zii
Procesul de finantare a activitatilor statului in domenii cum sunt apararea, ordinea
publica, functionarea organelor administratiei publice, educatie, sanatate, cultura, arta,
securitate si protectie sociala precum si in domeniile economice cum sunt transporturi,
energie, comunicatii, cercetare etc, au determinat sporirea nevoilor sale financiare precum
si o diversificare a surselor de finantare.
O pondere mare din Cugetul statului o reprezinta si veniturile care provin din
impozitele indirecte. cest tip de impozit se aplica asupra vanzarii marfurilor si prestarilor
de servicii, ceea ce confera caracterul de impozit pe c7eltuieli sau de impozit pe consum.
%n prezentul atestat am abordat partea teoretica a impozitelor, impozitelor indirecte,
formele acestui impozit si am exemplificatdin punctul de vedere al societatii SC !ST""!
P#O$%&P"' S#! prin operatiunile efectuate care contin aceste taxe in decursul unei luni.
Pro#&neri
(2
$atorita faptului ca societatea are experienta in vanzaea produselor pe pietele
straine, si are aceasta capacitate cat si clientela formata, ar putea profita de lipsa
impozitelor aferente exporturilor, politica practicata de statul #oman, astfel putand sa se
impuna mult mai usor pe pietele straine si sa creasca cota productiei desfacute pe pietele
externe dar si sa mareasca volumul produselor vandute pe aceste piete.
$esi taxa pe valoarea adaugata reprezinta principala sursa de fonduri din bugetului
statului, cota ridicata de impozit nu favorizeaza comertul. Pentru a incura)a acest sector,
statul ar trebui sa ia in considerare scaderea cotei de T5.
1I18IOGRA0IE
+. %acob Petru Pantea, &anagementul contabilitatii romanesti, "ditia a %%4a, "ditura
%ntelcredo S, $eva, +111<
.. &i7ai #istea, &etode si politici contabile de intreprindere, "ditura Tribuna
"conomica, Cucuresti, .00+<
(. &i7ai #istea, ,ormalizarea contabilitatii B baza si alternativ, "ditura Tribuna
"conomica, Cucuresti, .00(<
4. ,icolae Caltes, Contabilitatea financiara, "ditura Continent, Sibiu, +111<
0. ,icolae Caltes, Carmen Comaniciu, Contabilitatea financiara B aplicatii practice,
"ditura &ira $esign, Sibiu, .000<
PPP. !istafirme.ro
PPP.mfinante.ro
PPP.scribd.com
(8
PPP.legeaz.net
!egea 08+/.00( coroborata cu N;/.004, modif. Conform !egea nr
+23/.1mai.0+(
(3