Sunteți pe pagina 1din 4

Drept Civil Teorie Generala Curs 2 18.10.

2013

Izvoarele Dreptului Civil
Izvoare de drept:
- in sens formal =forma de exprimare a normelor de drept civil.
- in sens material =reprezinta conditiile materiale de existenta care genereaza normele de drept civil.
Aceste izvoare formale sunt prevazute in Art.1(1) vechiul Cod Civil si acestea sunt: legea, uzantele, principiile
generale ale dreptului.
In Art.1(2) se prevede si ordinea de aplicare a acestor izvoare de drept. Respectiv: legea, uzantele, dispozitiile legale
privitoare la situatii asemanatoare si principiile generale ale dreptului.
Art. 1
Izvoarele dreptului civil
(1) Sunt izvoare ale dreptului civil legea, uzantele si principiile generale ale dreptului.
(2) n cazurile neprevzute de lege se aplic uzantele, iar n lipsa acestora, dispozitiile legale privitoare la situatii asemntoare, iar cnd nu exist
asemenea dispozitii, principiile generale ale dreptului.
- Legile (acte normative).
- Legile trebuie sa fie in acord cu constitutia.
- Ordonanta de guvern.
- 1 oct 2011 Noul Cod Civil
In functie de organul de stat de la care emana si de natura lor, urmatoarele categorii de acte normative pot
constitui izvoare de drept civil:
- Constitutia Romaniei, 1991, modificata 2003
- Legile: constitutionale, organice, ordinare
- Ordonantele guvernului
- Hotarari de guvern
- Acte ale organelor centrale ale Administratiei Publice: Ordine, Instructiuni, Regulamente
- Acte normative emise de autoritatile Administratiei Publice Locale.
Alte izvoare ale dreptului civil:
- reglementarile institutiilor U.E.
- Conventia Europeana a Drepturilor Omului
In conformitate cu Art.4(1) Codul Civil (vechi), toate actele normative interne, privind drepturile si libertatile
persoanelor trebuie sa fie interpretate in concordanta cu Constitutia, cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului si cu
celelalte tratate la care Romania este parte. Deasemenea potrivit Art.5 din Codul Civil (vechi), dreptul U.E. se aplica cu
prioritate in materiile reglementate de Codul Civil indiferent de calitatea sau statutul partilor.
Art. 4
Aplicarea prioritar a tratatelor internationale privind drepturile omului
(1) n materiile reglementate de prezentul cod, dispozitiile privind drepturile si liberttile persoanelor vor fi interpretate si aplicate n concordant cu
Constitutia, Declaratia Universal a Drepturilor Omului, pactele si celelalte tratate la care Romnia este parte.
(2) Dac exist neconcordante ntre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romnia este parte, si prezentul cod, au
prioritate reglementrile internationale, cu exceptia cazului n care prezentul cod contine dispozitii mai favorabile.
Art. 5
Aplicarea prioritar a dreptului Uniunii Europene
n materiile reglementate de prezentul cod, normele dreptului Uniunii Europene se aplic n mod prioritar, indiferent de calitatea sau statutul prtilor.

Uzantele conform Art.1(6) Codul Civil (vechi) prin uzante se inteleg:
1) obiceiul sau cutuma acea practica indelungata si continua pe care cei care o aplica o considera obligatorie;
2) uzurile profesionale reglementeaza raporturile dintre membrii unei profesii sau dupa caz intre membrii profesiei si
clienti cu ocazia exercitarii acelei profesii
Uzantele au caracter de izvor de drept numai daca ele nu contravin ordinii publice si bunelor moravuri conform
Art.1(4) Codul Civil (vechi)
Art. 1
Izvoarele dreptului civil
(4) Numai uzantele conforme ordinii publice si bunelor moravuri sunt recunoscute ca izvoare de drept.
Cei care invoca uzantele trebuie sa le si dovedeasca existand insa o prezumtie relativa in ceea ce priveste uzantele
publicate de catre organismele autorizate in acest domeniu. Uzantele au caracter de izvor de drept numai in masura in care
legea trimite in mod expres la ele. Ex: Art.44(7) Constitutie si Art.603 Cod Civil (vechi) care se refera la sarcini care potrivit
legii sau obiceiului revin proprietarului.
ART. 44 (Constitutie)
Dreptul de proprietate privat
(7) Dreptul de proprietate oblig la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecintti, precum si la respectarea celorlalte
sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.

Art. 603 (Codul Civil vechi)
Regulile privind protectia mediului si buna vecintate
Dreptul de proprietate oblig la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecintti, precum si la respectarea celorlalte
sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.

Principiile generale ale Dreptului Civil
1) Principiul proprietatii Art.44 (Dreptul de proprietate privat) din Constitutie si Art.136 (Proprietatea) din Constitutie.
ART. 44
Dreptul de proprietate privat
(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privat este garantat si ocrotit in mod egal de lege, indiferent de titular. Cettenii strini si apatrizii pot dobandi dreptul de
proprietate privat asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea European si din alte tratate internationale la care
Romania este parte, pe baz de reciprocitate, in conditiile prevzute prin lege organic, precum si prin mostenire legal.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauz de utilitate public, stabilit potrivit legii, cu dreapt si prealabil despgubire.
(4) Sunt interzise nationalizarea sau orice alte msuri de trecere silit in proprietate public a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice,
religioase, politice sau de alt natur discriminatorie a titularilor.
(5) Pentru lucrri de interes general, autoritatea public poate folosi subsolul oricrei proprietti imobiliare, cu obligatia de a despgubi proprietarul
pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autorittii.
(6) Despgubirile prevzute in alineatele (3) si (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, in caz de divergent, prin justitie.
(7) Dreptul de proprietate oblig la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecintti, precum si la respectarea celorlalte
sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
(8) Averea dobandit licit nu poate fi confiscat. Caracterul licit al dobandirii se prezum.
(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai in conditiile legii.
ART. 136
Proprietatea
(1) Proprietatea este public sau privat.
(2) Proprietatea public este garantat si ocrotit prin lege si apartine statului sau unittilor administrativ-teritoriale.
(3) Bogtiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil, de interes national, plajele, marea teritorial,
resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de legea organic, fac obiectul exclusiv al propriettii
publice.
(4) Bunurile proprietate public sunt inalienabile. In conditiile legii organice, ele pot fi date in administrare regiilor autonome ori institutiilor publice sau
pot fi concesionate ori inchiriate; de asemenea, ele pot fi date in folosint gratuit institutiilor de utilitate public.
(5) Proprietatea privat este inviolabil, in conditiile legii organice.

2) Principiul egalitatii in fata legii civile Art.4(2) si Art.16 din Constitutie.
ART. 4
Unitatea poporului si egalitatea intre cetteni
(1) Statul are ca fundament unitatea poporului roman si solidaritatea cettenilor si.
(2) Romania este patria comun si indivizibil a tuturor cettenilor si, fr deosebire de ras, de nationalitate, de origine etnic, de limb, de religie, de
sex, de opinie, de apartenent politic, de avere sau de origine social.
ART. 16
Egalitatea in drepturi
(1) Cettenii sunt egali in fata legii si a autorittilor publice, fr privilegii si fr discriminri.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Functiile si demnittile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, in conditiile legii, de persoanele care au cettenia roman si domiciliul in tar.
Statul roman garanteaz egalitatea de sanse intre femei si brbati pentru ocuparea acestor functii si demnitti.
(4) In conditiile aderrii Romaniei la Uniunea European, cettenii Uniunii care indeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege si de a fi alesi in
autorittile administratiei publice locale.

3) Principiul imbinarii intereselor individuale cu interesele generale, care rezulta din interpretarea Art.11, Art.14(1) din
Codul Civil (vechi)
Art. 11
Respectarea ordinii publice si a bunelor moravuri
Nu se poate deroga prin conventii sau acte juridice unilaterale de la legile care intereseaz ordinea public sau de la bunele moravuri.
Art. 14
Buna-credint
(1) Orice persoan fizic sau persoan juridic trebuie s si exercite drepturile si s si execute obligatiile civile cu bun-credint, n acord cu ordinea
public si bunele moravuri.
(2) Buna-credint se prezum pn la proba contrar.
4) Principiul garantarii si ocrotirii drepturilor subiective civile, conform Art.1(3) si Art.18 din Constitutie si Art.26 din Codul
Civil (vechi)
ART. 1 (Constitutie)
Statul roman
(3) Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si liberttile cettenilor, libera dezvoltare a personalittii
umane, dreptatea si pluralismul politic reprezint valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din
decembrie 1989, si sunt garantate.
ART. 18 (Constitutie)
Cettenii strini si apatrizii
(1) Cettenii strini si apatrizii care locuiesc in Romania se bucur de protectia general a persoanelor si a averilor, garantat de Constitutie si de alte
legi.
(2) Dreptul de azil se acord si se retrage in conditiile legii, cu respectarea tratatelor si a conventiilor internationale la care Romania este parte.
Art. 26 (Codul civil vechi)
Recunoasterea drepturilor si liberttilor civile
Drepturile si liberttile civile ale persoanelor fizice, precum si drepturile si liberttile civile ale persoanelor juridice sunt ocrotite si garantate de lege.

5) Principiul bunei credinte Art.14(1) Codul Civil (vechi)
Art. 14
Buna-credint
(1) Orice persoan fizic sau persoan juridic trebuie s si exercite drepturile si s si execute obligatiile civile cu bun-credint, n acord cu ordinea
public si bunele moravuri.
(2) Buna-credint se prezum pn la proba contrar.

Precizari privind morala si jurisprudenta (practica judecatoreasca)
Regulile moralei nu reprezinta izvor de drept, dar in masura in care sunt incorporate intr-o norma juridica ele
dobandesc forta juridica a normei ca izvor de drept.
[sisteme de drept in lume:
- continental se bazeaza pe sistemul Napoleonian, unde jurisprudenta nu este izvor de drept
- anglo-saxon jurisprudenta este izvor de drept]
In principiu, jurisprudenta nu reprezinta izvor de drept civil, dar avem si niste exceptii:
- Deciziile Curtii Constitutionale care sunt general obligatorii, potrivit Art.147(4) din Constitutie.
ART. 147
Deciziile Curtii Constitutionale
(4) Deciziile Curtii Constitutionale se public in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicrii, deciziile sunt general obligatorii si au putere
numai pentru viitor.
- Alta exceptie se refera la Legea 554/2004, Legea contenciosului administrativ in temeiul careia pot fi anulate acte
normative.
- In al 3-lea rand avem jurisprudenta curtii de justitie a U.E. si jurisprudenta CEDO, care reprezinta si ele izvoare de drept
civil. Curtea de Justitie a U.E. (CEJ) se refera la sistemul juridic la nivelul U.E. (sediul in Luxemburg).
CEDO (sediul la Strasbourg) verifica modalitatea in care statele europene aplica prevederile Conventiei Europene a
Drepturilor Omului si a Protocoalelor suplimentare de catre statele semnatare.

Aplicarea legii civile avem 3 aspecte:
1) Aplicarea legii civile in timp
2) Aplicarea legii civile in spatiu
3) Aplicarea legii civile asupra persoanelor

1) Aplicarea legii civile in timp potrivit Art.6(1) din Codul Civil (vechi) legea civila se aplica in intervalul de timp cat
este in vigoare (tempus regit actum = timpul guverneaz actul).
Art. 6
Aplicarea n timp a legii civile
(1) Legea civil este aplicabil ct timp este n vigoare. Aceasta nu are putere retroactiv.
Aplicarea legii civile in timp este guvernata de doua principii:
i) - Principiul neretroactivitatii legii civile noi conform Art.15(2) din Constitutie Legea dispune numai pentru viitor, cu
exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.
ART. 15
Universalitatea
(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.
Acest principiu este preluat si in Art.6(1) din Codul Civil (vechi).
Definitie: Principiul neretroactivitatii este aceea regula juridica potrivit careia legea civila se aplica numai situatiilor
care se ivesc in practica dupa intrarea ei in vigoare, iar nu si situatiilor anterioare.

ii) - Principiul aplicarii imediate a legii civile noi conform Art.6(5)(6) din Codul civil (vechi)
(avem o exceptie principiul ultraactivitatii legii vechi)
Art. 6 (Codul Civil vechi)
Aplicarea n timp a legii civile
(5) Dispozitiile legii noi se aplic tuturor actelor si faptelor ncheiate sau, dup caz, produse ori svrsite dup intrarea sa n vigoare, precum si situatiilor
juridice nscute dup intrarea sa n vigoare.
(6) Dispozitiile legii noi sunt de asemenea aplicabile si efectelor viitoare ale situatiilor juridice nscute anterior intrrii n vigoare a acesteia, derivate din
starea si capacitatea persoanelor, din cstorie, filiatie, adoptie si obligatia legal de ntretinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general
al bunurilor, si din raporturile de vecintate, dac aceste situatii juridice subzist dup intrarea n vigoare a legii noi.
Definitie: este aceea regula potrivit cu care legea civila noua se aplica tuturor situatiilor ivite dupa intrarea sa in
vigoare excluzand aplicarea legii civile vechi.
Exceptia: este reprezentata de ultraactivitatea legii civile vechi. Potrivit acestei exceptii se aplica anumitor situatii
determinate legea civila veche desi a intrat in vigoare legea civila noua.

Avand in vedere cele doua principii si exceptia de la al 2-lea principiu, exista trei categorii de situatii juridice:
1) facta praeterita desemneaza acele fapte care sunt constitutive modificatoare sau extinctive de situatii juridice, realizate
in intregime inainte de intrarea in vigoare a legii noi precum si efectele produse de aceste situatii inainte de acest moment.
In privinta acestora se poate aplica numai legea veche.
2) facta pendentia desemneaza acele situatii juridice in curs de formare, modificare sau stingere la data intrarii ei in
vigoare. In aceasta situatie legiuitorul poate opta intre aplicarea legii noi sau pentru supravietuirea legii vechi.
[Ex: Contractul de V/C, partile nu au apucat sa isi indeplineasca obligatiile]
Aceste situatii sunt prevazute de obicei in partea de final al legii la Dispozitii finale si tranzitorii.
3) facta futura desemneaza acele situatii care se vor naste, modifica sau stinge dupa intrarea in vigoare a legii noi, precum
si efectele viitoare ale acestor situatii juridice. In privinta acestora se aplica legea noua, in afara de cazul in care se opteaza
pentru supravietuirea legii vechi.

2) Aplicarea legii civile in spatiu in ceea ce priveste aplicarea legii civile in spatiu avem un aspect intern si un
aspect international.
- In ceea ce priveste aspectul intern se aplica principiul teritorialitatii Art.7(1) Codul Civil (vechi).
Art. 7
Teritorialitatea legii civile
(1) Actele normative adoptate de autorittile si institutiile publice centrale se aplic pe ntreg teritoriul trii, afar de cazul n care se prevede altfel.
(2) Actele normative adoptate, n conditiile legii, de autorittile si institutiile administratiei publice locale se aplic numai n raza lor de competent
teritorial.
Exceptie: Legea 84/1992 privind regimul zonelor libere.
- Aspectul international se refera la raporturile civile cu element de extraneitate, legea aplicabila fiind determinata de
normele conflictuale ale dreptului international privat. (Ex: un contract intre o firma din Romania si una din Germania)

3) Aplicarea legii civile asupra persoanelor persoanelor fizice si juridice. Aici avem:
Legi care se aplica numai persoanelor juridice;
Legi care se aplica numai persoanelor fizice;
Legi care se aplica atat persoanelor fizice, cat si persoanelor juridice.