S17 Imaginatia

Reprezinta procesul psihic de prelucrare, transformare, sintetizare a reprezentarilor si

ideilor in scopul fauriri unor noi imagini si idei. Imaginatia este un element esential al
gandirii.
Desi se desfasoara atat in leg cu reprezentarile cat si cu procesele de gandire, I reprezinta
in continutul sau elemental unor miomente esentiale ale gandirii (in accpetiunea ei
creatoare).
Crearea noilor imagini se face atat pe baza unor obiecte sau fenomene eistente in
realitate dar nepercepute !reodata de subiect cat sip e baza unor ob si fenom ineistente
in realitate. In forma ei neintentionala sau pasi!a (!isul si re!erie) I are stranse leg cu
psihopatologia, intrucat aceste productii ale ei constituie elementele principale de care se
ocupa stiudiul psihopatologic.
In forma ei intentionala sau acti!e I se prezinta ca"
#I reproducti!e (foarte apropiata de memoria imaginati!e) in care este !orba de o asociere
a elementelor !erbal#imaginati!e cu imagini care !in din eperienta proprie cum se
intampla in lectura
#$is de perspecti!e (epresie a constiintei propriei perspecti!e)" in care este !orba dse
proiectarea mentala a dorintelor, aspiratiilor si planurilor de !iata.
#I creatoare conditia sine %ua non a intelegerii oricarui act de creatie prin care este
anticipate imaginati!e idea sau chiar planul !iitoarei actiuni.
&odul de realizare a noilor imagini sau procedeele prin care opereaza imaginatia pot fi
differentiate dupa gradul de compleitate in"
'aglutinarea consta in fuzionarea, imbinarea a ( sau mai multe imagini ce reprezinta
obiecte, fiinte sau parti alea acestora (de e centaurii, dia!ol, ingeri)
'combinarea consta in situarea unei imagini intr un contet neobisnuit realizandu se
relatii noi intre imagini si elementele ambiantei
'amplificarea (eagerarea)" sau diminuarea anumitor insusiri ale imaginilor unor ob sau
fiinte in scopul realizarii unor efecte de contrast
'tipizarea reprezinta modalitatea de eprimare a esentei unor relatii rezultate din
generalizarea trasaturilor caracteristice si esentiale ale imaginilor unor grupe de ob masini
tipuri de eroi care apoi sunt indi!idualizater in tipuri de ob, masini eroi de literature
'schematizarea consta in reprezentarea partilor esentiale ale unor tipuri de pers, act,
masini, )rin tipizare si schematizare se realizeaza imaginea mentala a ob, a actiunii.
*ceste modele ale imaginatiei deosebes (+ngels)realizarile omului de realizarile altor
fiinte, caracterizate printr o perfectiune greu de atins de catre persoana umana neinarmata
cu masini perfectionate (pansa de paian,en, celula de ceara). Spre deosebire de animale
inainte de a realize un ob omul isi construieste in minte imaginea ob sau actiunii pe care o
!a intreprinde.
'simbolizarea una din modalitatile frec! intalnite in psihopatologie consta in eprimarea
unei idei ptrintr o imagine dedusa si caracteristica unui domeniu de obicei indepartat de
epresia directa si usor inteligibila a ideii respecti!e.
)sihopatologia imaginatiei este strans legata de psihopatologia gandirii, modificarile sale
de aspect cantitati! precum si tulbb sale fiind correlate cu dez!oltarea si respecti!e
tulburarea gandirii.
Scaderea imaginetiti se intalneste in toate starile de nedez!oltare cogniti!e constatandu
se chiar un raport intre nedez!oltarea imaginatiei si insuficienta cogniti!e. De asemenea
insuficienta imaginatiei urmeaza indeaproape deteriorarea cogniti!e cum se intampla in
demente. Se mai intalneste in stari depressi!e, epi (personalitatea epileptica prin
adezi!itate, !ascozitate si inclinatie analitica ecesi!a ofera deseori impresia unei
limitar- a imaginatiei), tulb anioase, stari de inhibitie (care trebuie differentiate de
mutacism, reticenta sau opozitie).
Cresterea fortei imaginati!e" I usoare, stari de ecitatie, delir cronic sau schizo
paranoida (construcita deliranta fiind nu numai o de!iere parareala ideati!a ci si o
realizare pe plan imaginati!e).
&itomania" este o forma de ealtare imaginati!e sau pseudologia fantasitca (.irnaum).
+ste intalnita in diferite staridar si un aspect al unor personalitati caracterizate prin
emoti!itate, sugestibilitate si ealtare imaginatica.
/a aceste personalitati ar fi !orba de o tendinta mitomanica intraucat bolna!ii pun in
ser!iciul imaginatiei toate resursele lor cogniti!e0 ei adapteaza productiile imaginatiei la
ni!elul sociocultural al interlocutorului sau auditoriului pe care il subestimeaza
intotdeauna nu numai sub aspect etic dar si cogniti!e.
Indiferent de continutul thematic, relatarea mitomana se caracterizeaza prin"
#organizarea romanesca a trairii care face ca aspectul formal al discursului san u fie
adec!at si modelat continutului sau0 dincolo de relatarea mitomanului interlocutorul
sesizeaza irealitatea continutului.
#alibiul eistential" indifferent de forma relatarii si chiar continutul sau ideile merg uni!oc
unidirectional spre supraestimarea persoanei prorpii0 mitomanul isi cladeste imaginea de
sine pe baza intuitieidorintelor si asteptarilor auditoriului despre sine ideile con!erg spre
supraestimarea, idealizarea prorpiei persoane.
#suprasemnificarea este o alta caracteristica a ,ocului imaginati!e al mitomanului care
trece de la simpla eagerare pana la fabulatia cea mai ampla scopul principal fiind de a
atrage atentia si interesul celorlalti asupra sa
#conduita de teama datorita careia mitomanul considera ca nu poate realize o leg
interpersonala decat prin intermediul fabulatiti. *tunci cand aceasta relaie interpersonala
a!canseaza se dez!olta o stare de teama legata de posibila descoperire a caracterului
fabulator al relatarilor. )entru a da o aparenta de realitate fabulatiei mitomanul este
capabil sa se anga,eze chiar intr o relatie concreta0 atunci cand toate incercarile s#au
soldat cu esec ultima solutie este fuga si uneori suicidal cu doze subletale de subst toice,
conferind astfel si acestui act fatal o nota fabulatorie.
In relatia mitomanie#boala psihica se considera ca mitomania este a!anscena delirului de
imaginatie sau fantastic.mitomania trebuie deosebita de sarlatanie sau de escrocherie
e!entualitati in care cei implicate oprereaza in mod deliberat organizat in grup conform
unui plan si unor reguli tehnice. &itomanul apare nai! si dezadaptat neputand beneficia
de eercitiu, eperienta si legatura autentica cu realitatea0 lipsit de toate acestea
mitomanul este un debutant perpetuu. /ipsita de scop si beneficiu utilitar mitomania
(asemanatoare fantasmei si re!eriei) se indeparteaza de minciuna, indreptandu#se spre
delir, fara a apartine insa lumii delirante.
Daca fabulatia coerenta si relati!e adaptata apartine mitomaniei, confabulatia , fiind
insotita de tulb mnestice si scaderea pragului de control al constiintei, realizeaza un
discurs strain de circumstante si rupt de realitate. Detasandu#se de realitate, lipsita de
iz!orul sociogenetic, alimentata de psudoreminiscente sau de fragmente de !is,
confabulatia marcheaza inca un pas pe scara dintre ade!ar si delir.
Spre deosebire de mitomanie si confabulatie care se inscriu in aria de studio a
psihopatologiei minciuna (alterarea inteligenta a ade!arului) intalnindu#se la persoane cu
o deplina claritate a constiintei si cu posibilitati cogniti!e intacte, poate fi apreciata dpd!
psihopatologic doar sub aspect etic.
&inciuna nu trebuie opusa ade!arului si mai curand sinceritatii ()orot)
Simulatia are o sfera mult mai restransa ea referindu#se la falsificarea ade!arului in
pri!inta starii de santate. *tfel pot fi simulate b organice in special neurologice sau b
psihice !ariate in special stari de negati!ism si stopoare, mutism sau oneiroidism
halucinator, agitatie maniacala. De mentionat ca la bolna!ii isterici si debili mintali
simulatia este accentuate, tenace si persistenta in ciuda aspectului caricatural si opozitiei
ambiantei. 1radul si fidelitatea simularii unei b somatice sau psihice sunt in functie de
imaginatia, inteligenta si rezistenta celui care o simuleaza.
&etasimulatia" dupa un episode psihotic acut, real (confuzie, depresie, bufeu delirant) sau
dupa un accident, b somatica, subiectul refacut realizand beneficii consecuti!e situatiei
patologice perse!ereaza acuzele sale anterioare.
Suprasimulatia presupune o tulb somatica sau psihica preeistent ape care bolna!ul o
amplifica.
Disimularea consta in ascunderea simptomelor psihice sau somatice ori a unei boli in
scopul sustragerii de la un tratament obligatoriu, obtinerii de beneficii sau punerii in
aplicare a unei idei delirante sau tendinte suicidare. De mentionat inaltul potential
dissimulator al bolna!ilor depresi!i, (sau shchizofreni)manifestat in special la debutul sau
dupa tra!ersarea epis depresi! adica tocmai atunci cand tendinta suicidara se manifesta
mai pregnant.