S18 Afectivitatea

Afectivitatea , prin caracterul sau pregnant subiectiv este procesul psihic cel
mai legat de personalitate. Procesele affective reprezinta o forma de manif a
atitudinii omului fata de situatiile de viata, fata de realitaea inconjuratoare in
general.Aceasta se realizeaza nu numai prin anumite trasaturi considerate
constante ale afectivitatii ci si prin manifestarile dinamice ale vietii
affective si in primul rand prin sentimente. n starile affective elementare
includem starea de affect caracterizata printr!o puternica incarcatura
emotionala cu un debut brusc si o desfasurare furtunoasa, insotita de
modificari mimico!pantomimice si neurovegetative. Starea de furie, manie
este considerate o reactie emotionala primitive caracterizata printr!o
capacitate scazuta de coordonare a raspunsurilor, a activitatii psihomotorii
printr!o tensiune inalt afectiva, care limiteaza campul constientei la acel
eveniment conflictual. Aceste stari trebuie deosebite de starile de affect
patologic in care se tulbura luciditatea constientei, individual pierzand astfel
capacitatea de discernamantr si de apreciere critica a faptelor sale si a
consecintelor acestora.
Emotia dispune de un s"stem motivational mai comple# si presupune
mecanisme elaborate in viata, datorita carora beneficiaza de o conditionare
sociala mai pregnanta.
$motia este acea stare tipica si particulara care e#prima rasunetul afectiv al
raportului dintre subiect si obb , fiintele sau fenom inconj. $motiile au o
manifestare spontana, brusca sau de lunga durata% tensiunea afectiva este de
mai mica amplitudine decat in starea precedenta fapt ce permite aprecierea
logica a situatiei pe linia semnificatiei fenomenelor. &atorita acestor
caracteristici emotiile presupun o e#presivitate desfasurata cat si disimulata
precum si o detasare de situatie si retinere conform careia emotiile pot fi
passive si active.'u toate acestea emotiile isi mentin intotdeauna caracterul
obiectual, referinta la un obiect, situatie, id(e, persoana, in functie de care isi
capata polaritatea si continutul. )rairile emotionale ale omului variaza dupa
cum toate aceste elemente satisfac *$ poz placerea, satisfactia, bucuria+ sau
nu *$ neg neplacerea, tristetea frica+ trebuintele sau nazuintele subiectului.
&upa tonalitatea lor $ se imart in stenice *maresc capacitatea de ef psihic+ si
astenice *scad capacit" de ef psihic+. $ dominante, in totalitatea lor formeaza
starea afectiva a sub intr!un moment dat al e#istentei, fiind strans legast de o
dispozitie buna, de veselie, de calm sau de o dispozitie de tristete, neliniste,
irascibilitate.
Dispozitia este o stare afectiva generala de fond, de obicei de durata, cu
intensitate medie care reflecta starea de functionalitate a organismului fiind
rezultanta impulsurilor e#tero, intero si proprioceptive constientizate sau
insugicient constientizate.&ispozitia este deci determinate atat de gradul de
adaptare la ambianta cat si de starea subiectiva precedenta care inglobeaza
atat elemente anterior constientizate cat si elemente insuf constientizate.
&ispozitia este e#presia emotionala bazala si constanta care coloreaza
comportamentul si intreaga viata psihica a unui individ. $a este traita si
raportata subiectiv de catre pac putand fi in acelasi timp observata de pers
din anturajul acestuia.
Sentimentele sunt trairile emotionale cele mai comple#e, stabile si
generalizate. $le realizeaza in modul cel mai inalt trairea raportului insului
cu ambianta. Au si ele un obiect pr(cis si relative statornic care le confera nu
numai continuitatea ci si posibilitatea de influentare a conduitei, angajand
insul pe latura volitionala, actionala si chiar cognitive. Sentimentele sunt mai
interiorizate, mai discret polarizate si cu o e#presivitate mai mai vaga desi
prin comple#itatea lor pot realize fundalul unor emotii variate. n forma lor
superioara se manifesta prin sentimente de prietenie, dragoste fata de
colectiv, patrie sau sub forma sentimentelor etice, estetice.
Pasiunile se deosebesc de sentimente prin amplitudinea mai mare a trairii,
prin angajarea mai puternica, prin caracterul mai stabil al relatiilor pe care le
realizaeaza cu ambianta. Puternic instrumentate volitional, genereaza
impulsuri spre activitate, fiind susceptibile de mari infaptuiri. &aca forta lor
dinamogena consta in componenta volitionala, valoarea lor este legata de
structura personalitatii si de semnificatia sociala a obiectului lor. Pasiunea
pentru arta, stiinta, profesiea aleasa innobileaza omul. Sunt insa si pasiuni
negative, egocentrice, individualizte care dezvolta personalitati avare,
egoiste, teroriste, sadice.
n pasihopatologie tulburarea starilor affective a fost apreciata dupa
urmatoarele criterii,natura *polaritatea+, intensitatea, forta, labilitatea,
continutul, adecvarrea motivationala sau motivarea deliranta.
)ulbb de afectivitate pot fi de asemenea analizate sub aspectul modificarilor
cantitative *hiper-hipotimii+ car si sub aspectul modificarilor calitative
*paratimii+
)./0.1A1 'A2))A)3$ *4P$1-4P5)6+
4P5)6A reprez o scadere in grade variate a tensiunii affective si a
elanului vital pana la apatie si indiferenta% se traduce printr!o e#presivitate
mimica redusa si se intalneste retard mental, stari de deteriorare cognitive,
)'', stari confuzionale cu etiologie variata.
A)6A, indiferentismul afectic se caracterizeaza prin scad f accentuate a
tonusului afectiv si capacitatii de rezonanta afectiva la situatiile ambiantei,
ilustrand stari somatice sau psihice grave. Se manif printr!o ine#presivitate
mimicopantom si se intalneste in starile de retard mental, demente, stari
confuzionale grave, catatonii sau stari defectuale schizofrene. n schizo insa
atimia are un character aparent, fiind mai degraba vorba de o comutare
motivationala e#plicate prin disocierea proceselor psihice si autism.
Apatia reprezinta conceptual sinonim atimiei caracterizat prin lipsa de
tonalitate afectiva si interes fata de propria persoana si ambianta. 'a termen
generic apatia semnifica si stituatiile patologice care nu ating o amplitudine
clinica si la baza careia sta in primul rand lipsa de interes.
77777777777777777777777777777777777777777777777777777777
Aspectele vietii affective au o geneza variabila, de la cea elementara,
biofiziologica pana la complicatele sisteme motivationale socio!culturale.
Analiza fenomm vietii affective se refera la o serie de insusiri din a caror
variabilitate rezulta varietatea
!sensul trairi pos si neg
!intensitatea legata de amplitudinea raspunsului comportamental pe care
starea afectiva il genereaza
!stabilitatea care arata persistenta in timp a unei stari affective de un sens si
o intensitate stabilita, aceasta operand o clasificare bipolara!stabil-instabil.
)rebuie notate 8 nivele ale afectivitatii sub raportul comple#itatii si
motivatiei care le genereaza,
AFECTIVITATEA BAZALA *45/5)6'A+ 'A1$A
'51$SP.2&$ $65)/$ P16A1$ S &SP59))A. :$2$1A1$A
A'$S)$A P152$S)$ &$ /A 65)3A) 22AS'.)$, AP15PA)$
&$ 3A)A 2S)2')3A. $le trec sub control voluntar dar declansarea
lor nu necesita instantele constiintei. 0aza neurofiziologica este legata de
formatiuniel subcorticale iar cea biochimica ar fi reprezentata de
funcitonarea neurotransmitatorilor *251, S$1, &5P+
AFECTIVITATEA ELABORATA(catatimica+ careia i!ar corespunde
emotiile secundare *pasiuni sentimente7 Acestea se formeaza in cadrul
sistemului de conditionare!invatare prin optiuni a#iologice, culturale si
sociale *estetice, etico!morale, filozofice, politice+ $le apar in stransa
legatura cu procesele gandirii *interpretare, evaluare, comparare, alegere+ si
memorie. Sentimebnetele si pasiuniele cvin sa se constituie astfel ca
rezultanta comple#a a unei serii de judecati valorice, analiza si interpretari
ale lumii. 0aza neurofiziologica a acestora este la nivel cortical.
'ele 8 nivele *bazala si elaborate+ nu actioneaza insa independent,
organizarea afectiva globala rezultand din corelarea celor 8 compon, care nu
reprezinta un process liniar sau de sincronizare mecanica.
$#istenta unor momente de disonanta genereaza tulbb reciproce care se
constituie in manifestari de aspect psihopatologic.
S)A1/$ &$ A;$')
Sunt manifestari e#plosive si cu effect dezorganizator asupra
comportamentului insotite de modificari mimico pantomimice si tulbb
vegetative de tip simpatico, polarizand campul constiintei in jurul
evenimentului conflictual si caracterizate prin inadecvarea raspunsului si a
activitatii psihomotorii. *furia si frica+
TULB DISPOZITIE
&ispozitia este acel tonus afectiv fundamental,bogat in toate instantele
emotionale si instinctive, care da fiecareia din starile noastre sufletesti o
tonalitate agreabila sau dezagrabila, osciland intre cei 8 poli e#tremi ai
placerii si durerii *&eal"+ deci dispozitia reprezinta polaritatea starilor
afectivitatii bazale intre!un moment dar. 6odificarea ei in sens patologic se
numeste distimie.
HIPOTIMIILE:
1$P1$9 S'A&$1 2 :1A&$ &; A/$ )$2S.2 A;$')3$
)1A&.S$ P12 $<P1$S3)A)$ 66'A 1$&.SA, 1ASP.2S
'56P51)A6$2)A/ SA1A'A, 1$952A2)A A;$')3A S)$A1SA.
!2&;$1$2)A, dezinteres pentru lumea e#terioar si slaba modulare a
paletei emotionale
!APA)A, lipsa de tonalitate afectiva si dezinteres auto si allo psihic
!A)6A , accentuate scadere de tonus si o rez afectiva aproape nula la
evenimentele e#terioare care par a ramane in mare masura stranse
subiectului. ne#presivitatea mimico!pantomimica este caracteristica.
HIPERTIMIILE: reprez o crestere a incarcaturilor affective antrenand
variatii importante ale eutimiei, activitatii si comportamentului
!ANXIETATEA: =ane teama fara obiect, manif prin neliniste psihomotorie,
modif veget si disfunctii comportamentale. nsasi definite sugereaza
caracterul bazal al tulburarii, fara obiect precizat. An#ietatea are character de
potentialitate, deformand trairea prezentata in raport cu viitorul presimtit ca
ostil si predeterminat ca atare.
An#ietatea aptologica este distincta fata de nelinistea sau teama obisnuita,
resimtita de orice sub in fata unei situatii noi sau cu un grad de dificultate
sporit, al carui rasunet aspura activitatii este pozitiv *concentrare, mobilizar
a fortelor+
'aracteristici ale an#ietatii, este motivate% se refera la un ericol imminent si
nedeterminat, fata de care apare o atitudine de asteptare *stare de alerta+% este
insotita de convingerea neputintei si dezorganizarii in fata periccolului%
asocierea unei simptomatologii vegetative generatoare de discomfort
somatic care declansaza astfel un cerc vicios princ are an#ietatea se
autointretine.
Se intalnsete in urm sit, reactii de intensitate nevrotica si psihotica ,
neurastenii, alte nevroze, stari depressive, psihoze, sdr de abstinenta la
to#icomani, deb psihozelor presenile si dementelor.
A nevrotica toate starile nevrotice au ca element comun prezenta an#ietatii,
care ocupa de obicei un loc important in tabl simptomatologic.
A psihotica apare fie ca insostitor al depresiei sau independent de acesta ca
in schizo si psihozele organice. $a determina perturbari vegetative majore,
ale instinctului alimentar si ritmului hipnic.
Rapts! an"ios poate apare in reactii ac de soc sau psihoza ca o izbucnire
impulsive manif printr!o brusca si intense accentuare a starii an#ioase, boln
putand face tentative suicidare sau mai rar acte heteroagresive
Echiva!ente somatice a!e an"ietatii recunoasterea acestor semen faciliteaza
evidentierea an#ietatii mai ales cand participarea boln dintr un motiv sau
altul este redusa. Aceste semen sunt legate de e#citarea S2 simpatic,
paloarea fetei, mimica tensionata, midriaza, uscaciunea gurii, valuri de
transpiratie, tremor fin al e#tremitt, tahicardie, e#trasistole, jena precordiala,
anore#ie, crampe abdominale, diaree, tahipnee, senzatie de constrictie
toracica, mictiuni imperioase si frecvente, insomnie de adormire, cresteri
tensionale, hiperglicemie si hiperlipemie.
!DEPRESIA def cea mai larga considera depresia ca o prabusire a dispozitiei
bazale, cu actualizarea trairilor neplacute, triste si amenintatoare. Puternica
participare afectiva, trairea profunda a acestei stari, antrenarea
comportamentala consensuala sunt argumente pentru a considera depresia o
hipertimie negative. Sdr depresiv are drept componente definitorii disp
depresiva, incetinirea proceselor gandirii si lentoare psihomotorie, la care se
adauga o serie de simpt au#iliare de e#presie somatica. &isp depresiva este
traita ca o tristete vitala *Schneider+ pierderea sentimentelor, golire si
neliniste interioara, continut perceptual cenusiu, nebulos uneori. ncetinirea
proceselor gandirii este e#primata de monoideism, incapacit" decizionala,
continut depresiv, ruminatii. deatia poate lua forma ideilor delirante cu
character de autoacuzare, vinovatie, inutilitate, rutina. &epresivul traieste o
stagnare a timpului intim immanent, care se desincronizeaza de timpul real,
aceasta oprire a timpului trait marcheaza ansamblul tulburarilor depressive,
bolnavul prezentand o incapacitate de a actiona authentic *)atossian+
/entoarea psihomotorie este caracterizata de incetinirea miscarilor, scaderea
e#presiei si mobilitatii mimice >hipo-amimie+, dificultate de verbalizare,
tendinta de a se complace in activitati fara scop *inertie psihomotorie+
Simptome au#iliare de e#presie somatica% tulburare a vitalitatii*astenie, lipsa
de vigoare fizica, insomnii, anore#ie si scadere in greutate, tulbb de
dinamica se#uala?
)ulbb somatice sunt legate de hiperactivitatea simpatico dublata de inhibitia
parasimpatica, hiposalivatie, dureri epig, meteorism, constipatie sau diaree,
greutate in respiratie, discomfort precordial, tulbb de ritm cardiac,
e#trasistole, ameteli, cefalee, dureri difuze in reg tractului urogenital.
&epresia este cel mai frecv intalnit fenom psihopatologic in practica
psihiatrica sin u numai. Studii recente arata ca 1?@ din pac care se prezinta
la mediicul de fam sunt depresivi. $#pertii 56S afirma ca A@ din populatia
globului sufera de depresie ceea ce in cifre abs inseamna peste 1B? milioane
de persoane,
Cielholz stabileste o clasificare in care imbina criteriul nosologic cu cel
etiologic.
Astfel,
! & somatogene, organice, simtpomatice
! & endogene, schizoaffective, bipolare, unipolare, involutionale
! & psihogene, nevrotice, de epuizare, reactive
&upa gradul de intensitate a depresiei se poatedescrie o depresie
nevrotica si o depresie psihotica.
Depresia de intensitate nevrotica: este declansata psihogen si se manif
sub aspectul unor stari de tristete prelungite, lipsa de initiative,
intoleranta la frustrare, scad apetitului alim, insomnii, tulbb de dinamica
se#uala, iritabilitate la care se adauga an#ietatea. & nevrotica apare in
reactiile de intensitate nevrotica, neurastenie, nevroza depresiva in
decompensarile personalitatilor psihastenice, isterice, affective, in stari de
epuizare si depresiile simptomatice.
&epresia de epuizare prezinta in dezv ei A stadii,
1. stadiul hiperestezic!astenic in care simptomatologia este dominate de
iritabil, hiperestezie, anticiparea an#ioasa a esecului
8. stadiul psihosomatic dominat de simpt psihosomatica tulbb cardiace,
dig, urogenitale cu aspect functional
A. stadiul depresiv in care tabl este dominat de depresie si are
semnificatia epuizarii sist simpatico!ergotropic!adrenergic.
Depresia de intensitate psihotica
fiecare din elementele constitutive ale sdr depresiv ating intensitatea
ma#ima, modificand personalitatea si comportamentul in sens psihotic.
&ispozitia depresiva este traita ca un vid, ca o lipsa totala a contactului si
rezonantei affective cu lumea, pe care subuectul o resimte dureros, aceasta
anestezie afectiva se manif ca un veritabil baraj in fata e#primarii sau
perceperii sentimentelor proprii care duce la pierderea intereseului pentru
lucruri si oameni.
ncetinirea proceselor gandirii se manifesta prin bradipsihie si saracie a
continutului ideativ, incapacitate de evocare si sinteza, hipoprose#ie%
asociatiile sunt dificile, imaginatia redusa, hipermnezie selective insotita de
ruminatii. Productia verbala traduce in mare masura inhibitia intelectuala,
prezenta anesteziei psihice ii genereaza depresivului sentimente de
autodepreciere si durere morala. Acestea vor genera la randul lor idei de
autoacuzare, inutilitate si deschid calea spre ideile suicidare si trecerea la act.
2emaiputandu!si imagina viitorul, pac pierde orice dimensiune a realitatii,
are stari de derealizare si depersonalizare. Pe plan psihomotor pac poate
prezenta o inhibitie profundamergand pana la imposibilitatea de a se
deplasa, activitatea spontrana este redusa la minim.Atunci cand depresia se
insoteste de an#ietate, tensiunea psihica insuportabila se poate manifesta
printr!o neliniste motorie, agitatie, atingand paro#ismul in raptusul depresiv
care se insoteste de acte impulsive, auto si heteroagresive.
Tentativa de sinucidere si suicidul, depresia de intensitate psihotica este una
din cele mai frecvente cause ale comportamentului suicidar. $a apare fie ca
o descarcare a tensiunii insuportabile, fie ca solutie univocal in fata esecului
e#istential apparent, generat de trairea ideilor delirante depressive. &eseori
disimulata, pregatita minutios, trecerea la act este hotarata, violenta, solitara
demonstrand autencticitatea dorintei de autodistrugere *defenestrare,
spanzurare etc+
Si in depresia de intensitate nevrotica e#ista potential suicidar tradand insa
mai mult dorinta de ajutor si depasire a situatiei. & de intensitate psihotica se
intalneste in stari reactive, psihozele affective uni si bipolare, schizo
afectiva, psihozele depressive de involutie.
/enz descrie sdr bazal al depresiei ca o scaderea la nivelul urm trasaturi ale
personalitatii,
!scaderea nivelului somatic *apetit, insomnii+% emotional *pierderea placerii
si interesului+ volitiv *dispare orice initiative% cognitive >saracire ideativa+%
motivational *lipsa scopurilor+
!pierderea armoniei interioare, a echilibruli int, trecutul cu aspectele lui
negative devine prevalent in trairi
!pierderea libertatii interioare, a seminifcatiei e#istentiale, a increderii in sine
si lume.
Depresia mascata; termenul se foloseste de la sf anilor 8? fiind aplicat de
/ange depresiilor endogene cu dominanta coplesitaore a simptt fizice.
5bservatiile ulterioare au stabilit" e#istantea lui si in depresiile psihogene.
n DA este definite ca boala depresica in care simptt somatice ocupa primul
plan sau in care simpp psihice sunt in plan sec. 2u este un dg etiologic sau
clinic ca depresia endogena sau psihogena sau de intensitate nevrotica cid
oar indica faptul ca simptomatologie unui tabl clinic este sugestiva pentru
depresii. Ac dg este un memento in tentative diagnostica care nu trebuie sa
ignore ca un pac depresiv se poate prezenta cu o masca de simptome fizice.
n fata unui tabl somatic urmatoarele elemente pedeaza pentru e#istenta unei
depresii
Edisproportia dintre intensitatea tulbb si rasunetul lor asupra activitatii
>bolnavul se retrage la adapostul simptt F o cefalee usoara conduce la
abandonarea oricarei activitati, pierderea oricarei initiative+
Epesimismul, scaderea pragului de toleranta la necazurile obisnuite
Epredominanta matinala a cauzelor cu ef deosebit si neplacut de a intra in
activitate
Eaparitia simptt in crize repetate sau modif brusca si inedita a
simptomatologiei somatice ant
Ee#istenta unor episoade affective ant sau a unei incurcaturi fam
asemanatoare
Disforiile sunt stari dispozitionale de tip depresiv, associate cu discomfort
somatic si e#citabilitate crescuta. Agresivitatea si impulsivitatea subiectului
este crescuta, determinand uneori un comportament coleros% la aceasta se
adauga deseori logoreea si an#ietatea. Se intalneste in starile psihopatoide
*posttraumatice, postencefalitice, to#ice+, comitialitate, stari mi#te din
psihozele affective.
Euforia este reprezentata de cresterea disp avand o tonalitate affective
pozitiva, e#pansiva *hipertimie poz+. 'a si in cazul depresiei trebuie operata
o distinctie intre euphoria >veselia+ normala sic ea s"mptom, patologica. 'a
si depresia cea de a doua nu apare izolata ci in cadrul unui sdr a carui baza
psihodinamica este sdr maniacal.
Sdr maniacal are drept componente definitorii disp euforica, accelerarea
proceselor gandirii, e#citatiei psihomotorie la care se adauga o serie de
simptome de e#presie somatica. &isp euforica este caracterizata prin bucuria
de a trai, optimism debordant, sentimente de omnipotenta si incredeerea
nelimitata in fortele prorprii. )oate acestea se insotesc aproape intotdeauna
de o vie e#citatie erotica, contrastand uneori cu comportamentul anterior al
subiectului, cu varsta, cu date biologice obiective.
&isp euforica are o mare labilitate, spre deosebire de cea depresiva, bolnavul
trecand rapid de la bucurie la stari de plans, furie si chiar agresivitate.
Accelerarea proceselor gandirii se manif prin accelerarea ritmului ideativ
*tahipsihie+, accelerarea intr!un mod elementar *asonanta, rime, jocuri de
cuvinte+ hipoprose#ie cu aparenta hiperprose#ie spontana. $#altarea
imaginative da nastere unor adevarate productii psuedodelirante F idei de
inventie, de grandoare, mistice, in care insa bolnavul nu crede cu seriozitate.
/imbajul reflecta dezorganizarea gandirii maniacale, abunda in jocuri de
cuvinte, onomatopee, ironii, inlantuirea la intamplare intr!un flu# continuu.
&esincronizarea fata de timpul real se manif la maniacali prin trairea doar in
present, intr!un present foarte apropiatm care se limiteaza la foarte foarte
superficialul contact pe care il stabileste cu realitatea. ncapacitatea de
actiune autentica, in acest timp fara trecut, viitor si istorie, fara directie
*von :ebsattel + este evidenta.
Activitatea maniacului se manifesta printr!o nevoie imperioasa de actiivitate,
de miscare% daca depresia era o inhibitie, euphoria maniacala este in mod
evident o e#citatie. n carul acestei activitati dezordonate se poate ajunge
uneori la acte periculoase pentru bolnav sau anturaj, iar atunci cand e#citatia
atinge paro#ismul *furia maniacala+ comportamentul devine primitive si
agresiv *musca, zgarie, distruge+ Simptomele au#iliare de e#presie somatica
>de insotire+ , dezinhibitia instinctuala se traduce prin bulimie, polidipsie,
insomnie. Agitatia se insoteste de scadere ponderala si hipertermie si cu o
crestere a rezistentei la frig si oboseala frapanta. 4ipersalivatia si
hipersudoratia sunt constante. 'a si in depresie deseori la femei se constata
prezenta amenoreei.
Sdr maniacal apare in cadurl pshighozei affective bipolare, a psihozelor de
involutie, a sifilisului meningo!vascular, P:P, tumorilor diencefalice si
mezencefalice, dup )'', in cadrul tulbb psihice legate de maternitate,
hipertiroidie sau ndus medicamentos in cursul unor tratamente *cortizon, hh
steroizi, hidrazida, cicloserina, antidepresive+.
Sdr hipomaniacal este o forma atenuata benigna a sdr maniacal. A fost
descries ca unul din polii personalitatiilor affective.
Sdr moriatic ! nu trebuie conf sau inclus in sdr hipomaniacal caracterizat
prin jovialitate puerile, e#cesiv de familiara, insotita de jocuri de cuvinte,
calambururi, e#pansivitate saraca care nu asociaza o accelerare a proceselor
gandirii. .morul necontagios, sarac, pueril, scaderea activitatii la care se
adauga semnele de deteriorare, diferenntiaza acest sdr care apare in deb
dementei PicG, in patologia lobului frontal
)./0.1A1 A/$ &2A6' &SP59)52A/$
;luctuatiile pe care le sufera dispozitia, schimbarile de tonalitate, de la un
interval de timp la altul, sunt dupa unii autori, date genetice care se inscriu
ca specifice in nota personala, individuala. Stabilitate a emotionala scazuta
la copil, se desavarseste pe masura maturizarii atingand nivelul optim la
adult.
1igiditatea afectiva, este reprez de conservarea in timp, contradictorie cu
schimbarile obiective, situationale a unei structuri affective. Aceasta se
traduce in principal printer!o disfunctie majora a personalitatii antrenand o
rigidificare a sistemului de credinte si valori, motivatii etc, care duc la o
echilibrare neadecvata la solicitarile e#terne. Se intalneste la unele
personalitati dizarmonice.
/abilitatea emotionala se caract prin variatii dispozitionale frecvente, lipsite
de conte#tualitate sau dimpotriva fiind legate doare de starea afectiva a celor
din jur *poiGilotimie+. Se intalneste in starile maniacale, oligofrenii,
hipertiroidii, deb unor demente, P:P, la unele personalitatii dizarmonice
*isterice, affective+.
)./0.1A1/$ $65)/51 $/A051A)$
PA1A)6/$
6odificari predominant calitative ale emotiilor elaborate, caracterizate prin
neadecvarea e#trema in raport cu conte#tual situational al dispozitiei,
sentimentelor, trairilor affective. Se intalnesc in starile reactive, psihoze,
schizo, tulbb de involutie, parafrenie.
Inversiunea afectiva se manif ca o schimbare a sentimentelor positive,
firesti, avute de sub anterior imbolnavirii fata de pers apropiate din familie.
0olnabvul inllocuiste sentimentele de iubire cu ura, ostilitate fata de pers pe
care in mod fires car trebui sa le iubeasca >mama, tata, sora..+ Se intalneste
in schizo, parafrenii, delir de gelozie si rar in paranoia.
m!ivalenta afectiva: consta in trairea simultana a 8 sentimente antagonice
*dragoste!ura, dorinta!teama+ intr!un amestec indestructibil. Se intalneste in
schizo si uneori in tulbb involutive.
;50/$
;obia este frica specifica, intense, declansata de un obb sau o situatie care nu
au prin ele insele un character periculos, cu character irrational recunoscut
ca atare si care nu poate fi controlata volitiv. Proiectii ale an#ietatii, fobiile
pot invada oricare din obb si situatiile realitatii de care e#perienta
individuala se leaga intr!un mod oarecare. &upa 6allet relicvele fricilor din
prima copilarie sunt fobiile de animale mari, iar cele din a doua copilarie de
animale mici si insecte.
&aca in cazul an#ietatii teama nu avea obiect, in fobie ea capata character
specific *forma, localizare, nume+
;obiile au fost denumite cu echivalente grecesti *Pitres si 1egis+ 5 incercare
de sistematizare dupa continutul lor este cel putin temerara ca orice incercare
de sistematizare a lumii reale ca intreg.
;obiile pot fi considerate normale la copii daca raman discrete, la debili
mintali *nu au aceiasi semnificatie+ dar devin patologice in , nevroza fobica,
la personalitatea psihastenica, in psihoze depressive, deb schizo si in bb
psihice din involutie,
'onduitele de evitare sunt comportamente menite sa asigure evitarea
situatiei fobice de catre suvbiect deoarece acestea ii provoaca trairile
an#ioase neplacute. 'onduitele de evitare au un character limitat, bazandu!se
numai pe posibilitatea anticipative a subiectului in leg cu situatia fobogena.
;rica poate onclude toate simptomele an#ietatii pana la forma e#trema de
panica. 9oophobia, monophobia, chiraptofobia, gimnofobia, ereutofobia,
nosofobia, tanatofobia, aihmofobia, claustrophobia, etc.
$<)A9./, stare paro#istica de bucurie intense, in timpul careia sub rupe
comunicarea cu mediul, insotita de o pantomimica e#primand aceasta traire
inaccesibila celorlalti. Se intalneste in isterie, oligofrenie, deliruri cr cu
tematica mistica, schizo, epi. $ste necesar a nu fi etichetat gresit e#tazul
psihogen F reactia de bucurie la o mare reusita care de asemenea rupe
comunicarea cu mediul intocmai ca o secusa.