UNIVERSITATEA "MARITIMA" CONSTANTA

FACULTATEA DE ELECTROMACANICA NAVALA

= ELECTROMECANICA NAVALA =
PROIECT
TERMOTEHNICA
II
Student,
Munteanu Tiberiu Eduard Grupa MA36
ndrumtori,
Prof. Univ. Dr. Ing. TUDOR DARIE
Prof. Univ. Dr. Ing. EMILIA MURINEANU
I. CAPITOLUL 1
1.1 Generalitati TERMOCINETICA
1.1.1.Term!ineti!a "a# tran"$er#l %e !al%#ra este capitolul care se ocupa de
studiul modului in care se propaga caldura pritrun corp ,intre partea lui calda si cea rece
sau intre doua corpuri cu temperaturi di!erite.Transmiterea caldurii este consecinta
di!erentei de potential termic."unoasterea !enomenelor de trans!er are ca scop principal
acti#area sau !rinarea cantitati#a a trans!erului.
1.1.$.M%#ri elementare %e tran"$er termi!
1.1.$.1.Cn%#!tia repre%inta !enomenul de trans!er de caldura e!ectuat prin
contactul direct al particulelor unui corp &la ni#el microscopic are loc un trans!er de energie
cinetica intre moleculele #ecine'.(enomenul presupune imobilitatea corpului in interiorul
caruia e)ista un gradient de caldura."onductia este caracteristica pentru corpurile
solide.Se poate #orbi despre conductie in corpuri !luide a!late in repaus,dar imobilitatea
acestora in pre%enta unui gradient de temperatura este mai greu de conceput.*e aceea
trans!erul conducti# in !luide este insotit de con#ectie si radiatie.
1.1.$.$ Cn&e!tia este !enomenul de trans!er termic reali%at prin trans!er de
masa,intre %one cu temperaturi di!erite.(enomenul presupune miscarea mediului in
interiorul caruia e)ista un gradient de temperatura ,deci con#ectia este caracteristica
mediilor !luide.(enomenul se mani!esta la supra!ata de separatie a !a%elor&solid
lic+id,solidga%,lic+idga%'
1.1.$.3 Ra%iatia repre%inta trans!erul de caldura de la un corp la altul prin unde
electromagnetice,cu conditia ca mediul care le separa sa !ie transparent pentru radiatii
termice.Mecanismul radiatiei consta in trans!ormarea unei parti a energiei interne a
corpului in energie radianta ,care se propaga sub !orma de unde electromagneticein spatiu
in care ,intilnind celalalt corp ,se retrans!orma in energie termica la %ona de contact
1.$ De"!rierea 'r!e"#l#i %e tran"$er termi!
1.(.1 Tran"$er#l !al%#rii 'rin !n%#!tie
*aca tinem o bara de !ier de un capat, iar pe celalalt il punem deasupra unei !lacari,
constatam, in scurt timp, puternica incal%ire a acesteia. Trans!erul de caldura se !ace
printrun proces numit conductie. "onductia nu este identica la toate substantele
-u toate substantele solide sunt bune conducatoare de caldura. Metalele sunt bune
conducatoare de caldura pentru ca ele, la temperaturi obisnuite, contin electroni nelegati in
atom, electroni care se pot deplasa relati# usor, transportand energie dintrun loc in altul.
Este acelasi !enomen obser#at de .ro/n in ca%ul ga%elor si al lic+idelor. *e data
aceasta, putem spune ca a#em de a !ace cu un 0 ga% de electroni 1.
Acesti electroni, in deplasarea lor, #or a2unge in partile mai reci ale metalului, unde
isi #or trans!era energia electronilor de aici sau retelei atomice.
*esi e)plicatia este simplista, ea e#identia%a trasatura comuna a acestor
!enomene, repre%entata de agitatia termica.
3ic+idele, cu e)ceptia metalelor in stare topita & mercur ', sunt slabe conducatoare
termice.
Tiberiu Munteanu Grupa MA36 $
4n ca%ul in care consideram un conductor termic paralelipipedic, de grosime 3 si
sectiune S, ale carui doua !ete opuse sunt mentinute la temperaturile T$ si T1, cu T$ 5 T1,
se poate arata ca #ite%a de trans!er al caldurii, 6, este direct proportionala cu di!erenta de
temperatura & T$ T1 ' si cu supra!ata S a !etelor si in#ers proportionala cu grosimea 3 a
materialului. "onstanta de proportionalitate 7T poarta numele de conducti#itate termica.
Aceasta constanta este o proprietate de material. "ate#a #alori ale constantei,
pentru di!erite tipuri de materiale, sunt date in tabelul urmator8
Metal "onducti#itate
termica
Ga%e "onducti#itate
termica
-emetal "onducti#itate
termica
"upru
Aur
(ier
9lumb
3:;
31<
;:,=
3<,;
Aer
>eliu
>idrogen
?)igen
@,@$3<
@,13A
@,1;$
@,@$3A
A%best
Sticla
Apa
3emn
@,$=
@,A<
@,6
@,1

1.(.( Tran"$er#l !al%#rii 'rin !n&e!tie
4ntro eprubeta cu apa se introduce o bucata de g+eata, legata intro plasa de
sarma, pentru a pre#eni plutirea acesteia. Se incal%este la !lacara unui ar%ator parte
superioara a eprubetei, pana la !ierberea apei. Se constata ca, desi la supra!ata apa
!ierbe, cubul de g+eata nu se topeste."on#ectia este trans!erul de caldura pro#ocat de
deplasarea unei portiuni calde a substantei in interiorul acesteia, a#and ca e!ect !ormarea
unor curenti. "urentii cal%i sunt ascendenti iar cei reci sunt descendenti. Acest !enomen se
ba%ea%a pe proprietatea de dilatare a !luidelor in !unctie de temperatura. Acest lucru #a
determina o scadere a densitatii lic+idului incal%it, urmata de ridicarea lui spre supra!ata
& este ceea ce se intampla !luidului intrun recipient pus la incal%it '.
Atat conductia cat si con#ectia sunt modalitati de trans!er a caldurii ce necesita
e)istenta unui suport material solid, lic+id sau ga%os
1.(.) Tran"$er#l !al%#rii 'rin ra%iatie
Badiatia este calea de transmitere a caldurii ce nu !ace apel la e)istenta unui
mediu solid, lic+id sau ga%os. Este modalitatea prin care soarele incal%este 9amantul.
Toate corpurile radia%a continuu energie, sub !orma de unde electromagnetice.
9ortiunea din spectrul radiatiei electromagnetice, asociata trans!erului de caldura este in
domeniul radiatiei in!rarosii.
9rin intermediul acestei radiatii, circa 13<@ Couli de energie patrund in 9amant, in
!iecare secunda, pe metru patrat de atmos!era. ? parte din acesta radiatie este re!lectata
de paturile superioare ale atmos!erei inapoi in spatiu, in timp ce o alta atinge supra!ata
9amatului.
Be%istentele inrosite ale unui radiator electric emit unde luminoase #i%ibile &oc+iul
percepe culoarea lor rosie' si unde in#i%ibile, dar perceptibile 8 unde in!rarosii, care
transporta caldura prin aer. Dn radiator este deci un aparat care trans!orma energia
electrica mai intai in energie termica, si apoi intro alta !orma de energie, energia radianta.
Soarele este o alta sursa de energie radianta.
Tiberiu Munteanu Grupa MA36 3
y
x
Curgere laminara Curgere turbulenta
T
T
strat
limita
laminar
substrat laminar
substrat turbulent
x = x
cr x = 0
II. CAPITOLUL (
(. Relatii %e !al!#l #tili*ate in tran"$er#l %e !al%#ra
(.1.Cn%#!tia termi!a
"onducEia termic este un mod de transmisie a cldurii din aproape Fn aproape, de
la microparticul la microparticul, datorat agitaEiei termice FnsoEit de ciocniri Gi sc+imb de
energie, Fn care nu sunt implicate miGcri ordonate ale substanEei. "onducEia termic
e)ist . Fn orice substanE, indi!erent de starea de agregare8 Fn !luide conducEia coe)ist cu
con#ecEia, uneori Gi cu radiaEia, Fn solide con#ecEia este negli2abil iar radiaEia nu e)ist.
Se consider un solid prin care se trans!er cldur prin conducEie.
"antitatea de cldur care strbate Fn timpul elementar dt elementul de arie orientat
d A H d An@ a!lat Fn cImpul de temperatur T este dat de legea (ourier8
JK . dLK n@ H grad T
JA dt
(.( Cn&e!tia termi!a
Trans!erul termic con#ecti# apare datorit miGcrii macroscopice a !luidelor, sub
!orm de turbioane sau de curenEi.
"ele dou ca%uri limit ale trans!erului con#ecti#8
con#ecEia liber &natural'
con#ecEia !orEat.
n ambele ca%uri, miGcarea !luidului este gu#ernat de legile trans!erului de impuls.
n regim laminar, trans!erul de cldur dup normala la direcEia de curgere decurge
preponderent prin conducti#itate,
n regim turbulent determinant este trans!erul de cldur care se !ace simultan cu
miGcarea elementelor macroscopice de !luid.
Trans!erul de cldur #a !i cu atIt mai intens, cu cIt regimul de curgere #a !i mai
puternic turbulent.
(.(.1 Strat#l limit+ termi!
Se consider T@ 5 Tp !luidul adiacent la plac se #a rci, a#Ind pe di#erse %one,
temperaturi intermediare Fntre T@ si Tp.
*istanEa de la plac, pe direcEia M, pentru care temp. T a !luidului8
T@ 5 T 5 Tp H ,r"imea "trat#l#i limit+ termi!,
Nona de e)istenE a #ariaEiei de temp. dea lungul supra!eEei plcii H "trat limit+
termi! -SLT..
Tiberiu Munteanu Grupa MA36 <
(.(.( Ce$i!ient#l in%i&i%#al %e tran"$er termi!
Nona din stratul limit Fn care apare cderea cea mai mare de temperatur se
consider ca !iind %ona determinant de re%istenE termic Fn trans!erul de cldur.
*eoarece #ite%ele de curgere ale !luidului Fn apropierea peretelui sunt mici, tin%Ind
la %ero la perete, se poate admite c Fn aceast %on trans!erul de cldur decurge
preponderent prin mecanism conducti#.
Se consider toat re%istenEa la trans!. concentrat Fn S3T, Gi Fn special Fn
apropierea supra!. de trans!er, unde #ite%ele de curgere sunt !oarte mici, trans!erul se
reali%ea% prin conducti#itate, a.F.8
Mrimea , in#ersul re%istenEei termice, arat intensitatea cu care se petrece
trans!erul de cldur Fntrun !luid Fn miGcare Gi poart denumirea de !e$i!ient %e
tran"$er !n&e!ti&.
*eoarece Fn trans!erul termic global sc+imbul de cldur are loc Fntre dou !luide,
apar %i coe!icienEi de trans!er con#ecti#. *in acest moti#, mrimea se mai numeGte Gi
!e$i!ient in%i&i%#al -'ar/ial. %e tran"$er termi!.
(lu)ul termic con#ecti# care trece printro supra!aE A este dat de le,ea %e r+!ire a
l#i Ne0tn, care se poate scrie8
&1'
9entru Gi &T! Tp' #ariabile, ecuaEia se poate scrie sub !orma8
&$'
Trans!erul Fn stratul limit termic reali%Induse conducti#, este aplicabil legea (ourier8
&3'
EgalInd ecuatiile se obEine e)presia coe!icientului indi#idual de trans!er termic8
&<'
EcuaEia &<' arat c mrimea creGte cu creGterea gradientului de temperatur.
"reGterea turbulenEei &creGterea lui Be' creGterea gradientului termic creGterea
coe!icientului indi#idual de trans!er termic.
Tiberiu Munteanu Grupa MA36 =

1

t
R
T
y
T
perete
T
fluid
R
t
= 1/

( )
( )
p f s
f p s
T T A Q
T T A Q

sau

( )dA T T dQ
p f s

dA
dy
dT
dQ
s

,
_

,
_

dy
dT
T T
p f

EcuaEiile &1<' arat c repre%int fluxul termic transferat pe unitatea e suprafa!" su#
ac!iunea unei for!e motrice e $ %.
*imensional
&='
Asupra in!luenEea% o multitudine de !actori &de natur +idrodinamic, termic,
geometric etc.', ast!el FncIt8
&6'
ar putea !i determinat e)perimental, cunoscand L sc+imbata Fntre !luid Gi perete Gi T
!luid Gi T perete.
9entru proiectare este necesar estimarea lui pt. anumite condiEii de trans!er
termic impuse de procesul te+nologic.
Studiul trans!erului termic con#ecti#8
prin utili%area unor modele matematice &ba%ate pe ecuaEii di!erenEiale',
pe ba%a unor teorii statistice,
!olosind ecuaEiile criteriale, dac re%ol#area analitic a ec. di!erenEiale care
descriu trans!erul con#ecti# de cldur este imposibil
(.(.) E!#a/ia %i$eren/ial+ a tran"$er#l#i termi! !n&e!ti&
"antitatea de cldur transmis prin con#ecEie H cldura transportat de un !luid
a!lat Fn miGcare. Se consider Fntrun curent de !luid un paralelipiped elementar de laturi
d), dM, d%, cu #olumul dO.
Begimul se consider a !i staEionar8
Fn orice punct al sistemului considerat, toEi parametrii care de!inesc starea Gi
dinamica sistemului nu #aria% Fn timp &deri#atele acestor parametri Fn raport
cu timpul sunt nule',
nu e)ist acumulare de substanE sau de energie.
Tiberiu Munteanu Grupa MA36 6
( )
1
]
1

1
1
]
1

K m
W
] [
2
p f
s
T T A
Q

( ) ,... , , Re, , , l t T c f
p

z
x
y
Q
z
Q
z+dz
Q
y+dy
Q
x+dx
Q
x
Q
y
O
*ebitul de !luid care intr pe direcEia x Fn paralelipiped este8
&;'
Acesta introduce Fn paralelipiped cantitatea de cldur8
&A'
3a ieGirea din paralelipipedul elementar, pe direcEia ), !lu)ul elementar de !luid &#)P'
de#ine8
&:'
iar temperatura T de#ine8
&1@'
(lu)ul termic ieGit din paralelipiped pe direcEia ) #a !i8
&11'
E!ectuInd calculele Fn &11' Gi negli2Ind di!erenEialele de ordin doi Gi superior,
ecuaEia &11' se scrie8
&1$'
n mod analog cu ecuaEiile &A' Gi &1$' se pot scrie ecuaEiile !lu)urilor termice intrate
Gi ieGite din paralelipiped pe direcEiile M Gi %.
E)cesul de cldur pe care !luidul Fl las Fn timpul trecerii prin paralelipipedul
elementar este8

&13'
sau
&1<'
"aracterul de regim staEionar al curgerii se introduce prin urmtoarele dou condiEii8
3ipsa acumulrii de substanE, e)primat prin ecuaEia continuitEii8
&1='
3ipsa acumulrii de cldur, care cere ca e)cesul de cldur dL luat de
curentul de !luid din paralelipipedul elementar s !ie adus, prin conducti#itate,
din e)teriorul paralelipipedului.
ncl%irea conducti# a paralelipipedului este dat de ecuaEia8
Tiberiu Munteanu Grupa MA36 ;
dz dy v
x

dz dy T v c Q
x p x

( )
dx
x
v
v
x
x

dx
x
T
T

+
( )
dz dy dx
x
T
T dx
x
v
v c Q
x
x p dx x

,
_

+
1
]
1

+
+

( )
( )
( ) dV
x
T
v
x
v
T c dydz T v c Q
x
x
p x p dx x
1
]
1

+
+

( )
( ) ( )
z y x dz z dy y dx x
z y x
Q Q Q Q Q Q
dQ dQ dQ dQ
+ + + +
+ +
+ + +

( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( ) dV
z
T
v
y
T
v
x
T
v c
dV
z
v
y
v
x
v
T c dQ
x x x p
x x x
p
1
]
1

+
+
1
]
1

( )
( )
( )
0

z
v
y
v
x
v
z
y
x

dV
z
T
y
T
x
T
dQ

,
_

2
2
2
2
2
2

&16'
4ntroducInd aceste dou condiEii Fn ecuaEia &1<' se obEine8
&1;'
sau
&1A'
unde H Q&P.cp' di!u%i#itatea termic a mediului prin care are loc trans!erul.
&1;' sau &1A' H e!#a/ia %i$eren/ial+ F#rier 1 2ir!33$$, ec. care red distribuEia
cImpului de temperatur pentru un !luid a!lat Fn miGcare staEionar.
n regim nestaEionar, ecuaEia &1A' de#ine
&1:'
sau8 deri#ata substantiala a temperaturii
&$@'
n aceste !orme complete ecuaEia (ourier 7irc++o!! este imposibil de re%ol#at
analitic,
9entru calculul pro!ilului temperaturii, respecti# al coe!icienEilor indi#iduali de
trans!er termic, se !ace apel la ecuaEii criteriale.
n anumite condiEii, ecuaEia &1$3' poate cpta !orme mai simple.
Ast!el, Fn regim staEionar Gi !luide imobile, -&4 = &5 = &* = 6.
&$@' se reduce la !orma8
(T = 6
!orm care corespunde trans!erului termic conducti# Fn regim staEionar
n ca%ul trans!erului termic con#ecti#, integrarea analitic a ecuaEiei &1:' nu este
posibil.
9entru a putea stabili criteriile de similitudine care inter#in Fn trans!erul termic
con#ecti#, ecuaEia &1:' se pune sub !orma8
&$1'
Se poate obser#a c toEi termenii ecuaEiei &$1' au dimensiunea unei energii
raportate la unitatea de #olum RSQm3T.
TrecInd la !ormula dimensional generali%at, &$1' se poate scrie8
Tiberiu Munteanu Grupa MA36 A
( ) ( ) ( )

,
_

1
]
1

2
2
2
2
2
2
z
T
y
T
x
T
z
T
v
y
T
v
x
T
v c
z y x p

T a
z
T
v
y
T
v
x
T
v
z y x
2

,
_

1
]
1

2
2
2
2
2
2
z
T
y
T
x
T
z
T
v
y
T
v
x
T
v
t
T
c
z y x p

T a
dt
DT
2

0
2
2
2
2
2
2

+
1
]
1

1
]
1

t
T
c
z
T
y
T
x
T
z
T
v
y
T
v
x
T
v c
p
z y x p

0
2

1
]
1

+
1
]
1

1
]
1

t
T c
l
T
l
T v c
p p

&$$'
"el deal treilea termen al ecuaEiei &$$' repre%int cantitatea de cldur 7
acumulat Fn unitatea de #olum de !luid Fn unitatea de timp8
&$3'
nlocuind cantitatea de cldur 7 din legea de rcire a lui -e/ton &1' Fn &$3',
!ormula dimensional generali%at &$$' de#ine8
&$<'
primul termen H #ite%a trans!erului termic con#ecti#,
al doilea termen H #ite%a trans!erului termic conducti#,
al treilea termen H cantitatea de cldur trans!erat.
Baportul dintre termenii 4 Gi 44 repre%int !riteri#l P8!let8
&$='
Baportul dintre termenii 444 Gi 44 repre%int !riteri#l N#""elt8
&$6'
(uncEia criterial care descrie trans!erul termic con#ecti# #a !i8
&$;'
Alaturi de similitudinea termic &9eM H 9e9' se adaug Gi similitudinea
+idrodinamic &BeM H Be9 , (rM H (r9' Gi geometric, ast!el FncIt !uncEia criterial
complet #a !i8
&$A'
Se pre!er Fnlocuirea criteriului 9Uclet cu un alt criteriu, !riteri#l Pran%tl, care se
obEine raportInd criteriul 9Uclet la criteriul BeMnolds
&$:'
"riteriul 9r conEine doar constante !i%ice ale !luidului prin care are loc trans!erul de
cldur Gi repre%int raportul dintre #isco%itatea cinematic &' Gi di!u%i#itatea termic &a' a
!luidului.
ntrucIt criteriul -usselt conEine parametrul care trebuie determinat &', el este
criteriul determinant, iar ecuaEia criterial &$A' capt !orma8
Tiberiu Munteanu Grupa MA36 :
1
]
1

1
]
1

1
]
1

1
]
1

l
T
t l
t T l
t l
Q
t
T c
p

3
2
3
0
2

1
]
1

+
1
]
1

1
]
1

l
T
l
T
l
T v c
p

Pe
2

l v c
l
T
l
T v c
p
p
Nu
2

l
l
T
T
( ) c!s"a!" Nu Pe, f
c!s"a!" ... , , #r, Re, Nu, Pe,
0
2
0
1

,
_

l
l
l
l
f
a
c
l v
l v c
p
p

Re
Pe
Pr

,
_

... , , #r, Pr, Re, Nu

0
2
0
1
l
l
l
l
f
l

&3@'
*eoarece criteriul Fr pro#ine din raportul dintre energia potenEial Gi energia
cinetic, el poate !i omis Fn ca%ul con#ecEiei !orEate Fn regim turbulent.
n ca%ul con#ecEiei naturale, cInd deplasarea !luidului Gi deci Gi trans!erul cldurii se
reali%ea% sub in!luenEa di!erenEei de densitate a !luidului la temperaturi di!erite, criteriul (r
nu poate !i negli2at. Este de pre!erat Fns substituirea sa cu un alt criteriu, !riteri#l
Gra"3$8
&31'
VinInd cont de criteriul Gras+o!, ecuaEia criterial &3@' capt !orma general
&3$'
Fn care G1, G$, ... H criterii de similitudine geometric
(orme particulare ale ecuaEiei criteriale &3$'
Transmiterea cldurii prin8 EcuaEia criterial
lic+ide Fn con#ecEie !orEat N# = $-Re9 Pr9 G19 G(9 ....
lic+ide Fn con#ecEie liber N# = $-Pr9 Gr9 G19 G(9 ....
ga%e Fn con#ecEie !orEat N# = $-Re9 G19 G(9 ....
ga%e Fn con#ecEie liber N# = $-Gr9 G19 G(9 ....
n ca%ul ga%elor, sa constatat c pentru substanEe a#Ind acelaGi numr de atomi Fn
molecul, criteriul 9randtl este practic constant, a#Ind urmtoarele #alori8
9r H @,6; &ga%e monoatomice',
9r H @,;< &ga%e diatomice',
9r H @,A@ &ga%e triatomice',
9r H 1,@@ &ga%e tetraatomice'.
EcuaEiile criteriale pentru descrierea trans!erului de cldur pot !i deduse Gi prin
anali% dimensional, utili%Ind teorema W
"u !oarte puEine e)cepEii, coe!icienEii indi#iduali de trans!er de cldur se
determin cu a2utorul ecuaEiilor criteriale.
EcuaEiile criteriale scrise sub !orma general &3$' nu pot !i utili%ate pentru
determinarea coe!icienEilor .
9entru a putea !i utili%ate, aceste ecuaEii se scriu sub !orma unor produse de criterii,
!iecare ridicat la o putere8
(.(.: Determinarea !e$i!ien/ilr in%i&i%#ali %e tran"$er termi!
&33'
Dtili%at sub aceast !orm, ecuaEia criterial FGi restrInge aria de #alabilitate.
Oalorile constantei c Gi ale e)ponenEilor m, n, p, ... se determin pe cale e)perimental.
Tiberiu Munteanu Grupa MA36 1@
T gl T
vl
v
gl
T

,
_

,
_

2
3
2
2
2
Re #r $r
( ) ,... $ , $ $r, Pr, Re, Nu
2 1
f
( ) ( ) ( ) ... $ Pr Re Nu
1
p n m
c
EcuaEia criterial este #alabil doar Fn cadrul domeniului Fn care sau determinat
e)perimental parametrii c, m, n, p.
Tran"$er termi! la !#r,erea 'rin !n%#!te ;i !anale<
"urgere turbulent deplin de%#oltat &Be 5 1@<'
"urgere Fn regim intermediar &$3@@ X Be X 1@<'
"urgere Fn regim laminar &Be X $ 3@@'
Tran"$er termi! la !#r,erea 'e"te $a"!i!#le t#=#lare<
"urgere trans#ersala peste un !ascicul de Ee#i netede8
*ecalate
-edecalate
"urgerea !luidelor peste !ascicule de Ee#i pre#%ute cu aripioare trans#ersale
Tran"$er termi! la !#r,erea 'e "#'ra$e/e 'lane8
curgerea unui !luid dea lungul unei supra!eEe plane
curgerea peliculara a lic+idelor pe supra!eEe #erticale
(.). Ra%ia/ia termi!+
BadiaEia termic este un proces de transmisie a cldurii prin trans!ormarea energiei
calorice Fn energie radiant &unde electromagnetice Fn principal Fn domeniul in!raroGu'
emis Fn spaEiu.
9otri#it legii Ste!an .olt%man, puterea radiat este8
Y este coe!icientul de culoare &pentru corpul absolut negru Y H 1 , T1 este temperatura
supra!eEei radiante, T$ este temperatura mediului &la mare distanE'.
"oe!icientul de culoare Y depinde de natura Gi gradul de prelucrare al supra!eEei8
Z pentru supra!eEe metalice &Al, Ag, "u, -i, etc.' Y H @,@$ ...@,1,
Z pentru supra!eEe negre &#opsite, lcuite, o)idate, elo)ate, etc.' Y H @,: ... @,:A.
*in acest moti#, supra!eEele radiatoarelor se Fnnegresc &prin #opsire, pre!erabil
dup o prealabil elo)are sau anodi%are'.
Tiberiu Munteanu Grupa MA36 11

% % &'
T2 & T1 ( . 10 ),*+ Pd
III. CAPITOLUL )
).SCHIM>ATOARE DE CALDURA
).1 Nti#ni ,enerale
Sc+imbtoarele de cldur sunt utila2e termice care ser#esc la Fncl%irea sau
rcirea unui !luid, #apori%area sau condensarea lui cu a2utorul unui alt !luid.
*in punct de #edere !uncEional, numrul lor este !oarte mare &e). & pre'nc"l(itoare
e ap" sau aer) r"citoare e ulei) istilatoare) vapori(atoare) conensatoare) raiatoare)
etc.' Fns principiul de !uncEionare este acelaGi Gi anume trans!erul de cldur de la un
!luid la altul prin intermediul unui perete desprEitor.
E)ist Gi sc+imbtoare de cldur !r perete desprEitor Fntre !luide, ca de e)emplu
turnurile e r"cire) camerele e pulveri(are etc., dar calculul este mai complicat deGi
principiul de lucru este acelaGi.
Sc+emati%at, un sc+imbtor de cldur const din dou compartimente separate de
un perete, prin !iecare circulInd cIte un !luid. 9rin peretele desprEitor are loc trans!erul
cldurii de la !luidul cald la cel rece. n timpul circulaEiei !luidelor prin cele dou
compartimente, temperatura lor #aria%, unul Fncl%induse cellalt rcinduse.
Temperaturile la intrarea Fn sc+imbtorul de cldur se notea% cu indice prim iar cele la
ieGire cu indice secund.
*in punct de #edere al modului Fn care curg cele dou !luide prin sc+imbtor e)ist
sc+imbtoare
a' cu curgere paralel Fn ec+icurent,
b' cu curgere paralel Fn contracurent,
c' cu curgere FncruciGat,
d' cu curgere mi)t.
*in punct de #edere termodinamic, procesele din sc+imbtoarele de cldur sunt i(o#are.
Tiberiu Munteanu Grupa MA36 1$
n calculul unui sc+imbtor de cldur de obicei se cunoaGte !lu)ul de cldur

Q

care trebuie transmis de la un !luid la altul, debitele celor dou !luide

1
m
Gi
2 m

,
temperaturile de intrare
1
"
Gi
2
"
, cldurile speci!ice c
1
Gi c
$
, Gi trebuie determinat
supra!aEa S necesar transmiterii acestui !lu).
9resupunInd 1 !luidul cald Gi $ !luidul rece, relaEiile de calcul re%ult din egalitatea
!lu)ului de cldur cedat de !luidul 1 , primit de !luidul $ Gi transmis Fntre cele dou !luide8
( ) ( )
m 2 2 2
2
1 1 1
1 " , K " " c m " " c m Q

unde t
m
este iferen!a e temperatur" meie Fntre cele dou !luide.
OariaEia temperaturii !luidelor Fn ca(ul curgerii paralele 'n ec*icurent
OariaEia temperaturii !luidelor Fn ca(ul curgerii paralele 'n contracurent
9entru calcule apro)imati#e8
2
" "
2
" "
" " "
2 2 1 1
m m m
2 1
+

+

9entru calcule mai precise8
Tiberiu Munteanu Grupa MA36 13
( ) ( )
( ) ( )
" "
" "
-!
" " " "
"
"
-!
" "
" "
" "
" "
-!
" " " "
"
"
-!
" "
" "
1
1
2 1 2 1
m.!
max
m.! max
m// m
1
2 1
2 1 2 1
m.!
max
m.! max
m0/ m

9entru ec+icurent &E"'
9entru contracurent &""'
t
mE"
Gi t
m""
se numesc diferen medie logaritmic de temperaturi
9rincipalele sc+imbatoare de caldura din instaltiile !rigori!ice si pompele de caldura
sunt #apori%atorul si condensatorul.
4n componenta acestor instalatii mai pot sa e)iste si alte sc+imbatoare de caldura
cum sunt8
Subracitoarele din instalatiile !rigori!ice !unctionand cu amoniac,
Sc+imbatoarele interne de caldura &regeneratoare' din instalatiile !rigori!ice cu
!reoni.
"ele mai importante criterii de clasi!icare a sc+imbatoarelor de caldura sunt8
-atura agentului cu care agentul !rigori!ic reali%ea%a trans!erul termic8
ga%e &in general aer',
lic+ide &in general apa'.
Bolul !unctional si tipul sc+imbatorului8
#apori%atoare
racitoare de aer &sau alte ga%e',
racitoare de apa &sau alte lic+ide'.
condensatoare
racite cu apa &sau alte lic+ide',
racite cu aer &sau alte ga%e'.
"onditiile de !unctionare cele mai importante ce caracteri%ea%a regimul de lucru al
sc+imbatoarelor de caldura din instalatiile !rigori!ice sunt8
temperaturile si presiunile agentilor la intrarea si iesirea din sc+imbator &in ca%ul
racirii aerului este importanta si umiditatea acestuia',
di!erenta minima de temperatura intre cei doi agenti,
modul de alimentare cu agent !rigori!ic &in special pentru #apori%atoare',
pre%enta acumularilor termice &ca%ul #apori%atoarelor acumulatoare de g+eata'.
Sarcinile termice ale sc+imbatoarelor de caldura, care repre%inta marimile
!undamentale pentru proiectarea acestor aparate.
"aracteristicile geometrice ale sc+imbatoarelor de caldura adica8
modul de dispunere a te#ilor,
pasul dintre te#i,
dimensiunile te#ilor &diametru e)terior si interior, sau diametrul e)terior si
grosimea',
Tiberiu Munteanu Grupa MA36 1<
numarul de randuri de te#i &te#i pe ori%ontala' si numarul de sectii &te#i pe
#erticala'.
"aracteristicile !unctionale, sunt cele care de!inesc per!ormantele termice si
!luidodinamice ale sc+imbatoarelor de caldura. 4ntre acestea cele mai importante sunt8
coe!icientul global de trans!er termic,
pierderile de presiune pe circuitele celor doi agenti,
modul de automati%are a !unctionarii &prin controlul presiunii agentului !rigori!ic, al
gi#ra2ului, sau al compo%itiei apei, etc.',
?peratiile de intretinere necesare repre%inta o alta caracteristica importanta, .ar
ca"e1a e)emple sunt8
pur2area &ga%elor necondensabile, uleiului, etc.',
curatarea, degi#rarea, despra!uirea, detartrarea,
tratamente au)iliare &deduri%area apei, !iltrarea, etc.'.
"lasi!icarea sc+imbatoarelor de caldura se poate reali%a de e)emplu dupa natura
agentilor si rolul !unctional8
A,enti Va'ri*tare Cn%en"atare
Aer si ga%e uscate .aterie cu aripioare .aterie cu aripioare
Aer si ga%e umede .aterie cu aripioare
"ondensatoare cu e#aporarea apei
&naturala sau !ortata'
Turnuri de racire
Apa si lic+ide
Sc+imbatoare multitubulare
agentul rece in te#i
agentul rece intre te#i
Sc+imbatoare multitubulare
agentul cald in te#i
agentul cald intre te#i
Sc+imbatoare cu placi
Sc+imbatoare coa)iale
).( Cn"tr#!tia "!3im=atarelr %e !al%#ra
4ndi!erent de modul in care sunt clasi!icate sc+imbatoarele de caldura utili%ate in
te+nica !rigului, e)ista patru modalitati te+nice de reali%are a acestora, dintre care primele
doua sunt cele mai raspandite8
sc+imbatoare de caldura multitubulare
baterii sc+imbatoare de caldura cu aripioare
sc+imbatoare de caldura cu placi
sc+imbatoare de caldura coa)iale
).(.1S!3im=atare %e !al%#ra m#ltit#=#lare
Tiberiu Munteanu Grupa MA36 1=
3.$.1.1 Aceste aparate sunt construite in principiu dintrun !ascicul de te#i, montate
in doua placi tubulare si inc+ise intro manta pre#a%uta cu capace, asa cum se obser#a in
!igura
#.g. 3.1. ,c2ema 3u!c".!a-a a u!u. sc2.m4a"r de ca-dura mu-"."u4u-ar
4n general te#ile sunt laminate si destinate special constructiei sc+imbatoarelor de
caldura. "ele mai utili%ate materiale sunt8
oteluri pentru temperaturi medii sau 2oase,
cupru,
alia2e cuprunic+el in di!erite compo%itii &de e)emplu ;@Q3@[, sau :@Q1@[',
alia2e cuprualuminiu in di!erite compo%itii &de e)emplu :3Q;[, sau :1Q:[',
di!erite tipuri de alia2e cu %inc intre $$ si <@[,
oteluri ino)idabile.
E)ista o mare #arietate de diametre pentru care sunt produse aceste te#i, dar in
general, pentru sc+imbatoarele de caldura se pre!era te#i cu diametre cat mai mici, care
asigura un trans!er termic mai intens si constructii mai compacte, dar se #or a#ea in
#edere si aspectele legate de pierderile de presiune si de colmatare.
Dtili%area intensa in ultimii ani a !reonilor, caracteri%ati prin coe!icienti de trans!er
termic mai redusi, a dus intre altele si la producerea de sc+imbatoare multitubulare, dar nu
numai, in care se utili%ea%a te#i speciale pentru imbunatatirea conditiilor de trans!er termic.
3.$.1.$ Te&i "'e!iale 'entr# im=#natatirea tran"$er#l#i termi!
4n !igura 3.$ sunt pre%entate te#i cu ner#uri spiralate, care se utili%ea%a in special la
constructia #apori%atoarelor8
#.g. 3.2. Te1. cu !er1ur. s5.ra-a"e
4n !igura 3.3. este pre%entata o tea#a cu ner#uri e)terioare 2oase, reali%ate prin
e)trudare, din materialul de ba%a al te#ii. *upa e)trudare, diametrul e)terior al partilor lise
Tiberiu Munteanu Grupa MA36 16
ale te#ilor, este egal cu diametrul e)terior al ner#urilor, ceea ce permite o montare usoara
in placile tubulare. 9asul dintre ner#uri este in mod u%ual de &@,A\1,=' mm, iar inaltimea
ner#urilor este de apro)imati# &1\1,=' mm. Aceste te#i pot sa asigure un raport intre
supra!ata e)terioara a te#ilor ner#urate si supra!ata interioara a acestora de 3\=, ceea ce
repre%inta o crestere semni!icati#a a supra!etei e)terioare de trans!er termic.
#.g. 3.3. Tea1a cu !er1ur. 6ase, 4".!u"e 5r.! ex"rudare
4n !igura 3.<. sunt pre%entate cate#a tipuri de te#i cu aripioare ondulate. Aceste te#i
se utili%ea%a in special la constructia #apori%atoarelor. 9e tea#a de ba%a se montea%a prin
sudare elicoidala, o banda ondulata. Asemenea constructii se pot reali%a pentru te#i a#and
diametre intre &A\3:' mm. 4naltimea ner#urilor este de : mm, iar grosimea acestora
#aria%a intre @,$\@,3 mm. Baportul dintre supra!ata e)terioara si cea interioara este de
:\16.
#.g. 3.%. Te1. cu !er1ur. !du-a"e
4n !igura 3.=. este pre%entata o tea#a cu ner#uri in !orma de ace. Acestea se
utili%ea%a in special la constructia condensatoarelor. E)teriorul te#ilor se aseamana cu o
perie metlica, ceea ce asigura o supra!ata si o intensitate a trans!erului termic, !oarte
ridicate. Aceste tipuri de te#i sunt e!iciente in primul rand pentru trans!erul caldurii in medii
ga%oase si in particular in aer.
#.g. 3.). Tea1a cu !er1ur. ac.3rme
4n !igura 3.6. sunt pre%entate cate#a te#i cu mie% in !orma de stea, care se
utili%ea%a la constructia #apori%atoarelor cu !ierbere in interiorul te#ilor. Supra!ata
interioara este marita prin introducerea in te#i a mie%urilor reali%ate din aluminiu si a#and
Tiberiu Munteanu Grupa MA36 1;
u%ual cinci sau %ece ra%e. 9roblema te+nica a reali%arii acestor te#i o repre%inta
asigurarea contactului termic dintre tea#a de ba%a si mie%, reali%at prin introducerea
!ortata a mie%ului. 4ntensitatea trans!erului termic este marita daca se reali%ea%a si
rasucirea mie%ului de $\3 ori pe !iecare metru de tea#a.
Te#ile cu mie% in !orma de stea pot a#ea diametre de 16\1: mm si grosimea de 1
mm. Baportul dintre supra!ata interioara si cea e)terioara este de $ in ca%ul mie%urilor cu =
ra%e si 3,; in ca%ul mie%urilor cu 1@ ra%e.
#.g. 3.+. Te1. cu m.ez .! 3rma de s"ea
4n !igura 3.;. sunt pre%entate cate#a modele de te#i cu ner#uri interioare. Aceste
te#i se pot utili%a si la #apori%atoare si la condensatoare. -er#urile sunt reali%ate din tea#a
de ba%a, ceea ce asigura un trans!er termic !oarte bun. e)ista numeroase !orme ale
ner#urilor si grade de rasucire. (ata de te#ile lise, coe!icientul global de trans!er termic
creste mult datorita urmatoarelor e!ecte8
cresterea supra!etei de trans!er termic,
drena2ul prin capilaritate a !a%ei lic+ide, care !ormea%a un !ilm subtire pe supra!ata
interioara ner#urata,
rotirea !ilmului de lic+id, datorita rasucirii &inclinarii' ner#urilor.
#.g. 3.*. Te1. cu !er1ur. .!"erare
4n !igura 3.A. sunt pre%entate doua te#i cu supra!ata neregulata montate una in alta.
Asemenea te#i se pot utili%a e!icient in constructia condensatoarelor si a #apori%atoarelor,
sunt !oarte moderne si se produc in Caponia, SDA, Germania sau (ranta. Supra!etele
te#ilor pre%inta di!erite tipuri de ca#itati, proeminente piramidale sau asperitati, reali%ate
prin di#erse procedee te+nologice noi. Supra!etele neregulate ale acestor te#i pot
intensi!ica trans!erul termic in ca%ul sc+imbarii starii de agregare, pentru ca !a#ori%ea%a
Tiberiu Munteanu Grupa MA36 1A
amorsarea !ierberii, respecti# a condensarii. *in acest moti# aceste te#i mai sunt numite si
te#i de nucleatie.
#.g. 3.'. Te1. cu su5ra3e"e !eregu-a"e
4n !igura 3.:. este pre%entata o tea#a din materiale compo%ite. Asemenea te#i se
pot utili%a si in condensatoare si in #apori%atoare, atunci cand conditiile de trans!er termic
sunt mediocre atat in interior cat si in e)teriorul te#ilor. Aceste te#i combina a#anta2ele
ner#urilor e)terioare cu cele ale generatoarelor interioare de turbulenta. E)ista mai multe
#ariante de asemenea te#i intre care se pot aminti te#i cu ner#uri elicoidale la interior si
structura piramidala la e)terior, sau te#i cu ner#uri elicoidale atat la interior cat si la
e)terior. *iametrele pentru care se produc asemenea te#i sunt de 1@\1: mm, iar raportul
dintre supra!ata e)terioara si cea interioara este de 1,=\$.
#.g. 3.7. Tea1a rea-.za"a d.! ma"er.a-e cm5z."e
3.$.1.3 U*#ra "i %eterirarea te&ilr in e4'latare
"alitatea materialelor din care se reali%ea%a te#ile, ca si materialele din care se
reali%ea%a acestea trebuie sa !ie dintre cele mai bune deoarece in timpul !unctionarii,
acestea sunt supuse coro%iunii si unor solicitari care le pot distruge, sau le pot diminua
capacitatea de trans!er termic.
4n !igura 3.1@ este pre%entata o tea#a ner#urata corodata in e)terior pe durata !unctionarii,
iar in !igura 3.11 este pre%entata o tea#a ner#urata corodata in interior.
Tiberiu Munteanu Grupa MA36 1:
#.g. 3.10. Tea1a !er1ura"a crda"a -a ex"er.r
#.g. 3.11. Tea1a !er1ura"a crda"a .!"er.r
4n !igura 3.1$ este pre%entata u%ura aparuta pe o tea#a in %ona de montare pe suport.
#.g. 3.12. Tea1a uza"a da"r."a su5r"u-u.
4n !igurile 3.13 si 3.1< sunt pre%entate te#i distruse datorita solicitarilor la care au !ost
supuse in timpul !unctionarii.
#.g. 3.13. Tea1a s5ar"a da"r."a 5res.u!.. g2e".. 3rma"e .! .!"er.r
Tiberiu Munteanu Grupa MA36 $@
#.g. 3.1%. Tea1a 3.sura"a -!g."ud.!a-
*in ultimele doua imagini se obser#a ca te#ile nu se !isurea%a trans#ersal, ci longitudinal,
sau alt!el spus se sparg &crapa'.
).(.1.: Pla!ile t#=#lare
9lacile tubulare se utili%ea%a pentru !i)area te#ilor in !ascicul si se montea%a la
e)tremitatile mantalei asa cum se obser#a in !igura $.1. *aca este necesar, pentru
sustinerea !asciculului de te#i se utili%ea%a si suporti. 9entru reali%area placilor tubulare si
a suportilor se pot utili%ea urmatoarele materiale in !unctie de natura agentilor si
agresi#itatea acestora !ata de aceste materiale8
oteluri pentru agenti !rigori!ici, apa dulce sau agenti intermediari de racire !ara
saruri,
cupru pentru !reoni, dar nu si pentru amoniac,
bron% pentru apa de mare sau agenti intermediari pe ba%a de saruri,
otel placat cu otel ino)idabil pentru agenti agresi#i,
otel ino)idabil pentru lic+ide alimentare.
?ri!iciile sunt practicate in placile tubulare si in placile suport, ast!el incat sa
!orme%e de regula +e)agoane &sau triung+iuri eliciodale'. Dneori gaurile, respecti# te#ile
se dispun in !orma de coridor &sau patrate', iar uneori in !orma de cercuri concentrice, ca
in !igura 3.1=, in care a este numarul de te#i pe latura +e)agonului, respecti# patratului
e)terior, iar b este numarul de te#i pe diagonala +e)agonului e)terior. 4n #ederea unei
montari usoare a te#ilor in !ascicul prin placile tubulare si suporti, gaurile din acestea se
reali%ea%a simultan, &toate odata'.
#.g. 3.1) 8dur. de d.s5u!ere a "e1.-r .! 5-ac.-e "u4u-are
a 9 du5a 2exaga!e: 4 9 du5a 5a"ra"e: c 9 du5a cercur. c!ce!"r.ce
Tiberiu Munteanu Grupa MA36 $1
4n ca%ul cel mai des intalnit, al +e)agoanelor, de regula pasul dintre te#i este de
apro)imati# 1,$= diametrul e)terior al te#ilor. Gaurile din placile tubulare se !inisea%a in
mod di!erit, in !unctie de procesul te+nologic de montare a te#ilor. Ast!el pentru te#ile
sudate electric sau bra%ate se reali%ea%a o ale%are urmata de sam!renare, iar pentru te#ile
mandrinate se reali%ea%a o ale%are urmata de reali%area unor canale interioare, asa cum
se obser#a in !igura 3.16. Mandrinarea se rali%ea%a ast!el incat in urma de!ormarii te#ilor,
acestea sa se !i)e%e in canalele pre#a%ute in gaurile de !i)are.
#.g. 3.1+. Prcedee-e uzua-e de 3.xare a "e1.-r .! 5-ac.-e "u4u-are
).(.1.? Manta#a
Mantaua sc+imbatoarelor de caldura multitubulare se calculea%a ast!el incat sa aiba
un diametru interior care sa permita montarea !asciculului de te#i. Grosimea mantalei se
determina din calculul de re%istenta, ast!el incat sa re%iste la presiunea de lucru a
agentului dintre te#i si manta &minim < bar'. Materialul din care se reali%ea%a mantalele
este otelul. 9ana la diametre de cca. <@@ mm, acestea se reali%ea%a din te#i a#and
diametrele standardi%ate. 9entru diametre mai mari, mantalele se reali%ea%a din #irole
obtinute prin roluire. Sudurile prin care se reali%ea%a asamblarea #irolelor in manta, trebuie
controlate prin metode de!ectoscopice nedistructi#e &cel mai adesea ra%e g '. *upa
montare sc+imbatoarele de caldura multitubulare sunt supuse unor probe +idraulice de
etansitate la presiuni ce#a mai mari decat cele nominale.
).(.1.@ Ca'a!ele
"apacele au rolul de a reali%a circulatia agentului din interiorul te#ilor. Sicanele
montate pe capace asigura numarul de drumuri prin interiorul te#ilor, ast!el incat sa se
reali%e%e #ite%ele de curgere dorite. Tot pe capace sunt montate racordurile de
intrareQiesire pentru agentul care curge prin te#i. *e obicei numarul de treceri este par,
pentru ca racordurile sa !ie montate pe un singur capac. 3a aparatele de dimensiuni mari,
capacele sunt demontabile pentru a permite curatarea interioara a te#ilor, iar !i)area
capacelor se reali%ea%a prin suruburi pe !lansele pre#a%ute in acest scop la e)teriorul
placilor tubulare. "apacele se reali%ea%a prin turnare, cel mai adesea din !onta. "ate#a
tipuri de capace sunt pre%entate in !igura $.1;.
Tiberiu Munteanu Grupa MA36 $$
>aterii
"!3im=atare %e !al%#ra !# ari'iare
).(.(.1 Nti#ni ,enerale .ateriile cu aripioare se utili%ea%a atat pentru constructia
condensatoarelor racite cu aer cat si pentru cea a #apori%atoarelor racitoare de aer si sunt
reali%ate din te#i pe care se montea%a aripioarele. "onstructiile re%ultate sunt de tipul celor
pre%entate in !igura 3.1A.
#.g. 3.1'. ;a"er.e cu ar.5.are
4n !igura 3.1: sunt pre%entate cate#a detalii constructi#e ale bateriilor cu aripioare.
#.g. 3.17. <e"a-.. c!s"ruc".1e a-e 4a"er..-r cu ar.5.are
Tiberiu Munteanu Grupa MA36 $3
9arametrii !i%ici care se por de!ini in #ederea e!ectuarii calculelor termice si
aerodinamice ale acestor sc+imbatoare de caldura sunt8
numarul de randuri de te#i pe #erticala,
numarul de randuri de te#i pe ori%ontala,
supra!ata totala de trans!er termic,
raporul dintre supra!ata e)terioara si supra!ata interioara,
supra!ata !rontala in sensul de curgere a aerului,
supra!ata libera de curgere a aerului.
4n #ederea prote2arii anticoro%i#e a mediului in care #or !unctiona aceste aparate
&aerul atmos!eric, aerul marin, aerul din di#erse localuri', se reali%ea%a di#erse tipuri de
acoperiri8
gal#ani%are utili%ata in ca%ul te#ilor si ner#urilor din otel in #ederea prote2arii
impotri#a ruginirii prin acoperire cu %inc si a asigurarii unui contact termic !oarte
bun,
ematare utili%ata in ca%ul te#ilor si ner#urilor din cupru,pentru acoperirea
acestora cu rasini poliuretanice.
*upa montare, bateriile sunt supuse unor probe +idraulice de etanseitate, apoi sunt
uscate si des+idratate, incarcate cu a%ot la presiune sca%uta, inc+ise si pastrate in
#ederea li#rarii.
Alte tipuri de serpentine sunt cele pre%entate in !igurile 3.$@ si 3.$1.
#.g. 3.20. ,er5e!".!e 5e!"ru rea-.zarea de c!ge-a"are cu 5-ac.
#.g. 3.21. ,er5e!".!e m!"a"e .!"r&u! sc2.m4a"r de ca-dura de ".5 5a!u
).(.(.(. T#=#lat#ra
Te#ile se reali%ea%a in principiu din acelesi materiale ca si cele de la
sc+imbatoarele de caldura multitubulare, dar predomina otelul si cuprul.
Tendinta ultimilor ani in constructia acestor aparate este de a se reduce cat mai
mult diametrul te#ilor, in scopul imbunatatirii coe!icientului global de trans!er termic, a
reducerii masei sc+imbatoarelor si a incarcaturii de agent !rigori!ic, pe !ondul reducerii
globale a costurilor. 9entru te#ile din otel, diametrul interior este in 2ur de $@ mm, iar pentru
cele din cupru, diametrul minim este in 2ur de :\1@ mm. Grosimile te#ilor sunt relati# mici,
pentru otel in 2ur de 1 mm, iar pentru cupru c+iar sub @,= mm. 4n aparatele de acest tip
Tiberiu Munteanu Grupa MA36 $<
utili%ate ca #apori%atoare sau condensatoare, deci in care se reali%ea%a sc+imbarea starii
de agregare, se utili%ea%a adesea te#i speciale, de tipul celor pre%entate in paragra!ul
re!eritor la sc+imbatoarele de caldura multitubulare.
9entru dispunerea te#ilor se adopta in general una din cele doua #ariante
pre%entate in !igura 3.$$8
in triung+iuri ec+ilaterale &in sa+',
in patrate &in coridor'.
*ispunerea te#ilor dupa triung+iuri ec+ilaterale asigura un coe!icient de trans!er
termic mai bun, dar cu pierderi de presiune mai mari, in timp ce dispunerea in patrate
asigura un trans!er termic mai putin per!ormant, dar caracteri%at prin pierderi de presiune
mai reduse.
#.g. 3.22. <.s5u!erea "e1.-r .! 4a"er.. cu ar.5.are
).(.(.) Ner&#rile
-er#urile, denumite la aceste constructii si aripioare sau ner#uri continue, se pot
reali%a din otel, aluminiu sau cupru. "ele mai des utili%ate sunt combinatiile8
te#i din otel si aripioare din otel,
te#i din cupru si aripioare din aluminiu.
Mai sunt posibile si combinatii ca8
te#i din otel si aripioare din aluminiu,
te#i din cupru si aripioare din cupru,
te#i din otel ino)idabil si aripioare din otel ino)idabil.
4n !igura 3.$3 sunt pre%entate in sectiune doua te#i pe care au !ost montate ner#uri
continue lamelare.
#.g. 3.23. Te1. cu !er1ur. -ame-are
Tiberiu Munteanu Grupa MA36 $=
"ele mai raspandite tipuri de aripioare sunt pre%entate in !igurile 3.$< si 3.$=8
ner#uri plane continue,
ner#uri in!asurate.
#.g. 3.2%. Ner1ur. 5-a!e c!".!ue
#.g. 3.2). Ner1ur. .!3asura"e
E!icienta termica a ner#urilor este cu atat mai buna cu cat8
materialul din care sunt con!ectionate are o conductibilitate termica mai buna
&aceasta creste in ordinea8 otel ino)idabil, otel, aluminiu, cupru',
inaltimea ner#urilor este mai redusa,
grosimea ner#urilor este mai mare,
contactul cu te#ile de ba%a este mai bun.
4n general, pentru te#i din otel cu diametrul de cca. $@ mm, inaltimea ner#urilor este
de $=\3@ mm, iar grosimea de @,3\@,< mm, in timp ce pentru te#ile subtiri din cupru,
inaltimea ner#urilor este de 1@\$@ mm, iar grosimea acestora este de @,1\@,3 mm.
*oua carcteristici geometrice importante ale ner#urilor de acest tip sunt pasul adica
distanta dintre a)ele a doua ner#uri consecuti#e si distanta dintre doua ner#uri, adica
distanta dintre !lancurile opuse a doua ner#uri consecuti#e. 9entru condensatoare, pasul
minim acceptat este de cca. $ mm, iar pentru #apori%atoare este de cca. < mm. 4n ca%ul
#apori%atoarelor industriale din otel cu depuneri masi#e de %apada, pasul dintre ner#uri
poate sa a2unga pana la cca. 3@ mm.
-er#urile plane continue se reali%ea%a prin stantare dintro singura trecere ast!el
incat sa re%ulte si bordurile pentru !i)are pe tea#a, generatoarele de turbulenta &!omele de
pe supra!etele laterale' si ori!iciile de usurare, repre%entate in !igura 3.$<. Aceste ner#uri
se montea%a in pac+ete de ner#uri, pe dispo%iti#e denumite piepteni, care sa asigure
pasul dorit. Drmea%a montarea te#ilor in gaurile practicte in ner#uri. Asigurarea contactului
termic dintre te#i si ner#urile plane continue se reali%ea%a in general prin gon!lare
+idraulica, sau mecanic, prin trecerea !ortata prin interiorul te#ilor, a unor bile calibrate, de
Tiberiu Munteanu Grupa MA36 $6
diametru ce#a mai mare decat cel interior al te#ilor. 4n acest al doilea ca% se imprima
bilelor o energie cinetica !oarte mare, iar aceastea trec prin te#i intro maniera
asemanatoare unor gloante si !ortea%a gon!larea te#ilor, respecti# asigurarea contactului
termic dinte te#i si ner#uri.
-er#urile in!asurate se reali%ea%a prin in!asurarea in 2urul te#ii a unei ben%i din
tabla, cu a2utorul unui dispo%iti# special destinat acestui scop.
Asamblarea te#ilor ner#urate &indi!erent de tipul ner#urilor', se reali%ea%a prin
montarea la capete a unor placi in care se !i)ea%a toate te#ile si care constituie si un cadru
al bateriei, asa cum se obser#a si in !igura 3.1A.
Dnii producatori de asemenea aparate, reali%ea%a module din anumite tipuri de te#i
si aripioare, ca in !igura 3.$6.
#.g. 3.2+. 8du-e d.! "e1. cu ar.5.are
9arametrii geometrici care de!inesc aceste module sunt8
pasul dintre ner#uri,
lungimea ner#urata &sau lungimea te#ilor',
numarul de te#i din modul &pe adancime si pe inaltime',
diametrul te#ilor.
3.$.3 S!3im=atare %e !al%#ra !# 'la!i
Aceste aparate sunt reali%ate prin imbinarea de placi care reali%ea%a intre ele spatii
prin care circula agentii care sc+imba caldura. Acesti agenti ocupa alternati# spatiile dintre
placile sc+imbatorului de caldura, ast!el incat sa nu se amestece intre ei. 4n consecinta,
spatiile dintre placi trebuie sa !ie etansate !ata de e)terior si !ata de spatiile in care se gasc
alti agenti. *e asemenea sistemul de etansare trebuie sa permita trecerea agentilor dintr
Tiberiu Munteanu Grupa MA36 $;
un spatiu in altul, uneori prin tra#ersarea spatiilor destinate altor agenti. Aceste
sc+imbatoare trebuie sa aiba cel putin doua placi, ca in ca%ul unor tipuri de #apori%atoare.
E)ista patru #ariante te+nologice de reali%are a sc+imbatoarelor de caldura cu placi8
cu placi si garnituri demontabile
cu placi sudate
cu placi bra%ate
cu placi a#and circuite imprimate
).(.).1 S!3im=atarele !# 'la!i "i ,arnit#ri %emmnta=ile sunt de tipul
pre%entat in !igura 3.$;. 9lacile intre care se introduc garniturile, se montea%a impreuna
intre o placa de ba%a si una mobila. 9lacile pot sa !ie demontate in #ederea curatarii.
(i)area placilor se reali%ea%a cu a2utorul unor tiranti. *in punct de #edere +idraulic se pot
reali%a curgeri in contracurent sau in ec+icurent.
#.g. 3.2*. ,c2.m4a"r de ca-dura cu 5-ac. s. gar!."ur. dem!"a4.-e
4n !igura 3.$A este pre%entata sc+ema de curgere a agentilor de lucru intrun sc+imbator
de caldura cu placi.
Tiberiu Munteanu Grupa MA36 $A
#.g. 3.2'. ,c2ema de curgere .! sc2.m4a"are-e cu 5-ac.
Materialele din care se reali%ea%a placile depind de natura agentilor de lucru, iar
cele mai utili%ate sunt8
oteluri ino)idabile,
alia2e de aluminiu,
alia2e de titan,
alia2e cuprunic+el.
Grosimea placilor poate sa #arie%e intre @,6\1,1 mm, sau c+iar mai mult.
9entru garnituri se pot utili%a de asemenea mai multe materiale in !unctie de
temperaturile de lucru8
nitril &tma) H 11@ ] "',
butil &tma) H 13= ] "',
& etilenpropilen &tma) H 1== ] "',
Oiton &tma) H 1:@ ] "',
*omeniul temperaturilor de lucru pentru aceste aparate poate sa #arie%e intre
=@\^1:@ ] ".
9resiunile nominale ma)ime de lucru pot sa a2unga pana la 16\$@ bar, iar
di!erenta ma)ima dintre presiunile circuitelor poate sa a2unga pana la :\1$ bar si in mod
e)ceptional la $@ bar
3.2.3.2. S!3im=atarele !# 'la!i "#%ate au placile asamblate nedemontabil prin
sudare. *in aceasta categorie !ac parte8
placile dulapurilor de congelare, reali%ate din pro!ile de aluminiu sudate, pentru a
!orma platanele pe care se pastrea%a produse si canalele de curgere pentru agentul
!rigori!ic care #apori%ea%a,
sc+imbatoarele de caldura reali%ate din placi ambutisate si sudate ca in !igura
3.$:, pentru a se asigura re%istenta mecanica si curgerea agentilor, de regula in
contracurent.
9resiunile nominale ma)ime pot sa a2unga pana la 3@\<@ bar, iar domeniul de
temperaturi intre care pot sa lucre%e este de $@@\^$@@ ] ".
#.g. 3.27. ,c2.m4a"are de ca-dura d.! 5-ac. suda"e
Tiberiu Munteanu Grupa MA36 $:
).(.).). S!3im=atarele !# 'la!i =ra*ate sunt reali%ate cu placi din otel ino)idabil
asamblate prin bra%are &lipire' cu a2utorul unui alia2 pe ba%a de cupru, in cuptoare sub #id.
Ansamblul sc+imbatoarelor de caldura de acest tip este pre%entat in !igura 3.3@. Se pot
utili%a ca #apori%atoare sau ca sc+imbatoare interne de caldura, dar numai pentru agenti
curati, deoarece nu se pot curata decat prin spalare c+imica.
"ompactitatea acestor aparate este !oarte mare.
#.g. 3.30. ,c2.m4a"r de ca-dura d.! 5-ac. 4raza"e care 5a"e 3u!c".!a ca 1a5r.za"r sau
c!de!sa"r
Sc+ema de curgere a !luidelor in sc+imbatoarele de caldura bra%ate este pre%entata in
!igura 3.31.
#.g. 3.31. ,c2ema de curgere a 3-u.de-r .! sc2.m4a"are-e cu 5-ac. 4raza"e
).(.).: S!3im=atarele %e !al%#ra !# 'la!i a&an% !ir!#ite im'rimate sunt
reali%ate din placi metalice plane, a#and gra#ate pe supra!ata circuite !ine &cca. 1 mm',
prin metode c+imice. 9lacile sunt asamblate in blocuri prin incal%ire si presare, procedeu
denumit si sudare sub presiune. "analele sunt legate la doua perec+i de colectoare,
pentru a !orma doua circuite separate. *in aceste placi se pot reali%a condensatoare si
#apori%atoare !oarte compacte.
4n pre%ent aceste tipuri de aparate sunt in curs de per!ectionare in special in
Australia si Marea .ritanie
).(.: S!3im=atare %e !al%#ra !a4iale
Aceste sc+imbatoare de caldura, de tipul celor pre%entate in !igura 3.3$, sunt
utili%ate in special pentru lic+ide, !iind reali%ate din doua te#i coa)iale. 4n ca%ul
#apori%atoarelor, cand agentul !rigori!ic circula prin interior, tea#a interioara poate sa !ie
pre#a%uta cu ner#uri, sau poate !i inlocuita cu mai multe te#i, situatie in care tea#a
Tiberiu Munteanu Grupa MA36 3@
e)terioara are rolul unei mantale. Ansamblul acestor te#i este in!asurat elicoidal pentru a
mari supra!ata de trans!er termic !ara a mari sensibil gabaritul aparatului.
#.g. 3.32. Te1. s. sc2.m4a"are de ca-dura cax.a-e
Sc+imbatoarele de caldura coa)iale pre%inta urmatoarele a#anta2e8
per!ormante de trans!er termic ridicate, mai ales daca se utili%ea%a te#i cu
supra!ete neregulate,
la sarcini termice egale, sunt mai putin masi#e decat constructiile multitubulare,
curgerea si trans!erul termic se reali%ea%a in contracurent,
au o mare compactitate,
pre%inta o incarcatura redusa cu agent !rigori!ic.
*e%a#anta2ul cel mai important pe care il pre%inta, il constituie !aptul ca nu se poate
reali%a curatarea decat prin spalare c+imica.
Materialele utili%ate pentru reali%area te#ilor il repre%inta otelul si alia2ele cupru
nic+el. 9resiunile nominale ma)ime pot sa atinga #alori de 1=\$= bar, iar temperaturile
ma)ime sunt de $@\1<@ ] ".
9ot !i utili%ate ca si condensatoare, #apori%atoare, subracitoare, preincal%itoare,
desupraincal%itoare, recuperatoare de caldura, etc.
Tiberiu Munteanu Grupa MA36 31
IV. CAPITOLUL :
:.1 A'li!atia 'ra!ti!a
9roblema8
Sa se dimensione%e un sc+imbator de caldura pentru racirea apei dulci de la
motorul principal de pe o na#a, stiind ca racirea se !ace cu apa de mare si lucrand cu
urmatorii parametri8
& 9uterea nominala a motorului8 9 H ==@@ "9
& Temperatura de intrare a apei dulci8 t
$
H ;=
?
"
& Temperatura de iesire a apei dulci8 t
$
_ H 6@
?
"
& Temperatura de intrare a apei de mare8 t
1
H 1:
?
"
& Temperatura de iesire a apei de mare8 t
1
_ H $=
?
"
& *ensitatea apei de mare8 P H 1@$@ 7gQm
3
& Supra!ata de sc+imb de caldura8 d
i
Qd
e
H 36Q<@
& Bandamentul8 ` H :=[
& 3ungimea te#ilor8 3 H 3 m
Be%ol#are8
1. "antitatea de caldura cedata de instalatie8
$. "antitatea de caldura primita de apa de mare8
3. Masele agentilor #e+iculati8
A#and in #edere ca, caracteristicile apei dulci sunt aceleasi cu ale apei de
mare, mai putin densitatea, re%ulta8
Tiberiu Munteanu Grupa MA36 3$
<. Adaptarea coe!icientului global de sc+imb de caldura 78
=. "alculul di!erentei medii logaritmice de caldura8
6. "alculul supra!etei totale de sc+imb de caldura8
;. "alculul numarului de te#i8
Numaru- de "e1.=
A. "alculul diametrului *t pe care se asea%a te#ile in es+ic+ier8
t H pasul dintre te#i
Tiberiu Munteanu Grupa MA36 33
:. "alculul diametrului interior al mantalei sc+imbatorului8
1@. "alculul supra!etei de trecere ale purtatorilor de caldura8
11. "alculul #ite%elor purtatorilor de caldura8
1$. "alculul in#atiatiei8
13. "oe!icientul de trecere al caldurii8
1<. "oe!icientul de corectie8
Tiberiu Munteanu Grupa MA36 3<
s m
h St
mapamare
w > 0'3 , 0
1 1
1

s m
h St
mapadulce
w > 2+3 , 0
1 2
2

1=. Oeri!icarea dimensionarii

Abaterea8
Tiberiu Munteanu Grupa MA36 3=