Meditatia Ascute Mintea

Trei luni de antrenament intens cu forma de meditatie

cunoscuta ca privirea interioara poate ascuti atat de
tare mintea unei persoane incat sa o ajute sa observe
detalii pe care altfel le-ar fi pierdut.
Aceste noi descoperiri sunt adaugate la volumul in
crestere al cercetarilor aratand ca milenarele discipline
mentale pot ajuta controlul si dezvoltarea mintii, putand
ingriji conditii ca Sindromul hiperactivitatii si atentiei
deficitare (A! S!A in lb romana".
#ateva insusiri ale mintii care anterior au fost
considerate ca relativ predeterminate pot fi acum
schimbate prin antrenamentul mental a afirmat
neurologul $ichard avidson de la %niversitatea
&isconsin . 'amenii stiu ca e(ercitiile fizice pot
imbunatati corpul, dar cercetarile noastre si cele ale
altora ofera perspectiva ca e(ercitiile mentale sa
imbunatateasca mintea Sa acordam atentie faptelor
necesita timp si efort si cata vreme fiecare are o
cantitate limitata de energie mentala de disipat, detaliile
pot fi trecute cu vederea. )unaoara, cand doua imagini
sunt afisate independent cate o jumatate de secunda pe
un ecran, oamenii adesea nu observa a doua imagine.
Atentia dvs. este blocata pe prima tinta, asa ca o
ratati pe a doua, spune avidson. Aceasta este
denumita clipirea atentiei, un efect inrudit cu modul
in care poti sa treci cu vederea ceva cand clipesti din
ochi. Totusi faptul ca uneori oamenii pot sa receptioneze
si cea de-a doua imagine sugereaza ca este posibila
ascutirea atentiei prin antrenament, e(act ceeace au
descoperit noile studii asupra meditatiei
*aleabilitatea creierului
*editatia e o familie de metode destinate sa faciliteze
echilibrarea emotiilor si a atentiei, spune avidson,
care a condus studiul.
+n anii din urma, oamenii de stiinta au descoperit ca
meditatia afecteaza functiunile cerebrale. Spre e(emplu,
cercetarile asupra calugarilor Tibetani antrenati sa isi
concentreze atentia asupra unui singur obiect ori gand au
revelat ca ei pot sa se contrenteze pe o singura imagine
mult mai mult decat este normal cand li se prezinta
doua imagini diferite fiecarui ochi. %n alt studiu asupra
oamenilor care au meditat cate ,- de minute zilnic a
gasit ca zonele cerebrale care sunt legate de atentie si de
procesarea semnalelor de la organele de simt au devenit
mai groase.
%nul dintre misterele fundamentale devine acum mai
bine cunoscut pe masura ce mergem mai departe cu
neuroplasticitatea care este inca o zona de cercetare de
avangarda, ideea ca noi putem literalmente sa ne
modificam creierul prin antrenament mental a declarat
avidson pentru .iveScience. #ateva tipuri de
caracteristici mentale cum sunt atentia sau anumite emotii
ca fericirea pot fi privite ca abilitati care pot fi
antrenate
#and avidson l-a intalnit prima data pe alai .ama cu
aproape zece ani in urma, liderul e(ilat al Tibetului l-a
incurajat spre a conduce cercetari stiintifice pe tema
meditatiei, /si am recunoscut ca a fost o perioada foarte
potrivita sa incepem asemenea cercetari, pentru ca
metodele de studiu al creierului care ne stau acum la
dispozitie s-au perfectionat foarte mult iar comunitatea
stiintifica este semnificativ mai receptiva la ideile de
acest gen./
0- pana la 01 ore zilnic
avidson si colegii sai au investigat impactul 2ipassana-
ei, o disciplina veche de 13-- de ani care este cea mai
veche forma de meditatie )udista, centrata pe reducerea
agitatiei mentale si imbunatatirea sensibilitatii senzoriale.
avidson a practicat 2ipassana si alte forme de meditie
budista de mai mult de 4- de ani. /5u este singura
forma de meditatie despre care am fost interesati, dar
este o forma de instruire practicata pe scara larga si
care poate fi aplicata si in alta parte a tarii,/ a spus
avidson.
#ercetatorii au investigat 06 voluntari inainte si dupa ce
acestia au incheiat trei luni de practica riguroasa a
2ipassana. 7i meditau intre 0- si 01 ore zilnic.
#ercetatorii au studiat de asemenea 14 de incepatori care
au fost instruiti printr-o meditatie-scoala de o ora si apoi
au practicat timp de o saptamana, cate 1- de minute pe
zi.
'amenii de stiinta au cerut voluntarilor sa priveasca
numerele clipind pe un ecran afisate alternativ cu o serie
de litere menite sa distraga atentia. Activitatea lor
cerebrala a fost monitorizata folosind electrozi plasati pe
suprafata scalpului.
avidson si colegii sai au descoperit ca creierul
voluntarilor care au urmat antrenamentul mental intensiv
are nevoie de mai putin timp pentru a observa detalii
decat inainte. Antrenamentul a imbunatatit de asemenea
abilitatea lor de a detecta cel de-al doilea numar din
timpul perioadei de clipire a atentiei. 8rin
comparatie, incepatorii nu pareau sa incerce un nivel
semnificativ al acestor cresteri ale capacitatilor,
concluziile detaliate se pot gasi online in jurnalul 8loS
)iolog9.
Tratament potential al A!
/Aceste descoperiri ale clipirii atentiei ne arata o
mica bresa in ceeace poate fi o dimensiune mult mai
larga a e(perientei care poate fi deschisa prin tehnicile
de meditatie,/ spune neurologul #lifford Saron de la
%niversit9 of #alifornia - avis #enter pentru *inte si
#reier. /8oti sa iti imaginezi ca viata este o serie de
clipiri ale atentiei si noi putem sa ratam o mare
parte din ceeace se intampla./
Aplicatiile acestei munci de cercetare includ tratamentul
starilor legate de atentie, e(plica avidson.
/7ste o e(plozie absoluta de retete de medicamente
pentru copiii care sunt diagnosticati cu A!. 7u nu
sunt impotriva folosirii corecte a medicamentelor, dar
cred ca sunt prescrise mult prea multe pentru acest
simptom si strategii ca meditatia ar putea fi o alternativa
sau completare acceptabile la medicatie pentru unii dintre
acesti copii,/ afirma avidson. /Ar mai fi necesare
cercetari precise pentru a stabili asta, dar munca noastra
este suficient de incitanta pentru a garanta ca va fi
urmata de cercetari mai sistematice. /
8entru urmatorii cinci ani, avidson asteapta o crestere
insemnata a cercetarilor in domeniul meditatiei si asta
/pentru ca incep sa fie recunoscute ca fiind lucruri care
tin cont de plasticitatea creierului, au relativ putine
efecte adverse (colaterale" si au potentiale efecte foarte
benefice, al caror impact tebuie sa fie confirmat folosind
cele mai riguroase metode stiintifice. / Alte directii de
cercetare pe care le urmeaza actualmente avidson si
colegii sai includ impactul meditatiei aspura durerii,
reglarea inflamatiilor si a emotiilor si asupra zonelor
cerebrale care sunt responsabile de simtaminte.
de #harles :. #hoi
Sursa; .iveScience