CAPITOLUL VIII CONINUTUL DREPTULUI INTERNAIONAL

PRIVAT
Coninutul dreptului internaional privat il constituie normele juridice care formeaz
aceast ramur de drept.
Principala clasificare a normelor dreptului internaional privat este in norme conflictuale i
norme materiale (substaniale).
Normele conflictuale sunt acele norme juridice, specifice dreptului internaional privat,
care au o structur proprie i soluioneaz conflicte de legi, in sensul c stabilesc care dintre
sistemele de drept in prezen trebuie s se aplice cu privire la raportul juridic respectiv.
Normele conflictuale se deosebesc de cele materiale (substaniale), cel puin sub
urmtoarele aspecte
a) norma conflictual nu carmuiete raportul juridic pe fondul su, ci numai arat sistemul
de drept aplicabil. !adar, spre deosebire de cea material, norma conflictual este o norm
de trimitere, de fi"are.
b) norma conflictual are o aplicare prealabil fa de norma material i influeneaz
norma material aplicabil.
!plicarea prealabil a normei conflictuale se e"plic prin succesiunea logic a etapelor de
realizare a dreptului, i anume mai intai trebuie determinat, pe baza normei conflictuale,
sistemul de drept aplicabil in spe, de ctre instana declarat competent, iar abia apoi
aceast instan trebuie s determine, din sistemul de drept aplicabil, care este norma
material pentru soluionarea litigiului.
#e asemenea, norma conflictual influenea norma material a!licabil" deoarece
trimiterea de ctre norma conflictual la un anumit sistem de drept duce, pe fond, la aplicarea
normelor materiale ale acelui sistem de drept.
#tructura normei conflictuale este, in esen, aceeai ca a oricrei norme juridice civile,
i anume conine i!otea i $is!oiia normei, dar elementele ei poart denumiri i au un
coninut specific.
$lementele normei conflictuale sunt urmtoarele
a) coninutul normei corespunde ipotezei normei conflictuale, adic acea categorie de
raporturi juridice (materia) la care respectiva norm se refer.
b) le%tura normei corespunde dispoziiei normei conflictuale, adic acea parte a normei
care indic sistemul de drept aplicabil pentru coninutul normei. %egtura trimite la sistemul
de drept ce va reglementa raportul juridic care formeaz coninutul normei conflictuale. $a se
materializeaz prin !unctul &elementul' $e le%tur, care constituie criteriul concret prin
care se stabilete legtura dintre raportul juridic (coninutul normei conflictuale) i un anumit
sistem de drept (care constituie legea aplicabil & le( causae ) in spe).
'n funcie de natura lor, punctele de legtur se clasific in dou categorii
a) puncte de legtur fi(e" care nu pot fi deplasate de sub incidena unui sistem de drept sub
incidena altui sistem de drept. 'ntr in aceast categorie, de e"emplu, locul siturii bunului
imobil,locul svaririi delictului i al producerii prejudiciului.
b) puncte de legtur mobile, in aceast categorie intrand toate celelalte puncte de legtur,
care se pot deplasa dintr&un sistem de drept in altul.
'mportana acestei clasificri const in consecinele juridice diferite pe care le produc
fiecare din cele dou categorii de puncte de legtur.
Normele conflictuale se clasific in funcie de mai multe criterii.
a) 'n funcie de coninutul lor, adic de primul element de structur al normei, acestea se
clasific in norme conflictuale cu privire la persoane (fizice i juridice), bunuri, motenire
(succesiune), actul juridic, faptele juridice etc. !cesta este criteriul dup care este structurat,
in general, %egea nr. ()*+(,,-.
b) #up felul le%turii (cel de&al doilea element al normei), acestea se clasific in
A. norme conflictuale unilaterale sau cu le%tur $irect, care indic, in mod direct, c,
intr&un raport juridic cu element de e"traneitate, se aplic sistemul de drept al unui anumit
stat,
care este intotdeauna statul instanei sesizate (al forului). !ceste norme conflictuale,
aparinand
sistemului de drept roman, circumstaniaz numai sfera de aplicare a dreptului roman.
*. normele conflictuale bilaterale &cu in$icare %eneral+ cu aciune $ubl', in care
legtura este formulat in mod abstract (punctul de legtur este general), astfel incat norma
conflictual circumstaniaz sfera de aplicare atat a dreptului forului, cat i a dreptului strin.
Normele conflictuale bilaterale formeaz marea majoritate a normelor conflictuale.
Norma conflictual aparine, de principiu, sistemului de drept al instanei sesizate,
indiferent dac aceasta este o instan de judecat, de arbitraj sau alt organ de jurisdicie.
!adar,
instana sesizat aplic, in principiu, propria sa norm conflictual. !ceast regul este
e"primat
prin formula .normele conflictuale sunt ale forului., in care .legea forului. (le( fori) e"prim
sistemul de drept al instanei sesizate.
/egula de mai sus se ,ustific prin urmtoarele argumente
a) fora ,uri$ic a normelor conflictuale" care sunt, in general, imperative (cu e"cepia
celor din materia contractelor), i deci, instana trebuie s le aplice ca atare.
b) instanele judectoreti sunt or%ane naionale rom-ne.ti, i deci ele trebuie s aplice
propria lor norm conflictual.
c) un argument logic in sprijinul regulii c normele conflictuale sunt ale forului const in
re$ucerea la absur$ a ipotezei aplicrii normelor conflictuale aparinand altui sistem de
drept, i
anume a celor din sistemul de drept care constituie le( causae in spe. 'ntr&adevr, norma
conflictual nu poate fi decat a forului, deoarece numai legea forului & ca lege a instanei
competente & apare ca determinat, in mod logic, in momentul in care se pune problema
aplicrii
normei conflictuale0 legea dup care se va soluiona pe fond cauza (le( causae) nu este
stabilit in
acel moment, ci urmeaz a fi stabilit abia ulterior i anume ca efect al aplicrii normei
conflictuale.
d) un alt argument se poate deduce din /oina tacit a !rilor care, atunci cand au
determinat competena instanelor romane, pot fi socotite c au ales, totodat, dreptul
conflictual
roman ca aplicabil litigiului respectiv, in temeiul prezumiei (relative) e"primat prin adagiul
.cine
alege instana, alege i dreptul..
Normele materiale (substaniale, directe) sunt izvor al dreptului internaional privat atunci
cand reglementeaz raporturi juridice cu element de e"traneitate.
1pre deosebire de normele conflictuale, cele materiale carmuiesc in mod direct aceste
raporturi juridice.
Normele materiale se subclasific, la randul lor, in norme de drept material sau substanial
(civil, familiei, comercial etc.) i norme de drept procesual.
Cele mai importante norme materiale aparinand dreptului internaional privat sunt cele
care reglementeaz dou instituii principale ale acestei ramuri de drept, i anume
a) condiia juridic a strinului persoan fizic sau juridic in /omania0
b) efectele 2otrarilor judectoreti i arbitrale strine in /omania.
'n cadrul normelor materiale care intereseaz dreptul internaional privat, o poziie special
ocup normele $e a!licaie ime$iat (necesar), care sunt acele norme materiale, aparinand
sistemului de drept intern al statului forului care, dat fiind gradul lor inalt de imperativitate, se
aplic cu prioritate (imediat), unui raport juridic internaional (cu element de e"traneitate),
atunci
cand acel raport juridic are un anumit punct de legtur concret cu ara forului, e"cluzand in
acest
fel conflictul de legi i deci aplicarea in cauz a vreunei norme conflictuale.
'n cazul e"istenei unei norme de aplicaie imediat, se aplic aceasta, fr a se ine seama
de soluia dat de sistemul de drept aplicabil conform normei conflictuale care, in lipsa
normei de
aplicaie imediat, ar fi fost incident in cauz.
'ntre normele de aplicaie imediat i cele conflictuale e"ist asemnri i deosebiri.
A. Asemnri
a) amandou privesc raporturi juridice cu element de e"traneitate, care au un punct de
legtur cu ara forului.
b) amandou aparin sistemului de drept intern al unui stat.
*. Deosebirea esenial rezid in aceea c, in timp ce normele conflictuale sunt norme de
trimitere (care deci nu dau soluia pe fond, ci numai plaseaz raportul de drept internaional
privat
in sfera unui sistem de drept), normele de aplicaie imediat sunt norme materiale, care conin
ele
insele soluia pe fond, i se aplic cu prioritate fa de orice norm conflictual care ar fi
incident
in cauz, inlturand, astfel, posibilitatea aplicrii in cauz a unui drept strin.
0ustificarea aplicrii necesare a normelor de aplicaie imediat este %ra$ul lor 1nalt $e
im!erati/itate (sunt de ordine public in dreptul internaional privat al forului), care face ca
statul
forului s nu accepte aplicarea in cauz a vreunei legi strine. Normele de aplicaie imediat
constituie e(ce!ii $e la re%ula a!licrii normelor conflictuale in raporturile de drept
internaional privat, i ele e"prim o situaie .anormal. in aceast ramur de drept, situaia
normal fiind aceea a aplicrii normei conflictuale, care, prin ipotez, nu e"clude de la
aplicare un
sistem de drept strin. #e aceea, tendina in dreptul internaional privat roman este ca normele
de
aplicaie imediat s se restrang, ca numr.
CAPITOLUL I2 DO3ENIUL DREPTULUI INTERNAIONAL PRIVAT
'n domeniul dreptului internaional privat intr grupele de norme juridice (instituiile
juridice) care formeaz ramura dreptului internaional privat i care constituie, implicit,
principalele materii de studiu ale tiinei dreptului internaional privat.
Principalele instituii care intr in domeniul dreptului internaional privat rezult din
prevederile art. ( din %egea nr. ()*+(,,- i, anume
I. Normele !entru $eterminarea le%ii a!licabile unui raport juridic material de drept
internaional privat. !cestea sunt normele conflictuale, care soluioneaz conflictele de legi
i
reprezint principala materie de studiu a tiinei dreptului internaional privat.
II. Normele $e !roce$ur in litigiile privind raporturi de drept internaional privat, care se
subclasific, la randul lor, in
a) norme privind com!etena ,uris$icional in dreptul internaional privat, care
reglementeaz .conflictele de jurisdicii. i care, alturi de conflictul de legi, formeaz
principalele
domenii de studiu ale tiinei dreptului internaional privat0
b) norme privind !roce$ura !ro!riu)is+
c) norme privind efectele 4otr-rilor ,u$ectore.ti .i arbitrale strine 1n Rom-nia.
Normele de procedur in litigiile de drept internaional privat sunt, de regul, norme
conflictuale, mai ales unilaterale.
III. #reptul internaional privat mai cuprinde o instituie important, i anume con$iia
,uri$ic a strinului, persoan fizic sau juridic, 1n Rom-nia.
'n mod specific, normele care reglementeaz condiia juridic a strinului in /omania sunt
norme materiale rom-ne. #eci, condiia juridic a strinului este intotdeauna supus legii
materiale romane, ca lege a forului, adic legea locului unde strinul se gsete.
Condiia juridic a strinului, dei este reglementat e"clusiv de norme materiale romane,
este o instituie care aparine dreptului internaional privat, pentru cel puin urmtoarele
argumente
a) are legtur cu conflictul de legi e"ist conflict de legi numai in msura in care se
recunosc strinilor drepturi in /omania0
b) are legtur cu procedura de drept internaional privat0
c) tiina dreptului internaional privat este in msur s asigure un studiu unitar al
instituiei condiiei juridice a strinului, instituie care, in elementele ei componente, poate
face
obiectul de studiu i al altor ramuri de drept (constituional, financiar, administrativ etc.).
'n cadrul instituiei condiiei juridice a strinului in /omania se includ i normele privind
regimul juridic al ceteniei romane (dobandirea, pierderea, retragerea ceteniei romane etc.),
dar
numai in msura in care sunt privite prin prisma drepturilor i obligaiilor strinilor, in aceast
materie.
IV. 'ntereseaz dreptul internaional privat i normele ,uri$ice !ri/in$ re%imul
!ersoanelor fiice sau ,uri$ice rom-ne 1n ra!orturile $e $re!t internaional !ri/at. #ei
acestea aparin, prin coninutul lor, altor ramuri de drept, studierea lor in cadrul dreptului
internaional privat se justific prin faptul c privesc raporturi juridice cu element de
e"traneitate,
care ridic probleme juridice specifice dreptului internaional privat.
'n concluie, privit prin prisma domeniului su de reglementare, dreptul internaional
privat reprezint totalitatea normelor juridice (conflictuale i materiale) care reglementeaz ()
conflictul de legi, -) procedura in litigiile de drept internaional privat, 3) condiia juridic a
strinului in /omania, inclusiv aspectele legate de dobandirea, pierderea, retragerea ceteniei
romane etc. privite prin prisma drepturilor i obligaiilor strinilor in aceast materie, precum
i 4)
aspectele de drept internaional privat privind regimul persoanelor fizice i juridice romane in
raporturile cu element de e"traneitate.