Sursele din curricula

TEMA 1 : GENERALITATI PRIVIND DR LA APARARE SI PARTICIPAREA

APARATORULUI IN PROCEDURA PENALA
1. DR LA APARARE,ESENTA,CONTINUTUL
2. DREPTURILE SI OBLIGATIILE AVOCATULUI
APARATOR(REREZENTANTA IN PRCEDURA PENALA )
3. PROCEDURA ADMITERII,DESEMNARII SI INLOCUIRII APARATORULUI
4. RENUNTAREA LA APARATOR SI INLATURAREA APARATORULUI IN
PROCEDURA PENALA
5. PARTICULARITATILE ANTRENARII IN PRCESUL PENAL A AVOCATULUI
REPREZENTANT AL VICTIMEI,PARTII VATAMATE,PARTII CIVILE SI AL
MARTORULUI
6. ORGANIZAREA PROFESIEI DE AVOCAT IN RM
7. ETICA PROFESIONALA SI RESPONSABILITATEA AVOCATULUI

1.DR LA APARARE,ESENTA,CONTINUTUL
Dr la aparare e un dr care in structura sa are 3 elemente:
- dr la autoaparare (Dr fiecarei pers de a reactiona,intreprinde masuri legale pt propagarea dr si
libertilor sale,art 17 CPP.
Fiecare pers care e retinuta , se inainteaza invinuirea,...mijlocul de baza e darea declaratiilor.
Obiectul declaratiilor (pe de o parte e o sursa de informare pt judecator,procuror,dar si e o
metoda de a se apara ....acuzatul are dr sa se refere si la orice circumstante pe care le considera
importante pt caz.
Dr de a face declaratii(nu e o obligatie,deoarece nu suntem obligati de a le depune,ar contraveni
prezumtiei nevinovatiei...dr la tacere nu e absolut(pot fi trase concluzii nefavorabile pt acuzat)...
Contestarea,obiectarea,depunlor de plangeri impotriva actiunilor organului care desf urm
penala,inst de judecate (art 13 din conventie – RECURS).
Participand la act procesuale,fiind vizat in diferite actiuni,acuzatul are dr sa faca obiectii in p-
v,are dr de a contesta la procuror,procurorul superior,la imstanta ,inst ierarhic superioara si de a
supune controlului legalitatea actelor...
Posibilitatea acuzatului de a prezenta probe in apararea sa (verificarea numitor probe,aducerea
de doc,de a chema martori,poate fi realizata expertiza(din contul partilor-aici sunt
critici),participarea efectiva la actiuni,de a lua cunostinta de materialele dosarului...cel acuzat isi
promoveaza dr si interesele. Nu putem trece in sarcina acuzatului obligatia de a prezenta
probe,e un drept.
Nu se taxeaza acuzatul din faptul ca nu a fost activ si nu a prezentat probe (art 69 CPP-)
-obligatia org oficiale (ofiter de investigatii,of de urm penala,procuror,inst de judecata,judec de
instructie) de a prezenta din oficiu probele,materialele favorabile partilor,in caz contrar se va
incalca art 93(2) CPP .
In calitate de martor-pers care are cunostinte de careva circumstante importante cauzei..
Judecatoru lde instructie,inst de judecata- se implica in probatoriu,adm probatoriului in masura
in care le e solicitata (modif din 2012,din artea apararii poate fi ceruta audierea martorilor de
catre judect de instructie cand nu se vor putea prezenta la sedinta de judecata,...audierea
martorului in corcumstante speciale in cazul infr grave,deosebit si exceptiona lde grave....
Judecatorul nu e in dr sa ceara prezentarea de noi probe,el asigura conditii eficiente pt a fi
asigurata posibilitatea de a participa la anumite prob,de a formula cereri...
La urmarirea penala, la terminare aurmaririi ,procurorul intocmeste rechizitoriul,informatiile
sunt aduse a cunostinta partilor,..procurorul poate reevolua probele...procurorul e obligat sa
analizeze versiunea apararii si sa o rastoarne prin probele acumulate in cadrul urmaririi penale.
(judecator de camera preliminara-filtrul din faza 1 si faza judecatii...verifica deplinatatea urm
penale...daca au fost frmulate cerererile,daca au fost invocate argumente...si de multe ori se
reintoarce dosarul procuroruui pt a revedea omisiunile-in ROM )
-participarea in procesul penal a unui aparator (exista avocatu lcare a re poate avea 2 calitati
procesuale,ca :
1 aparator (art 66,67 CPP) si 2 reprezentant al avocatului in procesul penaol (victima
irespnsabila...reprezentanta contractuala)
Minori si pers cu deficiente mintale – au reprezentanti...
MECANISMELE DE REALIZARE A ACTIVITATII APARATORULUI IN PROCES:
aparatorul vine ori de cate ori i-o cere justitiabilul,art 69(in virtutea legii).
2 categorii de avocati:
*asistenta in baza de contract
*asistenta gratuita,garantata de stat.
Asistenta e facultativa caci depinde de cerere. Aparatorul poate fi impus,cand exista situatii
independente de vointa acuzatuluui(stabilirea ca cel acuzat nu e in masura sa isi realizeze
apararea de sinestatatoare,sancatiunea e una severa).
Un avocat bun e cel care prin contributia sa a facut posibil ca pedeapsa clientului sa nu fie mai
grava decat vinovatia.
Art 26 Constitutie : preluat di de CPP,art 6 Conventie
2.DREPTURILE SI OBLIGATIILE AVOCATULUI APARATOR(REREZENTANTA
IN PRCEDURA PENALA )
Avocat ca :
=Aparator – in interesul acuzatuluu
=Reprezentat-partii vatamate,partii civile,civilmente responsavile,a martorului....
Art 68 CPP
- cunoasterea esentei banuielii,invinuirii ( realizarea : CPP regelmenteaza cazuriel cand
aparatorul intervine obligatoriu in pp. Banuit,retinuit-in termen de cel mult 3 ore de la retinere
sa fie informata despre motivele retinerii,banuielii sale printr-un p-v si sa fie adus la cunostinta
in prezenta unui aparator ales sau desmnat. Acuzarea apare cand pers e notificata judiciar cu
privire la fapta comisa .
Banuitul nu mai poate fi arestat(modific din 2015 ) ,el poate fi supus masurii preventive
neprivative de libertate....
Invinuirea ,art 281-82 CPP..stabilesc: cand procurorul are probe suficente pt invinuirea pers ca a
comis va emite ordonanta de punere sub invinuire. Din momentul in care ea a fost data,si e
scrisa data,in decurs de 48 ore,va fi inaintata acuzarea in prezenta unui aparator ales sau
desemnat.(aparatorul tre sa il ajute,sa il ghideze in comportament pe justitiabilul său).
-participarea ,la propunerea org respectiv,la efectuarea actiunilro procesuale si la toate act
efectuate la solicitarea sa(acolo unde participa acuzatul va participa in mod obligatoriu si
aparatorul acestuia ....
La perchezitie –inainte se astepta 2 ore aparatorul.
Daca se cere participarea aparatorului sau,pai va participa.
Nu la toate actiunile procesuale poate sa participe avocatul aparator,caci,de ex,daca la faza de
urm penala si se cere audierea martorului-nu e posibila partiicparea avocatului caci va participa
avocatul reprezentantului martorului.
- odata cu notificarea despre acuzare se inmaneaza informatia..
Avocatul poate sa intrebe clientul daca e clara situatia,atunci ofiterul/procurorul tre sa explice
in termeni clari acuzatia,si informata adusa la cunostinta.
Atentionarea persoanei asupra incalcarii legii..art 251 CPP-incalcarea care a fost constatata tre
sa fie invocata la momentul respectiv .
CSJ-art 251,daca nu a fost invocata la moment nu va putea fi ulterior invocata .
-sa pregateasca materiale in cauza respectiva(caracterul scris al up stabileste doar compententa
excusiva ...intocmirea rechizitriului...apararea are dr sa vina cu cerere(art 6 CPP nu e ) .
Avo catul ca si org de urm penala,procurpr,are dosarul
apararii(notite,concluzii,referinte,cazuistica de la Curtea Europeana..etc),aparatorul de
realizeaza si sunt ocrotite de principiul confidentialitatii dintre avocat-justitiabil(se fa da
publicitatii in masura cum s-a inteles cu clientul)
Cand pers inlocuieste aparatorul,aceste materiale pot fi xeroxate si se pastreaza(pt a avea ca
proba daca se invoca ca nu a lucrat bine),acestea se transmit noului aparator caci sunt in
interesele cientului.
-sa prezinte doc si alte mijl de proba anexate la dosar
Sa invoce probe in interesul clientului sau. Daca nu se invoca la urmarirea penala se invoca la
faza judecarii,dar da ca sunt probe si nu se prezinta instantei de fond,acestea devin inutilizabile.
Alte mijl de proba:aceleasi declaratii ale martorului(..art 100(2)..
- cererea recuzarii sub care participa in pr penal (in cursul urmaririi penale cat si la judecata
cauzei...cand se aduce la cunstinta ordonanta de incepere a urmaririi penale,sunt indicate toate
persoanele care sunt implicate)....
La faza judecarii-pana la inceperea cercetarii judecatoresti(dar daca sunt motive ce duc la
indoiala..se face si dupa). Recuzare se face prin cerere motivata
-sa inainteze cerere
Cererea poate viza orice: aplciarea masurilor,satisfacerea unui dr,incetarea consecintelor
aplicarii unor masuri...
-sa faca obiectii impotriva actiunilor,si includerea lor in p-v.
Toate procedeele probatorii se reflecta prin p-v,de aceea in cazul in care se participa la actiunea
procesuala –se formuleaza obiectii,daca nu se participa la aceste actiuni procesuale dar s-a
constatat anumite carente ,obiectele se face la terminarea urmariri penale cand se face
cunostinta cu dosarul.
- avocatul (art 68(9)CPP)..se ia cunostinta de toate actele(nu doar ordoanta ),de toate actiunile
reflectate in p-v cu participarea invinuitului/banuitului.
La terminarea up e dr de a avea accesul la toate materialele din dosar.
-dr de a face copii
-aparatorul ia cunostinta de materialele dosarului la termianrea up ultimul(primii sunt cei de pe
pozitia acuzarii),toate paginile sa fie numerotate(nu cu creion simplu)
-sa participe la sedintele de judecata...
Participarea in instanta nu e doar un dr ci si o obligatie....poate fi aplicata amenda judiciara pt
neprezentarea nemotivata/neîntemeiată la sedinta.
Cu participarea in instanta de Apel art 321(2)- cazurile cand se judecata cauza in lipsa
inculpatuluu-neparat sa fie aparatorului.
Judecarea in apel-avocatul aparator e citat si nu se prezinta intemeiat cauza paote fi judecata
inlipsa.
Recurs-nu e un temei judecarea recursulu ide a cere participarea aparatorului.
Recursurile impotriva inchierilor judec de instructie – participarea aparatorulu ie obligatorie.
-a pleda in dezbaterile judiciare .
Aparatorul e nelimitat in timp-dar sa se refere doar la circumstantele cauzei,si sa nu plictiseasca
prea mult atentia judecatorului.
Sunt concluziile scrise(in practica se face).
Replica e o singura data,nu exista replica la replica
-sa primeasca gratuit copiile de pe hotararile ce se refera la clientul sau
-sa depuna plangere impotriva ...
In cadrul up exista controlul exercitat de procuror,controlul de catre procurorul ierarhic
superior,si controlul judiciar.
In plangere se invoca : totul pe scurt si clar si cuprinzator.
Cu privire la contestarea sentintei: in recurs art 427 pot fi invocate motivele alin (2) cu conditia
ca ele au fost invocate la Apel !!!!
-sa participe la impacarea cu partea opoenta
Art 277...exista posibilitatea impacarii. Ca aparatori e dr de a explica acest lucru,dar nu se
impune,participandu-se la impacare nu se poate de negociat ceva ce e nu e in interesul
clientului.
-sa partiicpe la pr de mediere la solicitarea pers ce o apara
Medierea se produce dor intre partea vatamata-acuzata.
-sa faca obiectii la plangerile participantilor
Tote demersurile vor fi puse in discutiel...de aceea se explica intemeiat.
-sa se faca obiectii la actiunile ilegale ale celorlalti participanti
Cand se simte presiune asurpa intrebarilor puse de ceilalti participanti. (aparatorul poate
intrerupe sedinta la orice moment daca considera ca e necesar de a discuta cu clientul si de a-l
indruma pt proces)
-sa ii fie compensate chletuilelile suportate in cauza de la pers interesele careia le apara...
-sa ii fie reparate prejudiciile cauzate prin actiuni ilegale(abuzive).
Aparatorul va aparea nu ca pers care promoveaza in interesul clientului,si actioneaza in
interesul propriu.
Art 2(4)Ș normele juridice cu caracter procesual din alte ....
Art 68(2): alte dr speciale : dr de a avea intrevederi fara a fi limitate in nr si durata.
Intrevederi atunci cand pesroana nu e in libertate ,fata de ea e aplciata o masura preventiva cu
privarea de libertate...

-participarea la actiunile procesuale la care participa clientul (sau daca acweasta o cere clientul
sau persoana pe care o apara)
Nu e reglementat nr max de avocati care ...judecatoru la prevazut ca e suficient prezenta a cel
putin unui avocat
In cazul perchezitiilor: cand persoana cere prezenta avocatului.
-sa ia cunostinte de materialele si pobele....privitor la masurile preventive.
Art 68(2) :
1. Clientul sau ,din momentul in care a incheiat contr de asist juridica,lor le va fi asigurat
posibilitatea de a discuta,analiza ,elabora strategie a apararii.
2. Este o garantie ,o detalizare a punctului 2 din alin (1)(in primul caz e situatia in care legea
prevede expres:punerea sub invinuire etc,in al doilea caz: cand pers e audata,e pusa
expertizei,se efectueaza expertiza si ea cere sa fie asistata de avocat ,sau insasi aparatorul
depune cerere sa asiste la toate actiunile).
3. Sa ia cunostinta de metodele,probele...a fost modificat mai inainte(cu 5 zile inainte de
expirarea termenului de asrestare preventiva,are grija sa prezinte aparatorului
tot....problema: nu e aratat expres faptul ca aducerea la cunostinta a acestor materiale sa
se faca in prezenta aparatorului-nu e corect)
Alin(4): orice avocat stie ca in momentul in care a incheiat contract de asistenta juridica s-a
stabilit termenul,dar e unul lasat la discretia partilor...unii avocati fac acest contract doar
pana la punerea sub invinuire...etc(atunci cand nu se cunoaste clientul,situatia,si daca ceva
nu ne place ..nu mai continuam relatiile ). Daca pers nu mai doreste sa fie assitata de avocat
atunci e in dr sa renunte in orice moment la aparator...
Nu putem in calitate de aparator sa ingradim accesul la ceilalti avocati.
Art 68(5),interdictii impuse aparatorului: avocatul are obligatia sa explice clientului ca el
poate accepta judecarea cauzei intr-o procedura simplificata.decizia finala apartine
clientului.
Sa declare impacarea (cand e pornit procesul in baza plangerii prealabile: art 276 CPP)-se
initiaza aceasta impacare .
 A ierta – poate fi considerata ca circumstanta atenuanta (caci lista nu e exhaustiva ),si
avocatul poate utiliza aceasta in favoarea clientului.
A se recunoaste actiunea civila
Sa retraga plangerile(inclusiv apelu,recursul)
in art 401 si... declara apelul si avocatul doar ca in interes propriu(ce tine de chletuileli)
OBLIGATIILE:Art 68(6)
- sa se prezinte la chemarea organului de urmarire penala sau a instantei
- sa se supuna dispozitiilor legitime ale reprezentantului organului de urmarire panala si ale
presedintelui sedintei de judecata : legiuitorul pune accent pe dispozitii legitime(in conformitate
cu elgea).
Daca nu se subordoneaza: poate fi aplicata amenda judiciara (la urm penala: judecatorul de
instructie,in sedinta: instanta la care se judeca,),sesizare de procuror la uniunea avocatilor
- sa nu paraseasca sala de sedinte pana la anuntarea intreruperii,fara permisiunea presedintelui
sedintei: aceleasi epdepse a si mai sus,amenda,sesizarea uniunii avocatilor
- sa respecte ordinea stabilita in sedinta de judecata:
fiecare avocat in sala de judecata tre sa fie imbracat cu roba(in CPP nu e ,doar in legea cu
privire la avocatura),se adreseaza cu ONORATA INSTANTA ,se vorbeste/formuleaza cereri-
se ridica in piciaore de fiecare data,se vorbeste numai instantei ...nu si atunci cand se audiaza
partile,martorilor,expertii.
Toate obiectiile sa fie incluse in p-v al sedintei,sa fie inregistrata sedinta.
CPC reglementeaza si procedeele probatorii,cum se inainteaza acuzarea,..art 68 CPP

Pana in 1989,aparatorul nu era admis decat dupa ce e transmis dosarul in instanta de judecata .
La urmarirea penala –persoana nu avea avocat.
3.PROCEDURA ADMITERII,DESEMNARII SI INLOCUIRII APARATORULUI :
ART 70
Participarea avocatulu idepinde de vointa celui care e aparat.
Se informeaza pers acuzata despre faptul ca poate fi aparata.
Cand pers nu poate sa isi gaseasca avocat(din cauze financiare),org au obligatia sa ii prezinte un
avocat garantat de stat.
Cand se retine pers ,in termen de 3 ore i se aduce la cunostinta materialele,se intreaba daca are
aparator,in termen de 1 ora i se asigura aparatorul.
Atunci cand se incheie contracte de asistenta juridica(care e confidential),in baza lui se
intemeiaza mandatul de asistenta juridica (emana de la cabinetul de avocat sau ) se specifica
cauza in care e implicat avocatul,se indica perioada in care avocatul va participa .
Rudele,prietenii pot cauta avocat pentru client.
Mandatul de asistent ase prezinta organulu ide urmarire penala. Art 67 ,aparatoru le obligat sa
prezinte legitimatia,copia de pe licenta si mandatul.
In cazul in care se invita un avocat prin intermediul birourui de asistenta garantata,ordonanta va
fi cea care va confirma..
 INLOCUIREA: poate avea loc cand aparatorul nu isi poate onora obligatiile;cand legal citat
nu se prezinta,mai mult de 5 zile (art 22 CPP-termen rezonabil)

4.RENUNTAREA LA APARATOR SI INLATURAREA APARATORULUI IN

PROCEDURA PENALA
RENUNTARE: daca inlocuirea o poate face org de urmarire penala,renuntarea e manifestarea
libera de vointa a celui acuzat.(art 71).Inainte de a decide renuntare la aparatoru,se urmareste art
69 ,si art 71(2).
Capacitatea acuzatului de a se apara ...daca e analfabet ,se asigura apararea .
Sunt cazuri cnad pers acuzata ajunge la CEDO pt infr destul degrave-obligator sa aiba avocat.
In cazul cand s-a renuntat la aparator,sau nu s-a dorit sa fie prezent aparatorul,toate
prerogativele din art 68 trec la pers invinuita/potentialul client.
Instanta,procurorul poate inlatura avocatu ldesemnat cand prestatia lasa de dorit.
INLATURAREA : pt asigurarea calitatii si eficientei asistentei juridice exista aceasta
posibilitate.
Art 72(1)
Decade cel care acorda asistenta juridica cu conditia ca are legatura de rudenie..
In practica
Art 72(3) ..daca expres e prevazut in lege(sau nu intruneste conditiile de a fi avocat,sau
prevederile de mai sus...e un pic nereusita formualrea) sau e declarat in sentinta
5.PARTICULARITATILE ANTRENARII IN PRCESUL PENAL A AVOCATULUI
REPREZENTANT AL VICTIMEI,PARTII VATAMATE,PARTII CIVILE SI AL
MARTORULUI
Art 17(1): nu e vorba de aparator,ci de reprezentant.
avocatul ,ca in cazul aparatorului poate asigura acesata prestatie. Unica conditie e ca acelasi
avocat nu poate avea calitatea si de aparator si de reprezentant in aceeasi cauza .
Reprezentant are dr sa fie...
Victima in procesul penal nu necesita afi recunoscuta (ca in cazul partii vatamate),art58(4)...e
un dr inalienabil al victimei...
Dr in general de a avea un avocat art 58(3.11)...
Dr delegate de victima avocatului sau : se situeaza pe pozitia acesteia ...Daca aparatorul nu
depune mandatul. (pe verso la mandat trebuie sa fie actiunile concrete delegate aparatorulu ide
client-dar nu e posibil de facut asta mereu....dar se practica declaratia pe propria raspundere ca
intocmeste anumite actiuni pe care clientul mai apoi le neaga- atunci se pedepseste avocatul cu
retragerea licentei)
Victima poate fi inlocuita de avocatul ei,exceptand cazul cand victima trebuie sa dea
declaratii.
Avocatul nu poate fi reprezentant caci el e aparator.

Partea vatamata –poate fi atatt pf cat si pj (art 59(2)).se declara prin ordonanta a ofiterulu ide
urmarire penala .
Acuzarea e prerogativa ce tine de interesul public.
Daca partea vatamata doreste avocat,si ea e victima de la art 59(4),are dr sa aiba avocat...
Reprezentantul victimei partii vatamate decade din momentul in care victima da declaratii...dar
daca e reprezentant are drepturi (sa participe la actiunile procesuale).
Renuntarea procurorului la invinuire e importanta pt instanta,si emite o sentinta de
achitare....reprezentantul poate contesta sentinta..
PARTEA CIVILA-victima care are dr de a se constitui in aceasta calitate pt a pretinde
despagubiri.Avocatul convinge instanta despre temeinicia actiunii.Actiunea in pr penal tre
dovedita,probata.E important de a se demonstra ca datorita infr s-a produ paguba(legatura de
cauzalitate dintre fapt si prejudiciiul,si marimea daunei). Daca actiunea civila se respinge-se
pierde dr de a se verifica in procedura civila
CIVILMENTE RESPONSABILA-detinatorul pericolului sporit,in cazul minorilor, in aceste
cazuri calitatea aceasta o au alti subiectii decat cei care sunt trasi al rs penala .
Reprezentantul partii civilmente resp,...aici opereaza prezumti vinovatiei.
MARTORUL- pt asigurarea art 63(victima in calitate de martor),art 90 dr si obligatiile
marotrului,art 92-dr si oblig reprezent/avocatul martorului .
Spre deosebire de acuzati,victima,partea vatamata –avocatul va putea fi doar contractat (nu
gratis de la stat),si nu e o piedica al org de urmr de a efectua audierea in lipsa avocatului.
Avocatul paote face doar obiectii cand se incalca anumite dr ale martorului.
De multe ori,acuzatii,recurg la cheltuieli determinate de angajarea avocatilor pt a influenta
martorii.
6.ORGANIZAREA PROFESIEI DE AVOCAT IN RM
- LEGEA CU PRIVIRE LA AVOCATURA ,
Se cunoaste limba romana,nu sunt antecedente penale,starea de sanatate e buna...pt asta se
gaseste un avocat pt a le fi conducator si depun actele la Consiliul Uniunii Avocatilor pt a fi
inscrisi in listele avocatilor pt stagiu...apoi e examenul de admitere in profesie.
Fiecare avocat trebuie sa isi activeze licenta de avocat...
Legea prevede ca un conducator de stadiu tre sa aiba cel putin 5 ani in vechime si nu poate avea
mai mult de 2 stagiari.
Avocatul pastreaza dosarele apararii pt ca s-ar putea ivi posibilitatea de a fi utilizate ulterior,tre
sa pastreze confidentialitatea.
In Biroul sociat de avocati nu rs solidar.

7.ETICA PROFESIONALA SI RESPONSABILITATEA AVOCATULUI

TEMA 2 : EXERCITAREA APARARII LA FAZA URMARIRII PENALE

1. Aspecte procesuale si tactice privind apararea banuitului
2. Aspecte procesuale si tactice privinda apararea invinuitului
3. Mijloacele de realizare a apararii in cadrul desfasurarii actiunilor procesuale cu
participarea aparatorului
 4. Cereri formulate pe parcursul urmaririi penale,modalitati si continut
5. Realizarea apararii la adoptarea solutiilor de terminare a urmaririi penale

Au fost schimbari la etapa prejudiciara: pp se considera inceput in cazul sesizarii sau

autosisizarii. Org de urm penala care in cazul sesizarii,autosesizarii,in termen de 30 zile tre sa
verifice daca exista banuiala rezonabila si sa...
Recomandarea 38 CSJ : actiunile proceuale pana la ordonanta de incepere a up.
Banuiala rezonabila-existenta obiectului si a laturii obiective(partea exterioara menifestata prin
act/inact ...legatura dintr efapta prejudiciabila si urmari)

1.Aspecte procesuale si tactice privind apararea banuitului

Banuitul nu e ofigura obligatorie(pot fi cauze penale si cand nu e banuit).
Art 63
MASURILE PREVENTIVE: fata de banuit se aplica masuri ce nu au caracter privativ de
libertate ..termenul de aflare a banuitul cu acest satut e 10 zile.
3Recunoasterea in calitate de banuit prin ordonanta(aducerea la cunostinta in 5 zile) : termen -
pana la 3 luni cu posibilitatea de a fi prelungit de pana la 6luni pers poate avea statut de banuit.
Prin incheierea judecat de instructi,poate fi amanata data aducerii la cunostinta banuitului
statutul de banuit.
Of de urmarire penala/procurorul : se intreaba pers daca are sau nu aparator. In timp de 1h se
solicita prin intermediu coordonatorului of teritorial se solicita avocat din cont statuluI0cand
pers nu are aparator).
Avocatii depun cerere : la toate actiunile privind clientul sau sa fie citat si el,sa fie prezent .
E impotant de a clarifica imprejurarile in care pers a fost retinuta(de multe ori se aplica
forta):cum s-a comportat cel retinut,s-a conformat sau nu...
In cazul in care e o retinere,sa se constate motivul legal (art 166)...
La retinere,cand pers au careva semne de violenta,leziuni corporale-neparat tre sa fie
clarificate(de of de up),avocat afla originea si natura leziunii...
Art 64 impune oblig org de up de a efectua expertiza psihologica/psihiatrica.
Daca se constata leziuni corporale,org de up le indica in p-v.
Ca aparator- tre de clarificat daca retinerea e legala,si daca sunt temeiuri din p-v ce constituie
motive de retinere.
In practica judiciara,mai rar se intalneste contestarea legalitatii retinerii,mai des se contesta
aplicarea masurilor privative.
Clientul tre sa citeasca atent p-v de retinere si i se dau explicatii.
Materialele la care e acces: p-v de retinere,daca clientul a acceptat sa faca declaratie-si p-v de
audiere a banuitului,e grija ca banuitului sa ii fie inmanate dr si obligatiile. Aceasta obligatie o
are of de urmarire penala,procurorul,se explica motivul retinerii...obligatie de a indeplini efectiv
drepturile explicate.
Aparatorul mai are dr sa faca cunostinta cu ordonanta (in realitate nu se prea respecta...caci
ordonanta se efectueaza cu data din trecut).
- dr de a propune probe,martori...
Daca nu e multumit de modul in care s-a procedat,se contesteaza la procuror actiunile pretinse
ca fiind ilegale..art 330(accederea la judec de instructie).
Art 385(4)-daca s-au constatat incalcari ale dr acuzatului la up,la faza judecarii si s-a constatt
din vina cui s-au produs.....
De multe ori,la retinere,se inregistr video,iar avocatul are dr sa ceara vizualizarea etc.
Cand pers retinuta e supusa perchezitiilro corporale,si s-au depisatat obiecte-se fix i p-v,tre sa
fie prudenta pt a clarifica daca ob erau asupra sa,caci ele vor avea calitate de proba ulterior.
Daca s-a efectuat cercet mijl de transport,cercet la fata locului-se intocmesc p-v respective,daca
s-au desfasura cu banuitul-avocatul are acces la aceste materiale. Nu e posibilitatea,insa,de a se
face copii de pe aceste probe.
E ft important de a se fixa actiunile procesuale ilegale are s-au produs.
Judecatorul de instructie autorizeaza apoi legalizeaza actiunile autorizate,iar avocatul nuare dr
sa participe la legalizare.
-se va stabili nu doar inclacarile,dar si daca mult probe ,corpuri delicte au fost administrate in
conditii elgale.
Uneori se intampla ca avocatul intervine in proces ma itarziu decat atunci cand i –sa adus la
conustinta p-v de retinere: cand nu era avocat ales inca,sau cel desemnat nu era.
Daca persoana face declaratii ca se caieste sincer
Cand s-a aplicat masura preventiva,remedii:
Daca nu suntem de acord cu masura preventiva –se contesta .
2.Aspecte procesuale si tactice privinda apararea invinuitului
In calitate de aparator se verifica cand e emisa ordonanta . (punerea sub invinuire si inaintarea
acuzarii sunt 2 lucruri diferite).
Exista o serie de acte procedurale pe care procurorul e obligat sa le comunice: 1 ordonanta de
incepere a UP,2daca au existat temeiuri si au determinat la retinerea pers :proces –vb de
retinere,de audiere,3 daca a participat la actiuni procesuale(cercet la fata loc,restitutirea faptei) –
pai materialele.
Solicitarea acesto acte e necesara pt a stabili daca nu exist acircumstante din art 35 CP,sau doar
cunoscand probele administrate...avand in fata ordonanta de punere sub invinuire se va putea
solicita prin cerere anumite momente..
Avand aceste date se va putea adopta versiunea apararii. Versiunea clientului tre sa o
formulam asa ca sa usureze situatia ,sa duca la ideea justificarii legitima apararii,etc.
E important ca atunci cand sunt 2 sau mai mult iinvinuiti-tre sa fie intrevederi cu avocati
icelorlalti invinuiti(chiar daca au divergente de pozitie).
Nu –s rare cazurile ca dupa inaintarea acuzarii sunt cazuri cand procurorul solicita incetarea
up..
Aparatorul prezinta si el probe. Trebuie de invocat ce date noi va putea comunica martoru la
carui audiere e solicitata ..si doar daca se face prin ceere argumentata si bine formulata- doar
asa se va putea invoca caracterul unilateral a up.
E nevoie de atentie cand e vorba de martorii care nu se pot prezenta in instanta de judecata ,art
109..
E importanta ca pana la prima audiere a invinuitulu ie necesar de a se respecta dr intrevederii..
Tre de clarificat daca exista victima infr,care au ofst circumstantele/comportamentul acesteia in
circumstante concrete.
Daca nu e atentie si daca nu se invoca efectul actiunii elgii penale in timp-pot aparea situatii
neplacute pt client.(modificarea termenului..)
Dupa ce pers e pusa sub invinuire ,uneori e necesar de (art 100(2)) a se intruni cu specialistii.
(expertiza art 142: expertiza se dispune si din contul partii). Partea apararii are interes ca prin
interventiile acestor furnizor ide informatii(experti) sa obtina date importante pt cauza.
DREPTURILE APARATORULUI la expertiza:
In cazul in care org de urm penala adispus efectuearea expertize: se face prin ordonanta,iar
avocatul e informat despre aceasta,e in dr de a pune expert (daca primul e in stare de
incompatibilitate). Dr la recuzare.
Dr clientului,aparator se participa la efectuarea expertizei.
Atunci cand in cauza penala sunt 2 sau mai mult eexpertize. Aparatoru lare obligatia,nevoia sa
selecteze expertizele cele mai favorabile.
Studierea practicii judiciare a CtEDO.
Srt 100(2) dr avocatulu ide a se intalni cu pers fizice.
In comun cu clientul se discuta: daca face delcaratii si cat vor fi de complete .
Punerea sub invinuire a pers,ca termen nu e reglementat de lege,(art 283)-inseamna ca chiar
daca pers s-a pus sub invinuire ,nu inseamna ca aceasta va fi cea care se va judeca in instanta
REGULI:
- de a nu agrava situatia (nu se fac lucruri pe care nu le cunosti)
- inadmisibilitatea crearii unor situati ide controversa
- ideea de a merge pana la sfarsit(daca se observa o iregularitate...se invoca,contesta si se merge
pana la capat)
- niciodata nu se recunoaste vinovatia clientului si 364 prim

EVENTUALELE POZITII ALE APARARII IN CAUZA:

VINOVAT:
- identificarea circumstantelor atenuante: recunoasterea vinovatiei. Nu avem dr de a insista
asupra pozitiei de a recunoaste sau nu.
CP nu reglementeaza exhaustiv circumstantelor atenuante
- partial vinovat:
1- nu in infractiunea imputata (dezacord cu incadrarea juridica)
2- nu in masura deplina
3- nu pe acele fapte(in cazul pungasiei –i se imputa un sir de infractiuni nedescoperite)
- nevinovat : orice temei prevazut la art 284 si 390 (temeiuile scoaterii pers de sub
urmarire penala,temeiuri t adoptarea sentintei de achitare(nu exista faptul
 infractiunii,fapta nu intruneste elementele infractiunii,nu se dovedeste participarea
persoanei la savarsirea infractiunii))
Masuri ce trebuiesc realizate pt a facilita pozitia clientului:
- studierea materialelor cauzei : inca din momentu ladmiterii in cauza (banuit: procesul-
verbal de retinere ...). Toate actiunile cu participarea clientului se prezinta avocatului.
Exista dreptul de a cunoaste despre inceperea up(ordonanata). Astfel se va forma o
viziune asupra circumstantelor infr,se poate de criticat pozitia procurorului cu referire la
incadrarea juridica, se va putea orienta clientului spre a face declaratii ...
- discutiile cu justitiabilul: faptuitorul cunoaste cel mai bine despre infractiune,de aceea
,chiar la prima intrevedere va exista tensiune intre ei,dar cu timpul se discuta mai
liber,fara presiuni. El se orienteaza doar . In practica ,persoanele mai tarziu incep sa se
destainuie si sa fie sincere. Exista riscul ca,cu trecerea timpului informatiile sa se piarda.
- Clarificarea chestiunii referitoare la recunoasterea vinovatiei : dr discretionar al
procurorului de a accepta o anumita pozitie.
- Analiza versiunii acuzarii : initial: in ordonanta de incepere a up,..capata o forma
clara/completa atunci cand apare calitatea de banuit in proces. Aparatorul se pune in
pozitia procurorului si se analizeaza daca e credibila,se apreciaza in coraborare toate
probele si se vede in ce masura sunt in stare sa ne convinga despre justetea infractiunii.
Analizand versiunea,imediat se face inaintarea si analiza tuturor versiunilor posibilie in
aparare.
- Alegerea versiunii forte si formularea ei. Din tot cumului de povesti inventate,se gaseste
cea mai credibila. Si deja dupa aceasta se incepe a gandi cum tre sa fie formulata incat
procurorul,inst de judecata sa dea dreptate.
- Analiza probelor pro/contra in versiunea apararii.
- Excluderea lacunelor in pozitia apararii : tre de gasit a doua versiunea (cu probe
indirecte). Cand nu sunt pe plac marturiile martorului,invocam ca acesta are interes,sau
nu a putut sa perceapa obiectiv circumstantele...
- Contestarea probelor in acuzare,in special cu aplicarea art 94(date neadmise ca probe).
Se cauta abaterile,derogarile pt a fi invocate si sa se ceara nulitatea lor.
Participand la procedeeele probatorii realizate se formuleaza obiectiile,apoi se
contesteaza actiunile/hot/inactiuni la procuror apoi la judecatorul de instructie. Se pot
propune probe iar refuzul procurorulu ide a adminsitra o proba se merge la judecatorul de
instructie..
Rasturnarea probelor in acuzare – in cazul cand se solicita efectuarea unei
expertize,confruntari...se invoca derogari de la lege (audierea invinuit/banuit cand e in
stare de oboseala etc).
- Intarirea probelor in aparare : cand martorul nu se va putea prezenta la judecata sa
depuna marturii,atunci se audiaza de judecatorul de instructie..
Doar se invoca,propun aceste mijloace de proba pt a fi administrate,nu se administreaza
de avocat!!
 - Reproducerea finala a tabloului faptei incriminate : fabula ,formularea juridica si
incadrarea juridica .
FABULA-povestea irepetabila/individuala a fiecaruia celor care au comis infractiunea .
FORMUALREA JURIDICA-acea deducere din comportamentul/conduita celor care au
comis infractiuni din partea subiectului oficial(astfel persoana a savarsit fapta de
patrudere ...) in final urmeaza incadrarea juridica:prevederile din CP ce o prevede drept
infractiune.
- Referinta la rechizitoriu: o chestie benevola,lasata la latitudinea aparatorului si a
clientului. Atitudinea fata de fabula,formularea juridica si incadrarea juridica . Sunt niste
concluzii ce rezulta din cumulul de circumstante(probe) .
Aceasta va ajuta la cercetarea judecatoreasca . e o oportunitate a apararii de a se expune
si de a fi in conditi ide egalitate cu procurorul de a influenta judecatorul,sa critice pt ca
judecatrul sa fie impartial,echidistant .

3.Mijloacele de realizare a apararii in cadrul desfasurarii actiunilor procesuale cu

participarea aparatorului
Art 68 CPP
Masura retinerii,masuri preventive(arest),inaintarea ordonantei in calitate de banuit,inaintarea
acuzarii ce urmeaza sa aiba loc,schimbarea acuzarii- prezenta obligatorie a aparatorului.
Mijlaocele de realizare a apararii: discutie confidentaiala pana la prima audiere.
Nu se va invoca incalcarea dreptului cand avocatul din partea statului nu a avut discutie
confidentiala,aceasta s-a intamplat fiindca nu s-a cerut.
Participand la audiere ,avocatul va fi prudent,se va face notite despre cele declarate(mai ales
audierile voluminoase..exista posibilitatea confruntari icelor declarate si celor consemnate in p-
v de audiere).
Cand sunt adaugiri de text-se fac obiectii la p-v . mai apoi nu se va putea face aceste obiectii
daca nu s-au facut remarci la actul procedural.
Daca suntem prezenti la actiunea audierii,exista dr de a cere intreruperi pt a purta discutii
confidentiale in vederea mersului audierii(exista riscul ca tot ce se spune sa fie utilizat
importriva,se pot strecura detalii in defavoare).
Procurorul va intreba ceea ce doreste,ceea de ce are nevoie. Se va stradui sa obtina
raspunsuriel potrivite pe care le va utiliza pt a inchega tabloul infractiunii.
Avocatul stiind cum safie formulate intrebarile,se pun intrebari de concretizare,referitor la
circumstante care nu au fost reflectate. (darea declaratiilor in pp e dr la aparare,dupa caare
devine sursa de informare pt procuror).
Avocatul e ft insistent ca procuror/of de urmarire penala respinge intrebarea. Se cere ca
intrebarea sa fie consemnata in p-v si mai departe se va contesta actiunile olegale(se incalca dr
la aparare).
Prin formualrea cererilor,intrebarilor, obictiilor/plangerilor referitor la efectuarea actiunilor de
procuror/of de urmarire ..
La audiere se pot propune probe. In acest caz ,un element/mijloc de exercitare a apararii in
proces: propunerea de probe pt a fi anexate la dosar si cercetate.
Daca s-au respins,se poate de constestat...
Nu toate cererile formulate de aparator sunt satisfacute.
Va fi prezenta la acele procedee solicitate: efectuarea expertizei repetate,se cere audierea
expertului.
Cand suntem la etapa terminarii up si urmeaza sa ne documentam cu materialel dosarului:
dosarul penal ,inseamna o totalitate de hartieii care trebuie sa fie
sistematizate,cusute,numerotate. Aceasta pt a nu le distruge,existenta garantiilor,exista dr de a
ridica copii de pe aceste dosare/materiale,e dr de a solicita procurorulu ide a fi reproduse toate
inregistrarile anexate la materialel cauzei si la care se face referire.
De multe ori se refuza .
Important : cerea care solicita excluderea probelor. Pertinenta probelor..daca sunt probe
necalitative la dosar,atunci ele se invoca si instanta se va pronunta asupra cererii odata cu
cercetarea in instanta.
Exista dr de a propune ...
Daca se prezinta probe(trecute prin prisma art 284-285)
Daca avocatul cu partea adversa ajung la un numitor comun –se permite...
Daca se ajunge la un consens,se va veni cu o cerere in acest sens,partea vatamata va da
declaratie,sau cerere din partea partii vatamate cu privire la retragerea ei..
Uneori se intampla ca in urma masurile intreprinse de aparare,procurorul verifica acuzarea pt a
..daca este temei pt scoaterea de sub urmarire sau incetare,scoatere partiala.
Pregatirea pt participarea in instanta la judecata.
DOSARUL APARARII :
- studierea materialelor cauzei : uneori sunt situatii incat noi sa studiem dosarul in instanta
d ejudecata. Se intampla cand se intervine in proces dupa termianrea up,sau din motive de
boala,sau am gost in deplasare.
Mai intai se verifica dosarul cauzei in cancelarie.
Se solicita,de regula , prin cerere prezentarea materialelor. Se ridica copii,se fac notite,se
reevalueaza probele – pt concretizarea planului apararii.
- Sistematizarea materialelor pt dosarul apararii
- Intrevederea cu justitiabilul inainte de inceperea procesului
SARCINI: revenirea asupra eventualei incriminari,discutiile privitoare la continutul
declarattiilor in fata instantei,explicarea dr si obligatiilro inculpatului,explicarea
specificului procedurii in fata instantei, a modului de cercetare a probelor in judecata ,
cerintele fata de comportamentul inculpatului , discutii privitoare la lista martorilor
apararii si a eventualelor cereri
- Revenirea asupra pozitiei pe care o avem in cauza penala: se va putea elabora o
versiune,o pozitie bazata pe probe coraborata pe circumstantele cauzei.
Se vor intocmi in scris cererile.
 Daca se propun a fi audiate in calitate de martori anumite persoane: probele trebuie sa fie
utile,daca nu sunt-se respinge cererea.
- Solicitarea de documente prin intermediul instantei(aceast adispune prin incheiere si e
mai rapid ).
Se pregatesc solutii alternative de la specialisti..
Se poate de avut sa avem o concluzie de alternativa.
Se intalnesc avocatii ,se intalnesc cu clientii lor...e nevoie de discutat cu martorii inainte
de proces(pt a le improspata memoria cu referire la circumstantele declarate)
DOSARUL APARARII:
1. Rechizitoriul
2. Ordonanta de recunoastere in calitate de invinuit(art 283 CPP).
Nu poate sa existe discrepanțe intre invinuirea din rechizitoriu si ordinanta de punere sub
invinuire
Dispozitivul din rechizitoriu: care fapta e examinata,nu cumva prin rechizitoriu sa fie
invocat ceva iar in ordonanta de punere sub invinuire nu e indicat
3. Ordonanta de incepere a urmaririi penale : art 274 CPP : ori de cate ori in curs urm penale
se constata indicii unei noi infractiuni se da ordonanta de incepere a urmaririi penale(se
autosesizeaza).
4. Hotararile privind aplicarea masurii preventive
5. Procesele-verbale a perchezitiei,cercetarii la fata locului ,a ridicarii etc .
probele se mai duc expertului..daca e valabila/legala/intemeiata procedura de
administrare totule ok,daca nu se invoca fructul pomului otravit.
6. Hotararile privitoare la expertize si concluziile expertului(extrasele).
7. Actele ce caracterizeaza justitiabilul
8. Cererile depuse : in ciornă(nu sunt duse pana la capat),cereri deja depuse,anumite teze .
Masurile speciale de investigatie..sa avem suportul,pr-verbal

4.Cereri formulate pe parcursul urmaririi penale,modalitati si continut

5.Realizarea apararii la adoptarea solutiilor de terminare a urmaririi penale
Ultimii care iau cunostinta de materialele dosarului sunt aparatorul cu invinuitul.
Dosarele sa fie cusute si sa fim prudenti la toate ordonantele,actele.
Prima ce analizeaza:ordonanta de punere sub inviunire,ord de incepere a urm penale...spoi
fiecare mijl de proba se verifica. Se trage atentia la p-v a acitunilor de umr penala,daca s-au
realizat act procesuale care eu necesitat aurizatia judec de instructie.
Mai putin ne intereseaza incadrarea juridica a faptei la aceasta etapa.
Daca probele sunt legale..
TEMA:REALIZAREA APARARII LA ETAPA JUDECARII IN FOND A CAUZEI
PENALE
1. Caracteristica generala a etapei judecarii in fond in cauzele penale si rolul apararii
LA infaptuirea justitiei
2. Aspecte procesuale si tactice ale apararii in cadrul sedintei preliminare
3. Rolul aparatorului in partea pregatitoare a sedintei de judecata
4. Tehnici si tactici de participare a aparatorului la cercetarea judecatoreasca

1.Caracteristica generala a etapei judecarii in fond in cauzele penale si rolul apararii LA

infaptuirea justitiei
Judecarea in fond a cauzei penale-etapa centrala a pr penal,un adevar incontestabiil intre
procesualisti,caci la faza data e de rezolvat fondul cauzei penale.
Aici e posibilit legala si cele mai favorabile conditii de a fi stabilit adevarul.
La urmarirea penala-se form cereri,prouneri of de urm penala,procurorului,art 109,110..etc
In fond – mari posibilitati si prerogative nu prea sunt ,caci suntem dependenti de atitudinea
subiectiva a procurorului,..
Isi mai spun cuvantul principiile fazei de up,:rolul activ a organului de up de a actiona...
Daca lucrurire sunt ca in art 6 din Conventie(proces echitabil),miza se pune in mare masura pe
partea apararuii,caci cum face procurorul:activism,perseverenta,exigenta...aceeasi libertate o are
si aparatorul,insa merge regula contradictorialitatii si egalitatii armelor.
La faza up –procuroru le cel care stabileste pertinenta probelor,a purces (ila rechizitoriu) la
evaluarea intregului material probator(probele viciate-excluse),procuroru lselecteaza din
probatoriu care vor fi mijl de proba care va prezenta invinuirea.
Daca la up se cere cercetarea sub toate aspectele a probelora procurorului,la cercet in fond-
aprecierea la fi partinitor rezultand din interesul procesual:care e ghidat de acel scop pe care il
urm procurorul pt a obtine pers vinovata sa fie pedepsita.
Aparatorul in acest caz are dr(procuroru le obligat).
Pana nu demult se zicea ca prezumtia vinovatiei confera apararii un rol pasiv,...activ e cel care
acuz...azi politicile s-au schimbat,deoarece ...azi avocatii si-ai asumat un rol activ deoarece se
respecta pe sine. De aceea ,atat la faza up cat si la faza judecarii avocatul da dovada de
activism,isi onoreaza obligatiunea pt a atinge scopul..adevarul e cel care il spune clientul(pt
avocat).
Rolul aparatorului la stabilirea adevarului,la infaptuirea justitiei-el vine cu cereri prin care
solciita lista probelro ce urmeaza a fi examinate(in favoarea pozitiei clientulu isau),ele au fost
administrate de procuror reiesind din obligatiile procurorului.
Sunt examinate solicitarile privitoare la diferite informatii,date cu privire la date,evenimente
care ajtua la stabilirea in fata instantei circumstantei ce juta clientului.
Alta- aparatorul,prin contributia sa la stabilirea adevarului in cauza,el a atitudine fata d eorice
prob cu care vine acuzatorul in proces. In sedinta preliminara se discuta asupra pertinentei
prbelor(care nu e prea reusita....ar trebui sa se poarte discutiile asupra admisibilitatii,caci tre de
cercetat)-avocatii insista asupra acesteia, caci se incearca a se arata ca daca proba e inadmisibila
nu se poate de discutat de pertinenta.
Aparatorul la judec cauzei penale-e sub in calitate de parte,inst de judecata are grija ca toate
actiunile sa fie in prezent aaparatirului,de aceea e important ca aparatorul sa dea dovada de
cunoasterea reglementarilor,cat si decunoasterea normelor deontologice de comportare in fata
insantei.
In practica: in avocatura is multi fosti procurori,judecatori,caci acum ei sunt tineri.
Aparatorul e in dr sa ctioneze in proces prin intermediul inst de judecata (peste tot e prezenta
autoritatea) cu acordu lacesteia.
Ritualul sedintei de judecata obliga de a avea comportamentul corespunzator. Legea cu privire
la procuratura: sa aiba roba avocatilor(tinuta vestimentara),...in fata inst tre de dat dovada de
pun tact de simț(atitudinea instantei fata de inclupat e determinata de atitudinea fata de avocat).
La terminarea dezbaterilor judiciare se depun concluziile scrise(viziunile partii apararii
asupra modului in care se solutioneaza cauza penala).
Mecanismul de realizare a apararii:

2.Aspecte procesuale si tactice ale apararii in cadrul sedintei preliminare

Nu e obligatorie in fiecare cauza penala .
Instnata rezolva chestiuni legate de : categorii de masuri care se rezuma la stabilirea unor
conditii,clarificarea circumstantelor ce sunt realizate in continuare(examinarea chestiunii
privitoare la conexari,d=suspendarea, examinarea listei probelor,daca e cazul :se nuemste cauza
spre judecare).
Se stabilesc chestiuni fata de masurile preventive: sunt mai multe sanse de a obtine arestarea.
Azi procurorul: se straduie sa transmita dosarul in fata instantei cat mai repede...art 297
:inaintarea dosarului in inst de judecata in 10 zile...
!!! In calit de apartor ,prima masura intreprinsa: se pregateste o cerere privind revocarea sau
inlocuirea masurii preventive. Se ghideaza de prevederile legale(hot plenului privind arestul la
domiciliu,hot plenului cu privire la arest ...)....riscurile invocate la aplicare arestulu itre sa fie
probate.
Revocarea- masura preventiva poate fi inlocuita cu o alta.CPP prevede ca instanta,art 329
din oficiu,decide asurpa masurii preventive,si ea poate aplica si arest preventiv asupra pers care
se prezinta in sedinta.
Tre de avut grija,se tine sub control situatia ca clientul ,in stare de libertate,sa se prezinte la
orice citare de instanta.
O alta chestiune: trimiterea cauzei penale dupa competenta(nu doar materiala). In acest caz se
refera la competenta teritoriala a instantei,conexitatea si disjungerea cauzei penale-daca sunt
temeiuri se face acest lucru. CPP prevee posibilitatea de stramutare a cauzei penale- daca e
posibila cu scopul asigurarii o examinare operativa,mai obiectiva.
Sunt cazuri cand faptuiotrul s-a imbolnavit,art 330 CPP-suspendarea procesului cand inculpatul
s-a imbolnavit grav- pe langa faptul intocmirii unei cereri motivate de suspendare,se prezinta si
doc care confirma starea precara de sanatate,eliberat de un medic dintr-o institutie medicala de
stat.
Sunt cazuri cand intervin temeiuri de incetare:prescriptia,act de amnistie,impacarea,retragerea
plangerii prealabile- avocatul se ghideaza de interesul clientului. Daca clientul se considera
nevinovat,se obiecteaza incetarea parvenita de la procuror..daca clientul e consitenta ca poate fi
demascat si condamnat-atunci se sustin motivele incetarii.
Fata de client,fiind arestat preventiv,poate sa se puna nevoia de a se lua masuri de
ocrotire(daca are pers la intretinere,un copil minor)-se atrage atentia instantei privind dispunerii
incheierii privind aplicarea masurilor date.
Tre sa existe prezumtia de obiectivitate in raport cu procuror,of de urm penala,cu judecatorul-
de aceea swe va implica activ privind formualrea cererilro de
recuzare(procuror,judecator,expert,specialist,traducator,grefier)-e imortant de a f vigilent si
atent si sa se ia atitudine fata de fiecare moment .acweste recuzari tre de formulat pana la
inceperea cercet judectoresti.
Modu lde judecare a cauzei penale- sedinta publica sau inchisa – daca se va crede ca
publicitatea ar putea prejudicia partea(viata privata,intima,se pune in pericol siguranta) in pare
sau toata sedinta e secreta.
Discuttia asurpa lsitei probelor,si cererile formulate cu privire la anumtie cehestiuni(mai
sus).
Cand se intomeste lista probelor-e lasat la latitudinea avocatului,dar daca nus e deconspira toate
probele...pe parcurs se poate de formualt ceereri pt a prezenta prove in sedinta de judecata.
Avocatii scriu lista probelor,cand in lsita se invoca ceva ce nu a fost realziat la faza de up,se va
indica asupra pers martor,specialist e se atrage in proces ,si se asigura prezenta lui,daca nu
eposibil-se cere ajutorul instantei.
Uneori , procurorul zice ca probele sunt anexate la rechizitoriu...nii avocati poate scrie cereri
instantei pt a solicita lista probelor procurorului.
Se intampal ca unel esi aceleasi probe se gasesc si la procuror si aparator-nu e o problema. E
altadaca procurorul,printr e probele acuzarii pune si declaratiile inculpatului(e haios mai ales
daca aesta nu recunaoste vinovatia).
Instanta:se admite in principiu dar se expune in fondul cauzei- chiar daa proba e
viciata,aceasta se discuta la cercetarea judecatoreasca,si vrea sau nu-se ia atitudine.
Atitudinea pe care tre sa o ia avocatul in cazul respingerii,admiterii in principiu,nu se poate lua
masuri...caci incheierile se pot incheia separat(si se aplica amenda judiciara),in rest se
examineaza odarta cu fondul.
Se discuta despre posibilitatea de a fi judecata cauza in baza probelor de la up(prcedura
simplificata:incheierea de recunaostere a vinovatie,si impacarea partilor).
Ar putea fi ca peste ceva timp,ar putea sa treaca mai intai prin procedura medierii. Nu ar fi
rau ,caci daca se vb despre impacare ,ar fi bine...ca sa triumfe intelegerea si sa nu fie aplicata
pedeapsa penala.
La procedurile sumare/simplificate-sunt binevenite (nimeni nu intreaba procurorul,se aplica la
toate categoriile de infractiuni, o manifestare de vointa a inculpatului.)
 Ceea ce face clientu lse face in interesul sau,se explica clientului ca asta nu e achitare,nu va
fi eliberata...el doat va beneficia de scurtarea termenulu ide pedeapsa. Declaratiile facute sub
juramant se utilizeaza.
In cazul art 364 prim,pers declara ca recunaoste fapta,recunoaste ca a participat la comiterea
dar nu recunoaste incadrarea juridica- asta inseamna ca nu se recunaoste vinovatia si astfel acest
art e inaplicabil.
Judecatorul,rasfoind dosarul,in vederea deciziei de a admite-respingerea cererii,daca probele nu
sunt asa cum tre sa fie,daca fapta nu afost incadrata cum trebuie,judecatorul-poate
respinge(incheierea nu e susceptibila reocarii.).
Se prezuma ca daca pers a recunsocut vinovatia si probele- tre sa fie condamnta(profan
ucreder asa,caci condamnarea nu o decide cel acuzat ci instanta de judecata.) cand inst de
judecata analizeaza cerrea,nu patrunde in fondul cauzei,si nu se poate de acuzat judecatorul ca
a avut o opinie initial dar ulterior si-a modificat-o.
In temeiul art 364 prim,judecatorul poate adopta o sentinta de achitare.
O sentina de condamnare nu se poate baza in totalitate pe declaratiile acuzatului.
Acordul recunaosterii vinovatiei-e un spectru mai restrans...se poate incheia in cadrul infr mai
putin grave,si daca in procedura precedenta parerea acuzatorului nu conta,aici,e acordul incheiat
intre procuror si inculpat care e prezentat judecatorului si verifica daca s-au intrunit toate
conditiile.
Misiunea avocatului- de a atentiona clientul asurpa consecintelro ce vor surveni,si sa intreprinda
toate masurile pt a aduce inst de judecata argumente in favoarea cleintului(circumstante
atenuante).
Daca instanta accepta procedura-vor urma etapele ...daca s-a respins(sau nu s-a solicitat
proceduri simplificate) se trece la urmatoarea etapa a procesului.
3.Rolul aparatorului in partea pregatitoare a sedintei de judecata
E o etapa obligatorie.
Incepand cu art 354,364,cpp reglementeaza intr-o anumita consecutivitate actiunile realziate la
aceasta etapa.
Aparatorul are grija sa aiba grija ca inst sa realizeze masurile in modul necesar(se atrage atentie
instantei asupra omisiunilor daca exista.)
Cel mai imprtant- informarea inculpatului asupra statutuui sau procesual si clarificarea atitudini
iasupra:daca cunoaste drepturile,poate sale realizeze(inainte era asa),azi,aceste dr se aduc la
cunsotinta la inceputul procesului.
Instant ava intreba daca cunoaste dr si obligatiile. Aparatorul clarificacu aparatorul,daca nu
cunaoste i se explica.
Se tine in vizor: cand pers sunt citate,se poate intampla ca ca unele sa nu sa se poata prezenta
,de aceea cunoscnad despre caracterul facultativ al participantilor,vor fi pregatite prozitiile:
examinarea in lipsa unor anumite persoane.
Cand nu se prezinta cinvea,daca se stie pozitia legiuitoruluui-se expune atitudinea.
Tot ce nu prejudiciaza interesul clientului-se sustine pozitia.
Daca in sedinta preliminara nu s-au formulat careva opinii,nu s-au solicitat sa fie citate anumite
persoane,pers care au efectuate expertize...atunci la acesta etapa-exista posibilitatea aesta.
Cand sunt astfel de necesitati,se arata instantei,in cerere scrisa,datele pers,adresa acesteia si
astfel se va obtine ajutorul de la instanta cand de sinestatator nu vom putea asigura prezenta
martorilor etc.
Nu de fiecare data,in sedinta de jduecata se aduc corpurile delcite,exista p-v cu privire la ele.
Daca se constata ca sunt necesare eacestrea,la etapa pregatitoare se cer prezenta acestora.
Exista posibilitatea ca intre timp sa se afle despre noi probe-iar se formuelaza cererri.
La partea pregatitoare-se intreprind masuri necesare ce asigura necesitatea dministrarii probelor
pe care le are aparatorul.
Daca aparatoru ladopta o pozitie pasiva-poate sa fie tergiversat procesul.
Art 297(2)-trimiterea cauzei in judecata.
Tre sa fie anexat la dosar dovada faptului ca invinuitul s-a sustras de la luarea cnostintei a
cauzelor penale(procurorul are dr sa transmita dosarul spre judecare).
Procurorul atentioneaza instanta despre acesta,si se acorda termen pt luarea de cunostinta cu
mateialele dosarului.
Cand aparatorul e inlocuit...-se face erere instantei pt a se acorda timp pt a face cunostintacu
materialele cauzei(pt a se pregati pt un exercitiu activ privind cercetarea probelor,de a avra
posibilitatea de a vedea lacunele fazei de up etc). Instanta va intreba de cat e nevoie...se va
acorda timp rezonabil.
Faptuitorul –cererile formulate pot fi reinitiate(pt revocarea masurilor preventive...tot se face
in interesul clientului).
Daca nu sunt formulate cereri – in faza pregatitoare instanta va intreba daca sunt dorinte de a
formula asemenea cereri (cu privire la orice chestiune ce are importanta pt parte).

4.Tehnici si tactici de participare a aparatorului la cercetarea judecatoreasca

La finisarea up ,sujnt 3 optiuni:
- Se recunoaste vinovatia si se demonstreaza
- Se recunoaste partial/integral
- Nu se recunoaste vinovatia si se beneficiaza de dr la tacere
Se intampla ca dupa studierea probelor si ca situatia e rea,aparatorul poate explica pers
,necesitatea si nevoia(posibilitatea) de a recunoaste vinovatia.
+procurorii de multe ori zic ca daca serecunoste vinovatia,daca se merge la acord- poate
influenta.
Avocatul tre sa explice ceintulu icare sunt consecintele si riscurile atunci cand clientul e
demscat dar se insista asupra nevinovatiei.
Pozitia apararii nu e atat de stabila ca pozitia acuzarii (care e in rechizitoriu).Poz apararii e
mai flexibila si acesta depinde de beneficiile care sunt la luare anumitor decizii luate d epartea
apararii.
Atunci cand se ajunge l conlcuzia ca ar fi mai benefic de a recunoaste vinovatia-se pregateste
clientul pt aceasta.
 Declaratiile inclpatului-in calitate de mijl de proba...
Cercetarea judecatoreasca se incepe cu citirea rechizitoriulu ide catre partea acuzarii.
(dispozitivul rechizitoriului,invinuirea).
Se citeste rechizitoriul,exista dr de a face referinta la rechizitoriu. Se lasa la discretia
aparatorului(referinta e un rs al apararii).
Daca suntem pe pozitia partii civilmente responsabile-se spune cuvantul in calitate
dereprezentant(daca e formulata actiunea civila(se formuleaza pana la finisarea cercetarii
judecatoresti)). Dupa ce instanta a audiat acuzarea ,neaparat clientul va fi intrebat daca
recunoste faptele si in ce masura.
E posibil ca aici sa fie ceruta o intrerupere de a discuta asupra pozitiei(lucru care tre facut din
itmp). Se poate intampla ca declara ca nu intelege invinuirea declarata (mai ales cand cauza a
fost inaintata in sedinta de judecata fara ca acuzatul sa fie informat despre invinuire).
Nu e problema daca aparatorul va ajuta inculpatul sa clarifice anumit emomente si sa indice
ca acesta ma itarziu va actiona.
Daca inculaptul accepta sa faca declaratii acestea sunt probele apararii. Acesta se pregateste de
a face declaratii(aceasta seface mult mai devreme de inceperea cercetarii judecatoresti)...se
explica cum se comporta in fata instantei(nu se comenteaza,nu se ingana,se asculta instanta).
Se stabilest eordinea in care vor fi examinate probele.
Corelatia dintre lista probelor de la etapa preliminara si ordinea examinarii in cadrul cercetarii
judecatoresti ...se conforma in functie de ordinea stabilita de procuror.
Legea nu prevede solutia incazul in care sunt aceleasi probe in partea acuzarii si apararii...daa
un martor figureaza la ambele parti...acesta se audiaza o singura data.
Pana a ajunge dosarul in instanta de judecata,sestudiaza materialel cazuei(se citesc,sefac
notite,fotocopii privitor la materiale considerate importante).
Important:toate p-v de fixare a declaratiilor (caci prevaleaza declaratiile ).O buna cunoastere a
tuturor celro relatate de participanti –e benefic pt a obtine o pozitie buna,se observa momente
care au infuenta pozitiva pt cauza.
Obtinand rs la anumite intrebari,imediat tre de vazut prin a detine aceste declaratii,care a fost
rds la faza up,sau daca a fost Sau nu adresata vre-o intrebare fata de pers (daca au fost alte
rs...se audiaza pers si se concretizeaza...).
Daca in p-v de audiere la up nu au fost reflectate la anumite aspecte,duce la concluzia ca up a
fost efectuata unilateral. (reiese ca partea acuzarii a ignorat probe in favoarea apararii etc).
Dificil pt jurist,avocat e audierea unui specialist/expert,deoarece sunt profesionisti,oameni care
stapanesc temrinologia,cunostinte profunde in domeniul lor, si deseori avocatul poate sa nu fie
inteles,poate aparea ridicol. Ne va slava : studierea minutioasa a raportulu ide expertiza,nu se
mizeaza pe abilitatile de a improvixa intrebari in sedinta.(de acasa se pregatesc intrebarile,se
consulta cu specialistul) ,venind in fata instantei de judecata sa fie formualte intrebari corecte,la
tema.
Cand se vb despre audierea unor pers care necesitati speciale: nu se va da dovada de
atitudine critica fata de ele...se pot pune la indoiala (se solciita expertize
psihologie,psihiatrice...).
 Sunt cazuri cand se doreste a se efectua o expertizarepetata,asupra unui domeniu care nu a
fost expus in expertiza propusa.
E mai dificil,responsabil de a elaborai ntrebari in cazul cererii efecturii unei expertize ,mai ales
repetate...dece expertul nu a fost bun,de ce metodele utilizate sunt depasite etc.Aceste intrebari
tre formulate in scris.
Cand o alta parte cere expertiza,nu tre de rusinat si de zis ca nu suntem pregatiti(nu e o carent
ain activitatea avocatului),se cere intrerupere,includiv pt a formula intrebari.(intrerupere pt
cateva ore,zile).
Daca in isntanta de judecata se doreste a fi efectuata expertiza,atunci se va sustine demersul
procurorulu icare cere efectuarea expetizei(uneori si in faza preliminara se cere acest lucru). De
mult eori,expertului i se prezinta in calit de materiale primare raportele de constatare medico-
legale,meico-stiintifice. Practicienii ,daca legea nu prevde efectuarea obligatorie a expetizei- se
rezuma al raportul de constatgare(nu se aduce la cunsotint partilor-doar la terminarea up se
aduce).
Raportele de constatare,specialistul care a participat in calit de medic,poate participa ulterior in
calit de medic legist la efectuare expertizei,in rest,specialistul care participa la constare-nu are
dr sa participe in calitate d eexpert.
Alte Cererile formualt epe parcursu lcercetarii judecatorest – multiple cereri respinse la faza
up (audierea martorilor,efectuare aconfruntarilor,anexarea la doare a
fotografiilor,certificate,doc),se revine cu aceste cereri.
De fiecaredata se are in vedere ca la judecarea cauzei in apel,desi se studiaza fondul in
continuare,nu se fac aceste solciitari(ele se vor respinge).
Sunt situatii cand presedintele instantei face lucrul procurorului....in CPP sed zice ca
presedintele poate pune intrebari de concretizare (doar dupa ce swe vor expune partile).Cand
presedintele isi asuma rolul procurorului-se fac obiectii. Si daca nu se ia atitudine,se face cerere
de recuzare (ca alte circumstante care pun la indoiala obiectivitate judecatorului).(judecatorul isi
asuma un rol mpropriu).
Aceste obiectii tre sa fie consemnate in p-v al sedintei de judecata. Daca nu se ia aitudine
fata de cerere,se depune apel,recurs...
In cadrul cercetarii,uneori,cinvea renunta la probe,alteori se prezinta probe suplimentare.
Renuntarea la probe- tre de documentat fata d declaratiile facute la up de pers la are se renunta
ca martor ,si daca ceva ne to-se discuta cu persoana,si daca ce aflam se poate de utiizat in
favoarea clientului...se insista asupra administrarii lor...
Instanta poate da mai mult 1 luna daca se cere timp(se ia prin prisma gradulu ide
complexitate):daca e nevoie de a obtine anumite doc,daca e necesara prezenta cuiva de peste
hotare,inst prin inchiere dispune.
Apararea are un rol improtant: aparatorului si inculaptului tre sa ii fie adusa la cunostinta
noua invinuire(se intreaba daca are nevoie de timp ),paote fi posibila reluarea up ...uneori se
solciita dosrul pt a acumula probe.
Instanta de judecata nu e legata de invinuirea noua,aparatorul,art 325(2),insista asupra
necesitatii ca inst sa ramana pe acuzarea initiala,sau sa o reincadreze pe o incadrare mai putin
severa.
Nu se asuma rolul de simplu observbator in sedinta...
Se audiaza persoanele...de fiecare data e nevoie de a fi formulate intrebari. Modul in care
urmeaza a fi audiate persoanele in proces:
Conditiile asigurarii unei audieri eficiente:
1. Revizuirea procedurii de administrare a probelor : partea vatamata se audiza dupa
regulile audierii martorului etc
2. Cunoasterea in detaliu a declaratiilor facute la up:
declaratiile la judecarea cauzei:
intrebari:
raspunsuri:
comentarii:
3. Elaborarea unei strategii a audierii in cadrul cercetarii
4. Concretizarea cu privire la probele ce urmeaza a fi prezentate martorului,partii
vatamate,coinculpatilor etc: pt aceasta se cere cunoastere din timp a filei dosarului la
care se contine proba respectiva
5. Pregatirea cererilor privitoare la verificarea veridicitatii declaratiilor: nu vb neaparat ca
martorul e minciunos,nu e fidel,sincer..art 97-143 (posibilitatea de a apela la efectuarea
expetizei pt a stabili gradul de incredere fata de acesti martori).
Art 109(31)-la up din 2012 apararea are deja posibilitatea de a cere jduec de instructie de
a fi audiata pers in privinta exista temerea ca nu va fi prezenta la jduecarea cauzei penale.
Aceste p-v unde au fost fixae delcaratiile sa fie date citirii.
E dr de a face confruntare cu decl facute la up si cu cele din sedinta de jduecata.
Tre sa fim vigilenti asupra intrebarilor sugestive .
Exista 4 genuri de intrabri care sunt forme voalate a intrebrilor sugestive,dar care sunt
acceptate/admise:
- Intrebarile alternative: cine a intrat primul? Cine a dat lovitura?- X sau Y? ,se evita
libertatea de gandire si se stapaneste si i se da si sugestia.
- Intrebari de excludere: ati intrebuintat bauturi alcoolice pe 2 februarie impreuna cu Z?-
nu niciodata,niciatat ca cu Z
- De asteptare a unui anumit raspuns: inclpatul a dat gres,nu-s asa? Partea vatamata a
facut,adevarat,da?
- Intrebari de presupunere: lumina era aprinsa? Usa casei era deschisa? Masina era
acolo?
NU SE PUN intrebari care se rs prin DA /NU.
Prin aceste intrebari se obtin rs favorabile noua.(pt acesta e necesar de a se sti cu precizie
declaratiile facute la up) .
Un bun avocat,ft usor se transforma martorul acuzarii in martorul apararii. (cand e amabil cu
martorul,lingusitori).
CODUL DE CITIT,DE FORMUALT REFERINTE LA RICHIzITORIU,DE INTOCMIT
CERERI PE BAZA DOSARELOR